DECIZIA nr. 109 din 25 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ileana Popescu în Dosarul nr. 3.228/3/2018 (912/2018) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 711D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Irinel Samoilă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, au fost comunicate note scrise de către autoare, prin care se solicită admiterea excepției ca efect al unui reviriment jurisprudențial în materie, totodată, fiind extins obiectul excepției de neconstituționalitate și la dispozițiile art. 452 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând, în acest sens, criticile de neconstituționalitate cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei. În plus, formulează aceleași critici de neconstituționalitate și cu privire la dispozițiile art. 452 alin. (2) din Codul de procedură penală, solicitând Curții, în esență, un reviriment jurisprudențial cu privire la normele procesual penale criticate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea excepției solicită modificarea textului de lege criticat, în sensul ca și hotărârile ce nu evocă fondul să poată fi supuse revizuirii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia penală nr. 543/A din 18 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.228/3/2018 (912/2018), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ileana Popescu în soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 357 din 21 februarie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în Dosarul nr. 3.228/3/2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta, autoare a excepției, împotriva Încheierii de ședință din data de 22 ianuarie 2016, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, prin care a fost soluționată procedura de cameră preliminară. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că statuarea, pe cale legislativă, a faptului că pot fi atacate cu revizuire exclusiv hotărârile judecătorești care evocă fondul, inclusiv în ipoteza constatării neconstituționalității unei norme pe care s-a întemeiat respectiva hotărâre, este neconformă cu principiile constituționale și convenționale invocate. Astfel, reține că din modalitatea de reglementare a textului criticat rezultă, în aparență, voința legiuitorului de a excepta de la atacarea cu revizuire acele hotărâri prin care nu s-a statuat asupra laturii penale sau a laturii civile. Aceasta, întrucât, în concepția juridică tradițională, doar hotărârile prin care se statuează asupra fondului cauzei pot fi supuse unei noi analize, în cazurile expres prevăzute de lege. Susține că această filosofie juridică nu mai este de actualitate, în condițiile în care actualul sistem procesual penal cuprinde și faza camerei preliminare care, la rândul său, se poate solda cu o hotărâre definitivă, importantă pentru derularea fazelor procesuale următoare. … 7.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, exprimându-și opinia, reține că dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece calea de atac extraordinară a revizuirii a fost concepută de legiuitor ca o cale de atac de fond, prin care se reformează o hotărâre de condamnare, de achitare, încetarea procesului penal, amânarea aplicării pedepsei, renunțarea la aplicarea pedepsei, respectiv prin care se hotărăște asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane și nu poate fi extinsă cu privire la alte hotărâri sau încheieri. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.“ … 12.În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autoarea excepției invocă încălcarea atât a prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, ale art. 20 alin. (2) privind tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, cât și a dispozițiilor art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că normele procesual penale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragrafele 42-45, Curtea a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanță – sentințe – sau la instanța de apel – decizii. Totodată, cât privește hotărârile pronunțate anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, acestea puteau rămâne definitive și la instanța de recurs (decizii). Curtea a reținut că în același sens reglementau și normele procesual penale anterioare, respectiv art. 393 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, care stabilea că pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă. … 14.Curtea a reținut, totodată, că revizuirea privește numai hotărârile judecătorești definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța penală rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Practica judiciară a stabilit că pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, aceste considerente de principiu regăsindu-se și în Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite în soluționarea unui recurs în interesul legii. Curtea a reținut că la acestea se adaugă și soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât și în aceste ipoteze instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, potrivit art. 396 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. … 15.Prin urmare, Curtea a reținut că cererea de revizuire a unei hotărâri definitive prin care nu s-a soluționat fondul cauzei este inadmisibilă. Astfel, Curtea a observat că, în practica judiciară anterioară actualului Cod de procedură penală, s-a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, prin care a fost soluționată plângerea împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, este inadmisibilă. Curtea a reținut, de asemenea, că sunt hotărâri care nu rezolvă fondul cauzei toate încheierile date pe parcursul judecății, sentințele de dezînvestire, hotărârile prin care se admite sau se respinge o cerere de recuzare. … 16.Având în vedere cele arătate, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Așa fiind, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. În aceste condiții, având în vedere caracterul revizuirii – de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții procedurale stricte – și ținând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională fiind competentă să cenzureze norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată (în același sens sunt și deciziile nr. 181 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, și nr. 722 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017). … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 18.Cu privire la extinderea obiectului excepției de neconstituționalitate și la dispozițiile art. 452 alin. (2) din Codul de procedură penală, realizată atât prin notele scrise, comunicate de autoare la dosar, cât și în ședința publică de către apărătorul prezent, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. În aceste condiții, Curtea constată că extinderea obiectului excepției de neconstituționalitate și la dispozițiile art. 452 alin. (2) din Codul de procedură penală, direct în fața instanței de control constituțional, nu poate fi reținută. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ileana Popescu în Dosarul nr. 3.228/3/2018 (912/2018) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și constată că dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește