DECIZIA nr. 109 din 23 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Lucrețiu Sebastian Teacă în Dosarul nr. 653/107/2019 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.074D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a comunicat la dosar note scrise, prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. De asemenea, arată că, ulterior sesizării Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, a statuat că sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispozițiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă și nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38, și că soluționarea aspectelor referitoare la asigurarea egalității de tratament juridic în ceea ce privește acest spor implică o intervenție legislativă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 653/107/2019, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23, ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Lucrețiu Sebastian Teacă într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 6.Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență consideră că nu există situații de discriminare care să fie rezultatul încălcărilor prin prevederile legale criticate cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât, chiar dacă ar exista în realitate, acestea nu ar izvorî din prevederile legale criticate, care ar contraveni Constituției, ci din aplicarea la cazuri concrete, ce vizează categoria de personal plătit din fonduri publice din care fac parte cei care solicită acordarea sporului de condiții de muncă. De asemenea, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu contravin Constituției, întrucât sunt clare, previzibile și conferă destinatarilor posibilitatea adoptării unei conduite conforme. Prin aceste reglementări nu se instituie discriminarea, întrucât aceasta nu înseamnă crearea unui nivel de salarizare uniform, indiferent de condițiile concrete, specifice fiecărui angajat. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 23 și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în forma anterioară modificării. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017:Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate. … – Art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017:Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;“; …  … – Art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017:(1)Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.(2)Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.“; … – Art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018:Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. …  … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Sunt invocate și dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea generală a discriminării și ale art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind egalitatea în fața legii și dreptul la o remunerație echitabilă. … 12.Examinând criticile de neconstituționalitate a prevederilor de lege ce formează obiectul excepției, prin care se susține existența unui tratament juridic diferit cu privire la modul de stabilire și la cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, pentru salariați bugetari ai aceleiași instituții, aflați în aceeași situație, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate dispun cu privire la: stabilirea prin regulament-cadru a locurilor de muncă și categoriilor de personal, precum și a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și a condițiilor de acordare a acestuia (art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017); acordarea unor creșteri salariale pentru personalul plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2018 [art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017]; reguli specifice pentru funcționarii publici privind sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază (art. 1 subcapitolul II lit. B din capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017); stabilirea unor reguli integrate unor măsuri fiscal-bugetare cu implicații asupra salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2019.  … 13.În același timp, Curtea constată că ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost determinată de neacordarea, în cazul autorului excepției, a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% și că nemulțumirea acestuia rezidă, în special, în modul de aplicare a prevederilor de lege criticate. Astfel cum reține și instanța judecătorească, argumentele autorului excepției susțin neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate raportat la „aplicarea în modalitatea stabilită de Ministerul Muncii și Justiției Sociale“. … 14.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice abilitate și instanțele judecătorești excedează competenței Curții Constituționale, deoarece nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea Constituțională asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției.  … 15.Curtea observă că problema de drept privind modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la sporul pentru condițiile de muncă prin raportare la prevederile art. 38 din aceeași lege a făcut obiectul unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționate prin Decizia nr. 46 din 22 iunie 2020 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă sporul pentru condițiile de muncă prevăzut de art. 1 din anexa nr. VIII cap. I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 este supus sau nu aplicării etapizate prevăzute de art. 38 din aceeași lege“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 27 noiembrie 2020. Prin decizia antereferită, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată, iar în considerentele deciziei a statuat că „aspectele referitoare la modalitatea de aplicare a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prin corelare cu diferite categorii de sporuri și-au pierdut consistența noutății, fiind deja analizate în jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerentele deciziilor obligatorii anterior pronunțate fiind necesar a fi urmate și în situații juridice similare, în care principiul analogiei își găsește aplicarea“ (a se vedea, în acest sens, paragraful 49 din decizia precitată).  … 16.În același timp, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 329 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 14 august 2013). De asemenea, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili conținutul, condițiile și limitele acordării sporurilor, precum și de a decide cu privire la acordarea acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, sau Decizia nr. 552 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2012). … 17.Curtea precizează că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. Acest lucru ar transforma Curtea Constituțională într-un legiuitor pozitiv, iar prin decizia sa ar completa, sub aspectul titularilor și condițiilor de acordare, drepturile salariale deja existente, contrar dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (ad similis, a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 92 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 din capitolul I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Lucrețiu Sebastian Teacă în Dosarul nr. 653/107/2019 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește