DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Consiliul Local al orașului Amara în Dosarul nr. 393/98/2019 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.346D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că există un preambul al actului normativ care justifică necesitatea reglementării prin ordonanță de urgență a Guvernului. Se arată că nu sunt prevăzute avize, nici măcar consultative, pe care Guvernul să le solicite într-o asemenea situație, iar art. 102 alin. (2) din Constituție are în vedere activitatea Guvernului ca organ executiv, nu ca legiuitor delegat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia nr. 392 din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 393/98/2019/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – admițând recursul împotriva Încheierii Tribunalului Ialomița prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a instanței de contencios constituțional – a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al orașului Amara într-o cauză având ca obiect anularea unei hotărâri emise de consiliul local. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu este motivată urgența reglementării, așa cum prevăd dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție; potrivit prevederilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „la ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare“ iar, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) teza finală din aceeași lege, „pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa măsurilor legislative propuse“. Totodată, nu este prezentată situația extraordinară, astfel cum aceasta este definită de prevederile art. 3 pct. 12 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. În acest context, se afirmă că lipsește opinia Consiliului fiscal asupra introducerii alin. (3) al art. 491 din Codul fiscal, obligatorie potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. … 6.Se afirmă că, pentru completarea art. 491 din Codul fiscal cu alin. (3) nu au fost consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, așa cum impun dispozițiile art. 102 alin. (2) din Constituție, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, și cele ale art. 31 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2000. … 7.Se consideră că art. 491 alin. (3) din Codul fiscal, introdus prin art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, trece ilegal competența constituțională de a stabili impozitele și taxele locale, prevăzută de art. 139 alin. (2) din Constituție, coroborat cu art. 36 alin. (4) lit. c) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și art. 27 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, din sarcina consiliului local în sarcina compartimentului de resort din aparatul de specialitate al primarului, ceea ce este de neacceptat. … 8.Se apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a intrat în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, întrucât nu a fost îndeplinită condiția depunerii ei prealabile la Camera competentă a Parlamentului, așa cum impun dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție și cele ale art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. … 9.Se susține că modificarea art. 491 din Codul fiscal, prin completarea cu alin. (3), este interzisă de prevederile art. 115 din Constituție, întrucât este adoptată în domeniul drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale. Așadar, „așezarea justă a sarcinilor fiscale“ prevăzută de art. 56 alin. (2) din Constituție nu poate fi condiționată de adoptarea hotărârii consiliului local cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, nici chiar de indexarea cu rata inflației, până la data de 30 aprilie, întrucât, în consecință, consiliul local ar acționa nepredictibil împotriva intereselor legitime ale cetățenilor din raza sa de competență. … 10.În final, se menționează că prevederile art. 491 alin. (3) din Codul fiscal sunt discriminatorii, în măsura în care ele se aplică numai „dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar„ ceea ce este împotriva dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, care interzic discriminarea. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).»“ … 16.În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 56 privind contribuțiile financiare, ale art. 102 alin. (2) referitor la rolul și structura Guvernului, ale art. 115 alin. (4)-(6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și ale art. 139 alin. (2) referitor la impozite, taxe și alte contribuții. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, respectiv art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, modifică și completează prevederile art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu un nou alineat, respectiv alin. (3). Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 491 din Codul fiscal, cu denumirea marginală „Indexarea impozitelor și taxelor locale“, (1)„În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ținând cont de rata inflației pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.(1^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele prevăzute în tabelul prevăzut la art. 470 alin. (5) și (6) se indexează anual în funcție de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an și publicată în Jurnalul Uniunii Europene și de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb a monedei euro și nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. (2)Sumele indexate conform alin. (1) și (1^1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local și se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. (3)Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).“ … 18.Analizând susținerile autorului excepției, Curtea reține că acesta formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă. … 19.Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, a art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, sau Decizia nr. 598 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 26 noiembrie 2019). Curtea a mai arătat că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). … 20.Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține că Guvernul a menționat că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, […] având în vedere: […] obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019; necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și perspectiva 2020-2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat […]“. Având în vedere aceste precizări, Curtea reține că situația care a condus la adoptarea măsurilor legislative prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, putând fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. … 21.Pe de altă parte, Curtea reține că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. Astfel, în preambulul acesteia nr. 114/2018 se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“. … 22.De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, și Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). Prin urmare, normele legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. … 23.Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aceste norme constituționale condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 46). Astfel, potrivit fișei legislative, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în ședința de Guvern din 28 decembrie 2018, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E222 din 28 decembrie 2018. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată. … 24.În ceea ce privește susținerea referitoare la lipsa opiniei Consiliului fiscal cu privire la emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece, așa cum a reținut prin Decizia nr. 127 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 80, Consiliul fiscal nu este o autoritate publică de rang constituțional, iar legea nu reglementează caracterul obligatoriu al solicitării opiniei acestuia, spre deosebire de avizul Consiliului Economic și Social, care este consultat în mod obligatoriu în domeniile sale de competență. … 25.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 102 alin. (2) din Constituție, critică potrivit căreia adoptarea normelor supuse controlului de constituționalitate s-a făcut fără consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit normei constituționale invocate, în îndeplinirea atribuțiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. Or, legea nu reglementează caracterul obligatoriu al solicitării opiniei acestor organisme la adoptarea unui act normativ. … 26.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție, referitor la principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, prin Decizia nr. 877 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 24 martie 2022, paragraful 20, Curtea a reținut că art. 56 din Constituție consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Însă așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora (Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, și Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993) și în raport cu situația economico-financiară a țării. Totodată, prin Decizia nr. 695 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 30 august 2012, Curtea a reținut că stabilirea cotelor de impozitare este atributul legiuitorului, care, respectând art. 56 din Constituție privind justa așezare a sarcinilor fiscale, le poate mări sau micșora în funcție de politica fiscală promovată și de interesele generale ale societății la un moment dat. … 27.Aplicând aceste considerente la prezenta speță, Curtea constată că dispozițiile criticate introduc alin. (3) al art. 491 din Codul fiscal, care prevede că, dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1). Așadar, dispozițiile legale criticate reprezintă o normă care asigură predictibilitatea cadrului legislativ în materie, în cazuri excepționale, când autoritatea deliberativă – consiliul local – nu adoptă hotărârea cu privire la indexarea impozitelor și taxelor locale cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, și constituie expresia obligației pozitive a statului de a asigura ritmicitatea și certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligațiilor fiscale revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecție a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ține seama de complexul de circumstanțe care pot exista. … 28.Totodată, în concordanță cu ceea ce Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa, respectiv faptul că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situații juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când, pentru situații similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 425 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, și Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1176 din 13 decembrie 2004), se constată că prevederile criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidența lor, de la momentul de referință stabilit de legiuitor. … 29.Având în vedere acestea, Curtea constată că art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine art. 16 și art. 56 alin. (2) din Constituție. În consecință, aceste dispoziții au fost adoptate și cu respectarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6), potrivit căruia ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta drepturi și libertăți fundamentale. … 30.În final, Curtea nu poate reține nici critica raportată la dispozițiile art. 139 alin. (2) din Constituție, având în vedere că, în conformitate cu norma fundamentală pretins încălcată, impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, „în limitele și în condițiile legii“. Expresie a politicii fiscale și bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite și taxe, precum și limite și condiții ale acestora, evident cu respectarea principiilor și dispozițiilor constituționale. Or, norma legală supusă controlului de constituționalitate nu vizează stabilirea impozitelor și taxelor locale, ci indexarea acestora, care este o operațiune ulterioară stabilirii. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul Local al orașului Amara în Dosarul nr. 393/98/2019 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 66 pct. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește