DECIZIA nr. 12 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g), ale art. 22^1 alin. (1)-(4), ale art. 22^2 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 22^4 alin. (1) și ale art. 22^5 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, excepție ridicată de Alexandru Tudorache în Dosarul nr. 9.814/197/2020 al Tribunalului pentru minori și familie Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 832D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 35/ACC din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.814/197/2020, Tribunalul pentru minori și familie Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g), ale art. 22^1 alin. (1)-(4), ale art. 22^2 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 22^4 alin. (1) și ale art. 22^5 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Tudorache într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat de acesta împotriva unei sentințe civile pronunțate de Judecătoria Brașov prin care s-a admis cererea de emitere a unui ordin de protecție împotriva sa. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că evaluarea și constatarea prevederilor cuprinse în art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g) din Legea nr. 217/2003, care definesc formele de violență domestică, sunt chestiuni sensibile, delicate, care fac parte din viața intimă a persoanei, și de aceea trebuie confirmate de specialiști în domeniu, autorizați în acest sens. Astfel, consideră că, pentru a constata un fapt de violență psihologică, economică, socială, spirituală, este necesară opinia unui specialist, un psiholog autorizat cu studii în acest domeniu. Trebuie făcut un raport de evaluare în care să fie constatate aceste violențe, cu argumentația necesară, dând astfel posibilitatea părților de a-și putea pregăti apărarea, pentru garantarea dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituție, și a dreptului la un proces echitabil, potrivit art. 21 din Legea fundamentală. … 6.Mai arată autorul excepției că, prin evaluarea formelor de violență domestică de către procuror sau de către instanța de judecată, se încalcă prevederile constituționale ale art. 21 și 24, întrucât presupusul agresor nu poate beneficia de prezumția de nevinovăție, fiindu-i încălcat dreptul la apărare și fiind nevoit să își demonstreze nevinovăția, cu toate că sarcina probei este a celui care face susținerea, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă. Așadar, agresorul nu ar putea să își pregătească apărarea dacă nu există un raport dezbatere. … 7.Referitor la dispozițiile art. 22^2 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 22^4 alin. (1) și ale art. 22^5 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003, care reglementează ordinul de protecție provizoriu, se susține că acestea sunt neconstituționale în raport cu art. 21 și 24 din Constituție, în condițiile în care textele de lege criticate dau posibilitatea polițistului de a lua măsuri de îngrădire nejustificată a libertăților individuale – dreptul la liberă circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, dreptul părintelui de a asigura educația copiilor minori, dreptul de proprietate privată – fiind, de asemenea, depășit cadrul constituțional în care poate avea loc restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți. Luarea unor asemenea măsuri de o severitate extremă precum cele din art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 se poate face doar după un proces echitabil, cu respectarea dreptului la apărare. … 8.Potrivit prevederilor de lege criticate, organul de poliție a fost împuternicit cu atribuții care sunt doar de competența instanței de judecată; chiar și pentru 5 zile, autorități ale statului (un polițist) intervin brutal prin îngrădirea extremă a unor drepturi, până la suprimarea temporară a acestora, prin împuternicirea dată de prevederile legale anterior menționate. Toate aceste măsuri pot fi luate de un polițist într-o oră, fără a fi obligat de lege ca susținerile presupusei victime să fie probate în vreun fel, fără ca aceste susțineri să treacă prin filtrul unei instanțe de judecată care să pună probatoriul în dezbatere, să analizeze temeinicia faptelor supuse judecății și să asigure un proces echitabil. … 9.Totodată, autorul excepției supune atenției Curții Constituționale și întrebările din formularul de evaluare a riscului care stau la baza emiterii ordinului de protecție de către organul de poliție, ordin care este executoriu fără somație. … 10.În final susține că a lăsa emiterea ordinului provizoriu de protecție la dispoziția organului de poliție fără controlul instanței, cu un impact major asupra drepturilor și libertăților persoanei și cu efect imediat, intră în contradicție flagrantă cu normele constituționale și cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.Tribunalul pentru minori și familie Brașov consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, ordinul de protecție provizoriu emis de polițist este supus confirmării procurorului din cadrul parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, procuror care decide cu privire la necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție, iar, pe de altă parte, accesul liber la justiție este garantat prin faptul că ordinul de protecție provizoriu poate fi contestat la instanța de judecată competentă, în termen de 48 de ore de la comunicare. În instanță, dreptul la apărare al celui împotriva căruia se solicită emiterea ordinului de protecție este respectat prin desemnarea în mod obligatoriu a unui avocat care să asigure asistența juridică a acestuia. Într-adevăr, măsurile (obligații și interdicții) luate de organele de poliție prin emiterea ordinului de protecție provizoriu sunt puse imediat în executare, fără somație și fără trecerea vreunui termen, însă aceste dispoziții legale au fost edictate în considerarea protejării victimelor violenței domestice, care nu pot fi lăsate să conviețuiască cu agresorul sau să rămână în preajma acestuia până la momentul la care se pronunță o instanță de judecată. În acest context, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți de care se bucură orice persoană este necesară, potrivit art. 53 din Constituție, prin prisma protejării interesului victimelor violenței domestice, o atare ingerință având un caracter legal și limitat și fiind suspusă ulterior controlului unei instanțe judecătorești. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost menționat în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g), ale art. 22^1 alin. (1)-(4), ale art. 22^2 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 22^4 alin. (1) și ale art. 22^5 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 217/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 15 octombrie 2020, iar, ca urmare a acestei republicări, art. 22^1 a devenit art. 28, art. 22^2 a devenit art. 29, art. 22^4 a devenit art. 31, iar art. 22^5 a devenit art. 32 din Legea nr. 217/2003, având același conținut normativ. Astfel, dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g), ale art. 28 alin. (1)-(4), ale art. 29 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 31 alin. (1) și ale art. 32 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003 au următorul conținut:– Art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g): (1)Violența domestică se manifestă sub următoarele forme:[…] b)violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar; … […]d)violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal; … e)violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar; … f)violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar; … g)violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare; …  … – Art. 28 alin. (1)-(4):(1)Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.(2)Polițiștii constată existența riscului iminent prevăzut la alin. (1) pe baza evaluării situației de fapt care rezultă din:a)probele obținute ca urmare a verificării sesizărilor privind violența domestică, atunci când actele de violență domestică nu fac obiectul cercetării sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni; … b)probele strânse potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, atunci când actele de violență domestică fac obiectul cercetării sub aspectul săvârșirii unor fapte care intră sub incidența prevederilor art. 199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. … (3)Polițiștii evaluează situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului și potrivit metodologiei de utilizare a acestuia, stabilite potrivit prevederilor art. 37.(4)În cazul în care, ca urmare a evaluării situației de fapt, se constată că sunt întrunite condițiile pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu, prevăzute la alin. (1), polițiștii emit ordinul de protecție provizoriu, potrivit prevederilor art. 30 și potrivit procedurii și modelului stabilite potrivit prevederilor art. 37. … – Art. 29 alin. (1) lit. a), c) și d):(1)Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică, aflarea adevărului și soluționarea justă a sesizării, polițiștii au dreptul să obțină probe prin următoarele mijloace:a)constatarea prin propriile simțuri și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice; … […]c)declarațiile persoanelor implicate în actele de violență domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violență domestică și ale altor persoane care pot comunica informații cu privire la persoanele implicate în actele de violență domestică; … d)înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora; …  … – Art. 31 alin. (1):(1)Prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligații sau interdicții:a)evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; … b)reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună; … c)obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; … d)obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; … e)obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute. …  … – Art. 32 alin. (1) și (3):(1)Obligațiile și interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecție provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somație și fără trecerea vreunui termen.[…](3)Polițiștii pot folosi forța și mijloacele din dotare, în mod adecvat și proporțional, pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție dispuse prin ordinele de protecție provizorii. …  … 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Legea nr. 217/2003 definesc formele violenței domestice (art. 4), reglementează condițiile de fond pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu (art. 28), instituie procedura verificării de către polițiști a sesizărilor privind violența domestică (art. 29), instituie măsuri de protecție ce se pot dispune prin ordinul de protecție provizoriu în scopul diminuării riscului constatat (art. 31) și cuprind reguli pentru punerea în aplicare a ordinului de protecție provizoriu (art. 32). … 18.Cu privire la dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 655 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 25 aprilie 2023. La paragraful 18 al acelei decizii, Curtea a reținut că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 217/2003 fac parte din capitolul I – Dispoziții generale și definesc formele violenței domestice [și anume: violența verbală – lit. a); violența psihologică – lit. b); violența fizică – lit. c); violența sexuală – lit. d); violența economică – lit. e); violența socială – lit. f); violența spirituală – lit. g); violența cibernetică – lit. h)]. La paragraful 20 al aceleiași decizii, Curtea a observat că art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 definește violența psihologică ca formă a violenței domestice, enumerând modalități de exercitare a acesteia cum sunt: impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar. Analizând sintagma „violență psihologică“ din cuprinsul textului de lege criticat, Curtea a constatat că art. 4 din Legea nr. 217/2003 prevede detaliat atât conținutul, cât și modalitățile și mijloacele de exercitare a acesteia, fiind clar definită de lege violența psihologică. De altfel, legiuitorul nici nu ar putea să prevadă o listă exhaustivă cu toate aceste manifestări ale violenței psihologice și de aceea a folosit în definiție o enumerare exemplificativă, iar nu limitativă, utilizând sintagma „precum și alte acțiuni cu efect similar“. … 19.Curtea constată că aceleași considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la celelalte forme de violență domestică definite de Legea nr. 217/2003. Susținerile autorului excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză – în sensul că evaluarea și constatarea formelor de violență domestică prevăzute de Legea nr. 217/2003 trebuie mai întâi constatate de specialiști în domeniu – nu pot fi primite, deoarece scopul instituirii unui ordin de protecție provizoriu este diminuarea riscului iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, scop precizat în art. 28 alin. (1) din Legea nr. 217/2003. Pornind de la acest scop, legiuitorul a reglementat procedura emiterii ordinului de protecție provizoriu, stabilind în secțiunea 1 a capitolului IV din Legea nr. 217/2003 competența și condițiile de fond pentru emitere, în secțiunea 2 – reguli privind verificarea sesizărilor privind violența domestică, în secțiunea 3 – condiții de formă pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu, în secțiunea 4 – măsuri de protecție ce se pot dispune prin ordinul de protecție provizoriu, în scopul diminuării riscului constatat, în secțiunea 5 – norme privind punerea în aplicare a ordinului de protecție provizoriu, în secțiunea 6 – reguli privind confirmarea și contestarea ordinului de protecție provizoriu. Astfel, prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una sau mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună; c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; e) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute. Ordinul de protecție provizoriu se comunică agresorului și victimei, iar obligațiile și interdicțiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecție provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somație și fără trecerea vreunui termen. … 20.Prin Decizia nr. 382 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 10 octombrie 2023, paragraful 15, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protecție provizoriu se emite de polițist și se înaintează de către unitatea de poliție din care face parte polițistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii. Procurorul decide cu privire la necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de organul de poliție în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecție provizoriu, fiind posibile două ipoteze: 1. procurorul confirmă necesitatea menținerii măsurilor de protecție dispuse de polițist prin ordinul de protecție provizoriu și înaintează imediat ordinul de protecție provizoriu, însoțit de documentele care au stat la baza emiterii și confirmării acestuia, judecătoriei competente, însoțit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecție (situație în care durata inițială pentru care a fost dispus se prelungește, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecție, cu informarea agresorului despre acest fapt); 2. în cazul în care constată că nu mai este necesară menținerea măsurilor de protecție dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecție, cu menționarea momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia. … 21.Cu privire la garanțiile dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 382 din 4 iulie 2023, precitată, paragrafele 18-20, că, în cazul ordinului de protecție provizoriu (care este emis de polițist), legiuitorul a prevăzut o singură cale de atac la instanța judecătorească, având în vedere situația premisă a emiterii unui ordin de protecție provizoriu, și anume existența un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică. Curtea a constatat că persoana interesată are posibilitatea de a formula contestație la instanța judecătorească împotriva ordinului de protecție provizoriu, beneficiind, astfel, pe tot parcursul acestei proceduri, de toate garanțiile necesare asigurării unui proces echitabil și accesului liber la justiție. … 22.Având în vedere această procedură de contestare la instanța judecătorească a ordinului de protecție provizoriu și ținând cont de procedura de confirmare de către procuror a ordinului de protecție provizoriu emis de către polițist, Curtea constată că dispozițiile criticate care vizează ordinul de protecție provizoriu nu contravin prevederilor art. 21 și 24 din Constituție și nici celor ale art. 6 din Convenție, deoarece prevăd suficiente garanții ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare al agresorului. … 23.În final, referitor la celelalte motive invocate de autorul excepției, ce vizează întrebările din formularul de evaluare a riscului care stau la baza emiterii ordinului de protecție de către organul de poliție, Curtea reține că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Tudorache în Dosarul nr. 9.814/197/2020 al Tribunalului pentru minori și familie Brașov și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) și d)-g), ale art. 28 alin. (1)-(4), ale art. 29 alin. (1) lit. a), c) și d), ale art. 31 alin. (1) și ale art. 32 alin. (1) și (3) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului pentru minori și familie Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește