DECIZIA nr. 102 din 28 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 și art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Florentina Tăvălică și Nicoleta Afrodita Rențea în Dosarul nr. 7.778/62/2013 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.556D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.681D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Nicușor Vasilescu în Dosarul nr. 879/115/2016 al Tribunalului Timiș – Secția penală. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. … 6.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor. … 7.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.681D/2017 la Dosarul nr. 1.556D/2017, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Arată că în ceea ce privește sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos“, există deja două decizii de admitere pronunțate de către Curtea Constituțională. Cu privire la posibilitatea Curții Constituționale de a impune ea însăși un prag cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, face trimitere la jurisprudența în materie, respectiv Decizia nr. 456 din 22 iunie 2017, paragraful 18. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 4 aprilie 2017 și 5 mai 2017, pronunțate în dosarele nr. 7.778/62/2013 și nr. 879/115/2016, Curtea de Apel Brașov – Secția penală și Tribunalul Timiș – Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 și art. 297 alin. (1) din Codul penal și, respectiv, art. 297 alin. (1) din Codul penal. … 10.Excepția a fost ridicată de Florentina Tăvălică și Nicoleta Afrodita Rențea, respectiv de Nicușor Vasilescu în dosarele de mai sus, având ca obiect soluționarea unor cauze penale în apel în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 din Codul penal din 1969 raportat la art. 248^1 din Codul penal din 1969 combinat cu art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, și a infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii din Dosarul nr. 1.556D/2017 susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la calitatea legilor, deoarece sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos“ este lipsită de previzibilitate. Astfel, se poate ajunge la antrenarea răspunderii penale prin încălcarea unor atribuții de serviciu stabilite de către o instituție cu capital de stat printr-un regulament de ordine interioară, o fișă a postului sau un alt act cu aceeași putere juridică. În acest sens invocă considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016. Prin urmare, apreciază că art. 248 din Codul penal din 1969 este constituțional în măsura în care prin sintagma contestată se înțelege „nu îndeplinește un act prevăzut expres de legi ori îl îndeplinește prin încălcarea legii“. … 12.Totodată, se mai arată că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul a omis să instituie un prag valoric sau de altă natură prin care să fie stabilită în mod clar gravitatea faptei care atrage răspunderea penală. … 13.Autorul excepției din Dosarul nr. 1.681D/2017 susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece încalcă principiul ultima ratio. Astfel, spre deosebire de motivele avute în vedere cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, în prezenta cauză sunt semnalate aspecte referitoare la inexistența unei limite valorice de la care fapta constituie infracțiune. O astfel de situație creată de legiuitor elimină din sfera mijloacelor legale răspunderea materială și disciplinară a funcționarilor. … 14.Totodată, se mai susține că norma penală criticată este incompletă, fiind o normă în alb, întrucât infracțiunea nu este clar precizată, nu definește acțiunile sau omisiunile care angajează răspunderea penală, completându-se cu conținutul unor legi ordinare sau al dispozițiilor cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară. … 15.Curtea de Apel Brașov – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 Curtea Constituțională s-a pronunțat în ceea ce privește sintagma „îndeplinește în mod defectuos“, iar rațiunile care au fundamentat această soluție sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește cauza de față. … 16.Tribunalul Timiș – Secția penală opinează că dispozițiile legale criticate, așa cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, respectă principiul proporționalității incriminării, întrucât din modul de redactare rezultă faptul că nu orice încălcare a legii constituie infracțiune, ci doar acel tip de încălcare care are o anumită gravitate, respectiv producerea unei pagube sau a unei vătămări a intereselor legale ale unei persoane fizice sau juridice. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 18.Guvernul consideră că art. 248 din Codul penal din 1969 este constituțional în măsura în care prin „îndeplinire defectuoasă“ se înțelege „îndeplinire prin încălcarea legii“, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 din Codul penal este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016. … 19.În ceea ce privește critica formulată din perspectiva lipsei unui prag valoric sau a intensității vătămării, dată fiind natura omisiunii relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, acesta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării (a se vedea Decizia nr. 456 din 22 iunie 2017). … 20.Avocatul Poporului arată că își menține opinia exprimată cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu contra intereselor publice din Codul penal din 1969 și art. 297 alin. (1) cu denumirea marginală Abuzul în serviciu din Codul penal, care au următorul conținut:– Art. 248 din Codul penal din 1969: „Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.“; … – Art. 297 alin. (1) din Codul penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“ …  … 24.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor și art. 53 alin. (2) referitor la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 și s-a statuat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. De asemenea, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, instanța constituțională a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. … 26.Curtea a reținut că în exercitarea competenței de legiferare în materie penală legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că în materie penală acest principiu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit (alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat), iar nu ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică. Mai mult, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea a reținut că din perspectiva principiului ultima ratio în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală. … 27.Pe de altă parte, infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce a determinat instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, fapta poate fi calificată drept infracțiune. … 28.Așa fiind, Curtea a constatat că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu“ ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare (Ministerul Public și instanțele judecătorești). … 29.Drept urmare, Curtea a reținut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. … 30.În concluzie, Curtea constată că încheierile de sesizare din Dosarul nr. 1.556D/2017 și Dosarul nr. 1.681D/2017 au fost emise la data de 4 aprilie 2017 și, respectiv, 5 mai 2017, deci ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, respectiv data de 8 iulie 2016, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă. … 31.De asemenea, cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969, Curtea constată că din perspectiva criticilor formulate în Dosarul nr. 1.556D/2017 această excepție a devenit inadmisibilă, deoarece, așa cum s-a arătat anterior, prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 și s-a statuat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. În concluzie, deoarece încheierea de sesizare din acest dosar a fost pronunțată la data de 4 aprilie 2017, deci anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 392 din 6 iunie 2017, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Florentina Tăvălică și Nicoleta Afrodita Rențea în Dosarul nr. 7.778/62/2013 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și de Nicușor Vasilescu în Dosarul nr. 879/115/2016 al Tribunalului Timiș – Secția penală. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal din 1969, excepție ridicată de Florentina Tăvălică și Nicoleta Afrodita Rențea în Dosarul nr. 7.778/62/2013 al Curții de Apel Brașov – Secția penală. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și Tribunalului Timiș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește