DECIZIA nr. 11 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, excepție ridicată de Mihai Dragoș și Federația Consiliului Tineretului din România în Dosarul nr. 2.927/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 788D/2020. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.927/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Dragoș și Federația Consiliului Tineretului din România într-o cauză având ca obiect anularea Deciziei prim-ministrului nr. 284 din 26 octombrie 2018 pentru stabilirea unor măsuri privind revocarea reprezentanților societății civile în cadrul Consiliului Economic și Social (CES). … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul criticat nu este suficient de clar pentru a putea fi aplicat, deoarece folosește termenul de „revocare“. Dincolo de înțelesul obișnuit al cuvântului, procedura juridică din spatele acestei măsuri (condițiile în care se poate dispune, modalitatea de contestare, verificarea legalității) nu este explicată, nu sunt făcute trimiteri în completare sau alte detalii care să asigure normei acele caracteristici esențiale impuse prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Respectarea tuturor cerințelor prevăzute de Legea nr. 24/2000, premergătoare alcătuirii textului normativ, asigură în final o lege pe care și destinatarii reglementării o pot înțelege, referitor atât la prevederea ca atare, cât și la consecințele încălcării acesteia. De asemenea, în același act normativ – Legea nr. 24/2000 -, se regăsește o reglementare cu privire la exigențele pe care normele legale trebuie să le îndeplinească, și anume art. 36 alin. (1) prevede că actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. Astfel, legiuitorul obligă la respectarea tuturor acestor cereri privind exigența în materia reglementării actelor normative, tocmai pentru a preîntâmpina situații în care dispozițiile legale nu se pot aplica sau, mai grav, sunt interpretate și aplicate în mod greșit, generând consecințe eronate. În aceste sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind calitatea actelor normative și respectarea principiului legalității. … 6.De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat încalcă dispozițiile art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale ce îi oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzațiilor ce i se aduc, să conteste învinuirile și să scoată la iveala nevinovăția sa. Norma criticată încalcă principiul dreptului la apărare, întrucât: (i) lipsește persoana care se află în ipoteza acesteia de posibilitatea să își prezinte punctul de vedere/apărările într-o eventuală procedură de revocare; (ii) prin aplicarea sa, CES nu verifică legalitatea procedurii de revocare a membrilor săi și temeinicia motivelor de revocare; (iii) nu oferă posibilitatea cunoașterii faptelor sau acțiunilor imputate membrului revocat, a dovezilor cu privire la săvârșirea acestora, necorespunderea acestuia cu atribuțiile încredințate. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 196 din 4 aprilie 2013. … 7.În final, se arată că norma criticată încalcă și principiul securității juridice, care prevede că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Această regulă, ridicată la rang de principiu al ordinii juridice europene, a fost reglementată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică europeană și trebuie respectat atât de către instituțiile europene, cât și de către statele membre. Se invocă în acest sens Hotărârea din 28 septembrie 2005, pronunțată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei. … 8.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, invocă jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la art. 24 din Constituție, apreciază că dispozițiile criticate nu sunt de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare și la un proces echitabil, reclamanții beneficiind neîngrădit de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, având următorul conținut: „Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic și Social încetează în următoarele situații: (…) e) în situația în care confederația patronală, confederația sindicală ori prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;“. … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 24 privind dreptul la apărare. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 679 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2024, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, care nu precizează cazurile și motivele de revocare a membrilor Consiliului Economic și Social (CES) și nici procedura de revocare a acestora, este neconstituțională. … 16.În esență, Curtea a stabilit că, având în vedere statutul membrilor CES și jurisprudența constantă a Curții Constituționale referitoare la cazurile/motivele și la procedura de revocare a unei persoane dintr-o funcție publică, a constatat că teza referitoare la instituția prim-ministrului din cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 nu îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, deoarece, pe de o parte, nu reglementează autoritatea publică competentă să decidă revocarea și nici cazurile și motivele pentru care poate fi dispusă revocarea membrului Plenului CES, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și celor ale art. 141 privind Consiliul Economic și Social, iar, pe de altă parte, nu reglementează o procedură de revocare din funcția de membru al CES, procedură care să cuprindă și garanțiile dreptului la apărare, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. … 17.Întrucât în acea cauză era criticată teza referitoare la instituția prim-ministrului din cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, ținând cont de prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că, sub aspectul admiterii excepției de neconstituționalitate, celelalte două teze din cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 – referitoare la confederația patronală și la confederația sindicală – nu pot fi disociate în mod necesar și evident de teza referitoare la instituția prim-ministrului, Curtea a constatat că, pentru aceleași motive, și teza referitoare la confederația patronală și teza referitoare la confederația sindicală sunt neconstituționale. … 18.În consecință, Curtea a constatat că soluția legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, care nu precizează cazurile și motivele de revocare a membrilor CES și nici procedura de revocare a acestora, este neconstituțională. … 19.Ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 679 din 28 noiembrie 2023, precitată, revocarea ca modalitate de încetare a mandatului membrilor CES nu a fost eliminată din dreptul pozitiv, ci, prin constatarea omisiunii legislative, legiuitorul este obligat, în temeiul deciziei Curții Constituționale și al dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, și anume să completeze norma juridică neconstituțională cu elementele precizate în decizia Curții Constituționale. … 20.Față de data sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 679 din 28 noiembrie 2023, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 21.Chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla spre soluționare pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 679 din 28 noiembrie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, excepție ridicată de Mihai Dragoș și Federația Consiliului Tineretului din România în Dosarul nr. 2.927/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește