DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 2.495/62/2019, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.286D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap reprezintă reglementări subsidiare de ordin tehnic, care implică cunoștințe de specialitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.495/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea cererii de anulare a actului administrativ prin care a fost respinsă cererea de încadrare în grad de handicap. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată susține că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul supremației legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, câtă vreme criteriile pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap nu sunt prevăzute prin lege, ci printr-un act inferior ca forță juridică, și anume printr-un ordin comun al ministrului muncii și al ministrului sănătății. În aceste condiții, art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 nu răspunde exigenței de previzibilitate, claritate și predictibilitate pentru cei cărora norma de drept li se adresează, așa încât aplicarea acestuia să nu permită arbitrarul sau abuzul. Norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar și uniform și să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 17 din 21 ianuarie 2015, paragraful 59). Or, în cazul de față, lăsând la latitudinea unei autorități administrative stabilirea unor elemente esențiale, legea imprimă un caracter relativ, nepermis cazurilor în care se poate stabili că o anumită afecțiune poate fi încadrată în grad de handicap. … 6.Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către o autoritate administrativă sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și precizia legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, paragraful 33). … 7.Se mai susține că textul de lege criticat încalcă principiul separației puterilor în stat câtă vreme drepturi ale persoanelor care necesită ocrotire sunt lăsate a fi reglementate nu de puterea legislativă, ci de cea executivă, prin acte normative inferioare ca putere și care scapă controlului de constituționalitate, din moment ce nu face parte din categoria vizată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, fiind un ordin emis de un ministru. … 8.De asemenea, se susține încălcarea dreptului de acces la justiție și la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, prin simpla omisiune a unei boli din anexele la acest ordin, comisia prevăzută de art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, în mod automat, ca în cazul de față, va respinge cererea de încadrare în grad de handicap și nu va realiza o încadrare în grad de handicap, indiferent de gravitatea sau de natura bolii, iar instanța de judecată nu poate trece peste dispozițiile din ordin, în măsura în care boala în discuție nu se regăsește în anexele la acesta. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în numeroase decizii prin care a constatat încălcarea art. 6 că dreptul de acces la o instanță este iluzoriu dacă persoanei i se va respinge, ab initio, cererea. Astfel, în Cauza Georgel și Georgeta Stoicescu împotriva României, prin Hotărârea din 26 iulie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie efectiv, un individ trebuie să aibă o oportunitate practică clară de a contesta un act care constituie o ingerință în drepturile sale. … 9.Instanța de judecată precizează că, în speță, reclamanta suferă de boala Cushing care, la nivel european, este de natură a determina încadrarea în grad de handicap. Boala Cushing este o afecțiune rară, care este definită ca un exces de cortizol, referindu-se la hiperfuncția cortexului adrenalian prin exces de ACHT hipofizar. Respingerea cererii de încadrare în grad de handicap, contestată în cauză, a fost motivată de faptul că boala Cushing nu poate face obiectul încadrării în grad de handicap, neregăsindu-se în cap. 5 – Funcțiile sistemului digestiv, metabolic și endocrin din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, la niciunul din puncte. Într-adevăr, la pct. 6 din cap. 5 din anexa la acest ordin, se stabilesc criterii de „Evaluare a gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale“, și anume: insuficiența corticosuprarenală cronică, primară – Boala Addison, referindu-se la insuficiența corticosuprarenală primară cronică (CSR), datorită distrugerii ambelor corticosuprarenale (peste 80%), care determină: scăderea hormonilor glucocorticoizi; scăderea hormonilor mineralocorticoizi; scăderea hormonilor androgeni adrenali. Or, boala Cushing definește totalitatea manifestărilor clinice consecutive hiperstimulării corticosuprarenalei cauzată de secreția excesivă și autonomă de ACTH de la nivelul unui adenom hipofizar. Boala Cushing reprezintă cea mai frecventă formă a sindromului Cushing (aproximativ 70% dintre cazuri). Așadar, pct. 6 din cap. 5 se ocupă, în mod paradoxal, numai de situația insuficienței corticosuprarenale cronice, primare, Boala Addison, ignorând cu totul situația contrară, de hiperstimulare corticosuprarenală cauzată de secreția excesivă de ACHT (hormon adrenocorticotrop). … 10.Astfel instanța de judecată susține că, atâta vreme cât judecătorul cauzei nu are instrumente legale suficiente pentru a decide asupra pretențiilor contestatorului, accesul acestuia la justiție este unul formal, care nu satisface exigențele art. 21 din Constituție sau pe cele ale art. 6 din Convenție. În speța de față nu se poate discuta despre controlul judecătoresc cu privire la un act administrativ, control reglementat de art. 126 alin. (6) din Constituție, câtă vreme actul supus controlului constată că, de fapt, afecțiunea petiționarului (reclamantei) nu se încadrează în ordinul emis de cei 2 miniștri în temeiul art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, ipoteză în care instanța nu are, de fapt, ce să verifice, fiind necesar să accepte această constatare care, practic, i se impune și împiedică un control real și efectiv, constituindu-se într-un veritabil fine de neprimire. … 11.De asemenea, instanța judecătorească – autoare a excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 124 din Constituție, potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, câtă vreme, în speța de față, instanța trebuie să se supună dispozițiilor unui ordin emis de 2 miniștri. … 12.În final, se susține că art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 contravine și prevederilor art. 50 din Constituție, dreptul la protecția specială a persoanelor cu handicap devenind unul iluzoriu, având în vedere argumentele deja prezentate mai sus. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: „Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.“ … 17.În opinia instanței de judecată – autoare a excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat – art. 85 alin. (10) – face parte din capitolul VI – Încadrarea în grad de handicap din Legea nr. 448/2006 și instituie competența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și a ministrului sănătății de a stabili, prin ordin comun, criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se realizează încadrarea în grad și tip de handicap. Legea nr. 448/2006 – act de reglementare primară – prevede că drepturile prevăzute la art. 6 din aceasta (și anume, dreptul la ocrotirea sănătății – prevenire, tratament și recuperare, dreptul la educație și formare profesională, dreptul la ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională, dreptul la asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale, dreptul la locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informațional și comunicațional, dreptul la petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism, dreptul la asistență juridică, dreptul la facilități fiscale, dreptul la evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani) se acordă pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap. Potrivit art. 86 din Legea nr. 448/2006, gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Potrivit art. 85 alin. (2) și (3) din același act normativ, încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului, iar încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. … 19.Curtea observă că dispozițiile de lege criticate, stabilind competența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și a ministrului sănătății de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap, lasă această materie la nivelul de reglementare al unui act normativ cu forță juridică inferioară legii. În acest sens, a fost emis Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 și 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății nr. 874/554/2016 privind completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 a fost actualizată periodic, cel mai recent prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății nr. 182/456/2022 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 28 martie 2022. … 20.Curtea mai reține că, potrivit art. 90^1 din Legea nr. 448/2006, în structura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități funcționează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care are activitate de coordonare metodologică și monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap, iar, potrivit art. 90^2 alin. (1) lit. a^1) din același act normativ, această comisie superioară „elaborează, modifică și/sau completează Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități“. … 21.Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 22.Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. … 23.Aplicând aceste considerente la speță, Curtea constată că dispozițiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 respectă exigențele de precizie, claritate și previzibilitate pentru cei cărora norma de drept li se adresează, stabilind în mod clar competența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și a ministrului sănătății de a aproba prin ordin comun criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap.  … 24.Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că jurisprudența sa invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate – potrivit căreia, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către o autoritate administrativă sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și precizia legii – vizează domenii pentru a căror reglementare Constituția prevede în mod expres adoptarea unei legi organice. … 25.Or, în cazul de față, lăsând la latitudinea unor autorități administrative – ministrul muncii, familiei și protecției sociale și ministrul sănătății – stabilirea criteriilor medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap, textul de lege criticat nu face altceva decât să prevadă că, în executarea legii, se vor emite acte administrative normative, cu putere inferioară legii, respectându-se, astfel, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, principiu consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. … 26.Referitor la domeniul de reglementare primară, Curtea a stabilit, prin Decizia nr. 498 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 57, că relațiile sociale sunt reglementate primar prin legi/ordonanțe de urgență/ordonanțe, în timp ce actele administrative cu caracter normativ pot organiza punerea în executare sau executarea acestora, după caz, fără ca ele însele să fie izvor primar de drept. De aceea, actele administrative cu caracter normativ, fie ele hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniștrilor, nu pot, prin conținutul lor normativ, să excedeze domeniului organizării executării actelor de reglementare primară [art. 108 alin. (2) din Constituție], respectiv al executării acestora sau a hotărârilor Guvernului (art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010), după caz, pentru că, printr-un atare procedeu, s-ar ajunge la modificarea/completarea însăși a legii. … 27.Totodată, prin Decizia nr. 16 din 19 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 16, Curtea a reținut că apartenența ordinelor miniștrilor la categoria actelor de executare a legilor este stabilită expres de dispozițiile cuprinse în art. 77 – Actele date în executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. (…)“ … 28.Cât privește critica raportată la art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenție, Curtea reține că textul de lege criticat nu neagă posibilitatea de contestare a ordinului comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrului sănătății prin care se aprobă criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap. Astfel, controlul legalității actelor normative și individuale ale Guvernului, ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competența instanțelor judecătorești, respectiv a secțiilor de contencios administrativ constituite potrivit legii. Actele administrative normative sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție și Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege“. Astfel, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004], iar în cazul acestora plângerea prealabilă poate fi formulată oricând [art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004]. Totodată, art. 23 din Legea nr. 554/2004 consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu caracter normativ. Opozabilitatea acestui tip de hotărâri față de toți subiecții de drept este asigurată, în mod concret, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârilor judecătorești referitoare la actele administrative normative emise de Guvern și de celelalte organe centrale ale administrației publice, respectiv în monitoarele oficiale ale județelor a acelor hotărâri privitoare la anularea unor acte ale organelor administrației publice locale, corespunzătoare județelor, municipiilor, orașelor și comunelor. Utilitatea acestei publicări este incontestabilă, ținând cont de faptul că, prin natura lor, actele administrative cu caracter normativ se adresează unui număr nedeterminat de subiecte de drept (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 914 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 5 august 2009). Totodată, cu privire la efectele anulării unui asemenea act administrativ cu caracter normativ, prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 25 iunie 2015, instanța supremă a stabilit că „Dispozițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.“ … 29.În cadrul controlului judecătoresc al actelor administrative normative, de principiu, instanța se pronunță, în cadrul acțiunii în anulare, și asupra constituționalității acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal nr. 3.827 din 28 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 9 august 2022). Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 298 din 29 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, potrivit art. 108 alin. (2) din Constituție și Legii nr. 24/2000, hotărârile Guvernului, ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ale unor organe ale administrației publice centrale de specialitate pentru aprobarea unor regulamente, statute, metodologii, fiind norme secundare, emise în aplicarea și executarea legii, trebuie să aibă caracter tehnic. În plus, Curtea a reținut că autoritățile publice au obligația constituțională de a-și exercita atribuțiile cu bună-credință, în limitele competenței, neputându-se, așadar, prezuma elaborarea acestor acte juridice cu încălcarea Constituției. Examinarea constituționalității unor asemenea reglementări este un act subsecvent emiterii lor, putând fi realizată de către instanțele judecătorești, potrivit competenței acestora, numai în raport cu conținutul normelor ce vor fi elaborate. … 30.Prin urmare, susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate – potrivit căreia ordinul miniștrilor prin care se stabilesc criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în grad și tip de handicap scapă controlului de constituționalitate, din moment ce nu face parte din categoria vizată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 – este neîntemeiată. Așadar, pretinsele discriminări invocate de instanța judecătorească, sub aspectul încadrării într-un grad și tip de handicap (între persoanele care suferă de boala Addison și persoanele care suferă de boala/sindromul Cushing) nu decurg din textul de lege criticat, ci dintr-un act administrativ normativ, supus controlului instanțelor de contencios administrativ. … 31.Referitor la critica raportată la prevederile art. 124 din Constituție, instanța judecătorească – autoare a excepției de neconstituționalitate consideră că faptul că trebuie să se supună dispozițiilor unui ordin emis de miniștri este neconstituțional. Or, această critică nu poate fi primită, de vreme ce dispozițiile constituționale invocate prevăd tocmai faptul că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, dând expresie principiului legalității care guvernează activitatea instanțelor judecătorești.  … 32.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Aplicarea și interpretarea legii sunt de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25). … 33.Referitor la critica raportată la prevederile art. 50 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă protecția specială a persoanelor cu handicap, protecție garantată de Legea fundamentală, ci instituie competența ministrului muncii, familiei și protecției sociale și a ministrului sănătății de a stabili, prin ordin comun, criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se realizează încadrarea în grad și tip de handicap, în funcție de care se acordă drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 2.495/62/2019 și constată că dispozițiile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește