DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Jose Enrique de Alvare (Berenguer) și de Anne Marie Teodorescu în Dosarul nr. 3.659/2/2016 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.389D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 12D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit.a) ipoteza I din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, excepție ridicată de Ioan Zăpodeanu în Dosarul nr. 580/45/2017/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Tudorel Toader, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul a comunicat la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 12D/2021 la Dosarul nr. 2.389D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției, reiterând motivele de neconstituționalitate cuprinse în notele scrise aflate la dosar.  … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aspectele invocate au fost lămurite prin Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018. Subliniază că, deși prin decizia menționată instanța de control constituțional nu a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, considerentele acesteia lămuresc faptul că textul de lege criticat reglementează o modalitate faptică de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor care nu poate fi săvârșită de autorul infracțiunii din care provin bunurile, astfel că acesta nu se poate autofavoriza, principiul ne bis in idem nefiind incident.  … 8.Având cuvântul în replică, apărătorul prezent precizează că sunt obligatorii doar acele considerente care susțin dispozitivul, iar dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018 nu se referă, explicit, la pct. 2 din dispozitivul deciziei instanței supreme, cu referire la subiectul activ al infracțiunii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.659/2/2016, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. Excepția a fost ridicată de Jose Enrique de Alvare (Berenguer) și de Anne Marie Teodorescu într-o cauză penală în care aceștia sunt cercetați în stare de libertate sub aspectul săvârșirii, printre altele, a infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit.a) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și a art. 5 alin. (1) din Codul penal – având ca infracțiuni predicat delapidările săvârșite în dauna societăților P.S.A. și S.A.V. – S.A. și spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Codul penal – având ca infracțiune predicat înșelăciunea săvârșită în dauna părților civile. … 10.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 580/45/2017/a3, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) ipoteza I din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. Excepția a fost ridicată de Ioan Zăpodeanu într-o cauză penală în care a fost condamnat în prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii reglementate de textul de lege criticat. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 nu reglementează în mod clar ce se înțelege prin schimbarea sau transferul bunurilor ce provin din săvârșirea de infracțiuni, astfel că persoana care dispune de bunurile obținute prin săvârșirea infracțiunii predicat este împiedicată să aprecieze în ce măsură conduita sa se înscrie într-o activitate de folosire firească, ce nu poate fi disociată de infracțiunea predicat sau, dimpotrivă, va fi analizată ca infracțiune distinctă. Totodată, se susține, că prevederile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 23 alin. (12) din Constituție, subiectul activ al transferului de bunuri în scopul ascunderii ilicite a acestor bunuri fiind, în opinia autorilor, doar o persoană care nu este și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile transferate. Susțin că textul criticat încalcă cerințele de calitate a legii constând în claritatea, previzibilitatea și lipsa echivocului, fiind necesar ca legiuitorul să indice în mod clar și neechivoc subiectul activ al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale sau să poată fi identificat cu ușurință. Apreciază că aceste cerințe nu sunt respectate, ci se induce ideea că proveniența bunului are ca origine o infracțiune despre care autorul actului de transfer cunoștea că a fost săvârșită de altă persoană. Or, dacă autorul transferului este autorul infracțiunii predicat, expresia „cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni“ este inutilă, fiind încălcată cerința privind concizia legii. Consideră că legiuitorul avea următoarea variantă facilă de redactare: „… schimbarea sau transferul de bunuri, pe care le-a dobândit ori din infracțiuni sau cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni … “. Se susține că dobândirea, deținerea sau folosirea sunt variante alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, care poate fi săvârșită, prin aceste acte materiale, doar de o altă persoană decât autorul infracțiunii predicat. Se susține că, și din această perspectivă, reglementarea incriminatoare supusă analizei este neclară, conducând la ideea că doar transferul bunului dobândit printr-o infracțiune săvârșită de altă persoană poate constitui infracțiunea de spălare de bani. Se subliniază că, în măsura în care a fost nevoie de intervenția instanței supreme, prin procedura prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, este inechitabil, injust, nerațional să se solicite, chiar având asistență de specialitate, să înțeleagă un singur sens al normei juridice, respectiv acela care conduce la concluzia că fapta sa este penală.  … 12.Curtea de Apel București – Secția I penală apreciază că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt constituționale, întrucât nu încalcă niciuna dintre dispozițiile din Legea fundamentală invocate de apelant și nici alte dispoziții din Declarația Universală a Drepturilor Omului, din pactele sau tratatele la care România este parte sau din legislația Uniunii Europene.  … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că prevederile criticate nu sunt în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate. Reține că, prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile, fără a face distincție între modalitățile normative alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și, respectiv, c) din Legea nr. 656/2002. Apreciază că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt clare, precise și predictibile sub aspectul acțiunilor care constituie elementul material al infracțiunii de spălare a banilor, textul incriminator stabilind cerința esențială pentru existența elementului material, aceea de a cunoaște că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni. Totodată, consideră că dispozițiile criticate din Legea nr. 656/2002 sunt în concordanță cu prevederile Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, ratificată prin Legea nr. 263/2002, care transpun în legislația internă incriminarea ca infracțiune de spălare a banilor a faptei de a achiziționa, deține sau folosi bunuri despre care cel care le achiziționează, le deține sau le folosește știe, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse ale infracțiunii [art. 6 lit. c)]. Arată că același articol lasă la latitudinea statelor semnatare incriminarea faptei săvârșite de autorul infracțiunii principale. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Guvernul, în punctul de vedere formulat în Dosarul Curții nr. 2.389D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul nu critică textul pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede. Totodată, reținând jurisprudența instanței de control constituțional și a instanței de la Strasbourg referitoare la claritatea și previzibilitatea textelor de lege, precum și considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018, arată că aspectul fundamental care diferențiază cele două variante ale elementului material prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 656/2002 este cel legat de circumstanțierea scopului avut în vedere de subiectul activ al infracțiunii predicat la momentul folosirii/dispunerii ulterioare de acel bun. Simpla folosire a unui bun provenit din comiterea unei infracțiuni (chiar și în condițiile unui transfer) nu va atrage de plano antrenarea răspunderii penale, dacă prin aceasta nu s-a urmărit ascunderea sau disimularea originii ilicite a acestuia (intenție calificată prin scop). Acest scop va fi analizat în concret de către organele judiciare prin raportare la toate elementele de fapt care fac parte din conținutul dosarului cauzei, fără ca prin această analiză să poată fi atrase elemente de neconstituționalitate ale normei criticate. În aceste condiții, apreciază că cele constatate de instanța de control constituțional în Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018 sunt valabile, mutatis mutandis, și în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise formulate de autorul excepției, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, care au următorul cuprins: „Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; […]“. … 19.Ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, a fost abrogată prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate au fost trimiși în judecată, printre altele, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, precum și soluția pronunțată prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. … 20.Totodată, Curtea reține că, anterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 au constituit obiectul Deciziei nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la infracțiunea de spălare a banilor, respectiv dacă acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, republicată (schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea și dobândirea, deținerea sau folosirea), reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor sau reprezintă variante alternative ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii de spălare a banilor. Prin decizia anterior menționată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 25 august 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, printre altele, că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile. Așa fiind, la data sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 erau aplicabile în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, anterior menționată.  … 21.Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (a se vedea Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, paragrafele 11 și 12). … 22.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la claritatea legilor, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a pronunțat deciziile nr. 643 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2022, nr. 116 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 29 iunie 2020, și nr. 545 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 10 februarie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 24.În considerentele deciziilor precitate, Curtea a reamintit că, prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, precitată, a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituționale. S-a reținut, totodată, că, în soluția pronunțată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atunci când a stabilit că subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile, nu a distins între modalitățile normative alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și, respectiv, c) din Legea nr. 656/2002. Însă instanța de contencios constituțional, în cuprinsul Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018, paragraful 14, a făcut o distincție referitoare la varianta normativă reglementată la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, arătând că, în ipoteza săvârșirii faptelor de spălare a banilor și a infracțiunii din care aceștia provin de către același subiect activ, organele judiciare sunt chemate să aprecieze, în fiecare situație în parte, dacă infracțiunea de spălare a banilor este suficient de bine individualizată față de infracțiunea predicat și dacă se impune reținerea unui concurs de infracțiuni sau a unei infracțiuni unice. … 25.Prin Decizia nr. 116 din 10 martie 2020, paragraful 23, și prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragrafele 26-32, analizând dispozițiile art. 29 din Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; iar varianta infracțională prevăzută la alin. (1) lit. c) din aceeași lege constă în dobândirea, depunerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Curtea a stabilit că primele două modalități normative, reglementate la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, corespund scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor, acela de combatere a acțiunilor de ascundere și disimulare a provenienței unor bunuri rezultate din săvârșirea de infracțiuni, în timp ce modalitatea normativă prevăzută la art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, este neconstituțională în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii. … 26.Cu referire la prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, Curtea a constatat, astfel cum s-a reținut atât în Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, cât și în Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018, paragraful 21, că acestea reglementează o modalitate faptică de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor, modalitate ce nu poate fi comisă de autorul infracțiunii din care provin bunurile, deoarece acesta nu se poate autofavoriza. Prin urmare, modalitatea normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, prin felul în care este reglementată, exclude, de plano, incriminarea „autospălării“, motiv pentru care nu încalcă principiul ne bis in idem. … 27.De asemenea, prin aceleași decizii, Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt clare, precise și previzibile sub aspectul acțiunilor care constituie elementul material al infracțiunii de spălare a banilor, potrivit acestora elementul material al infracțiunii menționate constând în schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Așa fiind, Curtea a constatat că prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt în acord cu dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție și cu cele ale art. 7 din Convenție. În același sens, prin Decizia nr. 215 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 3 iunie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune. … 28.În ceea ce privește potențialul paralelism între infracțiunea de tăinuire, prevăzută la art. 270 din Codul penal, și cea de spălare a banilor, reglementată la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, paragraful 14, Curtea a reținut că împrejurarea că infracțiunea criticată ar fi ușor confundată cu cea de tăinuire, reglementată de art. 270 din Codul penal, nu conferă caracter neconstituțional celei dintâi, deoarece interpretarea și aplicarea în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de judecată, cu atât mai mult cu cât diferența esențială dintre spălarea de bani și tăinuire este că, la dobândirea unui bun în cazul infracțiunii de spălare a banilor, fondurile provin din operațiuni ilicite, ce au ca scop ascunderea banilor negri, pe când la tăinuire dobândirea bunurilor se face numai cu bani albi. De asemenea, prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 32, Curtea a constatat că, fiind inclusă în titlul IV al părții speciale a Codului penal – Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiunea de tăinuire reprezintă o incriminare cu caracter general, prin raportare la aceasta, dispozițiile legale criticate constituind norme juridice speciale de incriminare a unor infracțiuni cu un obiect juridic bine determinat, acela al protecției valorilor sociale din domeniul circulației legale a banilor și al prevenirii și combaterii finanțării terorismului. Așa fiind, încadrarea faptelor, potrivit art. 270 din Codul penal sau conform art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, va fi făcută de instanțele judecătorești, în fiecare caz în parte, în funcție de specificul lor, aceasta reprezentând o chestiune de interpretare și aplicare a legii, ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Jose Enrique de Alvare (Berenguer) și de Anne Marie Teodorescu în Dosarul nr. 3.659/2/2016 al Curții de Apel București – Secția I penală, respectiv de Ioan Zăpodeanu în Dosarul nr. 580/45/2017/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
semnează MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește