CONVENŢIE nr. 166 din 9 octombrie 1987

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 28 ianuarie 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEORDIN 253 05/04/2011
ActulREFERIT DEAMENDAMENT 32 11/05/2010
ActulREFERIT DELEGE 113 16/05/2008
ActulREFERIT DEHG 83 23/01/2003
ActulREFERIT DEOG 16 27/01/2000
ActulREFERIT DEOG 56 24/08/1999
ActulREFERIT DEPROTOCOL 22/10/1996
ActulREFERIT DEMEMORANDUM 26/01/1982
ActulREFERIT DEMEMORANDUM 26/01/1982
ActulREFERIT DEMEMORANDUM 26/01/1982
ActulREFERIT DEMEMORANDUM 07/04/2000

privind repatrierea navigatorilor (revizuită)*)



–––––Notă *) Traducere.Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunita acolo la 24 septembrie 1987 în cea de a 74-a sesiune a sa,vazand ca de la adoptarea Convenţiei privind repatrierea marinarilor, 1926, şi a Recomandarii privind repatrierea (comandanti de nava şi ucenici), 1926, dezvoltarile din cadrul industriei navale au dus la necesitatea revizuirii convenţiei ce include elementele recomandarii,notând, de asemenea, ca progresul considerabil ce s-a realizat în cadrul legislaţiei naţionale şi al practicii privind repatrierea navigatorilor în diverse cazuri nu este acoperit de prevederile Convenţiei privind repatrierea marinarilor, 1926,considerând ca asemenea acţiune cu ajutorul unui nou instrument internaţional care tine seama de anumite aspecte suplimentare privind repatrierea navigatorilor ar putea, prin urmare, în mod dezirabil, sa ia în considerare creşterea larg raspandita în utilizarea navigatorilor de alta naţionalitate în industria navala,după ce a decis sa adopte anumite propuneri referitoare la revizuirea Convenţiei nr. 23 privind repatrierea marinarilor, 1926, şi a Recomandarii nr. 27 privind repatrierea (pentru comandanti de nava şi ucenici), 1926, chestiune care este al cincilea punct pe ordinea de zi a sesiunii, după ce a stabilit ca aceste propuneri ar trebui sa ia forma unei convenţii internaţionale,adopta la 9 octombrie 1987 convenţia ce urmează, care va fi denumita Convenţia privind repatrierea navigatorilor (revizuită), 1987: + 
Partea ICamp de aplicare şi definiţii + 
Articolul 11. Aceasta convenţie se aplică fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este înmatriculată pe teritoriul oricărui membru pentru care convenţia este în vigoare şi care este în mod obişnuit angajata în navigaţia maritima comercială, precum şi armatorilor şi navigatorilor acestor nave.2. În măsura în care este posibil, după consultarea cu organizaţiile reprezentative ale armatorilor navelor de pescuit şi pescarilor, autoritatea competentă va aplica prevederile acestei convenţii pescuitului maritim comercial.3. Dacă exista îndoieli în ceea ce priveşte angajarea vreunei nave în navigaţia maritima comercială sau în pescuitul maritim comercial, conform acestei convenţii, problema va fi rezolvată de către autoritatea competentă după consultarea cu organizaţiile interesate ale armatorilor, navigatorilor şi ale pescarilor.4. În sensul acestei convenţii, termenul navigator înseamnă orice persoană angajata în orice activitate la bordul unei nave maritime căreia i se aplică aceasta convenţie.
 + 
Partea a II-aDrepturi + 
Articolul 21. Un navigator are dreptul să se repatrieze în următoarele situaţii:a) dacă un angajament pe o perioadă specifică sau pentru un anumit voiaj expira în străinătate;b) la expirarea perioadei avizului dat în conformitate cu prevederile articolelor acordului sau ale contractului de angajare al navigatorului;c) în caz de boala sau ranire ori în alte condiţii medicale care necesita repatrierea lui sau a ei, dacă s-a constatat ca din punct de vedere medical este apt sa calatoreasca;d) în caz de naufragiu;e) în cazul în care armatorul nu poate să îşi continue îndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale ca angajator al navigatorului din cauza falimentului, vânzării navei, schimbării înmatriculării navei sau din alte cauze similare;f) în cazul în care o nava este angajata într-o zona de război, astfel cum este definită în legislaţia naţionala sau în contractele colective de muncă, în care navigatorul nu consimte sa meargă;g) în cazul încheierii sau al întreruperii angajării în conformitate cu o hotărâre pe ramura sau cu un contract colectiv de muncă ori în cazul încheierii angajării din orice alt motiv similar.2. Legislaţia naţionala sau contractele colective de muncă vor prevedea durata maxima a perioadelor de serviciu la bordul navei în urma căreia un navigator are dreptul să se repatrieze; aceste perioade vor fi mai mici de 12 luni. La stabilirea perioadelor maxime se va ţine seama de factorii care afectează mediul de lucru al navigatorilor. Fiecare membru va cauta, dacă este posibil, sa reducă aceste perioade, ţinând seama de modificările şi de progresul tehnologic, şi poate fi indrumat de Comisia Maritima Mixtă prin orice recomandări făcute cu privire la aceasta problema.
 + 
Partea a III-aDestinaţie + 
Articolul 31. Fiecare membru pentru care aceasta convenţie este în vigoare va prevedea în legislaţia naţionala destinatiile către care navigatorii pot fi repatriati.2. Destinatiile astfel prevăzute vor include locul în care navigatorul este de acord să îşi asume obligaţiile, locul stipulat de contractul colectiv de muncă, statul de reşedinţa al navigatorului sau un alt loc asemănător, stabilit de comun acord în momentul angajării. Navigatorul va avea dreptul sa aleagă dintre destinatiile prevăzute locul în care el sau ea urmează să fie repatriata.
 + 
Partea a IV-aDispoziţii privind repatrierea + 
Articolul 41. Armatorul are responsabilitatea de a asigura repatrierea prin mijloace corespunzătoare şi rapide. Transportul normal va fi cel pe calea aerului.2. Costul repatrierii va fi suportat de către armator.3. Dacă repatrierea a avut loc ca urmare a depistarii, conform legislaţiei naţionale sau contractelor colective de muncă, a unei grave abateri a navigatorului în ceea ce priveşte obligaţiile lui sau ale ei privind angajarea, nici o prevedere a acestei convenţii nu va prejudicia dreptul de recuperare de la navigator a costurilor de repatriere sau a unei părţi din acestea, în conformitate cu legislaţia naţionala sau cu contractele colective de muncă.4. Costul ce va fi suportat de către armator va include:a) călătoria până la destinaţia aleasă pentru repatriere în conformitate cu prevederile art. 3;b) cazarea şi hrana din momentul în care navigatorul părăseşte nava până când ajunge la destinaţia de repatriere;c) cheltuielile şi diurna din momentul în care el sau ea părăseşte nava până când ajunge la destinaţia de repatriere, dacă aceasta s-a prevăzut în legislaţia naţionala sau în contractele colective;d) transportul a 30 kg de bagaj personal al navigatorului până la destinaţia de repatriere;e) tratamentul medical, dacă este necesar, până când navigatorul este apt din punct de vedere medical sa calatoreasca spre destinaţia de repatriere.5. Armatorul nu va cere navigatorului sa plătească în avans, la începutul angajării lui sau a ei, costul repatrierii şi nici nu va recupera costul repatrierii din salariile navigatorului sau din alte drepturi, cu excepţia celor menţionate la paragraful 3.6. În legislaţia naţionala nu se va prejudicia nici un drept al armatorului de a recupera de la angajatorul de personal navigant costul repatrierii navigatorilor care nu sunt angajaţi de către armator.
 + 
Articolul 5Dacă un armator nu respecta sau nu reuşeşte sa ia măsurile în ceea ce priveşte costul repatrierii unui navigator care are dreptul să se repatrieze:a) autoritatea competentă a membrului în teritoriul căruia nava este înmatriculată va respecta şi va lua măsuri în ceea ce priveşte costul repatrierii navigatorului respectiv. Dacă aceasta nu reuşeşte să facă acest lucru, statul din care navigatorul urmează să fie repatriat sau statul din care el sau ea provine poate lua măsuri pentru repatrierea lui sau a ei şi poate recupera costul de la membrul în al cărui teritoriu este înmatriculată nava;b) costurile suportate pentru repatrierea navigatorului vor fi recuperate de la armator de către membrul în al cărui teritoriu este înmatriculată nava;c) cheltuielile de repatriere nu vor fi imputate în nici un caz navigatorului, cu excepţia celor prevăzute la paragraful 3 al art. 4.
 + 
Partea a V-aAlte dispoziţii + 
Articolul 6Navigatorii care urmează să fie repatriati vor putea obţine pasaportul şi celelalte documente de identitate în vederea repatrierii.
 + 
Articolul 7Timpul petrecut în asteptarea repatrierii şi durata călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului.
 + 
Articolul 8Un navigator va considera ca a fost repatriat în timp util, dacă el sau ea a ajuns la destinaţia prevăzută conform art. 3 sau dacă navigatorul nu reclama dreptul lui sau al ei la repatriere într-o perioadă de timp rezonabila, care va fi definită în legislaţia naţionala sau în contractele colective de muncă.
 + 
Articolul 9Prevederile acestei convenţii, în măsura în care nu sunt făcute în alt fel efective prin intermediul contractelor colective de muncă sau în alt mod similar, corespunzător condiţiilor naţionale, vor avea efect prin legislaţia naţionala.
 + 
Articolul 10Fiecare membru va facilita repatrierea navigatorilor angajaţi pe nave care fac escala în porturile sale sau care trec prin teritoriul sau ori prin apele sale interne, precum şi înlocuirea lor la bord.
 + 
Articolul 11Autoritatea competenţa a fiecărui membru va asigura, prin intermediul unei supravegheri adecvate, respectarea de către armatorii de nave înmatriculate pe teritoriul sau a prevederilor convenţiei şi va furniza Biroului Internaţional al Muncii informaţiile corespunzătoare.
 + 
Articolul 12Textul prezentei convenţii va fi disponibil într-o limbă corespunzătoare membrilor echipajului fiecărei nave care este înmatriculată în teritoriul oricărui membru pentru care aceasta este în vigoare.
 + 
Partea a VI-aPrevederi + 
Articolul 13Aceasta convenţie revizuieste Convenţia privind repatrierea marinarilor, 1926.
 + 
Articolul 14Ratificarile formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.
 + 
Articolul 151. Prezenta convenţie nu va lega decât pe membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ale căror ratificări vor fi fost înregistrate de către directorul general al Biroului Internaţional al Muncii.2. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificarile a 2 membri vor fi fost înregistrate de către directorul general al Biroului Internaţional al Muncii.3. În continuare aceasta convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 12 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.
 + 
Articolul 161. Orice membru care a ratificat aceasta convenţie poate să o denunţe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a acesteia, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. O astfel de denunţare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării.2. Orice membru care a ratificat aceasta convenţie şi care, în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, prevăzută la paragraful anterior, nu şi-a exercitat dreptul de denunţare prevăzut de prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani şi ca urmare va putea sa denunţe aceasta convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
 + 
Articolul 171. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii îi va înştiinţa pe toţi membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la înregistrarea tuturor ratificărilor şi denuntarilor care i-au fost comunicate de către membrii organizaţiei.2. Atunci când condiţiile enunţate la art. 15 paragraful 2 vor fi fost îndeplinite directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va atrage atenţia membrilor organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.
 + 
Articolul 18Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunică secretarului general al Naţiunilor Unite, spre înregistrare, în conformitate cu art. 102 din Carta Naţiunilor Unite, informaţii complete privind toate ratificarile şi toate actele de denunţare pe care le-a înregistrat în conformitate cu prevederile articolelor precedente.
 + 
Articolul 19Oricând va considera necesar Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta un raport Conferintei generale cu privire la aplicarea prezentei convenţii şi va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau parţiale a convenţiei.
 + 
Articolul 201. În cazul în care Conferinţa adopta o noua convenţie având ca obiect revizuirea, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 16, denunţarea imediata a acestei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie de revizuire sa fi intrat în vigoare;b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia de revizuire.
 + 
Articolul 21Versiunile în limbile engleza şi franceza ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x