DECIZIA nr. 103 din 16 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (3) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, excepție ridicată de Ioana-Cristina Iancu în Dosarul nr. 3.502/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.804D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autoarea excepției de neconstituționalitate compară două texte de lege între ele. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.502/121/2018, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (3) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioana-Cristina Iancu în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, prin care s-a aprobat acordarea dreptului la indemnizația aferentă concediului de acomodare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat instituie o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă, între categoria părinților adoptatori și categoria părinților biologici, a persoanelor care primesc copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență. Astfel, prin acordarea unei indemnizații lunare în cuantum fix de 1.700 lei pe o perioadă de cel mult un an, părinții adoptatori sunt puși într-o situație vădit discriminatorie în raport cu familiile care pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anterior datei nașterii copilului, pe o perioadă de 2 ani pentru copilul sănătos sau 3 ani pentru copilul cu handicap. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind egalitatea în fața legii. … 6.Se mai susține că, analizând expunerea de motive a Legii nr. 57/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și a altor acte normative, prin care s-a introdus concediul și indemnizația de acomodare, legiuitorul nu a atins obiectivul reglementării, deoarece a descurajat adopțiile prin discriminarea părinților adoptatori care au avut venituri salariale mai mari decât 1.700 lei. … 7.În final, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că, având funcția de judecător, statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de protecție a judecătorului în ceea ce privește riscurile sociale legate de maternitate și procedura adopției. … 8.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textele de lege criticate instituind o discriminare, fără o justificare obiectivă, între categoria părinților adoptatori și categoria părinților biologici. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul a transmis punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (1) și (3) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 23 septembrie 2016. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia critică dispozițiile art. 50 alin. (1) și (4) din Legea nr. 273/2004 care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul cuprins: „(1) Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, activități independente sau activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 3,4 ISR.[…](4) Persoanele îndreptățite cărora li s-au stabilit drepturile prevăzute la alin. (1) nu pot beneficia, în perioada concediului de acomodare, de drepturile acordate în baza art. 2 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.“ … 14.Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, cu modificările și completările ulterioare, au fost modificate și completate cu două alineate prin art. I pct. 20 și 21 din Legea nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ș) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1140 din 26 noiembrie 2020, conținând, în prezent, soluția legislativă dorită de autoarea excepției, cu următorul cuprins:(1)Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, din activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară.(1^1)Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.(1^2)În situația în care persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație de acomodare adoptă unul sau mai mulți copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizației conform alin. (1^1) rezultă un cuantum al indemnizației lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizației cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizația lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior. … 15.Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 16.Așadar, Curtea observă că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice în cauză, deoarece acestea reprezintă temeiul juridic al deciziei emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, prin care s-a aprobat acordarea dreptului la indemnizația aferentă concediului de acomodare, decizie a cărei anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 17.În concluzie, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (1) și (4) din Legea nr. 273/2004, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020. … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat laProtocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor de lege – criticate însă dintr-o altă perspectivă, iar nu din cea a cuantumului concediului de acomodare – s-a pronunțat prin Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020. În prezenta cauză, autoarea excepției de neconstituționalitate critică însuși cuantumul indemnizației aferente concediului de acomodare (care, potrivit dispozițiilor de lege criticate, este de 3,4 ISR, adică 1.700 lei, la data ridicării excepției de necontituționalitate), considerând că acesta contravine principiului egalității în fața legii, deoarece trebuie să fie egal cu cel al indemnizației prevăzute pentru concediul pentru creșterea copilului de până la 2 ani [care, potrivit art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, este 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, neputând depăși 8.500 lei], în sens contrar instituindu-se discriminări între părinții adoptatori și părinții biologici. … 20.Analizând susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta pornește de la o premisă greșită, comparând două tipuri de concedii diferite. Astfel, pe de o parte, potrivit art. 2 coroborat cu art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, concediul pentru creșterea copilului se acordă, atât părinților firești, cât și persoanelor care au adoptat copilul, cărora li s-a încredințat în vederea adopției sau care au copilul în plasament ori în plasament de urgență, în vederea creșterii copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Pe de altă parte, potrivit art. 50 coroborat cu art. 51 lit. c) din Legea nr. 273/2004, concediul de acomodare se acordă adoptatorului sau, opțional, oricăruia dintre soții familiei adoptatoare, în vederea acordării unei perioade de maximum un an de acomodare a adoptatorului cu adoptatul în vârstă de până la 18 ani. … 21.Așadar, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2020, paragraful 20, legiuitorul a avut rațiuni diferite în reglementarea celor două tipuri de concedii: pe de o parte, creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, iar, pe de altă parte, acordarea unui timp de acomodare (de maximum un an) a adoptatorului cu adoptatul în vârstă de până la 18 ani. Prin aceeași decizie, paragraful 21, Curtea a reținut că, în scopul asigurării condițiilor egale de creștere a copiilor, legiuitorul a reglementat și pentru părinții adoptivi ai unui copil în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani acordarea indemnizației aferente concediului pentru îngrijirea copilului. Așadar, în situația copilului în vârstă de până la 2 ani (respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap), persoanele îndreptățite, așa cum sunt acestea definite prin Legea nr. 273/2004, pot opta să beneficieze de concediu pentru îngrijirea copilului și de indemnizația aferentă, acordate în baza art. 2 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Totodată, dacă au ales să beneficieze de drepturile prevăzute la art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, conform alin. (4) al art. 50 din aceeași lege, în perioada concediului de acomodare nu mai pot beneficia de drepturile acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010. În situația copilului în vârstă de peste 2 ani, persoanele îndreptățite, așa cum sunt acestea definite prin Legea nr. 273/2004, nu mai pot opta să beneficieze de concediu pentru îngrijirea copilului și de indemnizația aferentă, deoarece acestea se acordă, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, doar pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani (respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap). … 22.Prin urmare, Curtea a constatat, la paragraful 22 al Deciziei nr. 18 din 21 ianuarie 2020, că, din perspectiva rațiunilor și condițiilor de acordare, situația juridică în care se află beneficiarii drepturilor prevăzute de art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 nu este similară cu cea a beneficiarilor drepturilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, astfel că și tratamentul juridic este diferit, și anume reglementarea a două tipuri diferite de concedii, cărora li se asociază două tipuri diferite de indemnizații. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a reținut că dreptul la indemnizația de acomodare nu este un drept consacrat expres în Constituție, ci reprezintă o opțiune a legiuitorului. Cât privește cuantumul concret al indemnizațiilor aferente concediului de acomodare, Curtea a reținut, la paragraful 25 al deciziei sus-menționate, că acest aspect nu reprezintă o chestiune de constituționalitate a textului de lege criticat, ci vizează politica legislativă în materia susținerii adopțiilor, politică în cadrul căreia legiuitorul este liber să stabilească și cuantumul indemnizațiilor aferente concediului de acomodare. … 23.Având în vedere acestea, Curtea constată netemeinicia criticii de neconstituționalitate raportată la principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție și de prevederile Protocolului nr. 12 la Convenție. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana-Cristina Iancu în Dosarul nr. 3.502/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 50 alin. (1) și (4) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ș) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește