CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963

între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea



Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, avînd în vedere prevederile Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, au convenit asupra celor ce urmează: + 
Articolul 11. În valoarea investiţiilor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier"), se includ, în înţelesul art. 5, pct. 2 din Acord, despăgubirile pentru pagubele pricinuite direct prin crearea lacului de acumulare al Sistemului Porţile de Fier (poziţia III.5 din Structura investiţiilor), astfel cum este precizat prin prezenta Convenţie.2. În sensul pct. 1 din prezentul articol, se includ şi despăgubirile pentru pagube la întreruperea producţiei, pe durata strămutării organizaţiilor productive care se refac. + 
Articolul 21. Volumul fizic al pagubelor şi mărimea despăgubirilor pentru pagube se vor stabili pe baza metodelor prevăzute prin prezenta Convenţie şi anexa ei, care face parte integrantă din aceasta Convenţie, conform situaţiei existente la data semnării Acordului, iar pentru clădirile de locuit inclusiv construcţiile auxiliare, conform recensămîntului locuitorilor pentru data de 31 decembrie 19622. Elementele care nu sînt prevăzute prin prezenta Convenţie şi anexa ei şi care sînt necesare pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor şi mărimii despăgubirilor pentru pagube, vor fi stabilite de comun acord de către Proiectantii generali. + 
Articolul 3Toate proiectele tehnice şi documentaţiile tehnico-economice prevăzute la art. 4 al prezentei Convenţii se întocmesc pe bază de teme de proiectare stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. + 
Articolul 41. Volumul fizic al pagubelor pentru poziţiile din Structura investiţiilor:    – Despăgubiri pentru pagube la terenuri (III.5.1.)    – Despăgubiri pentru pagube la clădiri (III.5.2.)    – Despăgubiri pentru pagube la organizaţii productive (III.5.3.),se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenţii.2. Volumul fizic al pagubelor pentru poziţiile din Structura investiţiilor:    – Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4)    – Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5)    – Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7),se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice şi se precizează prin proiecte tehnice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenţii. + 
Articolul 51. Valoarea de deviz a despăgubirilor pentru pagube pentru poziţiile din Structura investiţiilor:    – Despăgubiri pentru pagube la terenuri (III.5.1.)    – Despăgubiri pentru pagube la clădiri (III.5.2.)    – Despăgubiri pentru pagube la organizaţii productive (III.5.3),se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza preţurilor unitare prevăzute în anexa prezentei Convenţii.2. Valoarea de deviz a despăgubirilor, pentru pagube pentru poziţiile din Structura investiţiilor:    – Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.)    – Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.)    – Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.),se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza metodei pentru stabilirea valorii de deviz prevăzute în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi se precizează prin proiecte tehnice în condiţiile prevăzute în articolele 14, 15 şi 16 din Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.3. Valoarea de deviz a despăgubirilor, pentru pagube la obiectele şi instalaţiile edilitare (poziţia III.5.6. din Structura investiţiilor) se includ în Sarcina de proiectare în suma stabilită în anexa prezentei Convenţii. + 
Articolul 61. Despăgubirile pentru pagube intră în decontarea reciprocă potrivit prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.2. Valoarea de deviz a despăgubirilor pentru pagube, stabilită conform prevederilor din art. 5 din prezenta Convenţie, va intră în decontarea între Părţi conform dinamicii prevăzute prin Planul general de execuţie şi în condiţiile prevăzute prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. Aceasta dinamica se va stabili ţinînd seama de:a) dinamica generală a executării Sistemului Porţile de Fier; … b) durata care, potrivit proiectelor tehnice şi documentaţiilor tehnico-economice elaborate conform prezentei Convenţii, este necesară pentru executarea lucrărilor de refacere a bunurilor; … c) termenele la care, ca urmare a creării lacului de acumulare, apar pagube corespunzătoare. …  + 
Articolul 7Documentaţiile tehnico-economice şi proiectele tehnice care se vor elabora pe baza prevederilor prezentei Convenţii servesc numai la stabilirea mărimii despăgubirilor pentru pagube. Fiecare Parte va dispune liber de sumele care i se recunosc drept despăgubiri pentru pagube şi nu este obligată să le întrebuinţeze în scopurile prevăzute prin documentaţiile tehnico-economice şi proiectele tehnice. + 
Articolul 8Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiunilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intră în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi.Facuta la Belgrad, la 30 noiembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.Din împuternicireaGuvernului RepubliciiPopulare Române,N. GheorghiuDin împuternicirea GuvernuluiRepublicii Socialiste FederativeIugoslavia,B. Stojanovic + 
Anexa la Convenţia privind despăgubirile pentru pagubeMETODOLOGIAde stabilire, a volumului fizic al pagubelor şi a mărimii despăgubirilor pentru pagube1. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor şi mărimii despăgubirilor pentru paguba, pagubele se grupează în următoarele categorii:A. Pagube la terenuri;B. Pagube la clădiri;C. Pagube la organizaţii productive;D. Pagube la mine;E. Pagube la comunicaţii;F. Pagube la obiecte şi instalaţii edilitare;G. Pagube la monumente istorice.A. Pagube la terenuri2. Aceasta categorie de pagube se referă la:– terenuri agricole;– terenuri împădurite;– terenuri neproductive;– terenuri ocupate de comunicaţii în localităţi;– terenuri ocupate cu clădiri şi alte obiecte.3. Volumul fizic al pagubelor la terenuri se stabileşte pe baza planurilor geodezice la scara de minimum 1:2.500. Prin ridicările geodezice se stabilesc datele de planimetrie şi structura terenurilor pe culturi.4. Limitele care determina suprafaţa terenurilor inundate pentru regimul de funcţionare al Sistemului Porţile de Fier, cu nivelul de lungă durata al Dunării la gura Nerei la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice şi cu nivelul de scurta durata pînă la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice, se stabilesc în modul următor:– limita inferioară: prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunării la debitul de 6.500 mc/s în regim natural;– limita superioară: pînă la gura Nerei, prin curba de nivel a malurilor 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, iar în amonte de gura Nerei prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunării în regim barat la debitul de 6.500 mc/s şi cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei. Pe sectorul Dunării între km 1045 şi km 1105 limita superioară se ridica în felul următor: în profilul Dunării la km 1075, limita superioară se ridica cu un metru, iar în amonte şi aval aceasta ridicare scade liniar, anulîndu-se în profilele de la km 1045, respectiv km 1105;– limitele menţionate se aplică de la baraj pînă la profilul Dunării în care nivelul apelor la debitul de 6.500 mc/s în regim barat este mai ridicat cu zece centimetri decît nivelul apelor la acelaşi debit în regim natural;– limitele inferioare şi superioare se traseaza pe planurile geodezice pe baza măsurătorilor directe şi calculelor hidrometrice.5. Structura pe culturi cuprinde următoarele categorii de terenuri: terenuri arabile, livezi, vii, fîneţe, păşuni, păduri şi terenuri neproductive.Prin terenuri arabile, se înţeleg terenurile folosite pentru producţia de cereale, legume, culturi de plante industriale şi furaje (în afară de păşuni şi fîneţe), precum şi ogoarele, dacă se folosesc în aceleaşi scopuri de producţie în anii de cultura. În categoria terenurilor arabile se încadrează şi terenurile construite, cum sînt suprafeţele ocupate de clădiri, curţi, străzi, pieţe, parcuri publice, cimitire, terenurile sportive şi terenurile virane din localităţi.Prin livezi se înţeleg terenurile plantate preponderent cu pomi fructiferi, cu goluri pînă la 50%, chiar şi în cazul cînd golurile se folosesc pentru alte culturi agricole.Prin vii se înţeleg terenurile plantate cu viţă de vie hibrida sau nobila.Prin fîneţe se înţeleg terenurile a căror vegetaţie spontana este folosită ca fin.Prin păşuni se înţeleg terenurile a căror vegetaţie spontana se foloseşte pentru pascutul vitelor.Prin păduri se înţeleg terenurile acoperite în cea mai mare parte cu vegetaţie forestieră, care serveşte pentru producţia de lemn de foc sau industrial, sau de lemn de construcţie. La păduri se includ şi golurile din masivele paduroase.Prin terenuri neproductive se înţeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestieră. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afară masivelor paduroase, prundisurile, terenurile mlastinoase şi stufarisurile.Dacă vreun teren se foloseşte concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibila includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifica conform utilizării sale preponderente.6. Despăgubirile pentru pagubele la terenuri se calculează prin aplicarea următoarelor preţuri pe hectar de teren:

Preţurile pe hectar sînt calculate pentru fiecare categorie de teren, prin capitalizarea venitului cu o renta de 4%. Venitul a fost calculat pe baza valorii producţiei anuale realizate la preţurile medii ale produselor agricole de pe pieţele mondiale caracteristice, scăzînd cheltuielile de producţie corespunzătoare:B. Pagube la clădiri7. Aceasta categorie de pagube se referă la următoarele feluri de clădiri:– clădirile de locuit, inclusiv construcţiile auxiliare;– clădirile pentru şcoli, cinematografe, teatre, spitale, dispensare, case de cultura, cluburi, crese şi cămine, clădiri administrative, judecătoreşti şi militare, clădirile pentru activitatea comercială, mestesugareasca, bancară, clădiri de cult, clădiri de posta, construcţiile organizaţiilor agricole ale sectorului cooperatist şi de stat, clădirile destinate culturii fizice şi alte construcţii asemănătoare.8. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare următoarele clădiri:– clădirile din zona lacului de acumulare a căror cota se afla sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;– clădirile din zona lacului de acumulare a căror cota se afla între curba de remuu pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunării la acelaşi debit în regim natural, pînă la profilul Dunării în care diferenţa între aceste curbe este de 20 centimetri.Prin cota a clădirii se înţelege cota cea mai de jos a terenului pe care este construită clădirea.9. Curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi liniile de intersectie ale nivelelor Dunării în regim natural şi regim barat la debitul de 15.860 mc/s cu malurile se traseaza pe planurile geodezice la scara de minimum 1:2.500, pe baza măsurătorilor directe şi calculelor hidrometrice.10. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la clădirile de locuit se stabileşte pe baza numărului de locuitori care trebuie stramutati din aceste clădiri, calculînd 340 dolari SUA pe locuitor. Ca locuitori care trebuie stramutati se considera acele persoane care aveau stabilit domiciliul în zonele definite la punctul 8 al acestei metodologii, la 31 decembrie 1962. Suma de 340 dolari SUA reprezintă cheltuielile medii pe locuitor pentru construirea unor clădiri de locuit şi auxiliare noi, micsorate proporţional cu gradul de uzura a clădirilor existente, precum şi cu valoarea materialelor care se pot întrebuinţa din nou.11. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la toate celelalte feluri de clădiri se stabileşte pe baza mărimii suprafeţelor construite ale acestor clădiri, calculînd 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafaţa construită. Mărimea suprafeţelor construite se stabileşte prin recenzarea şi măsurarea clădirilor.Prin suprafaţa construită se înţelege suprafaţa delimitata de perimetrul exterior al fiecărui etaj al clădirii, excluzînd suprafeţele pivnitelor, podurilor, balcoanelor şi teraselor exterioare.Suma de 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafaţa construită reprezintă cheltuielile medii de realizare a unui metru patrat de suprafaţa construită a clădirii respective noi, micsorate proporţional cu gradul de uzura al clădirilor existente, precum şi cu valoarea materialelor care se pot întrebuinţa din nou.C. Pagube la organizaţiile productive12. Aceasta categorie de pagube se referă la santiere navale, centrale electrice, industria miniera, industria metalurgica prelucratoare, industria alimentara, industria lemnului, industria textila şi la alte organizaţii productive în afară de cele meşteşugăreşti.13. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare organizaţiile productive amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.14. Despăgubirile pentru această categorie de pagube constau din:– despăgubiri pentru clădiri care se stramuta;– despăgubiri pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului;– despăgubiri pentru întreruperea producţiei în timpul strămutării.15. Mărimea despăgubirilor pentru clădiri: industriale, administrative, magazii, depozite şi alte clădiri ale organizaţiilor productive se stabileşte potrivit punctului 11 al prezentei metodologii.16. Mărimea despăgubirilor pentru strămutarea echipamentului, cuprinzînd demontarea, ambalarea, transportul şi remontarea echipamentului tehnic instalat al organizaţiilor productive se stabileşte pe baza greutatii acestui echipament şi cheltuielilor de strămutare pe tona de echipament date în tabela de la punctul 17 al prezentei Metodologii. Aceste cheltuieli sînt stabilite forfetar, se aplică indiferent de natura echipamentului, starea lui şi de distanta de transport şi cuprind şi valoarea materialelor necesare pentru remontare.Nu se considera pagube cheltuielile de ambalare şi transport a echipamentului tehnic mobil care nu necesita demontare şi remontare.17. Mărimea despăgubirilor pentru întreruperea producţiei pe durata strămutării se stabileşte la 40% din valoarea producţiei realizabile pe durata strămutării. Valoarea producţiei realizabile pe durata strămutării se stabileşte pe baza:– preţurilor medii ale produselor corespunzătoare de pe pieţele mondiale caracteristice în anul 1962;– volumului producţiei pe durata strămutării care se stabileşte pe baza producţiei medii zilnice din anii 1961 şi 1962 şi numărului de zile necesare pentru strămutare dat în tabela următoare:

D. Pagube la mine18. Aceasta categorie de pagube se referă la minele situate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.19. Despăgubirile pentru această categorie de pagube constau din:– despăgubiri pentru realizarea de noi accese în locul celor care nu se mai pot folosi;– despăgubirea cheltuielilor de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiţii hidrologice şi hidrogeologice;– despăgubiri pentru clădirile care trebuie strămutate;– despăgubiri pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului;– despăgubiri pentru întreruperea producţiei în timpul strămutării echipamentului.20. Mărimea despăgubirilor pentru realizarea de noi accese şi pentru cheltuielile de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiţii se stabileşte prin proiecte.21. Mărimea despăgubirilor pentru clădirile care trebuie strămutate se stabileşte potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.22. Mărimea despăgubirilor pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului se stabileşte potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii.23. Mărimea despăgubirilor pentru întreruperea producţiei în timpul strămutării se stabileşte potrivit punctului 17 al prezentei Metodologii, considerind minele ca industrie miniera.24. Investiţiile pentru apărarea acceselor, obiectelor şi instalaţiilor situate la suprafaţa terenului nu se includ în despăgubirile pentru pagube, ci sînt cuprinse în poziţia III.1.4. din Structura investiţiilor.E. Pagube la comunicaţii25. Aceasta categorie de pagube se referă la următoarele feluri de comunicaţii:– cai ferate, inclusiv clădirile, obiectele şi instalaţiile care servesc transportul feroviar;– drumuri, inclusiv clădirile, obiectele şi instalaţiile care servesc transportul rutier;– porturi, inclusiv clădirile şi echipamentul;– tractiunea de la Sip;– telecomunicaţii;– linii electrice de înaltă şi joasa tensiune, inclusiv staţiile de transformare.26. Volumul fizic al pagubelor la comunicaţii este determinat de:– strămutarea comunicaţiilor din zona lacului de acumulare situate sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;– suprainaltarea părţilor de comunicaţii din zona lacului de acumulare situate deasupra curbei de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi sub curba nivelelor Dunării în regim barat pentru debitul de 15.860 mc/s, pînă la profilul Dunării în care diferenţa dintre curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunării la acelaşi debit în regim natural este de 20 centimetri. Mărimea acestei suprainaltari reprezintă diferenţa, rotunjita în plus la decimetri întregi, între curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunării la acelaşi debit în regim natural;– construirea de părţi de comunicaţii pentru legarea comunicaţiilor strămutate, cu obiectele existente sau cu obiectele care se stramuta, în măsura în care o asemenea legătură exista la data semnării Acordului.27. Volumul fizic al pagubelor la comunicaţii se stabileşte prin inventariere şi proiecte.Prin inventariere se stabilesc datele cantitative, caracteristicile tehnice şi functionale ale comunicaţiilor care se stramuta, clădirile, obiectele şi instalaţiile aferente, prcum şi cantităţile de materiale, instalaţii şi echipamente a căror demontare şi refolosire în aceleaşi scopuri este tehnic posibila şi economic justificată. Inventarierea se face de către echipe mixte de specialişti.Noile comunicaţii se vor proiecta cu caracteristicile tehnice şi functionale ale comunicaţiilor care se stramuta.28. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la cai ferate cuprinde:– valoarea de deviz a investiţiilor pentru realizarea noilor cai ferate stabilită conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei pentru stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, micşorată cu valoarea materialelor şi instalaţiilor refolosibile, calculată cu preţurile pentru materiale şi instalaţii noi;– cheltuielile de demontare, transport şi depozitare la gara cea mai apropiată a materialelor şi instalaţiilor refolosibile;– despăgubirile pentru clădirile care se stramuta, stabilite conform punctului 11 al prezentei Metodologii;– despăgubirile pentru terenurile ocupate de noile cai ferate, suprafaţa şi structura pe culturi a acestor terenuri se stabilesc prin proiecte, iar mărimea despăgubirilor prin aplicarea preţurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de căile ferate existente nu intră în despăgubiri pentru pagube;– despăgubirile pentru clădirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii caii ferate, stabilite conform punctelor 10 şi 11 ale prezentei Metodologii;– despăgubirile pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii caii ferate, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.29. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la drumuri se stabileşte în acelaşi mod ca şi pentru căile ferate, cu menţiunea ca din valoarea de deviz a investiţiilor pentru construirea noilor drumuri se scad şi cheltuielile de aducere a drumurilor scoase din folosinţă în starea care corespunde drumurilor noi.30. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la porturi cuprinde:– valoarea de deviz a investiţiilor pentru realizarea noilor porturi sau suprainaltarea porturilor existente, stabilită conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, micşorată cu valoarea materialelor refolosibile, calculată cu preţurile pentru materiale noi;– cheltuielile de demontare, transport şi depozitare a acestor materiale în portul cel mai apropiat;– cheltuielile de strămutare a echipamentului tehnic instalat, stabilite potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii, considerind porturile ca santiere navale;– despăgubiri pentru întreruperea lucrului pe durata strămutării, stabilite prin proiecte;– despăgubiri pentru clădirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii;– despăgubiri pentru pagubele la terenurile ocupate de noile porturi; suprafaţa şi structura pe culturi a acestor terenuri se stabileşte prin proiecte, iar mărimea despăgubirilor prin aplicarea preţurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de porturile existente nu intră în despăgubiri pentru pagube;– despăgubiri pentru clădirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii porturilor, stabilite conform punctului 10 şi 11 ale prezentei Metodologii;– despăgubiri pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii porturilor, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.31. Mărimea despăgubirilor pentru tractiunea de la Sip cuprinde:– despăgubiri pentru cheltuielile de demontare, ambalare, transport şi depozitare a echipamentului stabilite la 50 dolari SUA pe tona de echipament;– despăgubirile pentru clădirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.32. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la telecomunicaţii se stabileşte prin aplicarea următoarelor preţuri pe un kilometru de linie TTR existente locale şi interlocalitati:– linii în cablu – 3.000 dolari SUA pe un kilometru, indiferent de numărul de circuite şi felul materialelor;– linii aeriene, conform tabelului următor:

Preţurile de la acest punct reprezintă cheltuielile medii de construire a unui kilometru de linii noi care corespund liniilor existente, micsorate proporţional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum şi cu valoarea materialelor refolosibile. Aceste preţuri cuprind şi cheltuielile de strămutare a centralelor şi altor instalaţii de telecomunicaţii.33. Mărimea despăgubirilor pentru pagube 1a linii electrice se stabileşte prin aplicarea următoarelor preţuri pe un kilometru de linii electrice, de transport şi distribuţie, de înaltă şi joasa tensiune, existente;

Preţurile de la acest punct reprezintă cheltuielile medii de construire a unui km de linii electrice noi care corespund liniilor existente, micsorate proporţional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum şi cu valoarea materialelor refolosibile ale acestor linii. Aceste preţuri cuprind şi cheltuielile de strămutare a statiilor de transformare.F. Pagube la obiecte şi instalaţii edilitare34. Aceasta categorie de pagube se referă la:– obiecte şi instalaţii pentru alimentarea cu apa a localităţilor, inclusiv reţeaua de aductiune şi distribuţie, rezervoarele, puturile, cismelele şi izvoarele amenajate;– obiecte şi instalaţii pentru evacuarea apelor atmosferice şi reziduale, inclusiv fosele septice şi reţeaua de canalizare;– pieţe şi străzi, exclusiv strazile care sînt o parte componenta a drumurilor care sînt incluse la comunicaţiile de la punctul 25 al prezentei Metodologii;– cimitirele care se stramuta.35. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la obiecte şi instalaţii edilitare se stabileşte la suma totală de 500.000 dolari SUA pentru ambele Părţi. Aceasta suma se va împărţi între Părţi proporţional cu numărul locuitorilor care se stramuta, stabilit conform punctului 10 din prezenta Metodologie.G. Pagube la monumente istorice36. Aceasta categorie de pagube se referă la monumentele istorice amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi care trebuie protejate şi strămutate. Lista acestor monumente va fi stabilită de echipe mixte de specialişti.37. Volumul fizic al pagubelor la monumente istorice se va stabili prin proiecte.38. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la monumente, istorice cuprinde:– valoarea de deviz a investiţiilor pentru apărarea monumentelor care nu se stramuta;– despăgubirile pentru cheltuielile de strămutare a monumentelor istorice, constind din cheltuielile de demontare, ambalare, transport şi remontare a monumentelor.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește