DECIZIA nr. 112 din 13 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Aneta Postovaru, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, în Dosarul nr. 3.689/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 2.231D/2016 al Curții Constituționale. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, partea Ministerul Muncii și Justiției Sociale a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, iar partea Casa Națională de Pensii Publice a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 3.374D/2016, nr. 3.375D/2016 și nr. 345D/2017, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Aurel Racman, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, și de Aurel Zamfir, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, în dosarele nr. 14.762/3/2016 și nr. 14.767/3/2016 ale Tribunalului Ilfov – Secția civilă, precum și de Ion Elisei, Constantin Istrati, Victor Pîrlog, Constantin Ion, Emil Chiscan, Marin Stănilă, Constantin Serafim, Dumitru Lescae, Marian Ungureanu, Ion Pârvu, Corneliu Boicescu, Pavel Ailenei, Ion Milan, Anton Muster, Nicolae Mărculescu, Ioan Chirvase, Ion Vlaicu, Anica Vlaicu, Mieluș Chiran, Ion Manole, Marin Conu, Dumitru Răducanu, Iuliana Lipoviceanu, Octav Mario Bogdan Popescu, Nicolae Covacu, Gheorghe Dan, Emilian Ivănuș, Stan Bălăuță, Doinița Bălăuță și Marin Stroe, în Dosarul nr. 9.829/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.374D/2016, nr. 3.375D/2016 și nr. 345D/2017 la Dosarul nr. 2.231D/2016, care a fost primul înregistrat.  … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.689/62/2016, prin încheierile din 7 decembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 14.762/3/2016 și nr. 14.767/3/2016, și prin Sentința civilă nr. 9.445 din 24 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.829/3/2016, Tribunalul Brașov – Secția I civilă, Tribunalul Ilfov – Secția civilă și, respectiv, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II art. 8 și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aneta Postovaru, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, de Aurel Racman, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, de Aurel Zamfir, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, respectiv de Ion Elisei, Constantin Istrati, Victor Pîrlog, Constantin Ion, Emil Chiscan, Marin Stănilă, Constantin Serafim, Dumitru Lescae, Marian Ungureanu, Ion Pârvu, Corneliu Boicescu, Pavel Ailenei, Ion Milan, Anton Muster, Nicolae Mărculescu, Ioan Chirvase, Ion Vlaicu, Anica Vlaicu, Mieluș Chiran, Ion Manole, Marin Conu, Dumitru Răducanu, Iuliana Lipoviceanu, Octav Mario Bogdan Popescu, Nicolae Covacu, Gheorghe Dan, Emilian Ivănuș, Stan Bălăuță, Doinița Bălăuță și Marin Stroe, în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea cererilor în pretenții formulate de reclamanți, autori ai excepției de neconstituționalitate, prin care solicitau, în principal: reintroducerea în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004; calcularea indemnizației reparatorii utilizând algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 alin. (2)-(4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004; restituirea, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației reparatorii neacordate conform prevederilor Legii nr. 283/2011; restituirea contribuției de asigurări sociale de stat, în procent de 5,5%, reținute ilegal, începând cu data de 1 ianuarie 2012. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, „prin manevre dolosive și diversiune juridică, cu nerespectarea principiilor de drept stabilite de Legea nr. 24/2000“, diminuarea cu 15% a indemnizației reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004 a persistat și persistă, în timp ce absolut toate celelalte categorii de cetățeni prevăzute de lege au beneficiat, în mod real, de restabilirea drepturilor lor salariale față de nivelul avut anterior reducerilor de 25%, respectiv 15%. Astfel, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 283/2011 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane, cărora li s-a restituit în mod real reducerea de 15% din venit. Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară a persistat și persistă“. Discriminarea operează și față de alte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004. Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, autorii susțin, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura lor sursă de venit, și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 încalcă prevederile Constituției referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, consideră că nu există nicio justificare adecvată pentru restrângerea disproporționată a acestor drepturi.  … 8.Tribunalul Brașov – Secția I civilă consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor Constituției, fiind atributul exclusiv al legiuitorului intervenția asupra actelor normative și reglementarea situațiilor care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat.  … 9.Tribunalul Ilfov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, deoarece indemnizațiile acordate prin Legea nr. 341/2004 reprezintă beneficii ale anumitor categorii de persoane, în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Aceste indemnizații nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea cerințelor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. În același sens invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o amplă marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a actului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel și alții împotriva României, paragraful 41). De asemenea, prin Decizia din 7 mai 2013, pronunțată în Cauza Ioanna Koufaki și Adedy împotriva Greciei, paragraful 31, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că statele părți ale Convenției se bucură de o largă marjă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale și că o hotărâre privind neaplicarea unor legi, hotărâre luată pentru a echilibra cheltuielile și veniturile bugetare, implică aspecte politice, economice și sociale pe care autoritățile naționale sunt în mare măsură să le aprecieze, cu excepția situației în care aceste măsuri sunt lipsite de fundament rezonabil. … 10.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece statul, prin politica fiscală și economică, atunci când nu își mai permite să suporte de la bugetul de stat acordarea anumitor sume de bani cu titlu de reparație, ca urmare a unor evenimente, are dreptul să suspende plata acestora pe o anumită perioadă de timp. Mai mult, prin această restrângere nu se aduce atingere dreptului la viață și la integritate fizică și psihică și nici nu se creează o stare de discriminare față de alte categorii de persoane. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, în special Decizia nr. 573 din 15 septembrie 2015. … 13.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 2.231D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, cu privire la algoritmul de calcul al indemnizației reparatorii, prevăzute de Legea nr. 341/2004, se reține că autorii excepției susțin că normele sunt neconstituționale, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. Or, asemenea aspecte nu țin de neconstituționalitatea normelor legale, ci de modul în care instanțele de judecată pun în aplicare o decizie a instanței supreme. În dosarele Curții Constituționale nr. 3.374D/2016, nr. 3.375D/2016 și nr. 345D/2017, Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate, astfel cum acesta a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 25 iunie 2014, nr. 482 din 23 septembrie 2014, nr. 555 din 15 octombrie 2014, nr. 756 din 5 noiembrie 2015 și nr. 64 din 16 februarie 2016. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere și concluziile scrise depuse de părți, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile art. II art. 8 și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. În realitate, din susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate reiese că aceștia critică doar dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, care au următorul conținut:– art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: […] …  + 
Articolul 8(1)În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.[…] + 
Articolul 18În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“ … 17.Curtea reține că dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. În concluzie, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010. … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, prin Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, și Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016, sau Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora. Curtea a reținut că indemnizațiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, acordate în anul 2012, se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. … 20.Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 16 din Constituție, stabilind că nu există discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat“, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. … 21.Curtea a reținut că prevederile constituționale ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale. … 22.Cât privește invocarea art. 47 din Constituție, Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială – astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să creeze un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă – condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. Totodată, în art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) este prevăzut dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 23.În ceea ce privește dispozițiile de lege criticate, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații, în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. … 24.Cu privire la art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, Curtea observă că, potrivit acestora, în anul 2012, nu s-au acordat indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele de care beneficiau Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite [al căror titlu se regăsea reglementat în art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004] și cele acordate copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor. Dispozițiile de lege prin care – în anii 2012, 2013 și 2014 – nu s-a acordat plata indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au făcut obiect al controlului de constituționalitate, fiind analizate din perspectiva acelorași critici precum cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, și Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora. Curtea a constatat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane, care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aneta Postovaru, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, de Aurel Racman, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, de Aurel Zamfir, prin Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989, respectiv de Ion Elisei, Constantin Istrati, Victor Pîrlog, Constantin Ion, Emil Chiscan, Marin Stănilă, Constantin Serafim, Dumitru Lescae, Marian Ungureanu, Ion Pârvu, Corneliu Boicescu, Pavel Ailenei, Ion Milan, Anton Muster, Nicolae Mărculescu, Ioan Chirvase, Ion Vlaicu, Anica Vlaicu, Mieluș Chiran, Ion Manole, Marin Conu, Dumitru Răducanu, Iuliana Lipoviceanu, Octav Mario Bogdan Popescu, Nicolae Covacu, Gheorghe Dan, Emilian Ivănuș, Stan Bălăuță, Doinița Bălăuță și Marin Stroe, în Dosarul nr. 3.689/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, în dosarele nr. 14.762/3/2016 și nr. 14.767/3/2016 ale Tribunalului Ilfov – Secția civilă și în Dosarul nr. 9.829/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă, Tribunalului Ilfov – Secția civilă și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește