CRITERII din 9 decembrie 2004

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 24/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 7 ianuarie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACONVENTIE 01/11/1974
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DEORDIN 1518 15/12/2008
ActulCONTINUT DEREZOLUTIE 168 09/12/2004

aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj şi bracheţilor din bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj



1. Domeniul de aplicare şi definiţiiÎn scopul regulii XII/14 din Convenţia SOLAS, aceste cerinţe se aplică coastelor de bordaj şi bracheţilor din magaziile de marfă de la vrachierele cu simplu corp care nu au fost construite în conformitate cu anexa nr. 1, dar trebuie să atingă un nivel echivalent de siguranţă pentru a nu fi supuse restricţiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.Aceste cerinţe definesc criteriile de reînnoire a oţelului şi alte măsuri care trebuie să fie luate pentru inimile şi flanşele coastelor de bordaj şi bracheţilor, conform paragrafului 2.Măsurile pentru întărirea coastelor de bordaj sunt, de asemenea, definite la secţiunea 2.3.O analiză a metodei elementelor finite o altă analiză numerică ori metodă de calcul direct nu se poate utiliza ca alternativă la conformitatea cu cerinţele din această anexă, cu excepţia cazurilor amenajărilor neobişnuite de construcţie din bordaj sau a coastelor pentru care cerinţele din această anexă nu se pot aplica în mod direct.Evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe va fi efectuată înainte de data la care nava împlineşte vârsta de 10 ani şi la fiecare inspecţie intermediară şi de reînnoire ulterioară.1.1. Nave cu întărituri pentru gheaţă1.1.1. În cazul în care vrachierele sunt întărite în vederea obţinerii simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă, coastele lor intermediare nu trebuie să fie luate în considerare atunci când se examinează conformitatea cu prevederile prezentei anexe.1.1.2. Grosimea luată în considerare pentru reînnoirea structurii cerută suplimentar pentru obţinerea simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă trebuie să se bazeze pe regulile unei societăţi de clasificare.1.1.3. În cazul în care se cere retragerea simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă, structura suplimentară pentru întăriturile contra gheţii, cu excepţia bracheţilor de rigidizare (a se vedea 2.1.2.1.b şi 2.3), nu se ia în considerare în ceea ce priveşte respectarea prevederilor prezentei anexe.2. Măsuri de reînnoire sau alte măsuri2.1. Criterii de reînnoire sau alte măsuri2.1.1. Simboluri utilizate la secţiunea 2.1t(M) = grosimea aşa cum s-a măsurat, în mmt(REN) = grosimea la care este necesară reînnoirea (2.1.2)t(REN,d/t) = criterii de grosime pe care se bazează raportul d/t (2.1.2.1)t(REN,S) = criterii de grosime pe care se bazează rezistenţa (2.1.2.2)t(COAT) = 0,75 t(S12)t(S12) = grosimea, în mm, aşa cum s-a cerut în anexa nr. 1 paragraful 3 pentru inimile coastelor şi paragraful 4 pentru bracheţii superiori şi inferiorit(AB) = grosimea în momentul construirii, în mmt(C) = a se vedea tabelul 1 de mai josTabelul 1 – valori ale t(C), în mm┌───────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐│Lungimea navei,│ Magazii, │ Magazia nr. 1 ││ L, în m │ altele decât magazia nr. 1 │ ││ ├──────────────────┬─────────┼──────────────────┬─────────┤│ │ Deschidere şi │Bracheţi │ Deschidere şi │ Bracheţi││ │bracheţi superiori│superiori│bracheţi superiori│superiori│├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤│ ≤ 100 │ 2 │ 2,5 │ 2 │ 3 │├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤│ 150 │ 2 │ 3 │ 3 │ 3,5 │├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤│ ≥ 200 │ 2 │ 3 │ 3 │ 4 │├───────────────┴──────────────────┴─────────┴──────────────────┴─────────┤│ Notă: Pentru lungimile intermediare de navă, t(C) se obţine prin ││ interpolare liniară între valorile de mai sus. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘2.1.2. Criterii pentru inimi (forfecare şi alte verificări)Inimile coastelor şi bracheţii de bordaj trebuie să fie reînnoiţi atunci când grosimea măsurată [t(M)] este mai mică sau egală cu grosimea [t(REN)] aşa cum s-a definit mai jos:t(REN) este cea mai mare dintre următoarele valori:1. t(COAT) – t(C)2. 0,75 t(AB)3. t(REN,d/t)4. t(REN,S) (dacă se cere la 2.1.2.2)2.1.2.1. Criterii de grosime bazate pe raportul d/tSub rezerva lit. b) şi c) de mai jos, t(REN,d/t) este dat de următoarea ecuaţie:t(REN,d/t) = (înălţimea inimii în mm)/Runde:R = pentru coaste:65 k^0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;55 k^0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;pentru bracheţi inferiori [a se vedea lit. a) de mai jos]:87 k^0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;73 k^0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;k = 1 pentru oţel obişnuit de construcţie;k = 0,78 pentru oţel cu limita de curgere de 315 N/mmp; şik = 0,72 pentru oţel cu limita de curgere de 355 N/mmp.În niciun caz valoarea lui t(REN,d/t) pentru bracheţii inferiori integraţi nu se va lua mai mică decât t(REN,d/t) pentru coastele pe care le susţin.a) Bracheţi inferioriLa calculul înălţimii inimii bracheţilor inferiori trebuie să se aplice următoarele:1. înălţimea inimii brachetului inferior poate fi măsurată de la intersecţia peretelui înclinat al tancului de gurnă şi învelişul bordajului, perpendicular pe platbanda brachetului inferior (a se vedea figura 3);2. dacă sunt prevăzute nervuri de rigidizare pe brachetul inferior, înălţimea inimii poate fi luată ca distanţa dintre învelişul bordajului şi nervură, între nervuri sau între nervura situată cel mai în afară şi platbanda bracheţilor, luându-se valoarea cea mai mare dintre acestea.b) Bracheţi de rigidizare ca soluţie alternativăDacă t(M) este mai mic decât t(REN,d/t) din secţiunea b) a coastelor de bordaj (a se vedea figura 2), bracheţi de rigidizare conform 2.3 se pot monta ca alternativă la cerinţele privind raportul dintre înălţimea inimii şi grosimea coastelor de bordaj, caz în care t(REN,d/t) poate să nu fie luat în calcul la determinarea lui t(REN) conform 2.1.2.c) Coastele situate imediat în spatele peretelui de coliziuneÎn cazul coastelor de bordaj situate imediat în spatele peretelui de coliziune, a căror dimensionare este majorată pentru ca momentul lor de inerţie să fie astfel încât să permită evitarea flexibilităţii nedorite a învelişului de bordaj, atunci când grosimea de construcţie a inimii lor t(AB) este mai mare decât 1,65 t(REN,S), grosimea t(REN,d/t) poate fi luată ca egală cu valoarea t'(REN,d/t) obţinută din următoarea ecuaţie:t'(REN,d/t) = radical indice 3 din [t(REN,d/t)^2 t(REN,S)]în care t(REN,S) este obţinut de la 3.3.2.1.2.2. Criterii de grosime bazate pe verificarea rezistenţei la forfecareDacă t(M) din partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t(COAT), atunci t(REN,S) trebuie să fie determinat conform 3.3.2.1.2.3. Grosimea inimilor reînnoite ale coastelor de bordaj şi bracheţilor inferioriÎn cazul în care se cere reînnoirea oţelului, grosimea inimilor reînnoite nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele valori: t(AB), 1,2 t(COAT) sau 1,2 t(REN).2.1.2.4. Criterii pentru alte măsuriÎn cazul în care t(REN) 1. sablarea sau o măsură echivalentă şi acoperirea de protecţie (a se vedea 2.2);2. montarea bracheţilor de rigidizare (a se vedea 2.3), atunci când situaţia de mai sus se produce pentru oricare dintre zonele coastelor de bordaj A, B, C şi D indicate în figura 1; şi3. întreţinerea acoperirii de protecţie în starea "ca nouă" (şi anume fără urme de degradare sau rugină), urmărită la inspecţia de reînnoire şi cea intermediară.Se poate renunţa la măsurile de mai sus dacă elementele de construcţie nu indică vreo reducere a grosimii în raport cu grosimea de construcţie şi dacă acoperirea de protecţie este în stare "ca nouă" (şi anume fără urme de degradare sau rugină).2.1.3. Criterii aplicabile coastelor şi bracheţilor (verificarea rezistenţei la încovoiere)În cazul în care lungimea sau înălţimea brachetului inferior nu respectă cerinţele din anexa nr. 1, trebuie efectuată o verificare a rezistenţei la încovoiere în conformitate cu 3.4, iar reînnoirea sau întărirea coastelor şi/sau bracheţilor trebuie efectuată conform aceloraşi cerinţe.2.2. Măsurătorile de grosime, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţiePentru reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie, sunt definite patru zone – A, B, C şi D, aşa cum se indică în figura 1.Măsurătorile reprezentative de grosime trebuie luate pentru fiecare zonă şi trebuie să fie evaluate în raport cu criteriile de la 2.1.În cazul bracheţilor integraţi, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie, după caz, trebuie să fie efectuate pentru ambele zone A şi B.În cazul bracheţilor separaţi, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie trebuie să fie efectuate pentru fiecare dintre aceste zone, după caz.În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona C conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone B şi C. Dacă sablarea şi acoperirea de protecţie se cer pentru zona C conform 2.1, acestea trebuie să se efectueze pentru zonele B, C şi D.În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona D conform 2.1, aceasta se va efectua numai la această zonă. Dacă se cere efectuarea sablării şi acoperirii de protecţie pentru zona D conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone C şi D.O atenţie deosebită poate fi acordată zonelor reînnoite anterior sau reacoperite, dacă Administraţia sau o societate de clasificare care este recunoscută de Administraţie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS a constatat că acestea sunt într-o stare "ca noi" (şi anume fără urme de degradare sau rugină).Dacă se decide aplicarea unei reînnoiri, pe baza criteriilor de reînnoire a grosimii conform prevederilor de la 2.1, trebuie ca, în general, această măsură să fie luată conform prevederilor Organizaţiei.În cazul în care, conform cerinţelor de la 2.1, un număr limitat de coaste de bordaj şi bracheţi necesită o reacoperire de protecţie pe o parte din lungimea lor, se aplică următoarele criterii:1. Partea ce urmează să fie acoperită include:– inima şi platbanda coastelor de bordaj şi bracheţilor;– suprafaţa învelişului de bordaj, în magazie, tablele tancului de gurnă şi ale tancului de bordaj, după caz, pe o lăţime care nu va fi mai mică de 100 mm, măsurată de la inima coastei de bordaj.2. Trebuie să se aplice o acoperire epoxidică de protecţie.În toate cazurile, toate suprafeţele ce vor fi acoperite trebuie să fie sablate înaintea aplicării acoperirii.2.3. Măsuri de întărireMăsurile de întărire constau în bracheţi de rigidizare, amplasaţi în partea inferioară şi la mijlocul deschiderii coastelor de bordaj (a se vedea figura 4). Bracheţi de rigidizare pot fi amplasaţi la fiecare două coaste, dar bracheţii inferiori şi bracheţii de la mijlocul deschiderii trebuie să fie amplasaţi în linie între perechile alternative de coaste.Grosimea bracheţilor de rigidizare nu trebuie să fie mai mică decât grosimea de construcţie a inimilor coastelor de bordaj la care acestea se prind.Sudura bilaterală continuă trebuie să fie practicată la îmbinările bracheţilor de rigidizare de coastele de bordaj şi de învelişul de bordaj.2.4. Grosimea cusăturii sudateÎn cazul reînnoirii tablei, îmbinările sudate trebuie să corespundă paragrafului 7 din anexa nr. 1.2.5. Piting şi striuriDacă intensitatea pitingului este mai mare de 15% din suprafaţă (a se vedea figura 5), trebuie efectuată o măsurătoare de grosime pentru verificarea coroziunii pitingului.Grosimea minimă acceptabilă rămasă în zonele cu piting sau striuri este egală cu:1. 75% din grosimea de construcţie, pentru piting sau striuri în inimile şi flanşele coastelor şi bracheţilor; şi2. 70% din grosimea de construcţie, pentru piting sau striuri la învelişul de bordaj, tablele tancului de gurnă şi tancului de bordaj îmbinate la coasta de bordaj, pe o lăţime de până la 30 mm măsurată de la fiecare faţă a sa.3. Criterii pentru verificarea rezistenţeiÎn general, sarcinile trebuie să fie calculate şi verificările de rezistenţă trebuie efectuate pentru coastele din fiecare magazie situată în pupa, mijlocul şi prova navei. Dimensiunile cerute pentru coaste din poziţii intermediare trebuie să fie determinate prin interpolare liniară între rezultatele obţinute pentru coastele de mai sus.Dacă dimensiunile coastelor de bordaj variază în cadrul unei magazii, dimensiunile cerute trebuie de asemenea să fie calculate pentru coasta de mijloc de la fiecare grup de coaste care are aceleaşi dimensiuni. Dimensiunile cerute pentru coastele din poziţii intermediare trebuie să fie obţinute prin interpolare liniară între rezultatele obţinute pentru coastele calculate.3.1. Model de sarcini3.1.1. ForţeForţele P(fr,a) şi P(fr,b), în kN, de care trebuie să se ţină seama la verificarea rezistenţei în secţiunile a) şi b) ale coastelor de bordaj [specificate în figura 2; în cazul bracheţilor inferiori separaţi, secţiunea b) se situează la partea superioară a brachetului inferior], sunt date de următoarele formule:    P(fr,a) = P(s) + max[P(1),P(2)]              h-2h(B)    P(fr,b) = ───────                 h    unde:    P(s) = forţa presiunii apei calme, în kN              ┌ p(S,U) + p(S,L) ┐ dacă extremitatea superioară a deschiderii h         = sh │ ─────────────── │ a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)              └ 2 ┘ se află sub linia de plutire de încărcare              ┌ p(S,L) ┐ dacă extremitatea superioară a deschiderii h         = sh │ ─────── │ a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)              └ 2 ┘ se află deasupra liniei de plutire de încărcare    P(1) = forţa presiunii valului, în kN, la valurile din prova             ┌ p(1,U + p(1,L) ┐         = sh│ ─────────────── │             └ 2 ┘    P(2) = forţa presiunii valului, în kN, la valurile de travers             ┌ p(2,U + p(2,L) ┐         = sh│ ─────────────── │             └ 2 ┘    h, h(B) = deschiderea coastei de bordaj şi lungimea brachetului inferior,              în m, definite în figurile 1 şi respectiv 2    h' = distanţa, în m, între extremitatea inferioară a deschiderii h a coastei         de bordaj (a se vedea figura 1) şi linia de plutire de încărcare    s = distanţa dintre coaste, în m    P(S,U),p(S,L) = presiunea apei calme, în kN/mp, la extremitatea superioară                    şi inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj                    (a se vedea figura 1)    P(1,U),p(1,L) = presiunea valului, în kN/mp, aşa cum se defineşte                    la 3.1.2.1, sub extremitatea superioară şi inferioară                    a deschiderii h a coastei de bordaj    P(2,U),p(2,L) = presiunea valului, în kN/mp, aşa cum se defineşte                    la 3.1.2.2, sub extremitatea superioară şi inferioară                    a deschiderii h a coastei de bordaj3.1.2. Presiunea valului3.1.2.1. Presiunea valului p(1)1. Presiunea valului p(1), în kN/mp, la linia de plutire şi sub aceasta este dată de:                ┌ B ┐    p(1) = 1.50 │ p(1l) + 135 ───────── – 1.2(T – z) │                └ 2(B + 75) ┘    p(1l) = 3 k(s) C + k(f)2. Presiunea valului p(1), în kN/mp, deasupra liniei de plutire este dată de:    p(1) = p(1wl) – 7.50(z – T)3.1.2.2. Presiunea valului p(2)1. Presiunea valului p(2), în kN/mp, la linia de plutire şi sub aceasta este dată de:                        50 C(r) 0.5 B + k(f) ┌ z ┐    p(2) = 13.0 (0.5 B ───────── + C(B) ──────────── │ 0.7 + 2 ─ │)                       2(B + 75) 14 └ T ┘2. Presiunea valului p(2), în kN/mp, deasupra liniei de plutire este dată de:p(2) = p(2wl) – 5.0(z – T)unde:p(1wl) = p(1) presiunea valului mării la linia de plutirep(2wl) = p(2) presiunea valului mării la linia de plutireL = distanţa, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mică de 96% şi nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară.B = cea mai mare lăţime teoretică de construcţie, în mC(B) = coeficientul bloc de construcţie la pescajul d corespunzător liniei de plutire de încărcare de vară, bazat pe lungimea L şi lăţimea teoretică de construcţie B, dar nu va fi mai mic de 0,6:           deplasamentul teoretic (mc) la pescajul d    C(B) = ─────────────────────────────────────────                               LBd    T = pescajul maxim de construcţie, în m    C = coeficient                ┌ 300 – L ┐1,5      = 10,75 – │ ─────── │ pentru 90 ≤ L ≤ 300 m                └ 100 ┘      = 10,75 pentru L > 300 m           ┌ 2k(r) ┐    C(r) = │ 1,25 – 0,025 ────────────── │k           └ radical din GM ┘    k = 1,2 pentru navele fără chilă de ruliu      = 1 pentru navele cu chilă de ruliu    k(r) = raza de giraţie la ruliu. Dacă valoarea reală a lui k(r)         nu este disponibilă,           = 0,39 B pentru navele a căror masă este uniform repartizată             în secţiunea transversală (de exemplu, încărcătură alternativă             de mărfuri grele sau încărcătură omogenă de mărfuri uşoare)           = 0,25 B pentru navele cu distribuţie neuniformă a masei în secţiunea             transversală (de exemplu, repartizare omogenă de mărfuri grele)    GM = 0,12 B dacă valoarea reală a GM nu este disponibilă    z = distanţa verticală, în m, măsurată de la linia de bază la punctul      de încărcare                        0,83    k(s) = C(B) + ──────────────── la extremitatea pupa a lungimii L                  radical din C(B)         = C(B) între o,2L şi 0,6L, măsurată de la extremitatea pupa                    a lungimii L                  1,33         = C(B) + ──── la extremitatea prova a lungimii L                  C(B)Între punctele specificate mai sus, k(s) trebuie să varieze în mod liniark(f) = 0,8 C3.2. Tensiuni admisibileTensiunile normale şi de forfecare admisibile 'f3(a) şi tau(a), în N/mmp, la coastele de bordaj sunt date de:'f3(a) = 0.90 'f3(F)tau(a) = 0.40 'f3(F)unde 'f3(F) este limita superioară minimă de curgere, în N/mmp, a materialului.3.3. Verificarea rezistenţei de forfecareDacă t(M) din partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t(COAT), verificarea rezistenţei la forfecare trebuie să fie efectuată conform următoarelor.Grosimea t(REN,S), în mm, este valoarea maximă între grosimea t(REN,Sa) şi grosimea t(REN,Sb), obţinută din verificarea rezistenţei de forfecare în secţiunile a) şi b) (a se vedea figura 2 şi 3.1), dată de următoarele formule, dar fără a depăşi 0,75 t(S12):                                    1.000 k(s) P(fr,a)    1. în secţiunea a): t(REN,Sa) = ──────────────────                                     d(a) sin 'd6 tau(a)                                    1.000 k(s) P(fr,b)    2. în secţiunea b): t(REN,Sb) = ──────────────────                                     d(b) sin 'd6 tau(a)unde:k(s) = coeficientul de distribuţie a forţei de forfecare; trebuie să fie luat egal cu 0,6P(fr,a), P(fr,b) = forţele de presiune definite la 3.1.1d(a), d(b) = înălţimea brachetului şi înălţimea coastei întărite, în mm, în secţiunile a) şi b) (a se vedea figura 2); în cazul bracheţilor separaţi (neintegraţi), d(b) trebuie să fie luat ca înălţimea minimă a inimii din care se scad posibilele decupări în zigzag'd6 = unghiul dintre coasta întărită şi învelişul de bordajtau(a) = tensiunea admisibilă la forfecare, în N/mmp, definită la 3.2.3.4. Verificarea rezistenţei la încovoiereDacă lungimea sau înălţimea brachetului inferior nu corespunde cerinţelor din anexa nr. 1, modulul de rezistenţă real, în cmc, al bracheţilor şi coastelor de bordaj în secţiunile a) şi b) nu trebuie să fie mai mic de:    1. în secţiunea a):           1.000 P(fr,a) h    Z(a) = ───────────────              m(a) 'f3(a)    2. în secţiunea b):           1.000 P(fr,a) h    Z(b) = ───────────────              m(b) 'f3(a)unde:P(fr,a) = forţa datorată presiunii definite la 3.1.1h = deschiderea coastei de bordaj, în m, definită în figura 1'f3(a) = tensiunea normală admisibilă, în N/mmp, definită la 3.2m(a), m(b) = coeficienţi ai momentului încovoietor definiţi în tabelul 2Modulul de rezistenţă real al bracheţilor şi coastelor de bordaj trebuie să fie calculat pe o axă paralelă la fâşia adiţională, pe baza grosimilor măsurate. Pentru calcule preliminare, pot fi utilizate alte valori de grosime, cu condiţia ca acestea să nu fie mai mici de:1. t(REN), pentru grosimea inimii;2. grosimea minimă admisă conform criteriilor de reînnoire pentru platbenzi şi fâşia adiţională ale unei societăţi de clasificare care este recunoscută de Administraţie în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS sau conform standardelor naţionale ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă.Lăţimea fâşiei adiţionale este egală cu distanţa dintre coaste, măsurată de-a lungul învelişului la mijlocul deschiderii h.Dacă modulele de rezistenţă reale în secţiunile a) şi b) sunt mai mici decât valorile Z(a) şi Z(b), coastele şi bracheţii trebuie să fie reînnoiţi sau întăriţi pentru a obţine module de rezistenţă reale care să nu fie mai mici decât 1,2 Z(a) şi, respectiv, 1,2 Z(b).În acest caz, reînnoirea sau întăririle platbenzii trebuie să se extindă la partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1.Tabelul 2 – Coeficienţii momentului încovoietor m(a) şi m(b)┌───────────────────────────────┬────┬───────────────────────────────────────┐│ │m(a)│ m(b) ││ │ ├─────────────┬────────────┬────────────┤│ │ │ h(B) = │ h(B) = │ h(B) = ││ │ │ 0,08 h │ 0,1 h │ 0,125 h │├───────────────────────────────┼────┼─────────────┼────────────┼────────────┤│Magaziile goale ale navelor │ 10 │ 17 │ 19 │ 22 ││autorizate să opereze în │ │ │ │ ││condiţii de încărcare neomogene│ │ │ │ │├───────────────────────────────┼────┼─────────────┼────────────┼────────────┤│Alte cazuri │ 12 │ 20 │ 22 │ 26 │├───────────────────────────────┴────┴─────────────┴────────────┴────────────┤│Nota 1: Situaţie de încărcare neomogenă înseamnă o situaţie de încărcare ││în care raportul dintre cel mai mare şi cel mai mic coeficient de umplere, ││calculat pentru fiecare magazie de marfă, depăşeşte 1,2, această valoare ││trebuind să fie corectată în funcţie de densităţile diferite ale mărfurilor.││ ││Nota 2: Pentru valori intermediare ale lungimii brachetului h(B), coefi- ││cientul m(b) este obţinut prin interpolare liniară între valorile din tabel.│└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x