DECIZIA nr. 104 din 7 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim – S.R.L. din București, George Nedelea și Elena Nedelea în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.564D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarele nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 și nr. 478D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj – Secția I civilă, de Nicolae Stancu în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Mircea Sergiu Indrieș în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, de Societatea Sunny Rom Trading – S.R.L. din comuna Tunari, județul Ilfov, în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim și Jan Sebastian Bonca în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Nicolae Săvulescu și Neli Săvulescu în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, de Societatea Art Construct 94 – S.R.L. din București în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și de Ion Ghiță și Elena Ghiță în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 și nr. 478D/2022 la Dosarul nr. 2.564D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 și nr. 478D/2022 la Dosarul nr. 2.564D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la prevederile de lege supuse controlului în cauza de față, constatând, prin Decizia nr. 536 din 10 noiembrie 2022, conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate de autorii excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 12 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Încheierea din 10 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj – Secția I civilă, Încheierea din 1 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Încheierea din 8 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Încheierea din 6 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, Încheierea din 8 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, Încheierea din 29 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă, și Încheierea din 18 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. … 8.Excepția a fost ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim – S.R.L. din București, George Nedelea și Elena Nedelea, de Tribunalul Dolj – Secția I civilă, din oficiu, de Nicolae Stancu, de Mircea Sergiu Indrieș, de Societatea Sunny Rom Trading – S.R.L. din comuna Tunari, județul Ilfov, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim și Jan Sebastian Bonca, de Nicolae Săvulescu și Neli Săvulescu, de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, din oficiu, de Societatea Art Construct 94 – S.R.L. din București, precum și de Ion Ghiță și Elena Ghiță în cauze având ca obiect stabilirea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sumele de bani oferite potrivit textului de lege criticat nu reprezintă o justă despăgubire, câtă vreme evaluarea se face prin raportare la valorile stabilite prin expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate, și nu la valoarea de piață, la care se vând în mod obișnuit imobile de același fel, la data la care operează transferul dreptului de proprietate. Se susține că sunt încălcate dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Aceasta, deoarece valorile stabilite prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici sunt orientative sau minimale, fiind avute în vedere doar pentru stabilirea taxelor fiscale, reprezentând în unele situații doar 50-60% din valoarea de piață a imobilelor. … 10.Se mai arată că prevederile de lege criticate sunt în discordanță și cu dispozițiile legii-cadru în materie de expropriere, mai exact ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, potrivit cărora, la calculul despăgubirilor, experții și instanța trebuie să țină cont de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data la care operează transferul dreptului de proprietate. Totodată, sunt nesocotite și dispozițiile art. 562 alin. (3) din Codul civil, conform cărora despăgubirea trebuie să fie justă. … 11.Se mai arată că în punctul de vedere al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România privind studiile de piață realizate de camerele notarilor publici se precizează că valorile orientative ale proprietăților imobiliare cuprinse în acestea constituie un instrument util doar pentru impozitarea tranzacțiilor. Acestea nu reprezintă rezultatul unei evaluări, astfel cum este această activitate reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, iar utilizarea lor nu poate fi extinsă la alte scopuri. Fiecare proprietate este unică și are caracteristici specifice, reflectate în valoarea estimată conform standardelor internaționale de evaluare, or, raportarea la grila notarilor publici nu poate conduce la stabilirea unei despăgubiri juste astfel cum este prevăzut în Constituție la art. 44 alin. (3). … 12.Tribunalul Ilfov – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că din interpretarea dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 reiese fără dubiu că expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici reprezintă criterii ajutătoare obligatorii, fără însă ca acestea să fie singurele modalități de evaluare a cuantumului despăgubirilor. Nu poate fi primită o interpretare contrară, având în vedere că într-o atare situație nu s-ar mai fi impus realizarea unor lucrări de specialitate de către experți, simpla preluare a unor valori din expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici reprezentând o operațiune ce ar putea fi realizată în mod nemijlocit de către instanțele de judecată. … 13.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, apreciind că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție. În acest sens, arată că stabilirea despăgubirilor la un nivel inferior celui obținut în condiții normale nu corespunde exigenței unei despăgubiri drepte, justa despăgubire presupunând să i se acorde proprietarului expropriat prețul pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bunăvoie bunul expropriat, adică acordarea unei despăgubiri care să reflecte valoarea reală a imobilului, care însă nu concordă în fiecare caz cu valorile minime orientative din expertizele notariale. Din perspectiva principiului constituțional mai sus evocat, preluat în art. 562 alin. (3) din Codul civil, regăsit și în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, despăgubirea trebuie să reprezinte valoarea adevărată a bunului expropriat și să acopere întreaga pierdere suferită de persoanele afectate. … 14.Tribunalul Bihor – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate cuprind criterii dezavantajoase atât din punctul de vedere al momentului raportării despăgubirilor, cât și din punctul de vedere al cuantumului acestora. Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o justă despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art. 44 din Constituție, ci și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar numai în măsura în care este fondată pe o cauză de utilitate publică. Or, o despăgubire dreaptă presupune ca proprietarului expropriat să i se acorde prețul pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bunăvoie imobilul, acesta fiind prețul pieței, adică prețul cu care se vând sau se cumpără în mod obișnuit astfel de imobile. Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice ale utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar prețul echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut în mod normal bunul în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, ci și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului- vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport cu lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil. … 15.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că grila notarială este un indicator al prețurilor orientative ale imobilelor, bazate pe analiza tranzacțiilor efectuate în anii anteriori și pe anticiparea evoluției viitoare. Apreciază că atât timp cât determinarea despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat trebuie să se raporteze la grila notarială, nu se poate concluziona în sensul încălcării dreptului la o despăgubire justă. … 16.Tribunalul București – Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât stabilește o procedură simplificată și eficientă, care generează o practică judiciară și administrativă coerentă, bazată pe norme de procedură clare și simplificate, apte să mențină un just echilibru între diferitele interese în cauză. Astfel, ca și în alte situații în care statul trebuie să reglementeze proceduri de despăgubire, este necesar să i se lase acestuia o largă marjă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate, cu condiția ca modalitatea de stabilire a despăgubirilor să fie realistă și dublată de un control jurisdicțional efectiv. Or, posibilitatea contestării în instanță a despăgubirii asigură acest control. … 17.Tribunalul Constanța – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, strict în raport cu critica de neconstituționalitate formulată de reclamanți, art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu suscită aspecte de neconstituționalitate, statul beneficiind de o marjă de apreciere în acest sens, iar modalitatea de despăgubire aleasă de legiuitor nu se raportează la criterii subiective sau, în sine, injuste, ci la o evaluare efectuată de experți tehnici, utilizată în alte domenii, respectiv de notarii publici. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarele nr. 3.477D/2021 și nr. 3.557D/2021, considerând, în esență, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin raportare la art. 44 din Constituție, dacă valoarea despăgubirilor în cazul exproprierilor pentru utilitate publică nu se raportează la valoarea reală de piață a imobilelor expropriate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conținut: „(6) Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“ … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 44 alin. (3) și (6) privind condițiile exproprierii și stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii și art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională, prin prisma unor critici similare celor formulate în cauzele de față. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, Curtea s-a pronunțat asupra conformității cu prevederile Legii fundamentale a modului de stabilire, în etapa judiciară a procedurii exproprierii, a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. … 25.Cu acel prilej, Curtea a reținut (paragrafele 21 și 22) că, în etapa inițială a procedurii exproprierii, despăgubirile se fixează pe cale administrativă, sumele individuale aferente despăgubirilor fiind estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare elaborat având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, emițându-se, în acest sens, o hotărâre a Guvernului sau, după caz, o hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010. Ulterior, în ipoteza în care expropriatul este nemulțumit de cuantumul despăgubirii oferite de expropriator, se poate adresa instanței judecătorești competente, în condițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. … 26.Criticile de neconstituționalitate formulate în cauză vizează dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care prevăd, în ceea ce privește determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor, că atât experții solicitați în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât și instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării operate prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menționată a fost eliminată din conținutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care statuau în mod inechivoc faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. … 27.Față de aceste critici, Curtea a observat că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 și Legea nr. 33/1994 a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 și ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunțată, instanța supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, stabilind că domeniul de aplicare al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie interpretat restrictiv și, în consecință, limitat la reperul „expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici“, ci, dimpotrivă, se impune să fie interpretat extensiv și corelat, ca atare, cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia“. … 28.Concluzia la care a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost așadar aceea că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. … 29.În esență, instanța supremă a statuat, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, paragraful 111, că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, norma trebuie, în mod necesar, să satisfacă exigența constituțională a dreptei și prealabilei despăgubiri în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii. … 30.Totodată, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că a accepta ideea calculului despăgubirii doar pe baza expertizelor întocmite de camerele notarilor publici ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conținut a dreptului la contestație în instanță recunoscut expropriatului nemulțumit de cuantumul despăgubirii, precum și nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluționare a contestației și a garanțiilor care o însoțesc, dreptul de acces la justiție devenind, în consecință, unul teoretic și iluzoriu. … 31.Având în vedere statuările Înaltei Curți mai sus prezentate, cuprinse în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, și ținând cont de caracterul obligatoriu pentru toate instanțele al dezlegărilor de drept date de aceasta, de la momentul publicării deciziei menționate, Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, paragrafele 35-37, că modalitatea de calcul al despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc în conformitate cu criteriile evidențiate de instanța supremă, pentru a rezulta o valoare justă și echitabilă a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului și care să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reține critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală. … 32.De asemenea, Curtea Constituțională a apreciat că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparație cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, așa cum au precizat atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii și care complinește prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare. … 33.Curtea a constatat că este neîntemeiată și critica formulată cu privire la dispozițiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală, care nu împiedică dreptul de acces liber la justiție și nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanțele urmând ca, în lumina deciziei pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, mai sus menționate, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. … 34.În același sens este și Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023. … 35.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față. … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim – S.R.L. din București, George Nedelea și Elena Nedelea în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj – Secția I civilă, de Nicolae Stancu în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Mircea Sergiu Indrieș în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, de Societatea Sunny Rom Trading – S.R.L. din comuna Tunari, județul Ilfov, în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim și Jan Sebastian Bonca în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, de Nicolae Săvulescu și Neli Săvulescu în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, de instanță, din oficiu, în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, de Societatea Art Construct 94 – S.R.L. din București în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și de Ion Ghiță și Elena Ghiță în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Tribunalului Dolj – Secția I civilă, Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Tribunalului Bihor – Secția I civilă, Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului București – Secția a III-a civilă și Tribunalului Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește