DECIZIA nr. 112 din 9 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 pct. 4 și 9, precum și ale art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Magdalena Chirilă în Dosarul nr. 510/64/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 22D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 510/64/2015, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 pct. 4 și 9, precum și ale art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Magdalena Chirilă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale menționate sunt neconstituționale prin prisma faptului că îngrădesc în mod nejustificat accesul liber la justiție, nepermițând utilizarea, în mod efectiv, a unei căi extraordinare de atac pentru înlăturarea erorilor care afectează o hotărâre judecătorească, atunci când denaturarea adevărului consfințit printr-o hotărâre judecătorească întemeiată pe un raport de expertiză s-a datorat faptei ilicite a altei persoane decât expertul. Se afirmă că o persoană care nu are calitatea de expert poate interveni, prin diverse fapte, în sensul falsificării unui raport de expertiză. … 6.Se ajunge, așadar, la situația absurdă în care o hotărâre judecătorească se întemeiază pe un raport de expertiză fals și nu poate fi revizuită, în condițiile în care textul are în vedere doar situațiile expertizelor obișnuite întocmite de experți, fără ca alte persoane să fie implicate. În concluzie, limitarea situațiilor în care partea poate cere revizuirea unei hotărâri doar atunci când un expert a comis o infracțiune în legătură cu un raport de expertiză, deși denaturarea concluziilor poate fi făcută de către expert fără vinovăție, o altă persoană comițând acțiunea ilicită ce a dus la formularea unor concluzii contrare realității, limitează în mod nejustificat accesul la justiție în concret la exercitarea căii de atac a revizuirii, remediu institut tocmai pentru a înlătura gravele erori care afectează o hotărâre judecătorească care evocă fondul. … 7.Dispozițiile art. 324 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale prin prisma faptului că îngrădesc accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, condiționând momentul promovării căii de atac a revizuirii, instituite tocmai pentru a înlătura erori grave de fapt, de rămânerea definitivă a unei hotărâri penale de condamnare a uneia dintre persoanele implicate în denaturarea adevărului, pentru fapte ilicite circumscrise sferei penalului, chiar și în condițiile în care această eroare este evidentă și de netăgăduit, aspect care face inutilă prelungirea momentului până la care se poate interveni pentru înlăturarea acestor erori, față de rațiunea reglementării acestei căi de atac. Se ajunge astfel să se perpetueze, în mod inutil și prejudiciabil, eroarea gravă de care este afectată o hotărâre judecătorească pentru partea care a urmărit, prin acțiunea inițială, realizarea unor drepturi, care nu pot fi apărate prin promovarea unei acțiuni în justiție într-un termen rezonabil. … 8.În astfel de situații, interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și raporturile juridice la care acestea se referă nu se mai justifică, fiind de natură să aducă atingere nejustificată altor drepturi fundamentale, care nu pot fi redresate decât prin redeschiderea procedurii în timp util, cu respectarea cerințelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, într-un termen rezonabil. În plus, textul este neconstituțional prin aceea că nu permite revizuirea, decât după împlinirea termenului de prescripție, în situația în care persoanele (experți sau personal auxiliar) care au comis o infracțiune în legătură cu un raport de expertiză nu sunt identificate sau nu există probe suficiente pentru condamnarea acestora, în condițiile în care într-un laborator oficial au acces mai multe persoane la materialul care stă la baza unui raport de expertiză și oricare dintre acestea poate recurge la acțiunea ilicită prin care adevărul este alterat, fără să poată fi identificată. … 9.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, argumentând că acest lucru ar putea echivala cu o antepronunțare asupra cererii de revizuire. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. … 12.Guvernul mai menționează și jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 372 din 4 mai 2006, Decizia nr. 1.084 din 14 octombrie 2008, Decizia nr. 1.079 din 13 decembrie 2012 și Decizia nr. 627 din 4 noiembrie 2014. … 13.Avocatul Poporului a comunicat faptul că își menține punctul său de vedere consemnat de Curtea Constituțională în deciziile nr. 576 din 29 mai 2012, nr. 863 din 18 octombrie 2012 și nr. 1.079 din 13 decembrie 2012. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 4 și 9, precum și ale art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Examinând excepția de neconstituționalitate, reiese faptul că obiectul real al acesteia îl constituie prevederile art. 322 pct. 4 și 9, precum și ale art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 322 pct. 4 și 9: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […]4.dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză;În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii. […] … 9.dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. …  … – Art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3: Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: […] 3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea instanței penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora. […]Pentru motivele prevăzute la art. 322 pct. 9 și 10, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 17.