DECIZIA nr. 110 din 9 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 6D/2016. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus o cerere prin care a solicitat judecarea în lipsă și admiterea excepției de neconstituționalitate, deși menționează că renunță la judecarea cauzei. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 36D/2016 și nr. 83D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv art. 4 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din București, respectiv de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeș. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 36D/2016 și nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 36D/2016 și nr. 83D/2016 la Dosarul nr. 6D/2016, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 23 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 40.970/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 din București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4, art. 6, art. 8, art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Stela Potcovaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unui contract. … 10.Prin Încheierea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1, Judecătoria Sectorului 3 din București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ludovic Chinez într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar.  … 11.Prin Încheierea din 14 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.399/208/2015, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Constantin Ursulescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre prevederile legale criticate și prevederile constituționale invocate. În Dosarul nr. 36D/2016, autorul excepției de neconstituționalitate arată doar că revenea instanței obligația de a afla realitatea celor susținute de către el (având în vedere că se afla într-un spital), în virtutea rolului activ pe care trebuie să îl aibă, potrivit legii, iar în Dosarul nr. 83D/2016 autorul excepției de neconstituționalitate arată doar că taxele judiciare de timbru sunt prohibitive. … 13.Judecătoria Sectorului 1 din București, Judecătoria Sectorului 3 din București și Judecătoria Caransebeș opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016 și Dosarul nr. 36D/2016, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În Dosarul nr. 6D/2016 se menționează că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 8 din ordonanța de urgență criticată, prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010. Guvernul a mai arătat că dispozițiile art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 prevăd că ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România. Or, aceste dispoziții permit instanței de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcție de nevoile reale ale solicitantului. … 16.De asemenea, aspectele ce țin de modul de aplicare și interpretare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate, jurisprudența Curții Constituționale fiind relevantă și în acest sens. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, se precizează că, prin Decizia nr. 1.537 din 25 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a subliniat că, întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiții, precum și o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor. … 17.Referitor la art. 15 din ordonanța de urgență, Guvernul arată că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Astfel, prin prevederile legale criticate, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. … 18.Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistratul aceleiași instanțe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparțial și dreptului la apărare. Prezumția de imparțialitate și independență a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul ca aceștia lucrează la aceeași instanță ca și colegii lor care au soluționat fondul cererii. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2014 că soluționarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective și presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale. De asemenea, Guvernul mai menționează jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 19.În Dosarul nr. 83/2016, Guvernul a considerat, de asemenea, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta consideră că, față de motivarea succintă a excepției – cuantumul mare al taxelor judiciare de timbru -critica a fost greșit invocată cu privire la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Taxele judiciare de timbru fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, act normativ care ar fi trebuit să facă obiectul excepției. Pe de altă parte însă, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a făcut obiectul unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care aceasta a statuat că este normal și firesc ca statul să stabilească plata anumitor taxe pentru utilizarea de către cetățeni a serviciului public al justiției, iar, pentru situațiile în care nivelul acestora este excesiv de împovărător pentru cel care ar dori să se adreseze justiției, există instituția ajutorului public judiciar. … 20.În ceea ce privește art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, acesta nu numai ca nu contravine accesului liber la justiție, dar, dimpotrivă, cuprinde câteva dintre ideile de principiu ale instituției ajutorului public judiciar, adică faptul că acesta se acordă ca o formă de asistență acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil și garantării accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii, fără ca apelul la activitatea de judecată să pună în dificultate materială și financiară situația reclamantului și a familiei sale. … 21.Referitor la art. 8 din ordonanța de urgență, se menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, prin care aceasta a statuat că stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanța de urgență, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. … 22.Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 6D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât aceasta nu este motivată. În dosarele nr. 36D/2016 și nr. 83D/2016, acesta a considerat că prevederile legale criticate sunt constituționale. Legiuitorul și-a propus să reglementeze instituția ajutorului public judiciar în materie civilă ca o formă de asistență acordată de stat în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil și garantării accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. Prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. Astfel, stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanța de urgență, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. … 23.Mai mult, Avocatul Poporului constată că reglementările criticate nu conțin norme de natură sa îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze caracterul echitabil al procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și fiind, totodată, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Rațiunea întregului act normativ criticat constă în înlesnirea accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. În acest sens, arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul reunit al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4, art. 6, art. 8 și art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, dispoziții care au următorul cuprins: – Art. 4: „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.“ … – Art. 6: „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:a)plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; … b)plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; … c)plata onorariului executorului judecătoresc; … d)scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.“ …  … – Art. 8: (1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.(3)Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.“ … – Art. 14: (1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.(2)La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).(3)Instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente.“ … – Art. 15:(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.(2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3)Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.“ …  … 27.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 21 privind accesul liber la justiție prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceștia mai invocă încălcarea principiului previzibilității legii, putându-se deduce, în mod rezonabil, că dorește să se refere și la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia s-au limitat doar la enumerarea unor temeiuri constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate; prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 29.De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. […] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.“ De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 30.Or, în prezenta cauză, indicarea acelor temeiuri constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). … 31.Așa fiind, Curtea reține că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția apare ca fiind inadmisibilă. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4, art. 6,art. 8 și art. 14 și 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Stela Potcovaru în Dosarul nr. 40.970/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din București, de Ludovic Chinez în Dosarul nr. 2.661/301/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 3 din București și de Constantin Ursulescu în Dosarul nr. 3.399/208/2015 al Judecătoriei Caransebeș.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 din București, Judecătoriei Sectorului 3 din București și Judecătoriei Caransebeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește