DECIZIA nr. 115 din 9 martie 2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 din Codul de procedură civilă

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 714 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 80.186/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 45D/2016. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, ținând cont de faptul că nu a reușit să vizualizeze elementele dosarului pe internet, menționând că are un grad ridicat de handicap locomotor, ceea ce îl împiedică să se deplaseze la sediul Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen. … 4.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece, de la data emiterii încheierii de sesizare a instanței de contencios constituțional, respectiv 9 decembrie 2015, și până în prezent, autorul excepției a avut la dispoziție un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea consultării dosarului și pentru pregătirea apărării. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 9 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 80.186/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 din București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 714 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia nu arată în mod concret în ce constă contradicția dintre prevederile legale criticate și dispozițiile constituționale invocate, limitându-se la a preciza faptul că dispozițiile din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, întrucât „se poate face contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi, împotriva adreselor de comunicare a îndeplinirii formelor de executare, precum și împotriva cheltuielilor de executare“. … 8.Judecătoria Sectorului 3 din București opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Instanța reține că dispozițiile art. 714 reglementează termenul de introducere a contestației la executare, precum și faptul că acesta curge în mod diferit, în funcție de momentul comunicării actelor de executare atacate, toate convergând spre momentul la care intimatul a luat la cunoștință de existența actului de executare silită emis împotriva sa. Aceste dispoziții legale nu creează nicio discriminare, fiind general aplicabile tuturor persoanelor împotriva cărora s-a început executarea silită. … 9.Mai mult decât atât, aceste dispoziții nu instituie nicio diferență de tratament juridic, stabilirea unor reguli speciale de procedură neexcluzând egalitatea părților, întrucât aceste norme juridice se aplică oricărei persoane care este parte într-un litigiu supus acestor reguli, în speță tuturor persoanelor care înțeleg să introducă o contestație la executare. De asemenea, prin posibilitatea introducerii contestației la executare, se supune controlului judecătoresc executarea silită începută, respectiv fiecare act de executare întreprins, excluzând astfel arbitrariul. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, expresie a accesului liber la justiție, contestația la executare reprezintă principalul mijloc procedural prin care părțile din executarea silită, precum și terții interesați pot obține desființarea măsurilor luate în executarea silită, asigurându-se, astfel, conformarea întregii proceduri execuționale cu prescripțiile legii. … 12.Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a proceselor în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Prin urmare, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 13.Mai mult, prin reglementarea contestației la executare se permite părților din proces, dar și terților interesați folosirea tuturor mijloacelor de apărare și a garanțiilor procesuale; așadar, textul supus controlului de constituționalitate nu instituie nicio discriminare în ceea ce privește situația procesuală a creditorilor, a debitorilor sau a terților care sunt îndrituiți să formuleze contestație la executare, ci amenajează, în mod riguros, cadrul procesual în care pot fi exercitate drepturile părților din proces. Guvernul mai menționează și jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 260 din 24 septembrie 2002. … 14.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere că ea nu a fost formulată în scris și nici motivată în mod corespunzător. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 714 din Codul de procedură civilă. Ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare, iar art. 714 a devenit art. 715, care are următorul cuprins: (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:1.contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; … 2.cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; … 3.debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. … (2)Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.(3)Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.(4)Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.(5)Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.“ … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 2 privind suveranitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia s-a limitat, în motivarea acesteia, la enumerarea a șapte temeiuri constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. … 20.Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 21.De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. […] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.“ De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 22.Or, în prezenta cauză, indicarea celor șapte temeiuri constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008 și Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). … 23.Așa fiind, Curtea reține că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția apare ca fiind inadmisibilă. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 80.186/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 din București.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 din București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește