DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 32.587/197/2013 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 568D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că faptul că în anumite materii nu există calea de atac a recursului este opțiunea legiuitorului, iar legalitatea unei hotărâri se realizează nu numai în recurs, ci și în calea de atac a apelului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 620/R din 22 noiembrie 2018, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.587/197/2013, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Filofteia Ciobanu în calea de atac a recursului, într-o cauză având ca obiect acțiune în pretenții, formulată de asociația de proprietari. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât permit ca în anumite materii hotărârile date de instanța de apel (tribunalul) cu încălcarea și/sau aplicarea greșită a legii să beneficieze de controlul legalității pe calea recursului și eliminarea acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii de instanța de apel, iar în alte materii să nu beneficieze de controlul legalității. Totodată, norma criticată instituie o discriminare între justițiabili aflați în aceeași situație, și anume justițiabilii care au hotărâri date de aceeași instanță, cea de apel, cu încălcarea și/sau aplicarea greșită a legii, dar controlul legalității, deci al eliminării acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii, prevăzut de recursul pentru motive de nelegalitate, este rezervat doar unora, și anume celor cărora li s-a inclus cauza într-o anumită „materie“. Așadar, contrar prevederilor constituționale ale art. 16, norma criticată „creează justițiabili cu acces la restabilirea legalității și justițiabili fără acces la restabilirea legalității“. … 6.În final, se afirmă că într-un stat de drept, cum este definită România prin art. 1 din Constituție, trebuie să primeze principiul legalității, deci accesul la restabilirea legalității indiferent în ce materie este procesul, iar nu sloganul referitor la degrevarea instanțelor. … 7.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce reiese și din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un remediu efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție în situația când drepturile și libertățile recunoscute de Convenție au fost încălcate. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010 și Decizia nr. 117 din 3 martie 2016. De asemenea, autoarea excepției a avut acces la judecarea cauzelor atât în primă instanță, cât și în apel, bucurându-se de dreptul la un dublu grad de jurisdicție. În ce privește existența unei discriminări prin reglementarea căii de atac a recursului numai în anumite materii, se reține că dispozițiile legale criticate se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în una dintre situațiile reglementate de art. 94 din Codul de procedură civilă. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care la data sesizării prevedeau: „(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ Însă, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, care privește, în esență, lipsa căii de atac a recursului în privința hotărârilor pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. c) […] din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată“, din cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. … 12.Dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă prevăd că Judecătoriile judecă:1.în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: […]c)cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;. …  …  … 13.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 152 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 10 mai 2021, și Decizia nr. 73 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 26 iunie 2020, respingând excepția de neconstituționalitate. … 15.Astfel, referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât, în opinia autoarei excepției, se creează o situație discriminatorie între justițiabili sub aspectul existenței dublului grad de jurisdicție, Curtea a reținut că, în sistemul actualului Cod de procedură civilă, recursul este o cale de atac extraordinară, exercitându-se doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recursul este o cale de atac nedevolutivă, nefiind permisă rejudecarea fondului, pe calea recursului realizându-se exclusiv o analiză a legalității hotărârii atacate, nu și a temeiniciei acesteia. În acest context, legiuitorul a prevăzut ca anumite hotărâri, pronunțate în anumite materii, cum sunt cererile privind administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz, precum și cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, aflate în competența de primă instanță a judecătoriilor, să fie atacate numai cu apel, singura cale de atac devolutivă, potrivit art. 476 din Codul de procedură civilă. … 16.Prin urmare, Curtea a reținut că materia cauzelor nu poate constitui un criteriu discriminatoriu, dacă opțiunea legiuitorului este justificată în mod obiectiv și rezonabil, respectiv, dacă este justificată de natura cauzelor, un anumit grad de tipicitate, de un caracter repetitiv al acestora, astfel încât nu este întemeiată susținerea privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 17.De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens pronunțându-se și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a mai reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13). Or, autoarea excepției a avut acces la judecarea cauzei în primă instanță, precum și în apel, beneficiind de o cale de atac, care provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 32.587/197/2013 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că sintagma „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. c) (…) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată“, din cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește