DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Aristotel Adrian Căncescu în Dosarul nr. 595/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.454D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece textul criticat nu are legătură cu cauza în care a fost invocată, având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare, iar dispoziția criticată se referă la compunerea completului de judecată în cazul soluționării unui apel sau recurs. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că stabilirea competenței de judecată și a compunerii completului de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului, existând norme de procedură neechivoce cu privire la compunerea completului de judecată a cererii de strămutare atât la curtea de apel, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție, și anume art. 38 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală și art. 31 lit. a) din legea specială, Legea nr. 304/2004. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 76/F din 19 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 595/64/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aristotel Adrian Căncescu într-o cauză penală având ca obiect soluționarea cererii de strămutare a judecării unei cauze penale, cerere formulată de autorul excepției de neconstituționalitate la data de 22 noiembrie 2019. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că intervențiile legislative asupra textului de lege criticat nu asigură dreptul la proces echitabil, respectiv garanția judecătorului imparțial. Astfel, modalitatea de reglementare a compunerii completului de judecată într-o procedură specială și incidentă cauzei care se judecă în fond la tribunal de o instanță superioară ierarhic, ca o chestiune prejudicială judecății cererii de strămutare, nu corespunde exigențelor principiului legalității. Problema compunerii instanței de judecată în cererea de strămutare este una cu semnificații deosebite în materia drepturilor și libertăților fundamentale, și anume a garantării dreptului la un proces echitabil, respectiv a garantării imparțialității instanței. Legiuitorul a optat, în materia strămutării, pentru o competență specială numai în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv numai în favoarea curții de apel, tocmai pentru a sublinia rolul și importanța instituției, atât în ceea ce privește asigurarea efectivă a imparțialității și garanția procesului echitabil, cât și în ceea ce privește convingerea intimă asupra imparțialității. În acest sens sunt relevante în speță hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele Piersack împotriva Belgiei și Monnet împotriva Franței. … 6.Se susține că există o necorelare între sensul și litera legii, care plasează judecata, în special în primă și ultimă instanță, la Înalta Curte de Casație și Justiție și curtea de apel, iar lipsa oricărei căi de atac plasează judecata în condiții similare „judecății definitive“. Toată chestiunea imparțialității instanței – ca garanție, drept fundamental și incident procedural – ce judecă ierarhic la nivelul curții de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție atestă necorelarea între art. 71 din Codul de procedură penală, art. 54 din Legea nr. 304/2004, respectiv art. 38 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală, care se referă la strămutarea în primă instanță, fără a exista cale de atac. … 7.Dreptul european, respectiv drepturile fundamentale ale omului, mai exact procesul echitabil, prin raportare la blocul de constituționalitate dat de art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv art. 11 și 20 din Constituție, stabilesc dreptul de acces la un judecător, respectiv la un recurs real și efectiv. În concluzie, dacă instanța se pronunță în primă instanță, însă hotărârea sa este definitivă, caracter specific apelului și recursului, atunci soluționarea cauzei ar trebui să se realizeze de un complet format din 2 judecători. … 8.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu comportă neclarități din perspectiva acurateței conținutului. Stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului; judecătorii sunt independenți, ei supunându-se numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituționale, legiuitorul stabilește componența completului de judecată și conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluționarea cauzelor care îi sunt repartizate. Normele procedural penale sunt neechivoce în ceea ce privește compunerea completului de judecată chemat să soluționeze o cerere de strămutare la nivelul curții de apel. Conform art. 38 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală, competența de a soluționa în primă instanță o cerere de strămutare vizând o cauză aflată pe rolul unei instanțe din circumscripția sa teritorială aparține curții de apel, iar conform art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004, cauzele date în competența de primă instanță curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător. Nu se poate realiza o similitudine între competența dată în calea de atac a curții de apel (apel sau contestație), unde completul este format dintr-un număr de 2 judecători în materie penală [conform art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, coroborat cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției], și competența pentru soluționarea cauzelor în primă instanță (cu referire expresă la instituția strămutării), indiferent de împrejurarea că dosarul cu privire la care s-a formulat o cerere de strămutare se află pe rolul tribunalului sau al judecătoriei. În raport cu susținerile autorului excepției, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă cererile de strămutare în complet format din 3 judecători, conform art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004, neputându-se face confuzie cu completurile de recurs (care soluționează căile de atac prevăzute de lege), acestea fiind formate tot din 3 judecători. Pe de altă parte, chiar dacă hotărârile pronunțate de curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție privitor la cererile de strămutare sunt definitive (datorită caracterului lor incidental, ele neprivind fondul acuzației aduse inculpatului), fiind date fără cale de atac, prin aceasta nu se aduce atingere dreptului părților la un proces echitabil, neimpunându-se stabilirea la nivelul curții de apel a unui complet colegial asimilat celui care soluționează cauzele în apel/recurs pentru soluționarea acestui tip de cauze. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Potrivit art. VI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, „Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători“. Ulterior, prin Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019, s-a stabilit că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021. Acest termen a fost prorogat la 1 ianuarie 2023, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 30 decembrie 2020. … 13.Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, la data de 16 decembrie 2022, Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor criticate, cererea de strămutare fiind formulată de autorul excepției de neconstituționalitate la data de 22 noiembrie 2019. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 14 privind egalitatea în fața tribunalelor și a curților de justiție din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la admisibilitatea acesteia, că obiectul cauzei penale în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă soluționarea cererii de strămutare a soluționării unui dosar penal înregistrat în anul 2015 al Tribunalului Brașov la o altă instanță de același grad, cerere formulată de autorul excepției de neconstituționalitate și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 22 noiembrie 2019. În cadrul soluționării acestei cauze s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.  … 16.Or, întrucât procesul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate are ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare și a fost pornit la data de 22 noiembrie 2019, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei. … 17.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“.  … 18.Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune existența sine qua non a unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, și Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau a interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între excepția de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). … 19.Curtea a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). … 20.Prin urmare, normele criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 este inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Aristotel Adrian Căncescu în Dosarul nr. 595/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește