CONVENŢIE EUROPEANĂ din 8 noiembrie 1990

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 353 din 28 mai 2002
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 112 15/03/2022
ActulREFERIT DELEGE 18 21/02/2008
ActulREFERIT DELEGE 318 13/11/2007
ActulREFERIT DEACORD 12/06/2007
ActulREFERIT DEHG 1211 06/09/2006
ActulREFERIT DESTRATEGIE 06/09/2006
ActulREFERIT DELEGE 420 22/11/2006
ActulREFERIT DEHG 793 14/07/2005
ActulREFERIT DESTRATEGIE 14/07/2005
ActulREFERIT DECONVENTIE 16/05/2005
ActulREFERIT DELEGE 202 25/05/2004
ActulREFERIT DEACORD 26/10/2004
ActulREFERIT DEHG 154 06/02/2003
ActulREFERIT DESTRATEGIE 06/02/2003
ActulREFERIT DELEGE 70 11/03/2003
ActulREFERIT DEACORD 16/10/2003
ActulCONTINUT DELEGE 263 15/05/2002
ActulRATIFICAT DELEGE 263 15/05/2002
ActulREFERIT DEDECRET 387 14/05/2002
ActulREFERIT DELEGE 465 09/07/2002
ActulREFERIT DEACORD 10/07/2002
ActulREFERIT DERECTIFICARE 263 15/05/2002
ActulREFERIT DEACORD 13/11/2001
ART. 14REFERIT DELEGE 263 15/05/2002
ART. 21REFERIT DELEGE 263 15/05/2002
ART. 23REFERIT DELEGE 263 15/05/2002
ART. 25REFERIT DELEGE 263 15/05/2002
ART. 32REFERIT DELEGE 263 15/05/2002

privind spalarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii*)



– Strasbourg, 8 noiembrie 1990 –──────────────Notă *) Traducere.PREAMBULStatele membre ale Consiliului Europei şi alte state semnatare ale prezentei convenţii,considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi,convinse de necesitatea de a aplica o politica penală comuna urmărind protecţia societăţii,considerând ca lupta contra criminalitatii grave, care este din ce în ce mai mult o problemă internationala, impune folosirea unor metode moderne şi eficiente la nivel internaţional,estimand ca una dintre aceste metode consta în privarea delincventilor de produsele infracţiunii,considerând ca în scopul atingerii acestui obiectiv trebuie în aceeaşi măsura să se pună în aplicare un sistem satisfăcător de cooperare internationala,au convenit cu privire la următoarele: + 
Capitolul 1Terminologie + 
Articolul 1TerminologieÎn sensul prezentei convenţii, expresia:a) produs desemnează orice avantaj economic obţinut din infracţiuni. Acest avantaj poate consta în orice bun, astfel cum este definit la lit. b) a prezentului articol;b) bun înseamnă un bun de orice natura, corporal sau necorporal, mobil sau imobil, precum şi actele juridice sau documentele atestând un titlu sau un drept cu privire la un bun;c) instrument desemnează orice obiecte folosite sau destinate a fi folosite în orice modalitate, în totalitate sau în parte, pentru a comite una sau mai multe infracţiuni;d) confiscare desemnează o măsura ordonată de către o instanţa judecătorească ca urmare a unei proceduri referitoare la una sau la mai multe infracţiuni, măsura care conduce la privarea permanenta de acel bun;e) infracţiune principala desemnează orice infracţiune în urma căreia produsele sunt rezultate şi susceptibile de a deveni obiectul unei infracţiuni conform art. 6.
 + 
Capitolul 2Măsuri ce pot fi luate la nivel naţional + 
Articolul 2Măsuri de confiscare1. Fiecare parte adopta măsurile legislative şi măsurile care se dovedesc necesare pentru a-i permite sa confiste instrumente şi produse sau bunuri a căror valoare corespunde acestor produse.2. Fiecare parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca alin. 1 al prezentului articol nu se aplică decât infracţiunilor sau categoriilor de infracţiuni precizate în declaraţie.
 + 
Articolul 3Măsuri de investigare şi măsuri provizoriiFiecare parte adopta măsurile legislative şi măsurile care se dovedesc necesare pentru a-i permite sa identifice şi sa urmărească bunurile supuse confiscării conform art. 2 alin. 1 şi sa prevină orice operaţiune, orice transfer sau orice înstrăinare cu privire la aceste bunuri.
 + 
Articolul 4Competente şi tehnici speciale de investigare1. Fiecare parte adopta măsurile legislative şi măsurile care se dovedesc necesare pentru a imputernici instanţele sau alte autorităţi competente sa dispună accesul şi ridicarea dosarelor bancare, financiare sau comerciale, în scopul de a pune în aplicare măsurile vizate la art. 2 şi 3. O parte nu va putea invoca secretul bancar pentru a refuza sa dea curs dispoziţiilor prezentului articol.2. Fiecare parte are în vedere adoptarea măsurilor legislative şi a celor care se dovedesc necesare pentru a-i permite sa folosească tehnici speciale de investigare care să usureze identificarea şi urmărirea produsului, precum şi strângerea probelor aferente acestuia. Dintre aceste tehnici pot fi menţionate dispoziţiile de supraveghere a conturilor bancare, punerea sub observatie, interceptarea telecomunicatiilor, accesul la sisteme informatizate şi dispoziţiile prin care se solicita punerea la dispoziţie a documentelor stabilite.
 + 
Articolul 5Recursuri judiciareFiecare parte adopta măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a face în asa fel încât persoanele afectate de măsurile prevăzute la art. 2 şi 3 sa dispună de posibilitatea de a avea acces efectiv la justiţie pentru a-şi apara drepturile.
 + 
Articolul 6Infracţiuni de spalare a banilor1. Fiecare parte adopta măsurile legislative şi măsurile care se dovedesc necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune, conform dreptului sau intern, următoarelor fapte, atunci când sunt comise cu intenţie:a) transformarea sau transferul bunurilor de către o persoană care cunoaşte ca aceste bunuri constituie produse, în scopul de a disimula sau a ascunde originea ilicită a acestor bunuri ori de a ajuta orice persoană care este implicata în comiterea infracţiunii principale să se sustragă de la consecinţele juridice ale faptelor sale;b) disimularea sau ascunderea naturii, originii, amplasarii, dispunerii, miscarii ori a proprietăţii reale a bunurilor sau a drepturilor relative la acestea, despre care autorul ştie ca aceste bunuri constituie produse;şi, sub rezerva principiilor sale constituţionale şi a conceptelor fundamentale ale sistemului sau juridic:c) achiziţionarea, deţinerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achiziţionează, le deţine sau le foloseşte ştie, în momentul dobândirii lor, ca acestea constituie produse;d) participarea la una dintre infracţiunile stabilite conform prezentului articol sau la orice formă de asociere, înţelegere, orice tentativa ori complicitate prin oferirea unei asistente, unui ajutor sau sfaturi în vederea comiterii sale.2. În scopul punerii în practica sau aplicării alin. 1 al prezentului articol:a) faptul ca infracţiunea principala este sau nu de competenţa jurisdicţiei penale a statului parte nu are relevanta;b) se poate prevedea ca infracţiunile enunţate în acest alineat nu se aplică autorilor infracţiunii principale;c) cunoaşterea, intenţia sau motivatia necesară ca element al uneia dintre infracţiunile prevăzute în acest alineat se poate deduce din circumstanţele obiective ale faptei.3. Fiecare parte poate să adopte măsurile pe care le considera necesare pentru a conferi, în baza dreptului sau intern, caracterul de infracţiune tuturor sau unei părţi din faptele prevăzute la alin. 1 în unul sau în toate cazurile următoare, când autorul:a) trebuia sa prezume ca bunul constituie un produs al infracţiunii;b) a acţionat în scop lucrativ (profitabil);c) a acţionat pentru a facilita continuarea unei activităţi infractionale.4. Fiecare parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca alin. 1 al prezentului articol se aplică numai infracţiunilor principale sau categoriilor de infracţiuni principale precizate în acea declaraţie.
 + 
Capitolul 3Cooperarea internationala + 
Secţiunea 1Principii de cooperare internationala + 
Articolul 7Principii generale şi măsuri de cooperare internationala1. Părţile cooperează în cea mai mare măsura posibila unele cu celelalte în scopul cercetării şi al procedurilor care vizează confiscarea instrumentelor şi produselor.2. Fiecare parte adopta măsurile legislative şi măsurile care se vor dovedi necesare pentru a-i permite sa răspundă în condiţiile prevăzute în acest capitol cererilor:a) de confiscare a bunurilor specifice reprezentând produse sau instrumente, precum şi de confiscare a produselor constând în obligaţia de a plati o sumă de bani corespunzătoare valorii produsului;b) de asistenţa în scopul cercetării şi luării măsurilor provizorii referitoare la orice formă de confiscare prevăzută la lit. a) de mai sus.
 + 
Secţiunea a 2-aAsistenţa reciprocă în faza cercetării penale + 
Articolul 8Obligaţia de asistenţa reciprocăPărţile îşi acorda, la cerere, asistenţa reciprocă cea mai larga posibila pentru identificarea şi descoperirea instrumentelor, produselor şi altor bunuri susceptibile de confiscare. Aceasta asistenţa va consta în special în orice măsură referitoare la aducerea şi punerea în siguranţa a elementelor de proba privind existenta bunurilor sus-menţionate, amplasarea sau mutarea acestora, natura lor, statutul juridic ori valoarea acestora.
 + 
Articolul 9Realizarea asistenţei reciproceAsistenţa reciprocă prevăzută la art. 8 se va realiza conform dreptului intern al părţii solicitate şi în baza acestuia şi conform procedurilor precizate în cerere, în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu acest drept intern.
 + 
Articolul 10Transmiterea spontana de informaţiiFără a prejudicia propriile sale cercetări sau proceduri, o parte poate, fără cerere prealabilă, sa transmită unei alte părţi informaţii asupra instrumentelor şi produselor când apreciază ca prin comunicarea acestor informaţii ar putea ajuta partea destinatara sa initieze sau ar putea duce la bun sfârşit cercetări ori proceduri sau când aceste informaţii ar putea conduce la formularea unei cereri de către aceasta parte în baza prezentului capitol.
 + 
Secţiunea a 3-aMăsuri provizorii + 
Articolul 11Obligaţia de a dispune măsuri provizorii1. O parte ia, la cererea unei alte părţi care a declansat procedura penală sau o procedură în vederea confiscării, măsurile provizorii care se impun, cum ar fi blocarea sau indisponibilizarea conturilor bancare pentru a preveni orice operaţiune, orice transfer sau orice înstrăinare cu privire la orice bun care ulterior poate fi obiect al unei cereri de confiscare sau care ar putea sa indreptateasca o asemenea cerere.2. O parte care a primit o cerere de confiscare conform art. 13, dacă s-a cerut aceasta, va lua măsurile menţionate la alin. 1 al prezentului articol cu privire la orice bun care face obiectul cererii sau care ar putea sa indreptateasca o asemenea cerere.
 + 
Articolul 12Executarea măsurilor provizorii1. Măsurile provizorii prevăzute la art. 11 sunt executate conform dreptului intern al părţii solicitate şi în baza acestuia şi conform procedurilor precizate în cerere, în măsura în care acestea nu sunt incompatibile cu acest drept intern.2. Înainte de a ridica orice măsură provizorie luată conform prezentului articol, partea solicitată da, dacă este posibil, părţii solicitante posibilitatea de a-şi exprima motivele sale în favoarea menţinerii măsurii.
 + 
Secţiunea a 4-aConfiscarea + 
Articolul 13Obligaţia de confiscare1. O parte care a primit de la o altă parte o cerere de confiscare privind instrumente sau produse situate pe teritoriul sau trebuie:a) să execute o hotărâre de confiscare provenind de la o instanţa a părţii solicitante în ceea ce priveşte aceste instrumente ori produse; saub) să prezinte aceasta cerere autorităţilor sale competente pentru a obţine o hotărâre de confiscare şi, dacă aceasta este acordată, sa o execute.2. În scopul aplicării alin. 1 lit. b) din prezentul articol, orice parte are, dacă este necesar, competenţa de a începe o procedură de confiscare în baza dreptului sau intern.3. Dispoziţiile alin. 1 al acestui articol se aplică în mod egal confiscării constând în obligaţia de a plati o sumă de bani corespunzătoare valorii produsului, dacă bunurile care sunt supuse confiscării se găsesc pe teritoriul părţii solicitate. În astfel de cazuri, procedând la confiscare conform alin. 1, partea solicitată, dacă nu obţine plata, determina acoperirea creanţei sale asupra oricărui bun disponibil în acest scop.4. Dacă o cerere de confiscare vizează un bun determinat, părţile pot conveni ca partea solicitată să poată proceda la confiscare sub forma unei obligaţii de a plati o sumă de bani corespunzând valorii bunului.
 + 
Articolul 14Executarea confiscării1. Procedurile care permit să se obţină executarea confiscării în baza art. 13 sunt guvernate de legea părţii solicitate.2. Partea solicitată este obligată sa ţină seama de faptele ce au fost constatate, astfel cum au fost expuse într-o decizie penală de condamnare sau în alta decizie judiciară a părţii solicitante, sau în măsura în care aceasta se bazează implicit pe ele.3. Fiecare parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca alin. 2 al prezentului articol nu se aplică decât sub rezerva principiilor constituţionale şi conceptelor fundamentale ale sistemului sau juridic.4. În cazul în care confiscarea consta în obligaţia de a plati o sumă de bani, autoritatea competentă a părţii solicitate converteste suma în devizele tarii sale, la rata de schimb în vigoare, în momentul în care este luată hotărârea de a executa confiscarea.5. În cazul prevăzut la art. 13 alin. 1 lit. a) numai partea solicitanta are dreptul de a hotărî referitor la orice cerere de revizuire a hotărârii de confiscare.
 + 
Articolul 15Bunuri confiscatePartea solicitată dispune, conform dreptului sau intern, de toate bunurile confiscate de ea, cu excepţia cazului în care s-a convenit altfel de către părţile în cauza.
 + 
Articolul 16Dreptul de executare şi valoarea maxima a bunurilor supuse confiscării1. O cerere de confiscare facuta conform art. 13 nu va afecta dreptul părţii solicitante de a executa ea însăşi hotărârea de confiscare.2. Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu va putea fi interpretată ca fiind de natura să permită ca valoarea totală a bunurilor confiscate să fie mai mare decât suma fixată prin hotărârea de confiscare. Dacă o parte constata ca aceasta s-ar putea produce, părţile interesate vor proceda la consultări pentru a evita o asemenea consecinţa.
 + 
Articolul 17Privarea de libertatePartea solicitată nu poate dispune privarea de libertate şi nici nu poate lua vreo măsura restrictiva de libertate ca urmare a cererii prezentate în baza art. 13, dacă partea solicitanta a precizat aceasta în cerere.
 + 
Secţiunea a 5-aRefuzul şi amânarea cooperării + 
Articolul 18Motive de refuz1. Cooperarea în baza prezentului capitol poate fi refuzată în cazul în care:a) măsura solicitată este contrară principiilor fundamentale ale ordinii juridice a părţii solicitate; saub) executarea cererii risca sa aducă atingere suveranităţii, securităţii, ordinii publice sau altor interese esenţiale ale părţii solicitate; sauc) partea solicitată apreciază ca importanţa cazului la care se referă cererea nu justifica luarea măsurilor solicitate; saud) infracţiunea la care se referă cererea este o infracţiune politica ori fiscală; saue) partea solicitată considera ca măsura solicitată ar fi contrară principiului ne bis în idem; sauf) infracţiunea la care se referă cererea nu ar fi o infracţiune conform dreptului părţii solicitate, dacă fapta ar fi fost comisă pe teritoriul aflat sub jurisdicţia sa. Totuşi acest motiv de refuz nu se aplică în cazul cooperării prevăzute în secţiunea a 2-a decât în măsura în care sprijinul solicitat implica măsuri coercitive.2. Cooperarea prevăzută în secţiunea a 2-a, în măsura în care asistenţa solicitată implica măsuri coercitive, precum şi cea prevăzută în secţiunea a 3-a din prezentul capitol pot fi refuzate şi în cazul în care măsurile solicitate nu pot fi luate în baza dispoziţiilor dreptului intern al părţii solicitate, în scopul cercetărilor sau procedurilor, dacă este vorba despre un caz similar pe plan intern.3. Când în legislaţia părţii solicitate se prevede acest lucru, cooperarea prevăzută în secţiunea a 2-a, în măsura în care asistenţa solicitată implica măsuri coercitive, şi cooperarea prevăzută în secţiunea a 3-a din prezentul capitol pot fi, de asemenea, refuzate, în cazul în care măsurile solicitate sau orice alte măsuri având efecte asemănătoare nu vor fi autorizate de legislaţia părţii solicitante sau dacă, în ceea ce priveşte autorităţile competente ale părţii solicitante care acţionează în materia infracţiunilor, cererea nu a fost autorizata de nici o alta autoritate judiciară, inclusiv Ministerul Public.4. Cooperarea prevăzută în secţiunea a 4-a din prezentul capitol poate fi, de asemenea, refuzată dacă:a) legislaţia părţii solicitate nu prevede confiscarea pentru tipul de infracţiune pentru care s-a adresat cererea; saub) fără prejudicierea obligaţiei menţionate la art. 13 alin. 3, ea ar fi contrară principiilor dreptului intern al părţii solicitate în ceea ce priveşte posibilităţile de confiscare referitoare la legăturile dintre o infracţiune şi:(i) un avantaj economic care poate fi asimilat cu produsul sau; sau(îi) bunuri care ar putea fi asimilate cu instrumente ale sale;sauc) în baza legislaţiei părţii solicitate, hotărârea de confiscare nu mai poate fi pronunţată sau executată deoarece s-a prescris; saud) cererea nu se referă la o condamnare anterioară, nici la o hotărâre cu caracter judiciar, nici la o declaraţie inclusă într-o asemenea hotărâre, declaraţie conform căreia una sau mai multe infracţiuni au fost comise şi care este la baza hotărârii sau cererii de confiscare; saue) fie confiscarea nu este executorie în partea solicitanta, fie este încă susceptibilă de a fi supusă căilor ordinare de atac; sauf) cererea se referă la o hotărâre de confiscare luată în absenta persoanei împotriva căreia s-a luat hotărârea şi dacă, potrivit părţii solicitate, procedura initiata de partea solicitanta şi care a condus la adoptarea acestei hotărâri nu a satisfăcut drepturile minime la apărare recunoscute oricărei persoane acuzate de săvârşirea unei infracţiuni.5. În sensul alin. 4 lit. f) din prezentul articol, o hotărâre nu este considerată ca fiind luată în absenta acuzatului:a) dacă a fost confirmată sau pronunţată după opoziţia din partea celui interesat; saub) dacă decizia a fost pronunţată în apel, cu condiţia ca apelul sa fi fost introdus de către persoana interesată.6. Atunci când se examinează, în sensul alin. 4 lit. f), dacă dreptul minim la apărare a fost respectat, partea solicitată va ţine seama de faptul ca persoana interesată a încercat în mod deliberat să se sustragă justiţiei sau ca aceasta persoana, având posibilitatea de a recurge la o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate în absenta sa, nu s-a folosit de aceasta posibilitate. La fel se va proceda atunci când persoana interesată nu s-a prezentat şi nici nu a cerut amânarea judecaţii, deşi a fost legal citata.7. O parte nu va putea invoca secretul bancar pentru a justifica refuzul de a coopera astfel cum prevede acest capitol. Atunci când dreptul sau intern prevede, o parte poate pretinde ca o cerere de cooperare care ar implica ridicarea secretului bancar să fie autorizata fie de către judecător, fie de către o alta autoritate judiciară, inclusiv de Ministerul Public, aceste autorităţi actionand în materia infracţiunilor.8. Fără prejudicierea motivului de refuz prevăzut la alin. 1 lit. a) din prezentul articol:a) faptul ca persoana care face obiectul unei cercetări sau al unei hotărâri de confiscare dispuse de autorităţile părţii solicitante este o persoană juridică nu poate fi invocat de partea solicitată ca un obstacol în calea oricărei colaborări în baza prezentului capitol;b) faptul ca persoana fizica împotriva căreia a fost luată o hotărâre de confiscare a produselor a decedat ulterior, precum şi faptul ca o persoană juridică împotriva căreia a fost luată o hotărâre de confiscare a produselor a fost dizolvată ulterior nu va putea fi invocat ca obstacol în vederea acordării asistenţei prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a).
 + 
Articolul 19AmânareaPartea solicitată poate decide amânarea executării măsurilor solicitate printr-o cerere, dacă acestea risca sa aducă prejudicii cercetărilor sau procedurilor iniţiate de autorităţile sale.
 + 
Articolul 20Acceptarea parţială sau condiţionată a unei cereriÎnainte de a refuza sau a amana cooperarea în baza prezentului capitol, partea solicitată examinează, dacă este cazul după consultarea părţii solicitante, dacă o poate accepta parţial sau sub rezerva unor condiţii pe care le considera necesare.
 + 
Secţiunea a 6-aNotificarea şi protecţia drepturilor terţilor + 
Articolul 21Notificarea documentelor1. Părţile îşi vor acorda reciproc sprijinul cel mai larg posibil pentru notificarea actelor judiciare cu privire la persoanele afectate de măsurile provizorii şi de confiscare.2. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu vizează sa împiedice:a) posibilitatea de a adresa acte judiciare pe canale poştale direct persoanelor care se afla în străinătate;b) posibilitatea ca persoanele oficiale din cadrul ministerelor, funcţionarii sau alte persoane competente din partea de unde sunt transmise documentele sa procedeze la notificarea şi semnarea actelor judiciare direct prin intermediul autorităţilor consulare ale acestei părţi sau prin grija oficialilor ministeriali, funcţionarilor ori altor persoane competente ale părţii de destinaţie, exceptând cazul în care partea de destinaţie face o declaraţie contrară secretarului general al Consiliului Europei în momentul semnării sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.3. Cu ocazia notificării în străinătate a actelor judiciare referitoare la persoane faţă de care s-au luat măsuri provizorii sau hotărâri de confiscare ordonate în partea de origine, aceasta parte va informa persoanele în cauza cu privire la căile de atac în justiţie prevăzute de legislaţia sa.
 + 
Articolul 22Recunoaşterea hotărârilor străine1. Sesizată cu o cerere de cooperare conform secţiunilor a 3-a şi a 4-a, partea solicitată va recunoaşte orice hotărâre judiciară luată în ţara solicitanta în ceea ce priveşte drepturile revendicate de către terţi.2. Recunoaşterea va putea fi refuzată:a) dacă terţii nu au avut posibilitatea suficienta de a-şi valorifica drepturile; saub) dacă hotărârea este incompatibilă cu o hotărâre deja luată în partea solicitată în aceeaşi problema; sauc) dacă ea este incompatibilă cu ordinea publică din partea solicitată; saud) dacă decizia a fost luată contrar dispoziţiilor în materie de competenţa exclusiva prevăzută de dreptul părţii solicitate.
 + 
Secţiunea a 7-aProcedura şi alte reguli generale + 
Articolul 23Autoritatea centrala1. Părţile vor desemna o autoritate centrala sau, dacă este necesar, mai multe autorităţi însărcinate sa trimită cererile formulate în baza prezentului capitol, sa răspundă la acestea, să le execute sau să le transmită autorităţilor care au competenţa de a le executa.2. Fiecare parte va comunică secretarului general al Consiliului Europei, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, denumirea şi adresa autorităţilor desemnate în aplicarea alin. 1 al prezentului articol.
 + 
Articolul 24Corespondenta directa1. Autorităţile centrale vor comunică direct între ele.2. În caz de urgenta cererile şi comunicările prevăzute în prezentul capitol pot fi trimise direct de către autorităţile judiciare, inclusiv de către Ministerul Public, ale părţii solicitante către autorităţile corespunzătoare ale părţii solicitate. Într-un astfel de caz o copie trebuie trimisa simultan autorităţii centrale a părţii solicitate prin intermediul autorităţii centrale a părţii solicitante.3. Orice cerere sau comunicare formulată în aplicarea alin. 1 şi 2 ale prezentului articol poate fi prezentată prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (INTERPOL).4. Dacă o cerere este prezentată în baza alin. 2 şi dacă autoritatea sesizată nu este competenţa pentru a-i da curs, aceasta o va transmite autorităţii competente din ţara sa şi va informa direct partea solicitanta despre aceasta situaţie.5. Cererile sau comunicările prezentate în baza dispoziţiilor secţiunii a 2-a din prezentul capitol, care nu implica măsuri coercitive, vor putea fi transmise direct de către autoritatea competentă a părţii solicitante către autoritatea competentă a părţii solicitate.
 + 
Articolul 25Tipurile cererilor şi limbile folosite1. Toate cererile prevăzute în prezentul capitol vor fi făcute în scris. Este permisă folosirea mijloacelor moderne de telecomunicaţii, cum ar fi faxul.2. Sub rezerva dispoziţiilor alin. 3, traducerea cererilor sau a documentelor anexate nu va fi cerută.3. Orice parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să îşi rezerve posibilitatea de a pretinde ca cererile şi documentele anexate să fie însoţite de o traducere în propria limba sau în una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei ori în una dintre limbile pe care ea le va indica. Orice parte poate, cu aceasta ocazie, sa declare ca este dispusă sa accepte traduceri în orice alta limba pe care o va indica. Celelalte părţi pot aplica regula reciprocităţii.
 + 
Articolul 26LegalizareaDocumentele transmise în aplicarea prezentului capitol nu sunt supuse formalităţilor de legalizare.
 + 
Articolul 27Conţinutul cererii1. Orice cerere de cooperare prevăzută de prezentul capitol trebuie să precizeze:a) autoritatea de la care emana şi autoritatea însărcinată sa pună în aplicare cercetările sau procedurile:b) obiectul şi motivul cererii;c) cauza, inclusiv faptele pertinente (cum ar fi: data, locul şi circumstanţele infracţiunii) la care se referă cercetările sau procedurile, exceptând cazurile cererii de notificare;d) în măsura în care cooperarea implica măsuri coercitive:(i) textul dispoziţiilor legale sau, dacă nu este posibil, o prezentare a legii aplicabile; şi(îi) o indicaţie conform căreia măsura solicitată sau orice alta măsura având efecte similare ar putea fi luată pe teritoriul părţii solicitante în virtutea propriei legislaţii;e) dacă este necesar şi în măsura posibilului:(i) detalii privind persoana sau persoanele avute în vedere, incluzând numele, data şi locul naşterii, cetăţenia şi locul unde se afla, iar dacă este vorba despre o persoană juridică, sediul acesteia; şi(îi) bunurile în legătură cu care se solicita cooperarea, amplasarea acestora, legăturile cu persoana sau persoanele în cauza, orice legătură cu infracţiunea, precum şi orice informaţie cu privire la interesele altei persoane cu privire la aceste bunuri; şif) orice procedura specială pe care partea solicitanta o solicita.2. Atunci când o cerere privind o măsura provizorie conform secţiunii a 3-a vizează punerea sub sechestru a unui bun care ar putea face obiectul unei hotărâri de confiscare constând în obligaţia de a plati o sumă de bani, aceasta cerere trebuie, de asemenea, sa indice suma maxima care se doreşte a fi recuperată cu privire la acest bun.3. Pe lângă indicaţiile menţionate la alin. 1, orice cerere formulată în aplicarea secţiunii a 4-a trebuie să conţină:a) în cazul art. 13 alin. 1 lit. a):(i) o copie certificată potrivit legii de pe hotărârea de confiscare data de tribunalul părţii solicitante şi precizarea motivelor care stau la baza hotărârii, dacă nu sunt indicate în hotărârea însăşi;(îi) o atestare din partea autorităţii competente a părţii solicitante, conform căreia hotărârea de confiscare este executorie şi nu este supusă căilor ordinare de atac;(iii) informaţii privind măsura în care hotărârea trebuie să fie executată; şi(iv) informaţii cu privire la necesitatea de a lua măsuri provizorii;b) în cazul art. 13 alin. 1 lit. b), o expunere a faptelor, invocată de partea solicitanta, care să fie suficienta pentru a permite părţii solicitate să obţină o decizie în baza dreptului sau intern;c) atunci când terţii au avut posibilitatea de a-şi revendica drepturi, documente care să dovedească faptul ca ei au avut aceasta posibilitate.
 + 
Articolul 28Vicii ale cererilor1. Dacă cererea nu este conformă dispoziţiilor prezentului capitol sau dacă informaţiile nu sunt suficiente pentru a permite părţii solicitate sa ia o decizie cu privire la cerere, aceasta parte poate solicita părţii solicitante să îşi modifice cererea sau sa o completeze cu informaţii suplimentare.2. Partea solicitată poate fixa un termen pentru obţinerea acestor modificări sau informaţii.3. În perioada în care asteapta obţinerea modificărilor sau a informaţiilor solicitate cu privire la o cerere prezentată în aplicarea secţiunii a 4-a din prezentul capitol, partea solicitată poate dispune orice măsură avută în vedere de secţiunile a 2-a şi a 3-a din prezentul capitol.
 + 
Articolul 29Concursul de cereri1. Atunci când o parte solicitată primeşte mai mult decât o cerere, prezentată în baza secţiunilor a 3-a şi a 4-a din prezentul capitol, cu privire la aceeaşi persoana sau la aceleaşi bunuri, concursul de cereri nu împiedica partea solicitată sa examineze cererile pentru care trebuie luate măsuri provizorii.2. În cazul unui concurs de cereri prezentate în baza secţiunii a 4-a din prezentul capitol, partea solicitată va avea în vedere sa consulte părţile solicitante.
 + 
Articolul 30Obligaţia de motivarePartea solicitată trebuie să motiveze orice hotărâre de refuz, de amânare sau de condiţionare a oricărei cooperări solicitate în baza prezentului articol.
 + 
Articolul 31Informare1. Partea solicitată informează fără întârziere partea solicitanta:a) despre măsurile luate imediat în baza unei cereri formulate în temeiul prezentului capitol;b) despre rezultatul final al măsurilor luate ca urmare a cererii;c) despre o hotărâre de refuz, de amânare sau de condiţionare, totală sau parţială, în orice cooperare prevăzută de prezentul capitol;d) despre orice împrejurări care fac imposibila executarea măsurilor solicitate sau care sunt de natura sa o întârzie în mod considerabil; şie) în cazul măsurilor provizorii adoptate pe baza unei cereri formulate în aplicarea secţiunilor a 2-a şi a 3-a din prezentul capitol, despre dispoziţiile dreptului sau intern care automat ar atrage ridicarea măsurii.2. Partea solicitanta informează fără întârziere partea solicitată:a) despre orice revizuire, decizie sau alt fapt care inlatura total ori parţial caracterul executoriu al hotărârii de confiscare;b) despre orice schimbare, în fapt sau în drept, care ar face de acum înainte nejustificată orice acţiune întreprinsă în baza prezentului articol.3. Când o parte solicita confiscarea bunurilor în mai multe părţi, în baza aceleiaşi hotărâri de confiscare, ea va informa toate părţile în cauza cu privire la executarea hotărârii.
 + 
Articolul 32Utilizarea restrânsă1. Partea solicitată poate condiţiona executarea unei cereri de faptul ca informaţiile sau elementele de proba obţinute sa nu fie, fără consimţământul sau prealabil, utilizate sau transmise de către autorităţile părţii solicitante în scopul altor cercetări sau proceduri decât cele precizate în cerere.2. Fiecare parte poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa declare ca informaţiile sau probele furnizate de aceasta în baza prezentului capitol nu vor putea, fără consimţământul sau prealabil, să fie utilizate sau transmise de către autorităţile părţii solicitate în scopuri de cercetare sau proceduri, altele decât cele precizate în cerere.
 + 
Articolul 33Confidenţialitatea1. Partea solicitanta poate cere părţii solicitate sa păstreze confidenţialitatea cererii şi conţinutului acesteia, cu excepţia măsurilor necesare pentru executarea acesteia. Dacă partea solicitată nu se poate conformă acestei condiţii de confidenţialitate, va trebui sa informeze partea solicitanta în cel mai scurt termen posibil.2. Partea solicitanta trebuie, dacă i se cere, cu condiţia ca cererea sa nu fie contrară principiilor fundamentale ale dreptului sau intern, sa păstreze confidenţialitatea tuturor mijloacelor de proba şi a informaţiilor comunicate de partea solicitată, mai puţin în măsura în care dezvaluirea lor este necesară cercetărilor sau procedurii descrise în cerere.3. Sub rezerva dispoziţiilor dreptului sau intern, o parte care a primit spontan informaţii în baza art. 10 trebuie să se conformeze oricărei condiţii de confidenţialitate solicitate de partea care transmite informaţia. Dacă cealaltă parte nu se poate conformă unei asemenea condiţii, ea trebuie să informeze despre aceasta partea care transmite informaţia, în cel mai scurt termen.
 + 
Articolul 34CheltuieliCheltuielile obişnuite necesare pentru executarea unei cereri sunt în sarcina părţii solicitate. Atunci când cheltuieli importante sau extraordinare se dovedesc necesare pentru a da curs unei cereri, părţile se pun de acord pentru a stabili condiţiile în care cererea se va executa, precum şi cu privire la modalitatea în care cheltuielile vor fi suportate.
 + 
Articolul 35Daune-interese1. Atunci când o acţiune privind responsabilitatea în materie de daune rezultând dintr-un act sau dintr-o omisiune în legătură cu cooperarea prevăzută în prezentul capitol a fost initiata de către o persoană, părţile implicate se vor consulta, dacă este cazul, asupra repartizării eventuale a reparaţiilor datorate.2. O parte căreia îi este adresată o cerere de despăgubire va informa fără întârziere cealaltă parte pentru a stabili dacă aceasta poate avea un interes în acest caz.
 + 
Capitolul 4Dispoziţii finale + 
Articolul 36Semnarea şi intrarea în vigoare1. Prezenta convenţie este deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei şi statelor nemembre care au participat la elaborarea ei. Aceste state îşi vor putea exprima consimţământul de a fi legate prin:a) semnare fără rezerva ratificării, acceptării sau aprobării; saub) semnare sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de ratificare, de acceptare sau de aprobare.2. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.3. Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de 3 luni de la data la care3 state, dintre care cel puţin două state membre ale Consiliului Europei, îşi vor fi exprimat consimţământul lor de a fi legate prin convenţie, conform dispoziţiilor alin. 1.4. Pentru orice stat semnatar care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi parte la convenţie aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni după data exprimarii consimţământului sau de a fi legat prin convenţie, conform dispoziţiilor alin. 1.
 + 
Articolul 37Aderarea la convenţie1. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea, după ce va consulta statele părţi la convenţie, sa invite orice stat nemembru al Consiliului Europei sa adere la prezenta convenţie, printr-o decizie luată cu majoritatea prevăzută de art. 20 lit. d) din Statutul Consiliului Europei şi cu unanimitatea voturilor reprezentanţilor statelor contractante care au dreptul de vot în Comitet.2. Pentru orice stat care a aderat la convenţie ea va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea perioadei de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.
 + 
Articolul 38Aplicarea teritorială1. Orice stat va putea, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul ori teritoriile cărora li se va aplica prezenta convenţie.2. Orice stat va putea, în orice alt moment, de la data primirii declaraţiei de către secretarul general al Consiliului Europei, sa extindă aplicarea prezentei convenţii la orice alt teritoriu desemnat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare cu privire la acest teritoriu în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaraţiei de către secretarul general al Consiliului Europei.3. Orice declaraţie facuta în baza alin. 1 şi 2 va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat prin aceasta declaraţie, printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.
 + 
Articolul 39Relaţii cu alte convenţii şi acorduri1. Prezenta convenţie nu va aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor decurgând din convenţii internaţionale multilaterale privitoare la probleme specifice.2. Părţile la aceasta convenţie vor putea încheia acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la probleme reglementate de prezenta convenţie, în scopul completării sau intaririi dispozitilor acesteia sau pentru a facilita aplicarea principiilor consacrate de aceasta.3. Atunci când doua sau mai multe părţi au încheiat deja un acord sau un tratat asupra unei problematici acoperite de prezenta convenţie ori când au stabilit într-un alt mod relaţiile lor privitoare la acest subiect, ele vor avea posibilitatea să aplice respectivul acord, tratat sau aranjament în locul prezentei convenţii, dacă acesta facilitează cooperarea internationala.
 + 
Articolul 40Rezerve1. Orice stat poate, în momentul semnării sau al depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa declare ca face uz de una sau mai multe rezerve prevăzute la art. 2 alin. 2, art. 6 alin. 4, art. 14 alin. 3, art. 21 alin. 2, art. 25 alin. 3 şi art. 32 alin. 2. Nu se admite nici o alta rezerva.2. Orice stat care a formulat o rezervă în baza alineatului precedent poate să o retragă în totalitate sau în parte, adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efecte de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.3. Partea care a formulat o rezervă cu privire la o dispoziţie a prezentei convenţii nu poate pretinde aplicarea acestei dispoziţii de către un alt stat; ea poate, dacă rezerva este parţială sau sub condiţie, sa pretindă aplicarea acestei dispoziţii în măsura în care ea a acceptat-o.
 + 
Articolul 41Amendamente1. Fiecare parte va putea propune amendamente la prezenta convenţie şi orice propunere în acest sens va fi comunicată prin secretarul general al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei şi fiecărui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat sa adere la prezenta convenţie conform dispoziţiilor art. 37.2. Orice amendament propus de către o parte va fi comunicat Comitetului european pentru probleme criminale care va prezenta Comitetului Ministrilor avizul sau cu privire la amendamentul propus.3. Comitetul Ministrilor examinează amendamentul propus şi avizul Comitetului european pentru probleme criminale şi poate adopta amendamentul.4. Textul oricărui amendament adoptat de Comitetul Ministrilor conform alin. 3 al prezentului articol se trimite statelor pentru acceptare.5. Orice amendament adoptat conform alin. 3 al prezentului articol va intra în vigoare în a 30-a zi după data la care toate părţile vor fi informat secretarul general al Consiliului Europei ca l-au acceptat.
 + 
Articolul 42Rezolvarea diferendelor1. Comitetul european pentru probleme criminale al Consiliului Europei va fi informat cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentei convenţii.2. În caz de diferend între părţi cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentei convenţii, părţile se vor strădui sa ajungă la o reglementare a diferendului prin negociere sau prin orice alt mijloc paşnic pe care îl vor alege, inclusiv supunerea diferendului Comitetului european pentru probleme penale, unui tribunal arbitral care va lua hotărâri obligatorii pentru părţile în diferend sau Curţii Internaţionale de Justiţie, pe baza unui acord comun al părţilor implicate.
 + 
Articolul 43Denunţarea1. Orice parte poate, în orice moment, sa denunţe prezenta convenţie prin adresarea unei notificări secretarului general al Consiliului Europei.2. Denunţarea va produce efecte în prima zi care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.3. Totuşi prezenta convenţie va continua să se aplice executării în baza art. 14 a unei confiscari cerute conform dispoziţiilor prezentei convenţii înainte ca denunţarea sa fi produs efecte.
 + 
Articolul 44NotificareaSecretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi oricărui alt stat care a aderat la prezenta convenţie:a) orice semnare;b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;c) orice data de intrare în vigoare a prezentei convenţii conform art. 36 şi 37;d) orice rezerva în baza art. 40 alin. 1;e) orice alt act, notificare sau comunicare care are legătură cu prezenta convenţie.Drept care subsemnaţii, deplin autorizaţi în acest scop, au semnat prezenta convenţie.Semnată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificată fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la elaborarea prezentei convenţii şi oricărui stat invitat sa adere la aceasta.──────────────────

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x