DECIZIA nr. 106 din 28 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 1.308/103/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.722D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepției a depus un set de înscrisuri în cuprinsul cărora face referiri asupra situației de fapt din dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, anexând, în copie, diverse acte pe care le consideră relevante în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care prezintă situația de fapt din dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești și apreciază ca fiind utilă soluționării prezentei excepții de neconstituționalitate atașarea unor dosare aflate pe rolul Tribunalului Neamț. De asemenea, solicită ca ordonanța procurorului să poată fi verificată de către instanțele de contencios administrativ. Depune concluzii scrise. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul nu a precizat în ce constă contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și prevederile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 6 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.308/103/2016, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Mircea Enache în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 998/C din 17 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Neamț, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind obligația de a face și acordarea de despăgubiri. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 sunt diametral opuse principiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție și prezintă situația de fapt din alte dosare aflate pe rolul diferitelor instanțe judecătorești, fără a arăta contrarietatea dintre normele legale criticate și cele constituționale invocate. … 8.Autorul excepției apreciază că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 contravin art. 31 alin. (1) din Constituție, întrucât judecarea plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată se face, de regulă, în sala de consiliu, în ședință nepublică, iar soluția nu este comunicată părților, așa încât poate constitui o îngrădire/limitare a accesului la informație. … 9.În final, referitor la critica raportată la art. 124 din Constituție, autorul susține că în spețele prezentate și în care a avut calitatea de parte niciunul dintre principiile constituționale nu a fost îndeplinit. … 10.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată în raport cu prevederile constituționale invocate, normele supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar susținerile autorului excepției se referă la alte litigii în care acesta a fost parte. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere că, prin raportare la art. 31 alin. (1) din Constituție, critica nu privește dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci prevederi din Codul de procedură penală care reglementează plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată și soluționarea acesteia de către judecătorul de cameră preliminară. În ceea ce privește restul criticilor, autorul nu motivează, în concret, în ce constă contrarietatea dintre dispozițiile legale criticate și prevederile constituționale invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.“ … 16.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație și art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivare, autorul acesteia s-a limitat la enumerarea unor temeiuri constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată, prezentând situația de fapt din alte dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care are calitatea de parte. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate instanței de contencios constituțional trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 18.De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. […] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.“ De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 19.Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). … 20.Ca atare, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei contrarietăți a dispozițiilor legale criticate față de Constituție, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția apare ca fiind inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 1.308/103/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește