DECIZIA nr. 113 din 9 martie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 535 din 7 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 5REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 7REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 9REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 5
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 18REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 19REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014
ART. 19REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 85 07/02/2012
ART. 22REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 23REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 24REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 27
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Small Finance IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 13.637/3/2015 al Tribunalului București – Secția a VIIa civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 26D/2016.2.La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției, domnul avocat Andrei-Tudor Dumitrescu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru administratorul concordatar al autoarei excepției, Societatea Z.R.P. Insolvency S.P.R.L. din București, domnul avocat Cătălin Guriță-Manole din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Se apreciază că legea este perfectibilă, intenția legiuitorului fiind aceea de a-i proteja pe creditorii care nu se află în relații speciale cu debitorul. În forma actuală, prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiție. Reprezentantul administratorului concordatar arată că, prin soluția legislativă criticată, procedura concordatului își pierde eficiența. Domnul președinte pune în vedere părții prezente că domnul judecător Petre Lăzăroiu dorește să le adreseze o întrebare.4.Domnul judecător Petre Lăzăroiu adresează următoarea întrebare părții prezente: care este interesul său în ridicarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, potrivit propriilor susțineri, în cazul semnării concordatului ar fi primit mai mult decât în cazul unui faliment? 5.Reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate arată că interesul său este acela de a se redresa prin procedura concordatului și să nu intre în faliment. Creditorii săi invocă aspectul formal al art. 27 alin. (6) din lege, respectiv faptul că nu pot vota și, atunci, singura cale disponibilă este deschiderea falimentului. Se consideră, probabil, că nimeni nu s-a gândit la această situație atipică.6.În continuare, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, autoarea excepției solicitând, de fapt, modificarea și completarea legii. În subsidiar, acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 7 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 13.637/3/2015, Tribunalul București – Secția a VIIa civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Small Finance IFN – S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de concordat preventiv. 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale, întrucât încalcă accesul liber la justiție, respectiv dreptul de a beneficia de protecția procedurii concordatului preventiv și pentru că se creează un tratament discriminatoriu pentru debitori aflați în procedura concordatului preventiv care înregistrează doar creanțe subordonate, deținute de creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul.9.Tribunalul București – Secția a VII-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Instanța apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în situația în care creditorii debitorului, care au solicitat aprobarea ofertei de concordat preventiv, sunt doar creditori subordonați, respectiv creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul. În această ipoteză, dacă acești creditori s-ar abține de la vot, invocând dispozițiile art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, debitorul ar fi, practic, lipsit de posibilitatea de a beneficia de procedura concordatului preventiv, fiindu-i afectat, astfel, dreptul de acces la justiție garantat de dispozițiile art. 21 din Constituție.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, se arată că, pe calea excepției de neconstituționalitate, se urmărește completarea legii prin stabilirea unor dispoziții cu privire la situațiile excepționale în care toți sau majoritatea creditorilor debitorului se încadrează în categoria celor care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale administratorului concordatar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: „Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.“15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și în art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în analiza excepției de neconstituționalitate, trebuie menționate unele texte legale care configurează procedura concordatului preventiv, pentru a se putea determina conținutul acesteia. Astfel, art. 5 alin. (1) pct. 17 din Legea nr. 85/2014 prevede definiția concordatului preventiv: „concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, și creditorii care dețin cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare și de realizare a creanțelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află;“.17.De asemenea, art. 27 din Legea nr. 85/2014 mai prevede, la alin. (1)-(5) că, asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondență. Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 60 de zile calendaristice, calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil necondiționat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiționare a votului este considerată vot negativ. În cazuri excepționale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.18.Dacă, în termenul prevăzut la alin. (2), unul sau mai mulți creditori deținând cel puțin 10% din valoarea totală a creanțelor solicită convocarea adunării tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat să o convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă și care asigură confirmarea primirii acesteia. Concordatul preventiv se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.19.Curtea reține că, în cadrul procedurii concordatului, situația tipică descrisă de art. 27 din Legea nr. 85/2014 are în vedere buna credință a debitorului care recurge la această procedură în respectarea scopului Legii nr. 85/2014, ceea ce conduce la viabilitatea procedurii. Această situație vizează protecția creditorilor care nu se află în relații speciale cu debitorul în fața creditorilor ce se află în acest gen de relații. În aceste condiții, soluția legislativă adoptată de legiuitor apare ca fiind justificată, de natură să împace interesele în prezență și să înlăture suspiciunile ce s-ar putea ivi în cazul în care ar apărea situația descrisă de ipoteza normei juridice criticate. Cu alte cuvinte, legiuitorul a încercat să evite înțelegerile dintre creditori și debitor în dauna altor creditori.20.Așadar, debitorii aflați în procedura concordatului preventiv care înregistrează creanțe subordonate, deținute de creditori care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul nu sunt discriminați, ei aflându-se într-o situație deosebită de a celorlalți. Debitorii sunt angajați în raporturi juridice speciale cu acești creditori, ceea ce a determinat legiuitorul să îi trateze în mod diferit. De altfel, creditorii pot vota cu privire la concordat, în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.21.În jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a reținut că încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 82 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012).22.Soluția legislativă înscrisă în art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 reprezintă expresia voinței legiuitorului care a înțeles să acorde o protecție deosebită creditorilor în fața debitorilor aflați în relații speciale cu unii creditori. Acești debitori se află într-o situație deosebită față de ceilalți debitori care nu au astfel de relații, astfel încât opțiunea legiuitorului apare ca fiind justificată. Criteriul folosit de legiuitor în edictarea dispozițiilor legale criticate este, astfel, obiectiv și rezonabil, el fiind destinat să ocrotească drepturile titularilor de creanțe.23.În cauza de față, însă, autoarea excepției susține că, în procedura în care a fost implicată, existau numai creditori aflați în astfel de relații speciale cu ea. Cu alte cuvinte, aflându-se într-o situație atipică, nu ar exista necesitatea protecției intereselor altor categorii de creditori, ea aflându-se în imposibilitate a practică de a apela la procedura concordatului preventiv. Procedura concordatului preventiv este o procedură de prevenire a insolvenței, în cadrul căreia se încearcă redresarea debitorului. Cu alte cuvinte, debitorul se află în dificultate din punct de vedere economic. Legiuitorul a permis creditorilor care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul să voteze în situația în care, cu ocazia pronunțării falimentului, ar primi mai puțin din sumele cuvenite, dar această ipoteză intervine când în concurs vin atât creditori aflați în relații speciale, cât și creditori care nu se află în relații speciale. Dacă în procedura concordatului sunt implicați doar creditori aflați în relații speciale, prevederile art. 27 alin. (6) nu le sunt aplicabile, neexistând un interes de apărat al creditorilor care nu sunt în relații speciale, întrucât ei nici măcar nu există.24.Așadar, Curtea constată că prevederile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, ele nefiind aplicabile acelor creditori aflați în relații speciale cu debitorul. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.“ În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Small Finance IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 13/637/3/2015 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x