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013, a intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865. … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și în art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, se mai invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia pornește de la o premisă eronată, potrivit căreia revizuirea unei hotărâri judecătorești nu poate fi promovată decât în cazul în care un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină. Însă, teza a doua a art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede că revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. Cu alte cuvinte, art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865 nu condiționează invocarea sa de vreun imperativ al întocmirii înscrisului de către un expert. … 20.Curtea reține că, prin Decizia nr. 627 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 23, a statuat că, prin înscris fals, în sensul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, trebuie să se înțeleagă nu numai înscrisul reținut ca fals odată cu constatarea săvârșirii unei infracțiuni, ci și acela al cărui conținut nu corespunde realității, chiar și atunci când, prin operațiunea de alterare a realității, nu s-a comis o infracțiune, iar instanța de revizuire urmează să stabilească ea dacă înscrisul în temeiul căruia s-a dat hotărârea are sau nu un conținut real. Astfel, ivirea unor situații în care urmărirea sau condamnarea nu sunt, din punct de vedere legal, posibile nu justifică inadmisibilitatea cererii de revizuire, deoarece, altfel, ar însemna ca erorile judiciare, a căror înlăturare, se urmărește să rămână în ființă, ceea ce este de neconceput. Instanța de revizuire are obligația de a stabili ea însăși dacă înscrisul în temeiul căruia s-a dat hotărârea are sau nu conținut real, precum și motivele pentru care nu s-a aflat până la introducerea cererii de revizuire, care este realitatea. … 21.De asemenea, prin Decizia nr. 1.079 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013, Curtea a subliniat faptul că dispozițiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865 constituie norme de procedură, care dau expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul este liber să stabilească competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, evident cu respectarea celorlalte prevederi și principii constituționale. Curtea a mai reținut că instanța de revizuire se pronunță mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței unei infracțiuni privitoare la pricină, infracțiune săvârșită de un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, ori asupra existenței sau inexistenței infracțiunii de fals, în cazul în care hotărârea revizuită s-a dat în temeiul înscrisului rezultat al infracțiunii de fals (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.002 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011). … 22.Așadar, legea acoperă și situația reclamată de autoarea excepției de neconstituționalitate. Aceasta este nemulțumită de faptul că o eventuală acțiune ar putea fi promovată doar în condițiile în care fapta săvârșită de o altă persoană decât un expert s-a prescris deja. Însă, așa cum s-a arătat la paragraful 20, în temeiul art. 322 pct. 4 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, persoana interesată poate solicita instanței judecătorești să stabilească ea însăși dacă înscrisul în temeiul căruia s-a dat hotărârea are sau nu conținut real, precum și motivele pentru care nu s-a aflat, până la introducerea cererii de revizuire, care este realitatea. De altfel, înscrisul la care se face referire în dispozițiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă nu este doar înscrisul constatat ca fiind fals odată cu constatarea săvârșirii unei infracțiuni, ci și înscrisul al cărui conținut nu este real, chiar dacă prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune, urmând ca dovada conținutului nereal al înscrisului să fie făcută în fața instanței de revizuire. Aceasta în ipoteza în care instanța penală nu a mai fost sesizată, deoarece organele de urmărire penală au considerat că nu s-a săvârșit o infracțiune. Altfel, erorile judiciare a căror înlăturare este urmărită ar rămâne în ființă, lucru de neconceput. … 23.Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu poate constata încălcarea prevederilor art. 11, art. 20, art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 24 și ale art. 129 din Constituție. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Magdalena Chirilă în Dosarul nr. 510/64/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că prevederile art. 322 pct. 4 și 9, precum și ale art. 324 alin. 1 pct. 3 și alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește