DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun în Dosarul nr. 37.710/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.103D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 876 din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 37.710/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei cereri de comunicare a unor informații de interes public. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 contravin prevederilor art. 124 alin. (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece compunerea completului de judecată nu s-a stabilit în mod obiectiv, prin tragere la sorți publică, ci în mod subiectiv de către un organ administrativ nejudiciar, cu consecința lipsei imparțialității obiective a instanței. … 6.De asemenea, se susține că dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) coroborate cu art. 124 alin. (2) și cu art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece reglementarea privind repartizarea în sistem informatizat este neclară, nepredictibilă, lipsită de criterii și garanții concrete și obiective, necontrolabilă de către justițiabili, încălcând dreptul la securitate juridică, cu consecința lipsei imparțialității obiective a instanței. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece, într-o societate democratică, tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, sau Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei). De asemenea, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la imparțialitatea subiectivă a instanței, jurisprudență potrivit căreia normele cu caracter organic referitoare la compunerea tribunalului sunt menite să asigure încrederea publicului în actul de justiție. … 7.Prin urmare, se arată că normele criticate din Legea nr. 304/2004 nu satisfac exigențele antereferite, încălcând principiul imparțialității justiției și, implicit, dreptul la un proces echitabil, deoarece nu reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatizat, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Or, în privința repartizării cauzelor în mod aleatoriu și în privința compunerii aleatorii a completelor de judecată, hotărârile colegiului de conducere al instanței trebuie să fie expresia unor criterii și garanții concrete, predictibile și verificabile de către justițiabil. Preluarea de către colegiul de conducere al Tribunalului București a unei atribuții ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă într-una jurisdicțională, din moment ce colegiul de conducere a decis legala compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea completului de judecată. … 8.Referitor la dispozițiile Legii nr. 544/2001, autoarea excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că acestea contravin prevederilor art. 31 alin. (2) din Constituție și celor ale art. 11 din Constituție coroborate cu cele ale art. 2 paragraful 1 și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care nu permit comunicarea rapoartelor de control întocmite în baza unui ordin de ministru și aprobate de ministrul respectiv, la cererea cetățeanului, pe calea exercitării drepturilor fundamentale de petiționare și la informare asupra problemelor de interes personal privind împrejurările decesului intraspitalicesc al rudei de gradul I a petiționarului, respectiv în măsura în care în baza acestui act normativ acțiunile în justiție pentru comunicarea acestor rapoarte sunt inadmisibile. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 544/2001, opinia instanței este în sensul respingerii acesteia, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 402 din 8 octombrie 2013. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001. Dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 au următorul cuprins: – Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.“; … – Art. 53 alin. (1): „Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.“ …  … 14.Curtea reține că, la data de 16 decembrie 2022, Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, Curtea observă că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 își produc în continuare efectele juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, astfel că va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, precum și ale Legii nr. 544/2001. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 31 alin. (2) privind dreptul la informație și art. 124 alin. (2) potrivit căruia „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 2 paragraful 1 privind dreptul la viață și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile Legii nr. 544/2001, că autoarea acesteia susține, în esență, că acestea sunt neconstituționale, în măsura în care nu permit comunicarea rapoartelor de control întocmite în baza unui ordin de ministru și aprobate de ministrul respectiv, la cererea cetățeanului, precum și în măsura în care acțiunile în justiție pentru comunicarea acestor rapoarte sunt inadmisibile. … 17.Curtea constată că, în realitate, autoarea excepției este nemulțumită de calificarea dată de instanța judecătorească rapoartelor de control întocmite în baza unui ordin de ministru și de calificarea acestora ca fiind sau nu informații de interes public. Or, modalitatea în care s-a aplicat Legea nr. 544/2001 în cauza dedusă judecății acesteia nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești. Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situația de fapt din prezenta cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. „Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit) – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară […]“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 422 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 29 decembrie 2022, paragraful 20). … 18.În consecință, problema de drept invocată de autoarea excepției și dedusă spre soluționare Curții Constituționale, referitoare la admisibilitatea cererii, întemeiate pe baza Legii nr. 544/2001, de comunicare a rapoartelor de control întocmite în baza unui ordin de ministru, este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 544/2001, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 19.Cu privire la dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Curtea s-a mai pronunțat în ceea ce privește competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată, din perspectiva acelorași critici ca cele invocate în cauza de față, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.164 din 8 decembrie 2021, Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, sau Decizia nr. 423 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.222 din 20 decembrie 2022, constatând constituționalitatea dispozițiilor criticate.  … 20.Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată, paragrafele 33-37, Curtea a observat că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată. Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative.  … 21.De asemenea, Curtea a reținut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. … 22.Prin urmare, la paragraful 20 din Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, Curtea nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Referitor la critica privind încălcarea art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, precitată, paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii. … 24.Cu privire la dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, constatând, de asemenea, constituționalitatea acestora. La paragraful 27 al deciziei menționate, Curtea a reținut că, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea „principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității“, iar, potrivit art. 53 alin. (1) din aceeași lege, „repartizarea cauzelor pe complete de judecată“ se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Totodată, Curtea a reținut că legiuitorul a prevăzut că pot exista motive obiective pentru care judecătorul să nu poată participa la judecată. În acest sens, dispozițiile art. 52 alin. (1) teza finală prevăd că schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Curtea mai reține, referitor la critica ce vizează dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 din perspectiva lipsei de claritate și de asigurare a unei imparțialități obiective a justiției, că aceasta este neîntemeiată, deoarece repartizarea aleatorie a cauzelor pe complete de judecată este clar stabilită prin lege și constituie una dintre garanțiile legale ale imparțialității justiției. Totodată, art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 stabilește următoarele: „Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.“ De asemenea, potrivit alin. (3) al art. 53 din aceeași lege, „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.“ Așa cum a reținut Curtea, prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 123, auditul extern are ca obiect verificarea sistemului informatizat pe baza căruia se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor pe complete de judecată. În ceea ce privește procedura de auditare, legea se limitează la a stabili aspectele esențiale ale activității de auditare, și anume sub conducerea cărei autorități publice se desfășoară activitatea de auditare – Ministerul Justiției, participarea reprezentanților societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților în cadrul procedurii, precum și caracterul public al concluziilor auditului, toate acestea reprezentând garanții ale unei evaluări obiective. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun în Dosarul nr. 37.710/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește