între Republica Socialistă România şi Republica Franceza privind asistenţa judiciară în materie penală şi extrădarea
Preşedintele Republicii Socialiste România şi Preşedintele Republicii Franceze,în dorinţa de a reglementa asistenţa judiciară între Republica Socialistă România şi Republica Franceza în domeniul dreptului penal şi de a contribui astfel la dezvoltarea relaţiilor de prietenie pe baza principiilor respectării suveranităţii şi independentei naţionale, a neamestecului în treburile interne, a egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc,au hotărît sa încheie prezenta convenţie şi, în acest scop, au numit ca împuterniciţi ai lor:Preşedintele Republicii Socialiste România, pe domnul George Macovescu, ministrul afacerilor externe;Preşedintele Republicii Franceze, pe domnul Jean Sauvagnargues, ministrul afacerilor externe,care, după schimbul împuternicirilor lor, găsite în buna şi cuvenită forma, au convenit asupra următoarelor dispoziţii; +
Capitolul 1Asistenţa judiciară în materie penală +
Articolul 1Statele contractante se obliga să îşi acorde reciproc asistenţa judiciară în materie de infracţiuni în condiţiile prevăzute în prezentul capitol. +
Articolul 21. Cererile de asistenţa sînt adresate de ministerul justiţiei al statului solicitant ministerului justiţiei al statului solicitat.2. Dovezile de comunicare sînt transmise pe aceeaşi cale. +
Articolul 3Cererile de asistenţa, precum şi dovezile de comunicare, sînt întocmite în limba statului solicitant şi sînt însoţite de o traducere certificată în limba statului solicitat. +
Articolul 41. Cererile de asistenţa şi actele care le însoţesc trebuie să poarte semnatura şi sigiliul unei autorităţi competente sau certificate de aceasta autoritate. Legalizarea acestor documente nu este necesară.2. Forma cererilor de asistenţa este supusă legii statului solicitant. +
Articolul 51. Cererile de asistenţa cuprind următoarele date:– natura cauzei;– autoritatea de la care emana cererea;– autoritatea solicitată;– calificarea infracţiunii;– identitatea persoanei în cauza, îndeosebi numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul sau reşedinţa, cetăţenia şi ocupaţia, în măsura în care sînt cunoscute.2. În plus, se mai comunică şi următoarele date:a) în cazul cererilor privind transmiterea de acte: … – natura actului sau a hotărîrii;– numele şi adresa destinatarului;– calitatea destinatarului în proces;b) în cazul comisiilor rogatorii, orice precizări utile asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei şi asupra misiunii încredinţate autorităţii solicitate, îndeosebi numele şi adresele martorilor şi întrebările ce trebuie să le fie puse. … +
Articolul 61. Cererile de asistenţa sînt îndeplinite în conformitate cu legea statului solicitat.2. Transmiterile de acte sau inminarile de acte sînt considerate ca fiind regulat îndeplinite atunci cînd sînt constatate fie printr-o dovadă datată şi semnată de destinatar, fie printr-un act certificat de autoritatea competentă menţionînd faptul, modul şi data predării. +
Articolul 7Dacă statul solicitat nu poate îndeplini cererea de asistenţa, el informează de îndată, despre aceasta statul solicitant, aratind motivele pentru care îndeplinirea nu a avut loc şi restituind piesele care i-au fost trimise. +
Articolul 8Statul solicitat nu pretinde restituirea cheltuielilor ocazionate de asistenţa în aplicarea prezentului capitol, în afară de cele care privesc cheltuieli şi onorarii de experţi. +
Articolul 91. Martorul sau expertul, oricare ar fi cetăţenia sa, care, în urma unei citaţii, se prezintă de bunăvoie în faţa autorităţilor judiciare ale statului solicitant, nu poate fi nici urmărit, nici deţinut, nici supus vreunei limitări a libertăţii sale individuale în acest stat pentru fapte sau condamnări anterioare intrării sale pe teritoriul statului solicitant.2. Aceasta imunitate încetează atunci cînd martorul sau expertul, avînd posibilitatea sa părăsească teritoriul statului solicitant în decursul unui termen neintrerupt de 15 zile după ce prezenta sa nu mai este cerută de autorităţile judiciare, rămîne, totuşi, pe acest teritoriu sau revine ulterior. +
Articolul 101. Martorul sau expertul are dreptul la restituirea cheltuielilor de călătorie şi de şedere, precum şi la indemnizaţie, care sînt în sarcina statului solicitant. Cheltuielile de şedere şi indemnizaţia sînt cel puţin egale celor prevăzute de tarifele şi reglementările în vigoare în statul în care trebuie să aibă loc audierea.2. Dacă martorul sau expertul cere, cheltuielile de călătorie şi de şedere îi vor fi avansate, parţial sau integral, prin intermediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului solicitant. +
Articolul 111. Statele contractante îşi comunică reciproc informaţii privind condamnările înscrise în cazierul judiciar pe teritoriul lor, pronunţate de autorităţile judiciare ale unuia dintre ele împotriva cetăţenilor celuilalt.2. Aceste informaţii sînt transmise semestrial, pe calea prevăzută în art. 2. +
Articolul 12Statele contractante îşi comunică, la cererea autorităţilor lor judiciare, extrasele de cazier judiciar, în conformitate cu legislaţia statului solicitat. +
Articolul 131. Fiecare dintre statele contractante poate denunta celuilalt stat, în vederea urmăririi, infracţiunile săvîrşite pe teritoriul sau de cetăţenii celuilalt stat, care au revenit pe teritoriul lui.2. Statului solicitat îi vor fi transmise, în acest scop, dosarele, informaţiile şi obiectele referitoare la infracţiuni.3. Statul solicitat informează despre urmarea data acestui denunţ, transmiţînd, dacă este cazul, copie de pe hotărîrea pronunţată. +
Articolul 14Asistenţa nu este admisă dacă:a) infracţiunea pe care se întemeiază cererea de asistenţa nu poate da loc extrădării potrivit dispoziţiilor art. 21, 22 şi 23; … b) statul solicitat considera ca îndeplinirea cererii de asistenţa este de natura sa aducă atingere suveranităţii, securităţii sau ordinii sale publice. … +
Articolul 15Ministerele de justiţie ale statelor contractante îşi comunică reciproc, la cerere, informaţii referitoare la legislaţia lor penală. +
Capitolul 2Extrădarea +
Articolul 16Statele contractante se obliga să îşi predea reciproc, potrivit regulilor şi în condiţiile prevăzute în articolele următoare, persoanele care, aflîndu-se pe teritoriul unuia dintre cele doua state, sînt urmărite penal de autorităţile judiciare ale celuilalt stat ori sînt cautate în scopul executării unei pedepse de către aceleaşi autorităţi. +
Articolul 17Extrădarea este admisă numai dacă fapta sau faptele care fac obiectul cererii de extrădare constituie infracţiuni potrivit legislaţiei celor două state. +
Articolul 18Extrădarea se admite dacă:a) fapta sau faptele care, potrivit legilor statelor contractante, sînt pedepsite cu o pedeapsă privativă de libertate al carei maxim este de cel puţin 2 ani sau cu o pedeapsă mai grava; … b) condamnările pronunţate de instanţele judecătoreşti ale statului solicitant pentru fapte prevăzute la lit. a), dacă durata pedepsei ce urmează să fie executată este de cel puţin 6 luni. … +
Articolul 19Extrădarea nu se admite dacă persoana a carei extrădare se cere este cetăţean al statului solicitat la data săvîrşirii infracţiunii. +
Articolul 20Extrădarea nu se admite dacă:a) fapta a fost săvîrşită pe teritoriul statului solicitat; … b) infracţiunea pentru care se cere extrădarea a fost săvîrşită pe teritoriul unui stat terţ, iar legislaţia statului solicitat nu prevede urmărirea unei astfel de infracţiuni cînd a fost săvîrşită în afară teritoriului sau ori nu admite extrădarea pentru infracţiunea care face obiectul cererii de extrădare; … c) potrivit legislaţiei celor două state contractante, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare decît la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate; … d) potrivit legislaţiei statului solicitant sau a statului solicitat, fapta pentru care se cere extrădarea este amnistiată ori acţiunea penală sau executarea pedepsei s-a prescris la data primirii cererii; … e) împotriva persoanei a carei extrădare se cere a fost pronunţată, pentru aceeaşi fapta, o hotărîre definitivă de către autorităţile judiciare ale statului solicitat. … +
Articolul 21Extrădarea nu este admisă dacă infracţiunea pentru care este cerută este considerată de statul solicitat ca infracţiune politica sau ca infracţiune conexă la o asemenea infracţiune.Aceeaşi regula se aplică dacă statul solicitat are motive serioase sa considere ca cererea de extrădare, motivată pe o infracţiune de drept comun, a fost prezentată în scopul de a urmări sau de a pedepsi o persoană pentru considerente de rasa, religie, naţionalitate sau de opinii politice ori ca exista riscul ca situaţia acestei persoane să fie agravată pentru unul sau altul dintre motivele arătate. +
Articolul 22Extrădarea nu este admisă pentru infracţiuni considerate de statul solicitat ca infracţiuni militare care nu constituie infracţiuni de drept comun. +
Articolul 23Extrădarea nu este admisă dacă infracţiunea pentru care este cerută este considerată de statul solicitat ca infracţiune în materie de taxe şi impozite, de vama sau de schimb valutar.Totuşi, prin schimb de scrisori se va putea decide în alt mod cu privire la aceasta, pentru fiecare infracţiune sau categorie de infracţiuni. +
Articolul 24Extrădarea poate fi refuzată dacă, pentru aceeaşi fapta a început urmărirea penală de către autorităţile judiciare ale statului solicitat împotriva persoanei a carei extrădare se cere. +
Articolul 25Persoana extrădată nu poate fi urmărită sau judecata pentru o alta infracţiune decît cea pentru care s-a obţinut extrădarea; ea nu poate fi supusă la executarea altei pedepse decît cea pentru care s-a obţinut extrădarea şi nu poate fi predată unui stat terţ decît:a) dacă exista acordul prealabil al statului solicitat; … b) dacă, avînd posibilitatea sa o facă, ea nu a părăsit teritoriul statului solicitant în termen de 30 de zile de la sfîrşitul procesului penal sau de la executarea pedepsei sau dacă, părăsind acel teritoriu, a revenit de bunăvoie. … +
Articolul 26Dacă calificarea data infracţiunii este modificată în cursul procesului, persoana extrădată nu este urmărită sau judecata decît în măsura în care elementele constitutive ale infracţiunii, în noua calificare, ar permite extrădarea. +
Articolul 27Comunicările privitoare la extrădare se transmit pe cale diplomatică. +
Articolul 281. Cererea pentru extrădarea unei persoane urmărite este însoţită de originalul sau copia certificată a mandatului de arestare sau de orice alt act avînd aceeaşi forta şi emis în formele prevăzute de legea statului solicitant. Documentul trebuie să arate împrejurările în care a fost săvîrşită infracţiunea, data şi locul unde a fost săvîrşită, calificarea infracţiunii şi trimiterile la dispoziţiile legale care îi sînt aplicabile, iar în cazul în care prin infracţiune au fost provocate daune materiale, orice precizări posibile, asupra naturii şi importantei lor.2. Cererea pentru extrădarea unei persoane condamnate este însoţită de originalul sau copia certificată a hotărîrii care a dobîndit autoritatea de lucru judecat.3. În ambele cazuri, cererea este însoţită de dispoziţiile legale aplicabile infracţiunii şi, dacă este posibil, de semnalmentele individului şi de fotografia sa, precum şi de orice indicaţie de natura sa stabilească identitatea şi naţionalitatea sa.4. Statul solicitat poate cere statului solicitant să-i transmită informaţii suplimentare, dacă cele transmise anterior în aplicarea paragrafelor precedente ar aparea incomplete sau insuficiente. +
Articolul 291. În caz de urgenta, la cererea autorităţilor competente ale statului solicitant, statul solicitat poate, potrivit legislaţiei sale, sa procedeze la arestarea provizorie a persoanei cautate, aşteptînd primirea cererii de extrădare şi a actelor arătate în art. 28.2. Cererea de arestare provizorie este transmisă fie direct prin posta ori telegrafic, fie prin orice alt mijloc care lasă urma scrisă.Ea trebuie să facă menţiune despre existenta unuia dintre actele prevăzute în art. 28 şi sa precizeze ca cererea de extrădare va fi trimisa cît mai curînd posibil. Ea prevede infracţiunea pentru care se cere extrădarea, data şi locul săvîrşirii, precum şi semnalmentele persoanei cît mai precis cu putinta.Autoritatea solicitanta este informată, fără întîrziere, despre urmarea ce s-a dat cererii sale. +
Articolul 301. Statul solicitat poate pune capăt arestării provizorii dacă, în termen de 30 de zile de la arestare nu a primit cererea de extrădare şi actele arătate în art. 28.La cererea statului solicitant, acest termen poate fi prelungit la 45 de zile, dacă este necesar datorită unor împrejurări deosebite.Cu toate acestea, punerea în libertate provizorie este oricînd posibila, cu condiţia ca statul solicitat sa ia orice măsură va considera necesar în scopul de a evita ca persoana să se sustragă.2. Punerea în libertate nu împiedica o alta arestare şi extrădarea, dacă cererea de extrădare este primită după expirarea termenului prevăzut în paragraful 1 din prezentul articol. +
Articolul 31Statul solicitat face cunoscut statului solicitant hotărîrea sa cu privire la extrădare.Dacă extrădarea este admisă, statul solicitant este informat în privinta locului şi datei predării, precum şi cu privire la durata detentiei executate în vederea extrădării de către persoana cerută.Dacă reprezentantul statului solicitant, datorită unor împrejurări excepţionale, nu se prezintă la data şi la locul indicate pentru a-i fi predată persoana a carei extrădare a fost admisă şi dacă nu s-a solicitat o amînare, persoana arestata este pusă în libertate în termen de 5 zile. Dacă a fost cerută o amînare, acest termen poate fi prelungit la 15 zile.Dacă persoana cerută nu a fost preluată în condiţiile prevăzute în alineatul precedent, statul solicitat poate, în cazul unei noi cereri, sa refuze extrădarea pentru aceeaşi fapta. +
Articolul 32Statul solicitat poate să amine predarea persoanei cînd împotriva acesteia a început urmărirea penală pe teritoriul sau ori este condamnata la o pedeapsă privativă de libertate pentru o alta infracţiune decît aceea în legătură cu care se cere extrădarea.În caz de amînare, predarea persoanei nu poate avea loc decît după pronunţarea hotărîrii, iar în caz de condamnare, după executarea pedepsei.Dacă amînarea predării ar putea atrage în statul solicitant împlinirea termenului de prescripţie a acţiunii sau ar putea împiedica grav desfăşurarea procesului, statul solicitat poate preda temporar persoana cerută.Persoana predată este înapoiată statului solicitat după îndeplinirea actelor de procedura pentru care a fost admisă extrădarea. +
Articolul 331. Dacă extrădarea este cerută concomitent de mai multe state, fie pentru aceeaşi fapta, fie pentru fapte diferite, statul solicitat hotărăşte liber, ţinînd seama de toate împrejurările şi în special de posibilitatea unei extrădări ulterioare între statele solicitante, de data cererilor, de gravitatea şi de locul infracţiunilor.2. În cazurile prevăzute în paragraful precedent, statul solicitat poate, admiţînd extrădarea, să permită statului solicitant sa predea persoana a carei extrădare i-a fost admisă, unui stat terţ, care a cerut-o concomitent. +
Articolul 34Dacă persoana extrădată se sustrage de la urmărire, de la judecata sau de la executarea pedepsei şi revine pe teritoriul statului solicitat, ea poate fi din nou extrădată. +
Articolul 35La cererea statului solicitant, statul solicitat sechestreaza şi preda, în condiţiile prevăzute de legislaţia sa, lucrurile:a) care pot servi ca mijloace de proba; … b) care, provenind din infracţiune, au fost găsite înainte sau după predarea persoanei extrădate; … c) care au fost dobîndite drept contravaloarea obiectelor provenind din infracţiune. … Aceasta predare are loc chiar dacă extrădarea nu poate să se realizeze ca urmare a evadării sau a morţii persoanei.Predarea obiectelor se face cu recipisa.Dacă obiectele cerute sînt necesare statului solicitat, ele pot fi păstrate provizoriu ori predate statului solicitant, cu obligaţia de a le restitui.Drepturile statului solicitat ori ale terţilor asupra acestor obiecte sînt rezervate. Obiectele pentru care exista aceste drepturi vor fi înapoiate statului solicitat cît mai repede posibil şi fără cheltuieli. +
Articolul 361. Fiecare stat contractant admite la cererea celuilalt stat tranzitul pe teritoriul sau al unei persoane predate acestui din urma stat de către un stat terţ. În sprijinul acestei cereri sînt prezentate actele care stabilesc ca este vorba despre o infracţiune pentru care se admite extrădarea potrivit prezentei convenţii; în plus, sînt necesare actele prevăzute fie în paragraful 1, fie în paragraful 2 al art. 28.2. Statul solicitat pentru tranzit nu este ţinut sa îl admită, dacă priveşte o persoană pentru care a cerut sau îşi propune sa ceara extrădarea. +
Articolul 371. Cheltuielile de extrădare făcute pe teritoriul statului solicitat se suporta de acest stat. Cu toate acestea, cheltuielile de transport pe cale aeriană se suporta de statul solicitant.2. Cheltuielile de tranzit făcute pe teritoriul statului solicitat pentru tranzit se suporta de statul solicitant. +
Articolul 38Statele contractante se informează reciproc cu privire la rezultatul urmăririi începute împotriva persoanei extrădate ori al judecaţii. Dacă împotriva acestei persoane s-a pronunţat o hotărîre definitivă, copia acesteia va fi de asemenea transmisă. +
Capitolul 3Dispoziţii finale +
Articolul 391. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Bucureşti, cît mai curînd posibil.2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni următoare datei schimbului instrumentelor de ratificare.3. Prezenta convenţie este încheiată pe o durată nelimitată.Fiecare dintre cele doua state poate să o denunţe printr-o notificare scrisă, adresată celuilalt stat, şi care va produce efecte la un an de la data comunicării.Drept care împuterniciţii respectivi au semnat prezenta convenţie şi au aplicat sigiliile lor.Facuta la Paris la 5 noiembrie 1974, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba franceza, ambele texte făcînd deplina credinţa.––-
