DECIZIA nr. 109 din 28 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 5.798/30/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.988D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât prin Decizia nr. 728 din 21 noiembrie 2017 Curtea a mai analizat o excepție similară invocată de același autor în alt dosar. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.798/30/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, excepție ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva Sentinței civile nr. 3.094 din 6 decembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Timiș, prin care a fost respinsă cererea de acordare a unei compensații financiare în temeiul Legii nr. 211/2004. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece sunt discriminatorii prin faptul că nu instituie compensații pentru toate felurile de victime ale tuturor infracțiunilor intenționate. Autorul excepției arată că pe perioada detenției sale a fost supus la rele tratamente aplicate de persoane neidentificate, fiind obligat să suporte fumatul pasiv și să trăiască într-un spațiu insuficient. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nu se poate reține existența vreunei discriminări între persoanele care beneficiază de compensații bănești în temeiul textului criticat și alte persoane aflate în alte situații. O deosebire de tratament este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, adică nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele dintre diversele situații similare justifică un tratament diferit, scopul acestei marje variind în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și context, așa cum a statuat și Curtea de la Strasbourg în jurisprudența sa. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 384 din 13 aprilie 2010, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de a solicita compensație financiară este instituit ca un beneficiu acordat de către stat și care are drept fundament principiul echității și solidarității sociale. În scopul prevenirii unor eventuale abuzuri sau limitării unor efecte perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile, el poate fi exercitat numai într-un climat de ordine juridică prestabilită. Stabilirea acestui beneficiu pentru anumite categorii de persoane nu constituie o încălcare a prevederilor constituționale, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească categoriile de beneficiari, precum și natura beneficiului și a condițiilor în care acesta se acordă. … 9.De altfel, în ceea ce privește violarea principiului egalității și nediscriminării, potrivit vastei jurisprudențe a Curții Constituționale, aceasta există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite, situație care nu se regăsește în textele de lege supuse controlului de constituționalitate. … 10.În același sens s-a exprimat Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o jurisprudență constantă, considerând că este discriminatoriu tratamentul diferențiat exercitat împotriva unor persoane aflate în situații analoage, dacă diferența de tratament nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, în sensul că nu răspunde unui scop legitim sau că, în cazul în care urmărește un astfel de scop, nu este păstrat un echilibru între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (Hotărârea din 23 iulie 1968, pronunțată în Cauza Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene împotriva Belgiei și Hotărârea din 13 iulie 2004, pronunțată în Cauza Pla și Pucernau împotriva Andorei, paragraful 61). … 11.În consecință, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, iar instituirea unor regimuri juridice diferite în situații care impun rezolvări diferite nu poate fi considerată o încălcare a acestui principiu. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și menționează că își menține opinia exprimată cu prilejul pronunțării deciziilor nr. 305 din 29 martie 2007, nr. 384 din 13 aprilie 2010 și nr. 520 din 15 mai 2012. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:(1)Compensația financiară se acordă, la cerere, în condițiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime:a)persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor și omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și agresiune sexuală, prevăzute la art. 218-220 din Codul penal, o infracțiune de trafic de persoane și trafic de minori, prevăzute la art. 210 și 211 din Codul penal, o infracțiune de terorism, precum și orice altă infracțiune intenționată comisă cu violență; … b)soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la alin. (1). … (2)Compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României și victima este:a)cetățean român; … b)cetățean străin ori apatrid care locuiește legal în România; … c)cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii; sau … d)cetățean străin sau apatrid cu reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii. … (3)În cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) și (2), compensația financiară se acordă în baza convențiilor internaționale la care România este parte. … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 referitor la Statul român, art. 11 referitor la Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție, art. 24 referitor la Dreptul la apărare și art. 148 referitor la Integrarea în Uniunea Europeană, precum și dispozițiile art. 1, 3, 6, 8, 13, 14 și 46 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție și Directiva 2004/80/CE. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în fapt, autorul acesteia a formulat o cerere în vederea acordării unei compensații financiare, în temeiul dispozițiilor legale criticate, motivat de faptul că în timpul detenției a fost supus la rele tratamente, constând în aceea că a fost ținut în celule supraaglomerate și a fost expus la fumul nociv de țigară. În acest cadru procesual a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004, susținând că sunt discriminatorii prin aceea că dreptul la compensație nu se acordă pentru toate felurile de victime ale tuturor infracțiunilor. … 18.Analizând această critică, Curtea constată că autorul este nemulțumit nu de conținutul reglementării deduse controlului de contencios constituțional, ci de forma eliptică a acesteia. Astfel, ar trebui ca, pe lângă situațiile expres și limitativ prevăzute de textul legal atacat, să fie introdusă și posibilitatea despăgubirii tuturor victimelor infracțiunilor. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Așa fiind, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 5.798/30/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește