DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 22 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 426
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 23
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 14REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 60
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 15REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948
ART. 15REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 23
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 16REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 139 12/03/2020
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 667 09/11/2016
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 491 17/09/2019
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 606 27/09/2018
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 294 17/05/2022
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 548 07/07/2020
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 181 26/05/2020
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 504 07/10/2014
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Irina Stan, în Dosarul nr. 3.182/118/2020* al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.110D/2022. 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate având ca obiect sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciind că nu este vorba despre o neclaritate, ci despre o problemă de aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În ceea ce privește neconstituționalitatea sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, această critică este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre discriminare între persoane angajate pe funcții similare, dar în structuri ierarhice diferite.4.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia, apreciind că prin textele criticate se stabilește aplicarea etapizată a unor prevederi legale, fără instituirea vreunei discriminări în cadrul aceleiași categorii de personal.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 7 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.182/118/2020*, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Irina Stan, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției apreciază că limitarea adusă destinatarilor prevăzuți de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, este imprecisă și neclară, ceea ce a generat dificultăți în aplicarea sa. Spre exemplu, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a emis un ordin de ministru clasificat privind salarizarea, prin care acest text a fost restrâns și aplicat doar angajaților din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, adăugându-se la/modificându-se astfel textul de lege. Autorul excepției reamintește că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. De asemenea, se susține că neclaritatea textului de lege a condus la restrângerea destinatarilor articolului. Astfel, chiar dacă doar persoanele încadrate la Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră ar fi beneficiat de acest drept, tot ar fi existat o discriminare față de ceilalți polițiști, care lucrează în structurile din subordine/coordonare, discriminarea/privilegierea neavând la bază argumente obiective, factuale. Acesta mai arată că în structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere.7.De asemenea, autorul excepției consideră că prin textul criticat se introduce o discriminare între polițiști/militari, fără criterii corecte și obiective, în condițiile în care de multe ori funcțiile, importanța muncii, responsabilitatea funcției sunt similare cu cele ale unui polițist care își desfășoară activitatea la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române sau inspectoratului județean de poliție. Așadar, o discriminare/privilegiere a personalului din Ministerul Afacerilor Interne (de exemplu, femeie de serviciu, șofer, polițist etc.) față de același tip de angajat care exercită aceeași activitate, însă în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, al inspectoratelor județene de poliție, al inspectoratelor teritoriale ale poliției de frontieră, este în mod vădit nejustificată și neconstituțională. În aceste situații se poate vorbi despre angajați care se află în situații similare sau identice și care primesc salarii diferite pentru funcția ocupată.8.În ceea ce privește dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se susține că acestea încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), precum și principiul nediscriminării consacrat la nivel internațional. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienți mai mici.9.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța de judecată consideră că dispozițiile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu încalcă principiul supremației Constituției și a legilor. De asemenea, textul de lege, astfel cum a fost edictat de legiuitor, nu poate fi considerat discriminatoriu, stabilirea principiilor în temeiul cărora se construiește politica salarială, precum și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intrând în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Aplicarea unui tratament diferențiat între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale nu poate fi considerată discriminatorie, având în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile sunt diferite, astfel că existența unei diferențieri în politica de salarizare este justificată.10.Instanța de judecată nu a identificat elemente de neconstituționalitate nici cu privire la dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 – care, în esență, sunt criticate de autor prin prisma încălcării principiului nediscriminării – prin raportare la persoane aflate în situații comparabile. Astfel, stabilirea sferei beneficiarilor și a modului de aplicare a unor majorări salariale ține de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar stabilirea unor elemente distincte, clar și neechivoc enunțate pentru acordarea unor majorări salariale, nu încalcă principiul nediscriminării, aceste diferențieri fiind chiar de esența respectivelor augmentări salariale. Evidențierea de către autorul excepției a unor situații particulare, în sensul că pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienți mai mici, nu constituie reale critici de neconstituționalitate, fiind aspecte de nelegalitate ce revin analizei instanței de contencios administrativ.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Textele criticate au următorul conținut:– Art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017:(2)Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;b)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;c)prin excepție de la prevederile lit. a), indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică se stabilesc prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;d)până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană și tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;b)prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. 1 se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022;c)prin excepție de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătății și aprobat prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 martie 2018, fără a depăși limita prevăzută la art. 25;d)prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum și personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6);d^1)prin excepție de la lit. a), începând cu 1 aprilie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b) se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de prezenta lege pentru anul 2022;d^2)de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 și personalul încadrat pe funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector școlar de specialitate și inspector școlar;e)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;f)indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;g)pentru personalul încadrat în unități sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la lit. a)-c), inclusiv suma compensatorie prevăzută la alin. (6^1), precum și sumele determinate de aplicarea art. 25 alin. (6), se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziție distinctă;h)începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018;i)prin excepție de la lit. a), pentru personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de scutire de impozit pe venit din data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1-3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 28,5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;j)prin excepție de la lit. a), cuantumul sporului prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie, fără a se depăși limita prevăzută la art. 25.– Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017: „Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.“15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și prevederilor art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În ceea ce privește prevederile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, autorul excepției apreciază că acestea contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și încalcă principiul nediscriminării prevăzut de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția europeană a drepturilor omului.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai fost analizate de către instanța de contencios constituțional prin prisma unor critici identice, invocate de același autor – Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne – în numele și pentru alți membri de sindicat, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturile salariale ale funcționarilor publici. Astfel, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, statuând, în esență, că autorul excepției nu invocă veritabile critici de neconstituționalitate.17.De asemenea, la paragraful 67 din decizia antereferită, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și stabilirea drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017, paragraful 23, sau Decizia nr. 139 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 3 iunie 2020, paragraful 15).18.De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a dispus respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate ori de câte ori autorul a solicitat completarea/modificarea dispozițiilor criticate, statuând că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 606 din 27 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 17, Decizia nr. 491 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 28 aprilie 2020, paragraful 16). 19.Având în vedere că și în prezenta cauză autorul excepției aduce același critici, urmărind modificarea și completarea prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul includerii funcționarilor cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne în categoriile exceptate de la aplicarea etapizată a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 este inadmisibilă.20.Cu referire la critica de neconstituționalitate a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că autorul excepției este nemulțumit atât de modul în care textul criticat a fost aplicat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cât și de faptul că legiuitorul a prevăzut că numai structurile centrale ale anumitor categorii de personal vor beneficia de majorarea salarială de 12,5%. Aceleași critici au fost analizate anterior de Curte prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, instanța de contencios constituțional constatând că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este inadmisibilă. Cu acel prilej, Curtea a reținut, la paragraful 68, pe de o parte, că aceste dispoziții legale sunt clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020, paragraful 18).21.Cu privire la atributul exclusiv al instanțelor de judecată de a interpreta și aplica legea, Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri, constatând inadmisibilitatea unor astfel de critici și reamintind că, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Decizia nr. 181 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 august 2020, paragrafele 17 și 18). 22.Deși autorul excepției invocă o așa-zisă neclaritate a sintagmei, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției critică modalitatea de aplicare a prevederii legale la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și faptul că aceasta circumstanțiază sfera persoanelor care vor primi o majorare a soldei/salariului, neavând, așadar, veritabile critici de neconstituționalitate.23.Prin urmare, luând în considerare cele precizate mai sus, precum și jurisprudența anterioară a Curții, cu precădere Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, anterior citată, care își găsește pe deplin aplicabilitatea în prezenta cauză, fiind analizate critici identice formulate de același autor împotriva acelorași texte de lege ca în prezenta speță, Curtea reține că nici excepția de neconstituționalitate având ca obiect sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate fi primită.24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“, cuprinsă în art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele și pentru membrul de sindicat Irina Stan, în Dosarul nr. 3.182/118/2020* al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Pentru magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
prim-magistrat-asistent,
Benke Károly

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x