DECIZIA nr. 114 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în principal, a dispozițiilor art. 4^3 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum și a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, exclusiv cu privire la dispozițiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Emil Lupean în Dosarul nr. 2.515/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.521D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că stabilirea prin lege a intervalului temporal în care solicitantul titlului de luptător la Revoluția română din decembrie 1989 trebuie să fi avut o contribuție efectivă la aceste evenimente nu ridică probleme de constituționalitate, iar stabilirea unui alt interval temporal nu intră în atribuția Curții Constituționale, ci a legiuitorului. Dreptul la imagine, invocat de autor, nu este condiționat de textul criticat, care recunoaște doar dreptul la o indemnizație. Cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției, arată că acestea sunt similare unor critici la care Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a răspuns. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 11 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.515/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în principal, a dispozițiilor art. 4^3 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum și a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, exclusiv cu privire la dispozițiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Emil Lupean într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei dispoziții emise de Casa Teritorială de Pensii Cluj, respectiv obligarea acesteia să plătească drepturile câștigate anterior emiterii deciziei contestate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu respectă jurisprudența Curții Constituționale în materia ordonanțelor de urgență (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014), iar situația reglementată de acest act normativ nu se abate de la obișnuit, întrucât din anul 2005 indemnizațiile stabilite conform Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 au fost plătite constant, cu excepția indemnizațiilor celor care dețin titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“ și care nu sunt pensionați care au fost suspendate o perioadă de timp. Așadar, înainte de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Guvernul a alocat fondurile necesare plății indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, așa încât ordonanța criticată trebuia să fie anterioară proiectului de buget pentru anul 2015. … 6.În acest context, solicită Curții Constituționale să stabilească dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 intră sau nu intră sub incidența Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și dacă contravine sau nu acesteia, întrucât în expunerea de motive Guvernul nu specifică nicio valoare de modificare a cheltuielilor bugetare pe care le produce. … 7.Se apreciază că toate motivele invocate în expunerea de motive a actului normativ criticat nu sunt plauzibile. Astfel, modificarea art. 3 din Legea nr. 341/2004 care reglementează titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ se bazează pe pct. 11 din secțiunea „2. Schimbări preconizate“: „Se stabilesc criterii clare pentru determinarea beneficiarilor: – luptătorii cu rol determinant sunt identificați până la fuga dictatorului, din data de 22 decembrie 1989, în condițiile în care doar până la această dată a fost revoluție și implicit au existat fapte deosebite și meritorii pentru această categorie de revoluționari. Se poate vorbi despre revoluție doar până la data de 22 decembrie, dată la care șeful statului de atunci a fost înlăturat, astfel cum este menționat și în Hotărârea din 24 mai 2011, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Asociația „21 Decembrie 1989“ și alții împotriva României. Or, Guvernul hotărăște falsul „adevăr istoric“ având la bază doar o frază din hotărârea antereferită unde acea frază este doar o trecere în revistă a explicațiilor procurorilor cu privire la un dosar în lucru în cazul evenimentelor din București, instanța europeană nefăcând nicio referire la perioada în care s-a desfășurat Revoluția din România, ci la încălcarea drepturilor omului de către statul român, prin nesoluționarea unor cazuri în justiție. Ca atare, din perspectiva duratei revoluției, nerespectarea și neaplicarea „adevărului istoric“ la întregul act normativ – Legea nr. 341/2004 – reprezintă o discriminare între categoriile de titluri acordate. … 8.Referindu-se tot la expunerea de motive, consideră că instanța de contencios constituțional ar trebui să ceară autorităților, în speță casei de pensii, situația cuantumului indemnizațiilor plătite conform art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru a putea evalua corect dacă aceasta a avut într-adevăr un impact pozitiv asupra bugetului de stat. … 9.În continuare, autorul excepției formulează critici constând în aprecieri personale, atât cu privire la modul de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, cât și cu privire la aplicarea acesteia, concluzionând că nu a existat o stare de fapt obiectivă cuantificabilă și independentă de voința Guvernului, deoarece instituirea titlului de „Luptător cu Rol Determinant“ nu se bazează pe fapte obiective, ci pe un neadevăr cu privire la durata revoluției, nu este calculat impactul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 asupra bugetului, și aceasta nu este independentă de voința Guvernului, întrucât proiectul de buget pentru anul 2015, trimis Parlamentului și votat înainte de emiterea ordonanței de urgență criticate, cuprinde resursele de finanțare a plății indemnizațiilor conform Legii nr. 341/2004, în forma nemodificată de această ordonanță de urgență. … 10.Prin urmare, se consideră că existența acestor carențe în motivarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu respectă exigențele impuse de textul constituțional, respectiv art. 115 alin. (4). … 11.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, cu referire la titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, se arată că, la paragraful 25 din Decizia nr. 832 din 14 decembrie 2017, Curtea Constituțională a analizat aceste norme prin raportare la art. 16 din Legea fundamentală, dar trebuie subliniat că, chiar dacă efectul acestei discriminări poate fi rezumat de unii doar la plata unei indemnizații reparatorii, din cauza acestui text discriminator autorul excepției nu poate obține acest titlu, pe care consideră că îl merită cu sau fără indemnizație reparatorie. Faptul că autorul contestă o decizie a casei de pensii prin care i se comunică sistarea plății indemnizației reprezintă singura metodă legală de a se adresa Curții Constituționale, iar demersul său nu trebuie raportat la această indemnizație, ci „la drepturile de imagine“ de care este lipsit prin această ordonanță de urgență. Totodată, se susține existența unei discriminări și din perspectiva timpului prin folosirea sintagmei „până la fuga dictatorului“, întrucât prin această condiționare legiuitorul încearcă să elimine din memoria istorică a Revoluției Române perioada cuprinsă între fuga dictatorului, 22 decembrie 1989, și dezvăluirea uciderii lui în 25 decembrie 1989. Așadar, Guvernul consideră că nu este un act de curaj faptul că a apărat primăria din Turda în acea perioadă. … 12.În legătură cu plafonarea indemnizației la nivelul anului 2014 prin ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 95/2014, nr. 57/2015, nr. 99/2016, nr. 9/2017 și nr. 90/2017, se consideră că acestea excedează cadrului legal care presupune existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, și obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, astfel cum s-a reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, așa încât repetabilitatea la sfârșitul fiecărui an a aceleiași situații extraordinare, care să fie independentă de voința Guvernului, este greu de crezut. Prin urmare, în situația în care Curtea constată constituționalitatea articolelor din aceste ordonanțe de urgență, se solicită să se explice poziționarea Curții față de dispozitivul Deciziei nr. 42 din 22 ianuarie 2014, în sensul în care după câți ani de anulări și plafonări a indemnizației se poate considera că este afectat caracterul previzibil al dispozițiilor Legii nr. 341/2004. … 13.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța consideră că prin adoptarea unui act normativ nu este încălcat principiul supremației Constituției și al legii, consacrat prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5), deoarece este dreptul legiuitorului să adopte măsuri de politică legislativă în domeniul acordării drepturilor de asigurări sociale în concordanță cu condițiile economice și sociale existente, iar procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii este reglementată de Constituție. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în principal, dispozițiile art. 4^3 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum și dispozițiile art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2014, exclusiv cu privire la dispozițiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Însă, având în vedere notele autorului, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, în ansamblul său, ale art. I pct. 4 și art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017. Dispozițiile legale criticate în mod punctual au următorul cuprins:– Art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014: Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]4.La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins: […]a)Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 – atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; … b)Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:1.Luptător Rănit – atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora. … 2.Luptător Reținut – atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. … 3.Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. … 4.Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. …  … c)Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – calitate onorifică.; …  …  … – Art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014: „În anul 2015 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizațiile prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.“; … – Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; … – Art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; … – Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; … – Art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“ …  … 18.Se reține că, ulterior introducerii cererii de chemare în judecată în cauza în care a fost ridicată excepția și anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare și ținând cont de obiectul litigiului în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța asupra acestor prevederi.  … 19.În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, și Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 21.Astfel, cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, raportată la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, precitată, paragraful 21, Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 38, și Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragrafele 47 și 48, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).  … 22.Referitor la susținerea privind încălcarea dreptului la imagine, se constată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează aprecieri personale, generale, asupra actului normativ criticat. … 23.Cât privește pretinsele discriminări sub aspectul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, prin Decizia nr. 755 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragrafele 33 și 34, examinând cele două criterii reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant, presupus a fi arbitrare, respectiv cel al momentului fugii dictatorului și cel al localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, Curtea a constatat că legiuitorul delegat și-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Curtea a reținut că legiuitorul delegat, prin limitarea categoriei prevăzute de dispozițiile criticate – Luptător cu Rol Determinant – la persoanele care și-au pus viața în pericol până la momentul fugii dictatorului, nu a acționat în mod arbitrar. Și aceasta pentru că nu se poate nega că, în ciuda complexității evenimentelor Revoluției Române din 1989, momentul fugii dictatorului nu ar reprezenta un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. De asemenea, Curtea a reținut că nu se poate susține că delimitarea pe care legiuitorul delegat a introdus-o între persoanele care și-au pus viața în pericol în acele localități în care au rezultat persoane decedate, reținute sau rănite, și față de persoanele care și-au pus viața în pericol în localități în care nu au rezultat persoane decedate, reținute sau rănite este lipsită de temei, arbitrară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 24 septembrie 2018, paragrafele 28 și 29). De asemenea, la paragraful 41 al deciziei menționate, Curtea a observat că legiuitorul nu a reglementat cu privire la faptul că Revoluția din Decembrie 1989 s-a terminat la momentul fugii dictatorului, astfel cum susțin autorii excepției din acea cauză. Acest moment a fost fixat numai pentru delimitarea categoriei Luptător cu Rol Determinant, titlu atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și au apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. Curtea a observat însă că titlul Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite se acordă unei categorii de persoane care au acționat în perioada 14-25 decembrie 1989. În concluzie, stabilirea momentului fugii dictatorului ca moment de referință (alături de celelalte condiții) pentru delimitarea unei categorii de persoane care vor primi indemnizații reparatorii nu are semnificația stabilirii momentului la care Revoluția Română din Decembrie 1989 s-a încheiat. … 24.De asemenea, Curtea s-a mai pronunțat cu privire la unele dintre dispozițiile criticate referitoare la plafonarea cuantumului indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, precitată, paragrafele 19 și 20, Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, precitată, Decizia nr. 608 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 6 mai 2019, sau prin Decizia nr. 610 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 27 mai 2019, constatând constituționalitatea acestora. Prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, precitată, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut că autorii excepției din acea cauză se referă la indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, și anume la indemnizația lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, indemnizație care se acordă pe lângă indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) – a cărei plată nu se acordă. Textul art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011, stabilea că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențineau la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și ale art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 26.În final, cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției, Curtea constată că acestea reprezintă, pe de o parte, aspecte ce țin de oportunitatea reglementării, iar, pe de altă parte, aprecieri personale subiective atât cu privire la modul de adoptare, cât și la cel de aplicare a reglementării supuse controlului, fără a constitui veritabile critici de neconstituționalitate. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Lupean în Dosarul nr. 2.515/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, dispozițiile art. I pct. 4 și ale art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește