DECIZIA nr. 103 din 7 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Zakzak Adnan în Dosarul nr. 7.996/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.220D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că situația este diferită de cea din Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, invocată în motivarea prezentei excepții, prin care Curtea Constituțională a analizat dreptul de a accede în profesia de avocat. În cauza de față este vorba despre acordarea cetățeniei române, care presupune existența unei legături permanente, cu ample efecte din punct de vedere politic, economic, social și juridic, care se realizează între persoana fizică și statul român, implicând apartenența la acesta și posibilitatea exercitării tuturor drepturilor conferite prin Constituție. Astfel, nu se poate imputa legiuitorului lipsa precizării unor criterii suplimentare cu privire la natura infracțiunilor care fac solicitantul nedemn de a dobândi cetățenia română, pentru că acest lucru nu ar face altceva decât să imprime un caracter rigid reglementării. Totodată, persoana care solicită cetățenia are posibilitatea să conteste ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie la instanța de contencios administrativ, astfel încât îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 din Legea nr. 21/1991 va fi verificată și de o instanță care asigură garanțiile de independență și imparțialitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 4.136 din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.996/3/2019, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Zakzak Adnan într-o acțiune având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care autorului excepției i-a fost respinsă cererea de dobândire a cetățeniei române și obligarea autorității menționate la emiterea unui nou ordin prin care cererea să fie aprobată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că noțiunea de „condamnare“, cuprinsă în textul de lege criticat, nu corespunde cerințelor de claritate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu este precizat dacă legiuitorul a avut în vedere orice condamnare sau numai acele condamnări pentru care nu a intervenit reabilitarea. De asemenea, se arată că nici noțiunea de infracțiune care face ca o persoană să fie nedemnă de a fi cetățean român nu este clară. Pentru ca textul să fie constituțional și să se bucure de predictibilitatea necesară, legiuitorul ar fi trebuit să îl explice, printr-o enumerare a infracțiunilor sau prin precizarea unor criterii care să fie avute în vedere pentru a se putea aprecia că săvârșirea unei anumite infracțiuni face ca solicitantul să fie nedemn de a obține cetățenia română. În lipsa enumerării și a enunțării unor asemenea criterii, legiuitorul a dat libertate necenzurabilă autorității administrative – Comisia pentru cetățenie – de a aprecia conform propriilor raționamente și concepții morale, sociale sau politice, care dintre infracțiuni determină nedemnitatea de a fi cetățean român. Altfel spus, legiuitorul a lăsat la liberul arbitru al Comisiei pentru cetățenie și al Autorității Naționale pentru Cetățenie însăși stabilirea, de la caz la caz și de la persoană la persoană, de o manieră necenzurabilă de către instanțe, aprecierea respectivei nedemnități. … 6.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. e) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 576 din 13 august 2010, care au următorul cuprins: „(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: […] e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.“ … 11.Din motivarea excepției, se observă însă că autorul acesteia critică doar teza a doua a textului citat, referitoare la cerința ca solicitantul să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român, astfel că obiectul excepției va fi circumscris doar la această teză. … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia, cetățean sirian, critică prevederile art. 8 alin. (1) lit. e) teza a doua din Legea cetățeniei nr. 21/1991, care consacră una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean străin sau un apatrid pentru a i se acorda, la cerere, cetățenia română. Astfel, se susține că este lipsită de precizie și claritate, contravenind dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, cerința pe care Legea nr. 21/1991 o impune celui care solicită cetățenia română de a nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să îl facă nedemn de a fi cetățean român. Lipsa de calitate a reglementării ar rezulta, în opinia autorului excepției, pe de o parte, din faptul că nu se menționează niciun fel de criterii pe baza cărora Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie să aprecieze care sunt infracțiunile a căror săvârșire conduce la respingerea cererii pe acest motiv, iar, pe de altă parte, nu se precizează dacă legiuitorul a avut în vedere orice condamnări sau numai pe acelea pentru care nu a intervenit reabilitarea. … 14.În analiza acestor critici, Curtea constată că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, „cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român“. Această exprimare sintetică reflectă specificul instituției cetățeniei, constând în existența unei relații indisolubile între individ și statul căruia îi aparține, manifestată pe plan juridic și politic. Dimensiunea juridică a cetățeniei reprezintă sursa unui complex de drepturi și obligații, ce conturează statutul persoanei din perspectiva dreptului constituțional. Dimensiunea politică a cetățeniei este dată de faptul că cetățenia constituie, prin excelență și în exclusivitate, o chestiune de stat. De aceea, acordarea calității de cetățean reprezintă un act de suveranitate al statului, acesta dispunând de o largă marjă de discreție în ceea ce privește instituirea condițiilor pe care le impune solicitanților în vederea obținerii cetățeniei române. … 15.Libertatea statelor de a stabili conform propriilor viziuni condițiile ce trebuie îndeplinite de cetățenii străini și de apatrizi pentru a li se acorda cetățenia română este confirmată și de prevederile art. 3 pct. 1 din Convenția europeană asupra cetățeniei, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, intrată în vigoare la 1 martie 2000 și ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 9 iulie 2002, potrivit cărora este de competența fiecărui stat să determine prin legislația proprie care sunt resortisanții săi. … 16.Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că definirea condițiilor de dobândire și de pierdere a cetățeniei intră, în conformitate cu dreptul internațional, în competența fiecărui stat membru (Hotărârea din 7 iulie 1992, Micheletti și alții, C-369/90, paragraful 10, Hotărârea din 11 noiembrie 1999, Mesbah, C-179/98, paragraful 29, Hotărârea din 19 octombrie 2004, Zhu și Chen, C-200/02, paragraful 37 sau Hotărârea din 2 martie 2010, Rottman, C-135/08, paragraful 39). … 17.De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat că este legitim ca un stat membru să dorească să protejeze raportul special de solidaritate și de loialitate dintre el însuși și resortisanții săi, precum și reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor care constituie fundamentul legăturii cetățeniei (Hotărârea din 2 martie 2010, Rottmann, C-135/08, paragraful 51, Hotărârea din 12 martie 2019, Tjebbes și alții, C-221/17, paragraful 33, Hotărârea din 18 ianuarie 2022, Wiener Landesregierung, C-118/20, paragraful 52 sau Hotărârea din 5 septembrie 2023, X., C-689/21, paragraful 31). … 18.În acest cadru legislativ, Curtea Constituțională constată că este prerogativa Autorității Naționale pentru Cetățenie să aprecieze măsura în care infracțiunile săvârșite de persoana care solicită cetățenia română sunt de natură să conducă la concluzia că solicitantul nu este demn de a obține și de a deține cetățenia română. … 19.Curtea observă, în acest context, că Legea nr. 21/1991 instituie o serie de garanții procedurale, apte să asigure evitarea abuzului din partea autorității competente în materie. Astfel, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 21/1991 prevede că aprobarea cererilor de acordare a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie și care este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor [art. 14 alin. (1) și (4) din Legea nr. 21/1991]. Aceasta verifică îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române și consemnează cele constatate într-un raport motivat. În acest scop, poate solicita relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e) și poate dispune citarea persoanelor a căror audiere o consideră necesară pentru obținerea de informații utile în vederea soluționării cererii [art. 15 alin. (2) și (4)]. Totodată, poate cere solicitantului completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării acesteia [art. 16 alin. (2) lit. b)]. În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei, acesta fiind comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire [art. 19 alin. (2) și (3)]. … 20.În scopul înlăturării posibilului exces de putere al autorității administrative, legea a reglementat și remediul judecătoresc, astfel că, după parcurgerea procedurii administrative descrise, solicitanții cu privire la care s-a emis un ordin prin care președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie a respins cererea de acordare a cetățeniei se pot adresa instanței de judecată. În cadrul acestei etape jurisdicționale, ordinul de respingere a cererii de acordare a cetățeniei române poate fi contestat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, iar hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. … 21.Curtea constată că, în cauza de față, aspectele invocate de autorul excepției în motivarea acesteia țin de interpretarea și aplicarea legii în cazuri particulare, ceea ce excedează competenței de control a instanței de contencios constituțional, care analizează conformitatea conținutului normativ al prevederilor legale ce formează obiect al excepțiilor de neconstituționalitate cu dispozițiile Legii fundamentale, fără să poată lua în discuție modul concret de aplicare al acestora. … 22.Totodată, nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate susținerile formulate de autorul excepției prin prisma absenței din cuprinsul textului de lege supus controlului a unor criterii de individualizare a infracțiunilor a căror săvârșire îl face pe solicitant nedemn de a deține cetățenia română, precum și a unei mențiuni exprese privitoare la intervenirea reabilitării, care ar conduce la încetarea consecințelor extrapenale ale condamnării, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea aprobării cererii de obținere a cetățeniei române, nefiind de natură să afecteze calitatea normei. … 23.În acest sens, în condițiile în care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, coroborat cu cele mai sus dezvoltate cu privire la specificul instituției cetățeniei, care reprezintă în exclusivitate o chestiune de stat, Curtea reține că este dreptul suveran al legiuitorului de a statua cu privire la aceste aspecte, în virtutea art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care consacră rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. e) teza a doua din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Zakzak Adnan în Dosarul nr. 7.996/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește