DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Titi Petrea Dumbravă, de Gergeta Dumbravă și de Vasile Ostanschi în Dosarul nr. 509/86/2019/a1.1 al Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.714D/2019. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, Decizia Curții nr. 236 din 2 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 509/86/2019/a1.1, Curtea de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Petrea Dumbravă, de Gergeta Dumbravă și de Vasile Ostanschi într-o cauză penală având ca obiect soluționarea contestației formulate de către aceștia împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, prin care a fost respinsă cererea de excludere a declarațiilor de martor date de către autorii excepției anterior începerii urmăririi penale in personam. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că soluția legislativă criticată nu consacră dreptul martorului de a nu da o declarație autoincriminatoare și de a beneficia de asistența unui avocat și nici nu cuprinde obligația organelor judiciare de a avertiza persoana audiată în această calitate asupra drepturilor enunțate. Afirmă că în acest fel dreptul la un proces echitabil, la exercitarea dreptului la apărare și la respectarea prezumției de nevinovăție este încălcat. Totodată, susțin că remediul prevăzut pentru ipoteza audierii unui martor care a devenit ulterior suspect sau acuzat, respectiv imposibilitatea folosirii declarației exclusiv împotriva celui care a furnizat-o, este de natură a aduce atingere dreptului la apărare și la un proces echitabil și în cazul celorlalți subiecți pasivi ai acțiunii penale. Subliniază că încă din dreptul roman clasic s-a admis că nicio persoană nu poate fi ținută să se incrimineze pe calea furnizării de declarații acuzatoare sau producerii de probe împotriva sa, regula fundamentală consacrată fiind cea potrivit căreia nimeni nu este ținut să declare împotriva sa (nemo tenetur edere contra se), astfel că nicio persoană nu poate avea calitatea de martor în propria cauză (nemo testis idoneus in re sua) și nu poate fi constrânsă să aducă dovezi împotriva sa (nemo cogitur edere contra se). Susțin că lipsa unor asemenea garanții în cuprinsul art. 118 din Codul de procedură penală permite ca datele și informațiile furnizate în calitate de martor de către suspectul de facto să constituie un sprijin important în activitatea de investigare a organelor de urmărire penală, dreptul de a nu se acuza nefiind protejat de o manieră eficientă. În concret, susțin că provocarea unei mărturisiri din partea celui suspectat, pe calea folosirii unor dispoziții legale, nu este altceva decât o modalitate de ocolire a drepturilor procesuale aferente privilegiului împotriva autoincriminării, un adevărat abuz de drept. Arată că, în numeroase sisteme judiciare continentale, nu doar acuzatul, dar și martorul este apărat de posibilitatea de a se autoacuza. … 6.Curtea de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele procesual penale criticate răspund exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la protecția împotriva auto-incriminării și nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau prezumția de nevinovăție. Reține că art. 118 din Codul de procedură penală reglementează dreptul martorului de a nu se acuza și nu exclude posibilitatea persoanei care ulterior a dobândit calitatea de suspect sau inculpat de a invoca excepțiile prevăzute de legea procesual penală și, prin urmare, nu aduce atingere dreptului la apărare. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 519 din 6 iulie 2017. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 118 din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: „Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară.“ … 11.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor criticate, autorii excepției invocă dispozițiile constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție raportat la art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 24 privind dreptul la apărare raportat la art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și prevederile art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 6 și art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 236 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 8 iulie 2020, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 21 alin. (3), ale art. 23 alin. (11) și ale art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și prevederilor art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.În considerentele deciziei menționate, Curtea a reținut că dispozițiile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie o protecție efectivă a martorului în raport cu o eventuală răspundere penală, nu reglementează garanții procedurale și substanțiale adecvate persoanei ascultate în calitate de martor și nu interzic folosirea împotriva martorului a elementelor probatorii obținute indirect, pe baza declarației sale, singura probă față de care martorul este protejat fiind propria declarație. În acest sens, Curtea a statuat că dreptul la tăcere și dreptul la neautoincriminare decurg direct din prezumția de nevinovăție, potrivit căreia organele de urmărire penală sunt cele care trebuie să probeze vinovăția persoanei ce declară în calitate de martor, adică a suspectului de facto, așa încât constrângerea la autoincriminare, deși indirectă, are drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. Curtea a constatat, astfel, că prevederile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanții suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situația să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumției de nevinovăție, de care orice persoană beneficiază potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenție, și, totodată, impietează asupra justei soluționări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, consacrat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenție, inclusiv prin încălcarea dreptului la apărare al martorului (paragrafele 70, 71 și 79). … 14.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 236 din 2 iunie 2020, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă. … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Titi Petrea Dumbravă, de Gergeta Dumbravă și de Vasile Ostanschi în Dosarul nr. 509/86/2019/a1.1 al Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește