DECIZIA nr. 102 din 10 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Eugen Viorel Nicolae în Dosarul nr. 14.076/280/2019 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.612D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale și pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că, dacă împotriva unei persoane s-au desfășurat proceduri într-o cauză penală, deși aceasta nu a dobândit calitatea de suspect potrivit art. 305 din Codul de procedură penală, însă, în mod substanțial, ea are calitatea de acuzat de facto, în sensul autonom al acestei noțiuni, astfel cum a fost stabilit în jurisprudența instanței de la Strasbourg, această persoană trebuie să beneficieze de toate drepturile și garanțiile ce rezultă din calitatea menționată. Susține că textul criticat contravine atât dispozițiilor art. 16 și ale art. 21 alin. (1) și (3) din Legea fundamentală, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu conferă persoanei ce are calitatea de acuzat de facto dreptul de a cere instanței de judecată să verifice durata procedurii. Mai mult, susține că nici persoana vizată de actul de sesizare (plângere, denunț, sesizare din oficiu), care nu a dobândit calitatea de acuzat de facto, nu are îndreptățirea de lege lata să formuleze contestație împotriva duratei procesului penal, deși apreciază că și această persoană poate justifica interesul legitim de a cere accelerarea procedurilor, în măsura în care procurorul ar putea declanșa oricând procedura pentru a dobândi calitatea de suspect. Susține că tratamentul diferențiat, instituit în această materie, constituie o discriminare, astfel că solicită să se constate că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care nu permite persoanei care este vizată de actul de sesizare a organului de urmărire penală să recurgă la procedura privind contestarea duratei procesului penal. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.076/280/2019, Judecătoria Pitești – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Eugen Viorel Nicolae cu ocazia soluționării contestației privind durata procesului penal formulată de acesta. Astfel cum rezultă din notele scrise ale autorului, ca urmare a formulării unei plângeri, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă, iar, potrivit încheierii de sesizare, autorul excepției este persoana reclamată, cu privire la care se efectuează cercetări. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită, în esență, pronunțarea unei decizii prin care să se constate neconstituționalitatea dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, astfel încât și persoanele incluse în categoria altor subiecți procesuali, în sensul dispozițiilor art. 34 din Codul de procedură penală, să poată formula contestație împotriva duratei procesului penal, dacă justifică un interes legitim. … 6.Judecătoria Pitești – Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, apreciază că o persoană acuzată în cadrul unui proces penal de săvârșirea unei infracțiuni, împotriva căreia se desfășoară cercetări penale, chiar dacă nu este formulată o acuzație penală prin dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale împotriva acesteia, este îndreptățită să formuleze o contestație în baza art. 488^1 din Codul de procedură penală. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 131 din 20 martie 2018, reținând că instituția criticată presupune existența unui proces penal început. Și, cum prima etapă a procesului penal, conform dispozițiilor procesual penale, este cea a urmăririi penale, întrucât Codul de procedură penală nu reglementează, ca etapă distinctă a procesului penal, anterioară urmăririi penale, realizarea actelor de cercetare penală premergătoare începerii urmăririi penale, titularii contestației sunt suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente; în cursul judecății, contestația privind durata procesului penal poate fi formulată și de către procuror. Așa fiind, persoana față de care sunt realizate acte de cercetare penală, în cursul urmăririi penale începute in rem – sau chiar în cursul urmăririi penale începute in personam, dar în cadrul căreia persoana în cauză nu are calitatea de parte -, nu are dreptul de a promova contestația privind durata procesului penal. Reține că, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Totodată, apreciază că, în fapt, criticile aduse tind la completarea textului legal criticat cu posibilitatea formulării contestației privind durata procesului penal și de către alte persoane decât cele enumerate expres de lege – suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente -, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror.“ … 12.Autorul excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 51 referitoare la dreptul la petiționare, cât și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la critici similare, prin deciziile nr. 640 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, nr. 131 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 5 iulie 2018, și nr. 26 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 31 martie 2021, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă ca neîntemeiată. … 14.Astfel, prin Decizia nr. 131 din 20 martie 2018, precitată, Curtea a reținut că procedura specială reglementată la art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, referitoare la contestația privind durata procesului penal, reprezintă o garanție a soluționării cauzelor penale într-un termen rezonabil și, în acest fel, a respectării dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 din Convenție și la art. 21 alin. (3) din Constituție, drept fundamental reglementat, totodată, la art. 8 din Codul de procedură penală ca principiu al aplicării legii procesual penale, dispoziție legală ce constituie o aplicare a normei constituționale anterior menționate. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul a prevăzut procedura contestației privind durata procesului penal, în aplicarea prevederilor art. 13 din Convenție, ca un remediu efectiv ce poate fi exercitat împotriva prelungirii nejustificate a etapelor procesului penal, în situația în care astfel de întârzieri sunt de natură a încălca drepturile fundamentale ale părților. … 15.În aceeași decizie, Curtea a reținut că, astfel reglementată, contestația privind durata procesului penal presupune, așa cum rezultă și din denumirea instituției analizate, existența unui proces penal început. Și cum prima etapă a procesului penal, conform dispozițiilor procesual penale, este cea a urmăririi penale, întrucât Codul de procedură penală nu reglementează, ca etapă distinctă a procesului penal, anterioară urmăririi penale, realizarea actelor de cercetare penală premergătoare începerii urmăririi penale, titularii contestației reglementate la art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală sunt suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente; în cursul judecății, contestația privind durata procesului penal poate fi formulată și de către procuror. … 16.Așa fiind, Curtea a constatat că persoana față de care sunt realizate acte de cercetare penală, în cursul urmăririi penale începute in rem – sau chiar în cursul urmăririi penale începute in personam, dar în cadrul căreia persoana în cauză nu are calitatea de parte -, nu are dreptul de a promova contestația privind durata procesului penal. Prin urmare, în situația în care, deși sesizat cu o plângere, procurorul nu dispune nicio măsură și nu efectuează niciun act, pasivitatea organelor judiciare nu poate fi sancționată prin utilizarea procedurii speciale analizate. … 17.Curtea a conchis că această soluție juridică apare ca fiind rezonabilă, fiind justificată prin lipsa formulării, cu privire la o persoană în legătură cu care sunt efectuate doar acte de cercetare penală, dar care nu are calitatea de suspect sau de inculpat, a unei suspiciuni referitoare la săvârșirea de către aceasta a unei infracțiuni. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 362 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, paragrafele 23-25, Curtea a reținut că prin „făptuitor“ se înțelege persoana care nu are calitatea de suspect, dar în legătură cu care sunt realizate acte de cercetare penală. … 18.Curtea a reținut că procesul etapizat de formulare și demonstrare a unei acuzații în materie penală presupune, printre altele, crearea, pentru participanții la procesul penal, a unei stări de incertitudine juridică, ce evoluează odată cu etapele procesului penal, incertitudine de natură a afecta existența acestora și de a influența conținutul raporturilor juridice pe care ei le încheie cu alți subiecți de drept, motiv pentru care se impune a fi limitată în timp, pentru a nu afecta în mod ireversibil existența persoanelor în cauză. Curtea a constatat că această problemă nu poate fi invocată însă în privința făptuitorului sau a altor persoane chemate, în cursul urmăririi penale, pentru a fi audiate cu privire la diferite fapte reținute în dosarele penale și care nu au calitatea de părți ale procesului penal, fiind invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Reiner și alții împotriva României, paragrafele 48 și 54. … 19.De altfel, Curtea a reținut că aceeași soluție juridică rezultă și din rațiunea reglementării instituției prescripției răspunderii penale. Aceasta, pe de o parte, limitează în timp starea de incertitudine a persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală și care nu mai pot fi trase la răspundere după împlinirea termenelor de prescripție a răspunderii penale pentru faptele comise, termene ce sunt calculate conform art. 154 din Codul penal și, respectiv, art. 155 alin. (4) din același cod, iar, pe de altă parte, asigură dreptul organelor judiciare ca, până la împlinirea termenelor anterior menționate sau chiar în scopul întreruperii curgerii acestora, să efectueze toate actele de urmărire penală pe care le consideră necesare, în vederea aflării adevărului. Astfel, în interiorul termenelor de prescripție a răspunderii penale, organele judiciare au dreptul de a efectua toate actele procedurale pe care le consideră necesare, în vederea soluționării cauzelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate. … 20.Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că excluderea persoanelor față de care au fost realizate acte de urmărire penală, dar care nu au calitatea de părți ale procesului penal din categoria titularilor dreptului de a formula contestație privind durata procesului penal este firească, nefiind de natură a încălca accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil al acestora. Cu privire la drepturile fundamentale anterior menționate, a fost invocată Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragraful 78, și Decizia nr. 307 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010. … 21.Referitor la pretinsa încălcare prin textele criticate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că persoanele care au calitatea de părți ale procesului penal, aflate în etapele procesuale la care fac referire prevederile art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv în cursul urmăririi penale, al judecății sau în căile ordinare sau extraordinare de atac, sunt în situații diferite sub aspectul nevoii de a limita starea de incertitudine ce rezultă din calitatea procesuală și etapa procesuală în care se regăsesc, prin formularea unei contestații privind durata procesului penal. Acest aspect justifică reglementarea de către legiuitor a unor termene diferite după a căror împlinire persoanele în cauză pot promova calea de atac astfel reglementată, fără ca, în acest fel, să fie încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi. În acest sens, a fost invocată Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, și Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009. … 22.Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală plasează făptuitorul pe o poziție de inferioritate față de persoana vătămată, încălcându-i în acest fel dreptul la un proces echitabil, prin faptul că acesta nu este prevăzut printre persoanele care au dreptul de a formula contestație cu privire la durata procesului penal. Curtea a reținut că, potrivit art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, contestația analizată poate fi promovată, în cursul urmăririi penale, după trecerea a cel puțin un an de la momentul începerii etapei procesuale anterior menționate. Or, în aceste condiții, prevederea făptuitorului în ipoteza normei criticate ar fi fost lipsită de rațiune juridică. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Viorel Nicolae în Dosarul nr. 14.076/280/2019 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și constată că dispozițiile art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește