DECIZIA nr. 119 din 28 februarie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Partidul Național Liberal – Filiala Mehedinți în Dosarul nr. 2.347/101/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 892D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12 februarie 2019, în prezența reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Sorin-Ioan Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunțării pentru data de 28 februarie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.347/101/2016, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Național Liberal – Filiala Mehedinți într-o cauză aflată în recurs, având ca obiect anularea unei hotărâri a unui consiliu local prin care au fost validate mandatele consilierilor locali obținute în urma alegerilor din luna iunie 2016 și obligarea consiliului local la reluarea procedurii de validare a consilierilor locali. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 31^1 alin. (2) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, prin faptul că elimină controlul judecătoresc asupra hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia cauzelor având ca obiect anularea hotărârilor de validare/invalidare a mandatelor de consilier local, aduc atingere principiului liberului acces la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Este invocată Decizia nr. 190 din 12 februarie 2009, prin care Curtea Constituțională a statuat că primele patru hotărâri adoptate în cadrul ședinței de constituire a consiliilor locale (și anume Hotărârea nr. 1 – pentru alegerea membrilor comisiei de validare a alegerilor consilierilor locali, Hotărârea nr. 2 – de consemnare a rezultatului validării mandatelor de consilieri locali, Hotărârea nr. 3 – de declarare a consiliului local ca legal constituit și Hotărârea nr. 4 – de consemnare a rezultatului alegerii președintelui de ședință a consiliului local) reprezintă hotărâri cu caracter constatator, care nu produc efecte juridice și nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție. În aceste condiții, autorul excepției apreciază că singura hotărâre ce poate fi atacată este cea privind validarea sau invalidarea mandatelor, deoarece numai în acest caz se pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim. Așadar, această hotărâre trebuie să beneficieze de un veritabil control judecătoresc (fond și recurs), la fel ca toate celelalte acte administrative supuse controlului de legalitate, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Câtă vreme se admite ideea că în cazul acestor hotărâri privind validarea/invalidarea mandatelor de consilier local se pune problema încălcării unui interes legitim, nu există nicio rațiune pentru care controlul judecătoresc să fie discriminatoriu, în raport cu toate celelalte cauze de contencios administrativ în care, de asemenea, se ridică problema încălcării unui interes legitim, și atenuat, prin eliminarea căii de atac a recursului. … 5.Se mai arată că lipsa oricărei căi de atac împotriva hotărârii de primă instanță determină, pe de o parte, o mai mare lejeritate în aprecierea cauzei din partea judecătorului care cunoaște faptul că soluția sa nu va putea fi în niciun caz reformată, și, pe de altă parte, imposibilitatea înlăturării unor greșeli de judecată care produc consecințe foarte grave (în speța în care s-a invocat excepția s-a pus problema reluării întregii proceduri de validare a tuturor consilierilor locali). În atare condiții, autorul excepției susține că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 53 din Constituție pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, acesta invocă Decizia nr. 500 din 15 mai 2012, prin care Curtea Constituțională a hotărât că prevederile art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care au eliminat calea de atac a recursului în materia contravențiilor rutiere, sunt neconstituționale. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, se arată că procesul de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate și că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 117 din 3 martie 2016, nr. 1.129 din 23 septembrie 2010 și nr. 792 din 3 iunie 2010. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, introdus prin art. III pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 5/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 20 februarie 2009. Textul de lege criticat are următorul cuprins: … – Art. 31^1 alin. (2): „(2) Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“ … 12.În acest context, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. … 13.Textele constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele cuprinse la art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea sunt invocate și prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un remediu efectiv. … 14.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, referitoare, în esență, la pretinsa îngrădire a accesului la justiție prin caracterul definitiv al hotărârii judecătorești pronunțate de prima instanță, Curtea Constituțională reține că a mai examinat, în jurisprudența sa, constituționalitatea dispozițiilor art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, din perspectiva unor critici similare celor formulate în dosarul de față și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. În acest sens sunt ilustrative Decizia nr. 117 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 20 mai 2016, Decizia nr. 284 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, Decizia nr. 1.129 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2010, Decizia nr. 792 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iulie 2010, sau Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009. … 15.Prin deciziile mai sus menționate, Curtea Constituțională a statuat că textul de lege criticat este constituțional, întrucât caracterul definitiv al unei hotărâri judecătorești pronunțate în primă instanță nu este de natură să determine îngrădirea accesului liber la justiție al persoanei interesate și nici a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului la apărare. Curtea a precizat că dispozițiile art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 sunt norme cu caracter special, prin care se reglementează procedura de contestare în justiție a hotărârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local, având în cele din urmă ca finalitate declararea ca legal constituit a consiliului local, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. Întregul proces de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care prevederile legale criticate stabilesc termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanță a contestației și pentru soluționarea acesteia, hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță fiind definitive, fără a se putea susține încălcarea accesului liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil. … 16.Totodată, față de invocarea dispozițiilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la recunoașterea dreptului la cel puțin o cale de atac, Curtea a arătat că dreptul la două grade de jurisdicție, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este un drept specific materiei penale, și nu domeniului electoral. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010). … 17.Curtea a mai reamintit că accesul liber la justiție nu presupune, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecătorești – judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție – și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite, pentru situații deosebite în mod obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Așadar, Curtea a constatat că prevederile art. 31^1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 215/2001 sunt în concordanță și cu dispozițiile art. 129 din Constituție, potrivit cărora, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.“ Textul constituțional citat lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă ca, în situații justificate în mod obiectiv, să excepteze de la exercitarea lor anumite hotărâri judecătorești. Or, așa cum s-a arătat mai sus, în materie electorală primează principiul celerității în configurarea stabilă a componenței consiliului local ca autoritate administrativă locală, astfel că legiuitorul a reglementat, la art. 31^1 alin. (1) din legea criticată, calea de atac împotriva hotărârii (act administrativ) de validare sau invalidare a mandatelor, hotărârea instanței de contencios administrativ competente fiind definitivă. … 18.Cu privire la pretinsa incidență a considerentelor pentru care Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 117 din 3 martie 2016, că soluția pronunțată prin decizia amintită a fost justificată de o serie de elemente specifice, care nu se regăsesc în situația textului de lege care formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Dintre acestea, determinante au fost faptul că dispozițiile de lege analizate prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 eliminau o cale de atac care existase în reglementarea anterioară, precum și împrejurarea că sancțiunea contravențională a fost considerată „o acuzație în materie penală“, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel că se impunea existența unui dublu grad de jurisdicție, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.În aceste condiții, în care Curtea nu a constatat încălcarea vreunui drept fundamental invocate, nu pot fi incidente nici prevederile constituționale ale art. 53, referitoare la condițiile limitative de restrângere a exercițiului unui drept sau al unor libertăți. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale la care s-a făcut referire, atât soluția pronunțată anterior, cât și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Liberal – Filiala Mehedinți în Dosarul nr. 2.347/101/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește