| Marian Enache |
– președinte |
| Mihaela Ciochină |
– judecător |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu |
– judecător |
| Laura-Iuliana Scântei |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Bianca Drăghici |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Andreea-Daniela Popa în Dosarul nr. 3.668/93/2017 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 811D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.304D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, excepție ridicată de Adrian Bogdan Butnaru în Dosarul nr. 743/93/2018 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.304D/2019 la Dosarul nr. 811D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că în preambulul ordonanței de urgență se motivează de ce s-a recurs la această modalitate de legiferare. Cu privire la critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că în conceptul de drepturi câștigate intră doar ceea ce s-a plătit până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, iar indemnizația lunară pentru creșterea copiilor nu este un drept acordat pe baza contributivității, așa încât nu se poate vorbi despre încălcarea art. 16 din Constituție. Referitor la invocarea art. 44 din Constituție, se arată că indemnizația lunară pentru creșterea copiilor nu se încadrează în noțiunea de „bun“. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 1.825 din 18 iunie 2018 și Încheierea din 1 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 3.668/93/2017 și nr. 743/93/2018, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor și ale art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția a fost ridicată de Andreea-Daniela Popa și de Adrian Bogdan Butnaru în cauze având ca obiect anularea deciziilor emise de agențiile de plăți și inspecție socială prin care s-a stabilit cuantumul indemnizației de creștere a copilului în limita plafonului instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea din Dosarul nr. 811D/2019 susține, în esență, că, prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, Parlamentul a modificat și completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, anulând, în mod corect, plafonarea indemnizației. Însă, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, s-a făcut în mod ilegal, întrucât modificările nu trebuiau adoptate prin ordonanță de urgență, având în vedere impactul major pe care acesta îl are pe termen lung asupra vieții de familie și asupra societății, ci trebuiau supuse dezbaterilor complexe din Parlament. Așadar, prin adoptarea excesivă sub formă de ordonanță de urgență și nu prin lege, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 face parte dintr-un lung șir de adoptări abuzive. Totodată, se afirmă că nu a fost solicitat avizul comisiei competente – Comisia pentru muncă și protecție socială. Prin urmare, adoptarea unui act normativ ce vizează indemnizația lunară pentru creșterea copiilor nu poate intra în atribuțiile Guvernului, ci acesta trebuie adoptat de către Parlament, potrivit art. 61 din Constituție. … 9.Se afirmă că prin emiterea repetată de către Guvern a unor acte normative de o complexitate deosebită, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Prin urmare, Guvernul a încălcat dispozițiile art. 115 din Constituție, întrucât, pe de o parte, la adoptarea noilor reglementări privind indemnizația lunară pentru creșterea copiilor nu a existat o situație extraordinară și nici urgența, iar, pe de altă parte, noile dispoziții afectează drepturile cetățenilor prevăzute de Constituție. Totodată, se afirmă că Guvernul are obligația de a trimite spre aprobare Parlamentului toate ordonanțele. … 10.Se apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 contravin art. 16 din Constituție, întrucât cetățenilor care au venituri mai mici de 10.000 de lei le va fi acordată o indemnizație procentuală de 85%, iar celor care au venituri mai mari indemnizația le va fi plafonată. Prin urmare, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 discriminează, în mod evident, cetățenii care au venituri mai mari de 10.000 lei, stabilind un fel de „vină“ a celor care au înregistrat astfel de venituri. Mai mult, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 au fost încălcate prevederile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu prevăd măsuri tranzitorii care să clarifice situațiile în curs. … 11.Se mai susține, în esență, încălcarea art. 47 din Constituție, întrucât autoarea nu își poate ajusta cheltuielile, pentru că indemnizația reprezintă doar 23% din veniturile încasate și statul, prin acțiunile sale, nu poate asigura un nivel de trai decent, un nivel de trai pentru care s-a pregătit, a obținut un post de lucru și a plătit taxe și impozite în România. Mai mult, statul nu poate restrânge drepturile cetățenilor prin ordonanțe de urgență, ci doar prin legi care să nu contravină Constituției, iar reducerea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copiilor reprezintă o măsură lipsită de proporționalitate. … 12.În final, se menționează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 încalcă drepturile constituționale garantate de Constituția României și obligațiile Guvernului de a proteja viața de familie. … 13.În Dosarul nr. 2.304D/2019, se susține, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, încalcă principiul neretroactivității legii civile și un drept câștigat – dreptul la încasarea indemnizației în cuantumul prevăzut inițial la intrarea în concediul pentru creșterea copilului. Se mai arată că plafonarea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenție, și trebuie avut în vedere faptul că indemnizația, fiind un drept câștigat, este „direct corelată salariului, decurgând din acesta“. … 14.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu aduc limitări prin restrângerea exercițiului unor drepturi, nici nivelului de trai și nici prevederilor referitoare la prioritatea tratatelor internaționale privind drepturile omului. Măsura legislativă este aplicată nediscriminatoriu și nu aduce atingere substanței dreptului. De asemenea, modificarea cuantumului indemnizației a operat pentru viitor, adică începând cu drepturile aferente lunii septembrie a anului 2017, iar acest cuantum nu este un drept câștigat și pentru perioada ulterioară, întrucât indemnizația lunară pentru creșterea copiilor este un beneficiu de asistență socială, iar statul are obligația de a adopta măsuri corespunzătoare ținând seama de condițiile naționale și în limita mijloacelor lor, potrivit art. 18 din Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, pe de o parte, dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 261/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 20 decembrie 2017, și, pe de altă parte, ale art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017. Însă, având în vedere atât notele autorilor excepției, cât și considerentele actelor de sesizare, precum și obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost invocată această excepție, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 1 și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 în ansamblul său, având următorul conținut: +
Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai mare de 8.500 lei.»; […] … +
Articolul IIPrevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. … 19.Curtea observă că, ulterior modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 au fost modificate prin art. IV pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, având în prezent următorul cuprins: „Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.“ … 20.În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 115 privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului. De asemenea, se invocă „art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, obligatoriu conform art. 11 și art. 148 din Constituție“. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 334 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1210 din 11 decembrie 2020, Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020, Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 martie 2021, Decizia nr. 147 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 2 iunie 2021, și Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din data de 10 august 2021, respingând, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. … 22.Astfel, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 39, Curtea a observat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, instituind, în esență, o limită maximă de 8.500 lei a indemnizației lunare pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Dreptul la concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și la o indemnizație lunară a fost reglementat inițial prin art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005. În prezent, acest drept este reglementat de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Din examinarea evoluției legislative în această materie reiese că indemnizația lunară pentru creșterea copilului a suferit o serie de modificări atât referitoare la cuantum (procentul din venitul beneficiarului), cât și în ceea ce privește instituirea unor limite minime și/sau maxime ale acesteia. Înainte de intrarea în vigoare a actului normativ criticat, era aplicabil art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, în forma modificată prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016, potrivit căruia „Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată“. Așadar, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 nu exista o limită maximă a indemnizației lunare pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, ci doar o limită minimă. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 s-a adăugat și o limită maximă de 8.500 lei a indemnizației lunare pentru creșterea copilului, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Această limită maximă s-a menținut până în prezent, în acest sens fiind dispozițiile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017, potrivit cărora „Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei“. … 23.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în Dosarul nr. 811D/2019, potrivit cărora la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 nu a existat o situație extraordinară și nici urgența reglementării, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 41, Curtea a constatat că aspectele privind imposibilitatea de plată a tuturor drepturilor de asistență socială vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, urgența fiind motivată în preambulul actului normativ criticat. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 49, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49). Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție sunt neîntemeiate. … 24.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la dispozițiile constituționale ale art. 61, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 42, Curtea a reținut că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 74 și 75, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar. Ca atare, în cauză, nu se poate reține că prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 s-ar fi încălcat dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție. … 25.Având în vedere cele menționate, nu poate fi reținută nici pretinsa nesocotire a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, deoarece Guvernul, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017, și-a respectat competența constituțională, actul normativ fiind emis cu respectarea dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă. … 26.Referitor la susținerea privind încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 45, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează indemnizațiile pentru creșterea copilului doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condițiile privind acordarea acestor indemnizații nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 nu are efecte asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita, ci numai asupra prestațiilor încasate începând cu luna septembrie 2017, după intrarea sa în vigoare, conformându-se astfel dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. … 27.Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 discriminează cetățenii care au venituri mai mari de 10.000 lei, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 49, și Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 34, dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului, nefiind consacrat expres în Constituție, reprezintă o opțiune a legiuitorului. Prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei a indemnizației pentru creșterea copilului, legiuitorul nu a încălcat principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, neinstituind discriminări pentru persoanele cu venituri superioare. Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție sunt neîntemeiate. … 28.În ceea ce privește susținerea referitoare la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale și internaționale privind dreptul de proprietate, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 48, și Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, paragraful 35, Curtea a reținut că indemnizațiile viitoare pentru creșterea copilului nu se încadrează în noțiunea de „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și nici nu sunt garantate de dispozițiile art. 44 din Constituție, cu excepția celor deja încasate. Prin urmare, limitarea indemnizației pentru creșterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu poate reprezenta o ingerință în sfera protecției proprietății private. … 29.Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate contravin art. 47 privind nivelul de trai din Constituție, se constată netemeinicia acesteia. Astfel, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a reținut că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este un drept constituțional, ci constituie una dintre măsurile de protecție socială instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constituție. Caracteristic unui astfel de drept este că legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească atât condițiile, cât și limitele acordării acestora. … 30.Având în vedere cele anterior referite, prin Decizia nr. 186 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 23 noiembrie 2020, paragraful 41, Curtea nu a putut reține critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, întrucât dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului nu este un drept prevăzut de Constituție. … 31.În final, cât privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor enunțate anterior își păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andreea-Daniela Popa și de Adrian Bogdan Butnaru în dosarele nr. 3.668/93/2017 și nr. 743/93/2018 ale Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 1 și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-
