între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună
Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, denumite în cele ce urmează părţi contractante,în dorinţa de a confirma traseul frontierei de stat comune şi de a reglementa în comun toate problemele care se referă la reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat dintre România şi Republica Serbia,au convenit următoarele: +
Articolul 11. Frontiera de stat delimitează, în plan vertical, teritoriile României şi Republicii Serbia, la suprafaţa terestră, în spaţiul aerian şi în cel subteran şi este stabilită în conformitate cu:– Tratatul dintre principalele puteri aliate şi asociate şi Polonia, România, Statul Sârbo-Croat-Sloven şi Statul Ceho-Slovac privitor la anumite fruntarii ale acestor state, semnat la S'd6vres la 10 august 1920;– Protocolul privind delimitarea definitivă a frontierei dintre Regatul României şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, semnat la Belgrad la 24 noiembrie 1923;– Tratatul de pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi România, semnat la Paris la 10 februarie 1947;– Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru construcţia şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963;– Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975;– Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la Bucureşti la 19 februarie 1977;– Protocolul dintre Guvernul României şi Consiliul Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier II", pe fluviul Dunărea, semnat la Timişoara la 25 septembrie 1990;– Protocolul reuniunii Comisiei mixte pentru reconstituirea, marcarea şi întreţinerea frontierei de stat iugoslavo-bulgare, Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave şi a autorităţilor de frontieră ale României şi Republicii Bulgaria, semnat la Vidin (Republica Bulgaria) la 17 iulie 2000, în conformitate cu care este stabilit triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria;– Acordul dintre Guvernul României, Consiliul de Miniştri al Serbiei şi Muntenegrului şi Guvernul Republicii Ungare privind punctul de intersecţie a frontierelor de stat ale României, Serbiei şi Muntenegrului şi Republicii Ungare, marcat prin semnul de frontieră Triplex Confinium, precum şi întreţinerea acestuia, semnat la Novi Sad la 19 aprilie 2006;– orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părţile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenţii.2. Datele privind marcarea frontierei de stat, forma, dimensiunea şi poziţia semnelor de frontieră de la frontiera de stat stabilită în conformitate cu tratatele internaţionale enumerate în paragraful 1 al prezentului articol sunt reglementate prin următoarele documentele de frontieră:– hărţile, planurile şi Descrierea detaliată a liniei de frontieră, întocmite pe baza Tratatului de la S'd6vres privind trasarea frontierei, 1920-1923;– Albumul cu hărţile liniei de frontieră, Descrierea detaliată şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea – secţiunea de frontieră D (partea I), semnate la Timişoara la 12 decembrie 1975;– Albumul cu hărţile liniei de frontieră, Descrierea detaliată şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră pe fluviul Dunărea – secţiunea de frontieră D (partea a II-a), semnate la Kladovo la 19 octombrie 1990;– Albumul cu hărţile liniei de frontieră, Descrierea detaliată şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră – secţiunea de frontieră A, semnate la Timişoara la 15 decembrie 2000;– Albumul cu hărţile liniei de frontieră, Descrierea detaliată şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontieră – secţiunea de frontieră B, semnate la Timişoara la 15 decembrie 2000;– procesele-verbale privind lucrările efectuate la întreţinerile periodice ale liniei de frontieră în cursul anilor 1976, 1981 şi 1986;– Completările şi modificările datelor topogeodezice I, din 1990-1991, semnate la Drobeta-Turnu Severin la 23 noiembrie 1994;– Completările şi modificările datelor topogeodezice II, din 1995-1996, semnate la Vârşeţ la 16 iulie 1997;– Completările şi modificările datelor topogeodezice III, din 2000-2001, semnate la Belgrad la 13 martie 2003;– Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România şi Serbia şi Muntenegru, pentru secţiunea de frontieră C (de la borna de frontieră C1 până la borna de frontieră C 309), semnat la Belgrad la 7 mai 2004;– Albumul cu planurile liniei de frontieră dintre România şi Republica Serbia pentru secţiunea de frontieră D, semnat la Belgrad la 23 noiembrie 2006;– orice alte documente relevante care ar fi încheiate de părţile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenţii.3. Părţile contractante îşi afirmă acordul lor ca frontiera de stat să rămână continuă şi nemodificată, în conformitate cu datele din documentaţia de frontieră menţionată mai sus.La construirea în comun a unui obiectiv la frontiera de stat, părţile contractante vor reglementa printr-un acord special, dacă va fi necesar, problemele care se referă la traseul şi întreţinerea liniei de frontieră în zona construcţiei.4. Frontiera de stat pe cursurile de apă va rămâne constantă, indiferent de modificările naturale ale cursului.Dacă este necesară schimbarea cursului de apă pe cale artificială, traseul frontierei de stat va fi stabilit printr-un acord special între părţile contractante. +
Articolul 21. Punctele de frântură care stabilesc linia de frontieră sunt definite prin coordonate şi stabilite pe teren prin semne de frontieră, în mod direct sau indirect.2. Linia de frontieră este marcată pe teren astfel:a) prin piramide de frontieră care au fost plantate de Comisia Internaţională în perioada 1920-1924; … b) prin piramida de frontieră din punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Ungară; … c) prin piramida "Signal", pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul României care serveşte la determinarea punctului triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria; … d) prin semne de frontieră principale şi auxiliare care au fost plantate de comisiile mixte ale celor două părţi pe linia de frontieră; … e) prin borne de frontieră principale şi auxiliare, perechi sau alternative plantate de o parte şi de alta a liniei de frontieră, de la care se stabilesc indirect punctele de frântură ale liniei de frontieră (de-a lungul râurilor, lacurilor, pâraielor, canalelor, viroagelor, drumurilor sau unor părţi ale acestora şi ale altor asemenea obiective); … f) prin stâlpi ajutători de frontieră (piloţi), din lemn şi metal, plantaţi pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră în terenuri inundabile sau mlăştinoase, în sectoarele de frontieră A şi C; … g) prin semne ajutătoare de frontieră (geamanduri), din metal, plantate pe linia de frontieră, pentru marcarea directă a punctelor de frântură ale liniei de frontieră, în sectorul de frontieră C; … h) prin plăci de metal şi tăbliţe pe drumuri şi poduri; … i) printr-o bandă roşie de beton, marmură sau dintr-un alt material corespunzător, cu lăţimea de 20 cm, pe poduri, partea carosabilă a drumurilor şi alte obiective artificiale traversate de linia de frontieră; … j) prin alte semne de frontieră, astfel cum va fi convenit de cele două părţi contractante. … 3. Datele privind forma, mărimea şi modul de plantare a semnelor de frontieră sunt cuprinse în anexele la documentaţia de frontieră.4. Coordonatele convenite de comun acord ale tuturor punctelor de frântură marcate sau nemarcate ale liniei de frontieră sunt conţinute în documentele de frontieră enunţate în art. 1 paragraful 2 din prezenta convenţie. +
Articolul 3Părţile contractante se obligă să întreţină linia de frontieră şi să execute în acest scop, în comun, următoarele lucrări:a) să întreţină, să repare şi să reconstituie semnele de frontieră existente; … b) să înlocuiască semnele de frontieră grav deteriorate; … c) să controleze poziţia semnelor de frontieră şi să amplaseze noi semne de frontieră în locul celor distruse, dispărute sau mutate în conformitate cu datele din documentele de frontieră; … d) dacă este necesar, să amplaseze semne de frontieră suplimentare. … +
Articolul 41. Părţile contractante vor efectua, la fiecare 5 ani, controlul comun al liniei de frontieră şi al semnelor de frontieră, precum şi reconstituirea semnelor de frontieră şi, dacă este necesar, marcarea suplimentară a frontierei de stat. Perioadele de 5 ani se vor calcula de la data începerii ultimului control şi a ultimei reconstituiri.2. Primul control comun şi prima reconstituire a liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră vor începe în anul următor intrării în vigoare a prezentei convenţii. Obligaţiile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi îndeplinite de către părţile contractante în conformitate cu documentele de frontieră în vigoare.3. Părţile contractante pot executa lucrări în comun şi înainte de expirarea termenului prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol, în cazul unor modificări naturale semnificative, al construcţiei unor obiective comune şi în alte cazuri, la cererea uneia dintre părţile contractante. +
Articolul 51. În scopul asigurării vizibilităţii liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, autorităţile competente ale părţilor contractante se obligă să cureţe de pomi, arbuşti şi orice alt tip de vegetaţie un culoar de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontieră terestre, precum şi terenul de pe o rază de un metru în jurul fiecărui semn de frontieră, amplasat de o parte şi de cealaltă a liniei de frontieră.2. În culoarul de frontieră lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontieră, părţile contractante nu vor permite niciun fel de construcţii, cu excepţia obiectivelor destinate circulaţiei publice, serviciului vamal şi de frontieră, obiectivelor existente, precum şi acelora pentru construirea cărora părţile contractante vor încheia un acord special. Organele competente ale părţilor contractante vor lua, în cazul unei lucrări de construcţii de mai mare amploare la frontiera de stat, măsurile necesare pentru marcarea liniei de frontieră în zona construcţiilor.3. Oricare dintre părţile contractante poate să execute oricând, pe teritoriul său, lucrările prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, anunţând cealaltă parte contractantă cu cel puţin 10 zile înainte de începerea lucrărilor. +
Articolul 6În scopul împărţirii echitabile a sarcinilor care rezultă din art. 3 şi 4 ale prezentei convenţii, linia frontierei de stat se împarte în următoarele 4 secţiuni de frontieră:a) Secţiunea de frontieră A, de la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Ungară până la borna de frontieră B1, situată la vest de şoseaua Timişoara Vârşeţ; … b) Secţiunea de frontieră B, de la borna de frontieră B1, până la borna de frontieră C1, situată pe malul sârb al râului Nera, la sud-est de satul Kusici; … c) Secţiunea de frontieră C (râul Nera), de la borna de frontieră C1, până la borna D1 (Starceva Livada) la confluenţa râului Nera cu Dunărea; … d) Secţiunea de frontieră D (Dunărea), de la confluenţa râului Nera cu Dunărea până la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria de la Dunăre (confluenţa râului Timoc cu Dunărea). … +
Articolul 71. Obligaţiile cu privire la reconstituirea, marcarea, întreţinerea şi controlul liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat (denumite în continuare lucrări la frontieră), precum şi cheltuielile legate de aceste obligaţii vor fi împărţite între părţile contractante în felul următor:a) pentru cele situate direct pe linia de frontieră: … – pe secţiunea de frontieră A răspunderea revine părţii române;– pe secţiunea de frontieră B răspunderea revine părţii sârbe;b) pentru semnele de frontieră dispuse pe oricare parte a frontierei, care se află de o parte şi de cealaltă a liniei de frontieră de-a lungul râurilor, pâraielor, canalelor, este răspunzătoare partea contractantă pe teritoriul statului căruia se găsesc; … c) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloţi), din lemn şi metal, situaţi pe linia de frontieră, în secţiunea de frontieră A, de la borna A1 până la borna de frontieră A 3/4 (inclusiv) şi în secţiunea de frontieră C, de la borna de frontieră C1 până la borna de frontieră C85 (exclusiv) este răspunzătoare partea română; … d) pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloţi), din lemn şi metal, situaţi pe linia de frontieră, în secţiunea de frontieră A, de la borna de frontieră A 3/4 (exclusiv) până la borna de frontieră A6 (inclusiv) şi pentru stâlpii ajutători de frontieră (piloţi), din lemn şi metal şi geamanduri, în secţiunea de frontieră C, de la borna de frontieră C85 (inclusiv) până la borna de frontieră C 309 (inclusiv) este răspunzătoare partea sârbă. … 2. Se exceptează de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol cazurile de deteriorare sau distrugere a semnelor de frontieră, cauzate de către cetăţenii statului uneia dintre părţile contractante. În asemenea cazuri, cheltuielile de reparare şi reconstituire a semnelor de frontieră vor fi suportate de statul de pe al cărui teritoriu au venit persoanele care au produs paguba. +
Articolul 81. Întreţinerea, controlul şi reconstituirea piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Ungară se vor realiza de către organele competente pentru marcarea liniei de frontieră şi întreţinerea semnelor de frontieră ale părţilor, alternativ, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 5 ani.2. Întreţinerea, controlul şi reconstituirea semnelor de frontieră şi a piramidei de frontieră de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria se vor face de fiecare parte pe teritoriul său, cu acordul şi în prezenţa reprezentanţilor celorlalte două state.3. Se exceptează de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale prezentului articol situaţiile prevăzute de paragraful 2 al art. 7 din prezenta convenţie. +
Articolul 91. Persoanele fizice şi juridice, proprietari sau utilizatori ai imobilelor situate de-a lungul frontierei de stat, sunt obligate să execute lucrările de pe culoarul de frontieră în conformitate cu prevederile prezentei convenţii.2. În privinţa despăgubirilor pentru daune care au legătură directă cu executarea lucrărilor prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol se va aplica legislaţia statului părţii contractante pe al cărui teritoriu este situat imobilul. O parte contractantă nu poate prezenta o cerere de despăgubiri celeilalte părţi contractante. +
Articolul 101. Pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii se constituie Comisia mixtă pentru reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat româno-sârbă (denumită în continuare Comisia mixtă), care constă din delegaţiile fiecăreia dintre părţile contractante.2. Fiecare parte contractantă numeşte preşedintele şi 2 membri. După necesităţi, Comisia mixtă poate angaja experţi şi personal auxiliar.3. Părţile contractante îşi vor comunică reciproc pe cale diplomatică numirea şi înlocuirea preşedintelui delegaţiei. Preşedinţii vor comunică prin scrisori despre alte modificări în componenţa delegaţiilor. +
Articolul 11Comisia mixtă are următoarele atribuţii:a) planifică, organizează, îndrumă şi controlează lucrările la frontieră; … b) ţine evidenţa modificărilor şi completărilor în cazul modificării marcării liniei de frontieră; … c) întocmeşte noile documente de frontieră şi introduce modificările datelor în documentaţia în vigoare; … d) stabileşte grupe de lucru mixte pentru lucrările de la linia de frontieră şi trasează sarcinile acestora; … e) decide dacă este necesară modificarea poziţiei şi formei semnelor de frontieră stabilite prin documentaţia de frontieră (tipul, dimensiunile, materialul şi felul de marcare); … f) la nevoie, pregăteşte propuneri privind modificarea traseului frontierei de stat. … +
Articolul 121. Pentru executarea lucrărilor de teren la frontieră, Comisia mixtă va forma grupuri mixte de lucru, iar pentru elaborarea documentaţiei de frontieră sau pentru executarea sarcinilor concrete va forma grupuri mixte de experţi. Grupurile mixte de lucru şi de experţi îşi vor îndeplini atribuţiile în conformitate cu deciziile Comisiei mixte.2. Pentru necesităţile grupurilor mixte de lucru şi grupurilor mixte de experţi, Comisia mixtă va elabora instrucţiuni de lucru.3. Comisia mixtă va asigura desfăşurarea lucrărilor la frontieră cu acordul şi, dacă este necesar, în prezenţa reprezentanţilor părţilor contractante. +
Articolul 131. Comisa mixtă îşi va desfăşura activitatea prin ţinerea de şedinţe, întâlniri, deplasări pe teren şi controlul lucrărilor la frontieră sau prin schimb de scrisori între preşedinţii delegaţiilor.2. Comisia mixtă se va întruni cel puţin o dată pe an sau, dacă este necesar mai des, alternativ, pe teritoriile statelor părţilor contractante.3. Propunerea pentru ţinerea şedinţelor, întrunirilor, deplasărilor şi controlului la frontieră se face de către preşedintele delegaţiei uneia dintre părţile contractante. Preşedinţii delegaţiilor vor lua măsuri pentru ca întâlnirea să aibă loc în termen de o lună de la primirea invitaţiei.4. Comisia mixtă ia hotărâri în unanimitate. Dacă nu poate rezolva vreo problemă, aceasta se supune spre soluţionare autorităţilor competente ale părţilor contractante. Părţile contractante vor soluţiona diferendele prin negocieri.5. Lucrările Comisiei mixte se vor desfăşura în limba română şi în limba sârbă.6. Pentru fiecare şedinţă, întâlnire, deplasare sau control al lucrărilor la frontieră, Comisia mixtă va întocmi un proces-verbal, în două exemplare, în limbile română şi sârbă, care va fi semnat de preşedinţii delegaţiilor. În cazul în care asupra unor probleme părţile nu pot cădea de acord, în procesul-verbal se va trece poziţia fiecăreia dintre părţi.7. După încheierea lucrărilor la frontieră prevăzute la paragraful 1 al art. 4 din prezenta convenţie, Comisia mixtă va pregăti un proces-verbal final, care va fi supus spre aprobare autorităţilor competente ale fiecărei părţi contractante.8. Părţile contractante se vor informa reciproc cu privire la aprobarea procesului-verbal final pe cale diplomatică. +
Articolul 141. Comisia mixtă îşi va elabora un regulament de lucru.2. Fiecare delegaţie în Comisia mixtă va folosi pentru autentificare sigiliu, respectiv ştampilă de metal, confecţionate în conformitate cu reglementările interne ale statului respectiv. +
Articolul 151. Cu ocazia executării lucrărilor prevăzute de prezenta convenţie, membrii Comisiei mixte, experţii şi personalul auxiliar vor trece frontiera de stat pe baza documentelor obişnuite de călătorie sau cu documente speciale pe care le va stabili Comisia mixtă în acest scop.2. Modalitatea de circulaţie a membrilor grupurilor mixte de lucru pe linia de frontieră şi de trecere pe teritoriul statului celeilalte parţi contractante se va reglementa de către Comisia mixtă.3. Lucrările de frontieră se pot executa numai în cursul zilei, respectiv de la răsăritul până la apusul soarelui. +
Articolul 161. Membrii Comisiei mixte şi persoanele desemnate de aceasta pentru lucrările la frontieră nu pot fi lipsiţi de libertate şi nici de bunurile personale, documentele oficiale, mijloacele de transport, tehnica, materialele şi echipamentul necesare executării lucrărilor la frontieră.2. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol au dreptul să ia pe teritoriul statului celeilalte părţii contractante şi să aducă înapoi, fără formalităţi vamale şi fără plata taxelor vamale sau a altor taxe, mijloacele şi materialele necesare executării lucrărilor la frontieră.3. Pe teritoriul statului lor, părţile contractante vor pune la dispoziţie, în funcţie de necesităţi, persoanelor care execută lucrările la frontieră, mijloace de transport, cazare, mijloace de comunicare şi vor asigura tot sprijinul necesar.4. Persoanele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol pot purta uniformă, dar nu şi armament. +
Articolul 17Fiecare parte contractantă suportă cheltuielile pentru delegaţia sa, experţii, personalul auxiliar şi alte persoane angajate în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute în prezenta convenţie. +
Articolul 181. Prezenta convenţie este supusă procedurilor privind intrarea în vigoare în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor contractante şi va intra în vigoare la 30 (treizeci) de zile de la primirea ultimei notificări prin care părţile contractante îşi vor comunică îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare.2. Prezenta convenţie se încheie pentru o perioadă nedeterminată.3. Părţile contractante pot completa şi modifica prezenta convenţie de comun acord. Modificările şi completările vor intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol.4. Fiecare parte contractantă va putea denunţa oricând prezenta convenţie. Prezenta convenţie îşi va înceta valabilitatea la 6 luni de la primirea de către o parte contractantă a notei de denunţare a celeilalte părţi contractante. +
Articolul 19La data intrării în vigoare a prezentei convenţii îşi va înceta valabilitatea Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, la frontiera de stat româno-iugoslavă, semnată la Belgrad la 15 decembrie 1976.Semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba sârbă, ambele texte fiind egal autentice.Pentru Guvernul României,Adrian Mihai Cioroianu,ministrul afacerilor externePentru Guvernul Republicii Serbia,Vuk Jeremic,ministrul afacerilor externe–-
