DECIZIA nr. 105 din 23 februarie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 2 iunie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 8REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 22
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999 ART. 7
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999 ANEXA 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 22
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 31
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 172 24/03/2016
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 392 02/07/2014
ART. 13REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 13REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999 ART. 5
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 18REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 20REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 5
ART. 21REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ANEXA 0
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 627 22/09/2020
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 645 29/11/2005
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 31
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 733 14/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 318 19/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 337 26/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 429 29/09/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Gigel Barbu și Georgian Marin, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, în Dosarul nr. 25.114/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.781D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.092D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, în numele și pentru membrii de sindicat, reclamanții Petru Adrian Alb și alții, în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.092D/2019 la Dosarul nr. 1.781D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate nu au ca obiect de reglementare stabilirea funcțiilor specifice ale polițiștilor, ci reglementează cu privire la salarizarea acestei categorii profesionale. De asemenea, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, potrivit căreia salarizarea, indiferent de categoria profesională vizată, nu intră în domeniile de reglementare ale legilor organice.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25.114/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gigel Barbu și Georgian Marin, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.8.Prin Încheierea din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, în numele și pentru membrii de sindicat, Petru Adrian Alb și alții, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, invocând lipsa reglementării prin lege a funcțiilor specifice ale polițiștilor. Astfel, cu titlul prealabil, autorii susțin că din anul 2002 și până în prezent nu a fost adoptată nicio lege care să reglementeze funcțiile specifice ale polițiștilor. Referitor la obligativitatea reglementării funcțiilor specifice în lege sunt invocate prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, potrivit căruia: „Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Autorii mai susțin că funcțiile au fost stabilite prin „hotărâre a Guvernului, clasa de secretizare – secret de stat, nivel secret, respectiv HG nr. 070/2004, urmată de HG nr. 0292/2011, în prezent HG nr. 0610/2017“. Autorii invocă art. 7 și anexa nr. 1 la Legea nr. 188/1999 și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare (de exemplu, agent IV, agent III, agent II, agent I, agent principal)“ și că, practic, fiecărui coeficient de ierarhizare îi corespunde o denumire, intitulată generic „funcție“. Referitor la caracteristicile funcțiilor și elementele ce le diferențiază invocă art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient“, și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare“. Or, „coeficientul de ierarhizare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, asociat unei funcții, reprezintă o componentă a funcției, astfel cum este reglementat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002“.10.În acest context, autorii susțin că funcțiile stabilite în capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt corespunzătoare gradelor profesionale (militare), rezultând astfel că elementul principal este gradul, în condițiile în care, așa cum rezultă din prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, gradul este o componentă a funcției, și nu invers. Astfel, reglementarea funcțiilor și salarizarea polițiștilor prin hotărâre a Guvernului, ca putere executivă, contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție. Practic, în ceea ce privește reglementarea funcțiilor publice specifice, puterea executivă și-a arogat atribuții conferite de Constituție puterii legislative, iar în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, puterea legiuitoare a permis puterii executive să completeze prevederile legii salarizării polițiștilor.11.Autorii excepției mai susțin că legea nu poate fi completată sau modificată prin norme metodologice, iar „hotărârile Guvernului (secrete) nr. 070/2004, nr. 0292/2011 și nr. 0610/2017 nu au un temei de drept pentru reglementarea funcțiilor publice specifice“. Art. 5 alin. (3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate constitui un temei de drept nici pentru stabilirea salariilor de funcție ale polițiștilor, articolul fiind în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.12.De asemenea susțin încălcarea art. 31 din Constituție, deoarece un aspect esențial care vizează funcțiile și salarizarea polițiștilor a ajuns să fie reglementat prin diferite hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru, toate aceste acte administrative nefiind publicate niciodată în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură a crea un caracter iluzoriu în ceea ce privește dreptul polițiștilor de a se apăra eficient și de a cunoaște prevederile acestor acte. În aceste condiții, polițiștii nu cunosc modul de încadrare pe funcții sau de încadrare salarială, având în vedere că actele administrative nu au fost previzibile, accesibile și nici opozabile. Delegarea de atribuții pentru a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter infralegal, a determinat o stare de incertitudine juridică.13.Este invocată și încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, având în vedere că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, statut emis în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. De aceea, aspectele esențiale ce vizează funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv prin Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului. În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016.14.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că argumentele expuse sunt destul de generice și că legiuitorul a acționat în limitele marjei sale de apreciere.15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI, ambele anexe la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.Capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează soldele de funcție/salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.Prevederile art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins:(1)Soldele de funcție, respectiv salariile de funcție sunt diferențiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuțiile ce revin fiecărei funcții, solicitările la efort, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum și cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(2)Pentru personalul militar, precum și pentru polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, soldele de funcție corespunzătoare gradelor militare și nivelului studiilor, respectiv salariile de funcție corespunzătoare gradelor profesionale și nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I.(3)Soldele de funcție/Salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea.19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 au ca obiect de reglementare salarizarea personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Astfel, în capitolul I al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt stabilite limitele minime și maxime ale salariilor de funcție corespunzătoare anului 2022, cu precizarea coeficientului de ierarhizare și a nivelului studiilor. De asemenea, art. 5 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, stabilind criterii în raport cu care se realizează diferențierea soldelor de funcții/salariilor de funcție și precizând în mod expres că pentru polițiști salariile de funcție corespunzătoare gradelor profesionale și nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I. În același timp, art. 6 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 dispune în termeni preciși că „solda de funcție, respectiv salariul de funcție sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I“.21.În acest context, faptul că, potrivit art. 5 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale polițiștilor, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I din legea-cadru în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, nu echivalează cu subrogarea executivului în rolul legislativului. Hotărârea Guvernului la care face trimitere textul de lege criticat reprezintă un act normativ pentru organizarea executării prevederilor cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul oferind reperele esențiale în raport cu care se realizează această executare.22.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, și Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). Prin urmare, considerentele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa privind reglementarea prin lege organică a aspectelor esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor – funcționari publici cu statut special, invocate în motivarea excepției, nu au incidență în cauză, deoarece vizează ipoteze juridice diferite.23.În consecință, Curtea constată că prevederile de lege criticate, reglementând în materia salarizării polițiștilor, nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) sau ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.24.Susținerile potrivit cărora, în reglementarea funcțiilor publice specifice ale polițiștilor, puterea executivă și-a arogat atribuții conferite de Constituție puterii legislative nu își găsesc suport în dispozițiile legale criticate, care nu dispun reglementarea funcțiilor specifice pentru polițiști prin hotărâri ale Guvernului ori ordine de ministru. Asemenea critici, invocate prin prisma art. 31 din Constituție, vizează, în realitate, aspecte de legalitate a unor acte infralegale, a căror soluționare revine instanței judecătorești.25.În ceea ce privește critica vizând lipsa reglementării prin lege a funcțiilor specifice polițiștilor, Curtea reține că aceasta implică, în realitate, problema adoptării unei legi, iar rezolvarea acesteia este de competența exclusivă a Parlamentului.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gigel Barbu și Georgian Marin, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, în Dosarul nr. 25.114/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „PRO LEX“, în numele și pentru membrii de sindicat, Petru Adrian Alb și alții, în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1 al aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI și ale art. 5 alin. (1)-(3) din secțiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x