DECIZIA nr. 119 din 7 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Dorin Lucian Reghiș în Dosarul nr. 1.081/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.748D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, arătând că autorul acesteia face propuneri de lege ferenda cu privire la termenul de prescripție al executării sancțiunii contravenționale complementare, care, în opinia sa, ar trebui să se supună dispozițiilor legii civile. În subsidiar, excepția apare ca fiind neîntemeiată, în acest sens fiind aplicabile considerentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 828 din 23 iunie 2011. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.081/108/2019, Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 121 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Dorin Lucian Reghiș într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv dispoziția prin care i-a fost suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 120 de zile. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că sancțiunea contravențională principală, respectiv amenda contravențională, este o sancțiune cu o componentă financiară, deci are un caracter strict fiscal, amenda constituindu-se venit la bugetul de stat sau la cel local, după caz. Drept urmare, este normal ca tot ce are legătură cu acest tip de sancțiuni, inclusiv termenele de prescripție, să se supună dispozițiilor Codului fiscal și ale Codului de procedură fiscală. … 6.Sancțiunea contravențională a suspendării dreptului de a conduce este o sancțiune cu caracter civil pur care afectează dreptul persoanei la liberă circulație prevăzut de art. 25 alin. (1) din Constituție și care nu are legătură cu sfera Codului de procedură fiscală, respectiv a termenului de prescripție din dreptul fiscal. … 7.Faptele contravenționale și sancțiunile prevăzute pentru săvârșirea acestora au atât natură fiscală, cât și civilă. Ca atare, fiecare sancțiune are caracterul său distinct, fiscal sau civil, iar legea aplicabilă trebuie determinată după caracterul sancțiunii. Amenda, ca sancțiune cu caracter fiscal, se supune legislației fiscale. Suspendarea dreptului de a conduce pentru o anumită perioadă, ca sancțiune cu caracter pur civil, întrucât îngrădește libertăți civile, ar trebui să se supună legii civile. … 8.Ca propunere de lege ferenda, autorul excepției solicită modificarea textului de lege criticat după cum urmează: „Executarea sancțiunilor complementare, fără componentă fiscală, se prescrie în termenul general de prescripție prevăzut de Codul civil.“ … 9.Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra textului de lege criticat. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 121 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins: „Executarea sancțiunii contravenționale complementare se prescrie în același termen în care se prescrie sancțiunea contravențională principală.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 25 – Libera circulație și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la liberă circulație vizează libertatea de mișcare a cetățeanului, textul constituțional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, și anume: libera circulație pe teritoriul României și libera circulație în afara teritoriului țării. Dreptul la liberă circulație, astfel cum este reglementat de Constituție, prin receptarea sa din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, nu include și dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deține un permis de conducere în acest scop, prevederile constituționale nefăcând referire și la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulație. De asemenea, Curtea a subliniat că dreptul de a conduce autovehicule nu face parte din categoria drepturilor prevăzute de Legea fundamentală. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că textul art. 53 din Constituție stabilește condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Acesta are în vedere însă drepturile și libertățile fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituție, nu și alte drepturi (a se vedea Decizia nr. 74 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 21 iunie 2022, paragrafele 23-25). … 16.Pornind de la jurisprudența menționată și având în vedere că dreptul de a conduce un autovehicul nu este un drept constituțional și nici nu este inclus în dreptul la liberă circulație, Curtea constată că măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce și termenul de prescripție al executării acestei măsuri nu au legătură cu textele constituționale invocate în susținerea excepției. … 17.Referitor la caracterul „civil“ al sancțiunilor complementare și, implicit, al termenului de prescripție a executării acestora, Curtea observă că, potrivit art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau a avertismentului. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a precizat că reglementarea de către legiuitor a aplicării obligatorii, împreună cu sancțiunea principală a amenzii, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce este consecința legăturii directe în care se află cu fapta sancționată și a pericolului social sporit al acesteia. În consecință, o atare reglementare asigură ocrotirea unor valori sociale de o însemnătate sporită, precum viața, integritatea fizică și sănătatea participanților la traficul rutier, proprietatea publică și privată și mediul înconjurător (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 12 decembrie 2012). … 18.Pornind de la aceste considerente, Curtea reține că scopul reglementării sancțiunii complementare a suspendării executării dreptului de a conduce este înlăturarea unei stări de pericol, astfel că nu se poate afirma că aceasta are un caracter „pur civil“. Reglementarea termenului de prescripție a executării sancțiunii complementare reprezintă opțiunea legiuitorului în virtutea rolului său reglementat prin art. 61 din Constituție. … 19.În final, Curtea constată că modificarea textului de lege criticat potrivit propunerii făcute de autorul excepției excedează atribuțiilor sale, deoarece, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorin Lucian Reghiș în Dosarul nr. 1.081/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 121 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește