asupra viitoarei cooperări multilaterale în domeniul pescuitului în nord-vestul Oceanului Atlantic
Părţile contractante, notând ca statele riverane din nord-vestul Oceanului Atlantic, în conformitate cu principalele pertinente ale dreptului internaţional, şi-au extins jurisdicţia asupra resurselor biologice ale apelor lor adiacente pînă la limite situate la maximum 200 de mile marine faţă de liniile de baza de la care se măsoară lăţimea marii teritoriale şi exercită, în aceste zone, drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării, al conservării şi administrării acestor resurse, luînd în considerare lucrările celei de a treia Conferinţe a Naţiunilor Unite asupra dreptului marii în domeniul pescuitului, dorind sa promoveze conservarea şi utilizarea optima a resurselor halieutice din nord-vestul Atlanticului într-un cadru adecvat regimului de extindere a jurisdicţiei statului riveran asupra pescuitului şi, în consecventa, sa încurajeze cooperarea şi consultarea internationala cu privire la aceste resurse, au convenit asupra celor ce urmează: +
Articolul 11. Zona căreia i se aplică prezenta convenţie, denumita în continuare zona convenţiei, cuprinde apele din nord-vestul Oceanului Atlantic situate la nord de 35 grade 00' latitudine nordica şi la vest de o linie urmând direcţia nord de la 35 grade 00' latitudine nordica şi 42 grade 00' longitudine vestica, pînă la 59 grade 00' latitudine nordica, apoi direct spre vest pînă la 44 grade 00' longitudine vestica şi de aici direct spre nord pînă la coasta Groelandei, precum şi apele golfului Sfantului Laurentiu, Strimtorii Davis şi Marii Baffin la sub de 78 grade 10' latitudine nordica. 2. Zona denumita în prezenta convenţie de zona de reglementare este acea parte din zona convenţiei care se întinde dincolo de zonele în care statele riverane îşi exercită jurisdicţia în domeniul perscuitului. 3. În sensul prezentei convenţii, stat riveran desemnează în continuare o parte contractantă care îşi exercită jurisdicţia asupra pescuitului practicat în apele făcînd parte din zona convenţiei. 4. Prezenta convenţie se aplică tuturor resurselor halieutice din zona convenţiei, cu excepţia somonului, a tonidelor, a pestilor spada, a stocurilor de cetacee administrare de Comisia internationala pentru vanatul balenelor sau orice organizaţiei succesoare, precum şi a speciilor sedentare ale platoului continental, adică acele organisme care, în stadiul exploatării, sînt fie imobile pe sau sub fundul marii, fie incapabile să se deplsaseze dacă nu ar rămîne în contact permanent cu fundul sau subsolul marii. 5. Nici una dintre prevederile prezentei convenţii nu va putea fi considerată în sensul afectării sau prejudicierii poziţiilor ori pretenţiilor oricărei părţi contractante cu privire la apele internaţionale teritorială sau la limitele sau întinderea jurisdicţiei unei părţi în materie de pescuit şi nici în sensul afectării sau prejudicierii vederilor sau poziţiilor vederilor sau poziţiilor unei părţi contractante în ceea ce priveşte dreptul marii. +
Articolul 21. Părţile contractante convin sa creeze şi sa administreze o organizaţie internationala în scopul de a contribui prin cunsultatii şi cooperare la utilizarea optima, administrarea raţională şi conservarea resurselor halieutice din zona convenţiei. Aceasta organizaţie este desemnată sub numele de Organizaţia pescuitului în nord-vestul Atalnticului, denumita în continuare organizaţia, şi îndeplineşte funcţiile enunţate în prezenta convenţie. 2. Organizaţia se compune din: a) un Consiliu general; … b) un Consiliu ştiinţific; … c) o Comisie pentru pescuit; şi … d) un Secretariat. … 3. Organizaţia are personalitate juridică şi se bucura în relaţiile ei cu alte organizaţii internaţionale şi pe teritoriile părţilor contractante, de capacitatea juridică necesară îndeplinirii funcţiilor şi realizării obiectivelor ei. Imunităţile şi privilegiile de care se bucura organizaţia şi reprezentanţii ei pe teritoriul unei părţi contractante sînt determinate pe baza unei înţelegeri între organizaţie şi partea contractantă implicata. 4. Organizaţia îşi are sediul la Dartmouth, Nova Scotia (Canada), sau în orice alt loc asupra căruia va putea decide consiliul general. +
Articolul 3Consiliul general îndeplineşte următoarele funcţii: a) conduce şi coordonează problemele organizatorice, administrative, financiare şi celelalte probleme interne ale organizaţiei, inclusiv relaţiile dintre organele ei constitutive; … b) coordonează relaţiile externe ale organizaţiei; … c) revizuieste şi determina membrii comisiei pentru pescuit în conformitate cu art. XIII; şi … d) exercita celelalte împuterniciri care-i sînt atribuite prin prezenta convenţie. … +
Articolul 41. Fiecare parte contractantă este membra a consiliului general şi va numi în consiliu maximum trei reprezentanţi care pot fi însoţiţi la orice întrunire a acestuia de supleanţi, experţi şi consilieri. 2. Consiliul general alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care îndeplinesc, fiecare, un mandat de doi ani şi sînt reeligibili, fără a-şi putea însă păstra postul mai mult de patru ani consecutivi. Preşedintele este un reprezentant al unei părţi contractante membre a comisiei pentru pescuit. Preşedintele şi vicepreşedintele vor fi reprezentanţi ai unor părţi contractante diferite. 3. Preşedintele consiliului general este preşedintele şi principalul reprezentant al organizaţiei. 4. Preşedintele consiliului general convoacă în fiecare an o sesiune ordinară a organizaţiei în locul ales de consiliul general şi care, în mod normal, a fi situat în America de Nord. 5. În afară sesiunii anuale, preşedintele poate convoca o şedinţa a consiliului general la data şi locul pe care le va alege, la cererea unei părţi contractante sprijină de o altă parte contractantă. 6. Consiliul general poate înfiinţa comitetele şi subcomitetele pe care le considera necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor sale. +
Articolul 51. Fiecare parte contractantă dispune de un vot în deliberările consiliului general. 2. Cu excepţia prevederilor contrare, hotărîrile consiliului general sînt luate cu majoritatea voturilor tuturor părţilor contractante prezentate şi votand afirmativ sau negativ, cu condiţia de a nu se trece la vot fără un cvorum de două treimi din părţile contractante. 3. Consiliul general adopta şi, la nevoie, modifica regulamentul aplicabil desfăşurării şedinţelor şi exercitării funcţiilor sale. 4. Consiliul general prezintă părţilor contractante un raport anual asupra activităţii organizaţiei. +
Articolul 61. Consiliul ştiinţific îndeplineşte următoarele funcţii; a) asigura cadrul necesar consultării şi cooperării între părţile contractante în ceea ce priveşte studierea, evaluarea şi schimbul de date şi avize ştiinţifice referitoare la resursele piscicole din zona convenţiei inclusiv factorii de mediu şi ecologici care influenţează aceste resurse, şi promovează cooperarea părţilor contractante în domeniul cercetării ştiinţifice destinate sa completeze lacunele cunoştinţelor în materie; … b) compileaza statistici, tine evidenta şi publică sau difuzează rapoarte, informaţii şi documentaţii privitoare la resursele piscicole din zona convenţiei, inclusiv factorii de mediu şi ecologici care influenţează aceste resurse; … c) furnizează avize ştiinţifice statelor riverane, atunci cînd acestea le cer în conformitate cu art. VII; şi … d) furnizează avize ştiinţifice comisiei pentru pescuit; în conformitate cu art. VIII sau din proprie iniţiativă, în funcţie de necesităţile comisiei. … 2. Consiliul ştiinţific poate, la nevoie, să-şi îndeplinească funcţiile în colaborare cu alte organizaţii publice sau private avînd obiective similare. 3. Părţile contractante vor furniza Consiliului ştiinţific toate datele statistice şi ştiinţifice disponibile, cerute de consiliu în scopurile prezentului articol. +
Articolul 71. La cererea unui stat riveran, consiliul ştiinţific va studia şi referi asupra oricărei probleme referitoare la fundamentarea ştiinţifică a administrării şi conservării resurselor halieutice ale apelor din zona convenţiei, asupra acelui stat riveran care îşi exercită jurisdicţia. 2. Statul riveran va determina, în consultare cu consiliul ştiinţific, criteriile de referinţa pentru studierea oricărei probleme supuse consiliului în conformitate cu paragraful 1. Aceste criterii de referinţa vor cuprinde, pe lîngă orice alte probleme considerate ca utile, şi pe următoarele în funcţie de aplicabilitatea lor: a) o expunere a problemei supuse, inclusiv o descriere a resurselor piscicole şi a zonei care urmează a fi studiate; … b) în cazul în care se solicita aprecieri sau prognoze ştiinţifice, o descriere a oricărui factor sau a oricărei ipoteze care vor fi luate în considerare; şi … c) dacă este cazul, o descriere a oricărui obiectiv urmărit de statul riveran şi o indicaţie cu privire la genul avizului dorit, fie unul precis, fie mai multe optiuni. … +
Articolul 8Consiliul ştiinţific studiază orice problema pe care i-o prezintă comisia pentru pescuit referitoare la fundamentarea ştiinţifică a administrării şi conservării resurselor galieutice în zona de reglementare şi prezintă un raport asupra acestei probleme. În acest scop, el tine seama de criteriile de referinţa determinate de comisia pentru pescuit cu privire la problema data. +
Articolul 91. Fiecare parte contractantă este membra a consiliului ştiinţific şi numeşte în consiliu proprii săi reprezentaţi, care vor putea fi însoţiţi la orice întrunire a acestuia de supleanţi, experţi şi consilieri. 2. Consiliul ştiinţific alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care îndeplineşte fiecare un mandat de doi ani şi sînt reeligibili, fără însă a-şi putea păstra postul mai mult de patru ani consecutivi. Preşedintele şi vicepreşedintele vor fi reprezentanţi ai unor părţi contractante diferite. 3. La cererea unui stat riveran sau a unei părţi contractante sprijinita de o altă parte contractantă, preşedintele poate convoca, la data şi locul pe care le va alege, o şedinţa a consiliului ştiinţific, alta decât cea anuală prevăzută la art. IV.4. Consiliul ştiinţific poate înfiinţa comitetele şi subcomitetele pe care le considera necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor sale. +
Articolul 101. Avizele ştiinţifice prezentate de către consiliul ştiinţific în baza prezentei convenţii vor fi stabilite prin consens. Atunci cînd nu se poate ajunge la un consens, consiliul menţionează în raportul sau toate opiniile exprimate cu privire la problema în studiu. 2. Hotărîrile consiliului ştiinţific privind alegerea cadrelor, adoptarea şi modificarea regulamentului şi celelalte probleme referitoare la organizarea activităţii sale, se iau cu majoritatea voturilor tuturor părţilor contractante prezente şi votand afirmativ sau negativ, fiecare dintre ele dispunând de un vot nu se poate trece la vot fără un cvorum de două treimi din părţile contractante. 3. Consiliul ştiinţific adopta şi, dacă e cazul, modifica regulamentul aplicabil desfăşurării şedinţelor şi exercitării funcţiilor sale. +
Articolul 111. Comisia pescuit, denumita în continuare comisia, este însărcinată cu administrarea şi conservarea resurselor halieutice ale zonei de reglementare, în conformitate cu prevederile prezentului articol. 2. Comisia poate adopta propuneri în vederea unei acţiuni comune a părţilor contractante, destinată unei utilizări optime a resurselor halieutice din zona de reglementare. Comisia examinează aceste propuneri ţinînd seama de informaţiile sau avizele pertinente ce-i sînt furnizate de consiliului ştiinţific. 3. În exercitarea funcţiilor precizate în paragraful 2, comisia asigura existenta unei concordante între: a) Orice propunere care se aplică unui stoc sau unui grup de stocuri de peste evoluand atît în zona de reglementare cat şi într-o zona aflată sub jurisdicţia de pescuit a unui stat riveran, sau orice propunere care, datorită interdependentei speciilor, ar avea o repercusiune asupra unui stoc sau grup de stocuri de peste care evolueaza în totalitate sau partia într-o zona aflată sub jurisdicţia de pescuit a unui stat riveran; şi … b) Orice măsuri sau hotărîri luate de statul riveran pentru administrarea şi conservarea unui stoc sau grup de stocuri de peste privitoare la activităţile de pescuit aflate sub jurisdicţia sa în materie Statul riveran respectiv şi comisia vor facilita de comun acord coordonarea acestor propuneri, măsuri şi hotărîri. Fiecare stat riveran va informa comisia asupra măsurilor şi hotărârilor sale, în scopurile prezentului acord. … 4. Propunerile adoptate de comisie privind repartizarea capturilor în zona de reglementare trebuie să ţină seama de interesele membrilor comisiei ale căror nave au pescuit în mod tradiţional în aceasta zona; în ceea ce priveşte repartizarea capturilor în zonele de pescuit Grand Banks şi Flemish Cap, membrii comisiei trebuie să acorde o atenţie deosebită părţii contractante ale carei comunităţi costiere depind în primul rând de exploatare stocurilor asociate acestor zone de pescuit şi care a desfăşurat eforturi considerabile pentru a asigura conservarea acestor stocuri prin măsuri internaţionale, în special organizând supravegherea şi inspectarea activităţilor de pescuit internaţionale practicate în aceste zone de pescuit în cadrul unui program internaţional de inepsctie reciprocă. 5. Comisia poate adopta, de asemenea, propuneri privind măsuri internaţionale de control şi supraveghere în zona de reglementare, în scopul de a se asigura aplicarea prezentei convenţii şi a măsurilor intrate în vigoare în baza prezentei convenţii. 6. Fiecare propunere adoptată de comisie va fi transmisă de secretarul executiv tuturor părţilor contractante, specificându-se data transmiterii în scopul paragrafului 1 din art. XII. 7. Sub rezerva prevederile art. XII, fiecare propunere adoptată de comisie în baza prezentului articol va deveni o măsura executorie pentru toate părţile contractante cu începere de la o dată stabilită de comisie. 8. Comisia poate supune consiliului ştiinţific orice problema referitoare la fundamentarea ştiinţifică a administrării şi conservării resurselor halieutice în zona de reglementare, determinând criteriile de referinţa aplicabile la examinarea respectivei probleme. 9 Comisia poate atrege atenţia oricărui sau tuturor membrilor comisiei asupra oricărei proboeme legate de obiectivele şi scopurile prezentei convenţii în zona de reglementare. +
Articolul 121. Dacă un membru al comisiei prezintă secretarului executiv o obiectiune las o propunere, în termen de 60 de zile de la data transmiterii specificată în notificarea propunerii de către secretarul executiv, propunerea nu devine o măsura obligatorie pînă la expirarea a 40 de zile de la data transmiterii specificate în notificarea acelei obiecţiuni către părţile contractante. Din acest moment, orice alt membru al comisiei poate să prezinte, în acelaşi mod, o obiectiune înaintea expirării perioadei suplimentare de 40 de zine sau în cele 30 de zile care urmează datei de transmitere, specificate în notificarea către părţile contractante a oricărei obiecţiuni prezentate în cursul menţionatei perioade suplimentare de 40 de zile, în fucntie de expirarea cea mai tardivă. Propunerea devine atunci o măsura obligatorie pentru toate părţile contractante, cu excepţia celor care au prezentat o obiectiune, la sfîrşitul perioadei sau perioadelor prelungite de prezentare a obiectiunilor. Cu toate acestea, dacă la sfîrşitul acestei sau acestor perioade de prelungire au fost prezentate şi menţinute obiecţiuni de către o majoritate a membrilor comisiei, propunerea nu devine o măsura obligatorie, în afară cazului în care o parte sau toţi membrii comisiei nu ar decide între ei să fie legaţi de ea la o dată convenită. 2. Orice membru al comisiei care a prezentat o obiectiune la o propunere poate să o retragă oricînd, propunerea devenind atunci, imediat, o măsura obligatorie în ceea ce-l priveşte, sub rezerva aplicării procedurii de prezentare a obiectiunilor prevăzute în prezentul articol. 3. După un an de la data intrării în vigoare a unei măsuri, orice membru al comisiei poate în orice moment sa notifice secretarului executiv un aviz privind intenţia sa de a nu se mai considera legat de menţionată măsura; dacă acest aviz nu este retras, menţionată măsura încetează a mai fi obligatorie pentru acel membru în termen de un an de la data primirii avizului de către secretarul executiv. Oricînd, după ce o măsura a încetat sa lege un membru al comisiei în baza acestui paragraf, ea încetează sa lege alt membru al comisiei, la data primirii de către secretarul executiv a unui aviz, notificat de acel membru indicând intenţia sa de a nu mai fi legat. 4. Secretarul executiv notifica imediat fiecărei părţi contractante: a) primirea fiecărei obiecţiuni şi retragerea unei obiecţiuni, avute în vedere la pragrafele 1 şi 2; … b) data la care o propune devine o măsura obligatorie potrivit prevederilor paragrafului 1; şi … c) primirea fiecărui aviz avut în vedere în paragraful 3. … +
Articolul 131. Membrii comisiei vor fi revazuti şi stabiliţi de către consiliul general cu prilejul reuniunii sale anuale, componenta fiind următoarea: a) fiecare parte contractantă care participa la activitatea de pescuit în zona de reglementare; şi … b) orice parte contractantă care a furnizat consiliului general o dovadă suficienta ca se asteapta sa participe la activitatea de pescuit în zona de reglementare în cursul anului reuniunii anuale respective sau în cursul anului calendaristic următor. … 2. Fiecare membru al comisiei va numi în comisie cel mult trei reprezentanţi, care pot fi însoţiţi de supleanţi, experţi şi consilieri la oricare dintre şedinţele acesteia. 3. Orice parte contractantă care nu este membra a comisiei poate să participe la şedinţele acesteia în calitate de observator.4. Comisia va alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care îndeplinesc, fiecare, un mandat de doi ani şi vor putea fi realeşi, fără a-şi putea, însă, păstra funcţia mai mult de patru ani consecutivi. Preşedintele şi vicepreşedintele vor fi reprezentanţi ai unor diferiţi membrii ai comisiei. 5. La cererea unui membru al comisiei, preşedintele poate convoca, la data şi locul pe care le alege, o şedinţa a comisiei, alta decât reuniunea anuală prevăzută la art. IV. 6. Comisia poate să înfiinţeze comitetele şi subcomitetele pe care le considera necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor sale. +
Articolul 141. Fiecare membru al comisiei dispune de un vot în deliberările comisiei. 2. Hotărîrile comisiei sînt luate cu majoritatea voturilor tuturor membrilor comisiei prezenţi şi votand afirmativ sau negativ, cu condiţia de a nu se trage la vot fără cvorum de două treimi din membrii comisiei. 3. Comisia adopta şi, la nevoie, modifica regulamentul aplicabil desfăşurării şedinţelor şi exercitării funcţiilor sale. +
Articolul 151. Secretariatul va asigura organizaţiei servicii în îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor sale. 2. Administratorul şef al secretarului este secretarul executiv, numit de consiliul general potrivit modalităţilor şi condiţiilor stabilite de acesta din urma. 3. Personalul secretariatului este numit de către secretarul executiv în conformitate cu regulamentul şi modalităţile stabilite de consiliul general. 4. Secretarul executiv, sub controlul general al consiliului general, are deplina autoritate asupra personalului secretariatului şi îndeplineşte celelalte funcţii pe care i le atribuie consiliul general. +
Articolul 161. Fiecare parte contractantă îşi asuma cheluielile propriei sale delegaţii la toate întrunirile convocate în baza prezentei convenţii. 2. Consiliul general adopta bugetul anual al organizaţiei. 3. Consiliul general stabileşte cotizatia fiecărei părţi contractante la bugetul anual potrivit formulei următoare: a) 10% din buget se împarte între statele riverane în proporţie egala cu cea a capturilor lor nominale din zona convenţiei în cursul anului incheait cu doi ani înaintea începerii anului bugetar; … b) 30% din buget se împarte egal între toate părţile contractante; şi … c) 60% din buget se împarte între toate părţile contractante în proporţie egala cu cea a capturilor lor nominale din zona convenţiei în cusul anului încheiat cu doi ani înaintea începerii anului bugetar. … Prin capturile nominale menţionate mai sus se înţeleg capturile înregistrate din speciile enumerate în anexa nr. I, care fac parte integrantă din prezenta convenţie. 4. Secretarul executiv notifica fiecărei părţi contractante cotizatia sa calculată conform paragrafului 3 din prezentul articol, iar partea contractantă o va plati organizaţiei cat mai curând posibil după aceasta notificare. 5. Cotizaţiile se plătesc în moneda tarii în care se afla sediul organizaţiei, cu excepţia cazului cînd consiliul general ar autoriza altfel. 6. Sub rezerva aplicării paragrafului 11 al prezentului articol, consiliul general aproba, la prima sa întrunire, un buget pentru restul primului exerciţiu financiar în cursul căruia funcţionează organizaţia, iar secrtarul executiv trimite părţilor contractante copii ale acestui buget, însoţite de notificarea cotizaţiilor lor respective. 7. Pentru exerciţiile financiare următoare, secretarul executiv prezintă fiecărei părţi contractante un proiect de buget anual, însoţit de un tabel al cotizaţiilor, cu cel puţin 60 de zile înaintea reuniunii anuale a organizaţiei în cursul căreia va fi examinat bugetul. 8. O parte contractantă care adera la prezenta convenţie în cursul unui exerciţiu financiar va plati pentru acest exerciţiu o parte din cotizatia calculată în conformitate cu prevederile acestui articol, proporţională cu numărul de luni complete care rămîn din exerciţiu. 9. O parte contractantă care nu a plătit cotizatia sa timp de doi ani consecutivi va fi privată de dreptul de a vota şi de a prezenta obiecţiuni în conformitate cu condiţiile prezenteri convenţii pînă cînd îşi va îndeplini obligaţiile, în afară cazului în care consiliul general ar decide altfel. 10. Operaţiunile financiare ale organizaţiei sînt verificate anual de revizori contabili străini de organizaţie şi aleşi de consiliul general. 11. Dacă convenţia intră în vigoare la 1 ianuarie 1979, prevederile anexei nr. II, care face parte integrantă din prezenta convenţie, se aplică în locul celor ale paragrafului 6. +
Articolul 17Părţile contractante convin sa ia măsuri necesare, inclusiv aplicarea de sancţiuni adecvate în caz de abatere, pentru a da efect prevederilor convenţiei şi a aplica măsurile care devin obligatorii în condiţiile paragrafului 7 al art. XI şi cele care sînt în vigoare conform art. XXIII. Fiecare parte contractantă transmite comisiei o dare de seama anuală asupra măsurilor luate în acest scop. +
Articolul 18Părţile contractante convin sa menţină în vigoare şi sa pună în aplicare în zona de reglementare programul de inspecţie reciprocă în conformitate cu condiţiile art. XVIII sau astfel cum va fi modificat prin măsurile menţionate în paragraful 5 al art. XI. Acest program conferă părţilor contractante drepturi reciproce de control şi inspecţie a navelor, iar apoi de a urmări şi aplica sancţiuni statului sub al cărui pavilion se afla nava, pe baza dovezii rezultând din astfel de controale şi inspecţii. Un raport asupra urmăririlor şi a sancţiunilor aplicate în speta trebuie să fie inclus în darea de seama anuală menţionată în art. XVII. +
Articolul 19Părţile contractante convin sa atragă atenţia oricărui stat care nu este parte la prezenta cpnventie asupra oricărei probleme avînd legătură cu activităţile de pescuit practicate în zona de reglementare de către cetăţenii sau navele acestui stat şi care par să aibă consecinţe nefavorabile asupra realizării obiectivelor prezentei convenţii. Părţile contractante convin, de asemenea, să se consulte în caz de nevoie asupra măsurilor ce urmează a fi luate în vederea prevenirii acestor consecinţe nefavorabile. +
Articolul 201. Zona convenţiei este împărţită în subzone, diviziuni şi subdiviziuni ştiinţifice şi statistice, ale căror limite sînt cele definite în anexa nr. III la prezenta convenţie. 2. La cererea consiliului ştiinţific, consiliul general, votul a două treimi din toate părţile contractante, poate modifica, dacă el considera ca ar fi necesar în scopuri ştiinţifice sau statistice, limitele subzonelor, diviziunilor şi subdiviziunilor ştiinţifice şi statistice precizate în anexa nr. III, cu condiţia de a avea acordul fiecărui stat riveran care îşi exercită jurisdicţia asupra pescuitului în orice parte a zonei vizate. 3. La cererea comisiei pentru pescuit şi după consultarea consiliului ştiinţific, consiliul general, cu votul a două treimi din toate părţile contractante. Va putea diviza zona de reglementare, dacă el considera necesar aceasta în scopuri administrative, în diviziuni şi subdiviziuni de reglementare adecvate care, ulterior, pot fi modificate în conformitate cu aceeaşi procedura. Limitele acestor diviziuni şi subdiviziuni trebuie să fie definite în anexa nr. III. 4. Anexa nr. III la prezenta convenţie, în forma sa actuala sau astfel cum va fi modificată din timp în timp în baza acestui articol, face parte integrantă din convenţie. +
Articolul 211. Orice parte contractantă poate să propună amendamente la prezenta convenţie. Consiliul general le studiază şi le da curs cu prilejul unei reuniuni anuale sau al unei şedinţe extraordinare. Orice proiect de amendament este transmis secretarului executiv cu cel puţin 90 de zile înaintea şedinţei în care se apreciază ca i se va da curs, iar secretarul executiv îl transmite imediat tuturor părţilor contractante. 2. Proiectele de amendament la prezenta convenţie sînt adoptate în consiliul general cu o majoritate de trei pătrimi din toate părţile contractante. Textul amendamentelor propuse şi adoptate în acest fel va fi transmis de către depozitar tuturor părţilor contractante. 3. Un amendament intră în vigoare pentru toate părţile contractante după 120 de zile de la data transmiterii specificată în notificarea prin care depozitarul confirma primirea unui aviz scris privind aprobarea amendamentului de către trei pătrimi din toate părţile contractante, în afară cazului în care orice altă parte contractantă ar notifica depozitarului obiecţiunea sa la acel amendament în cursul a 90 de zile de la data transmiterii specificată în confirmarea de primire a depozitarului, în care caz amendamentul nu intră în vigoare pentru nici o parte contractantă. Orice parte contractantă care a prezentat o obiectiune la un amendament poate să o retragă oricînd. Dacă toate obiectiunile la un amendament sînt retrase, amendamentul intră în vigoare pentru toate părţile contractante după 120 de zile de la data transmiterii specificată în notificarea prin care depozitarul confirma primirea ultimei retrageri. 4. Orice parte care adera la prezenta convenţie după adoptarea unui amendament, în conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol, va fi considerată ca a aprobat amendamentul respectiv. 5 Depozitarul va notifica fără întîrziere tuturor părţilor contractante primirea notificărilor privind aprobarea amendamentelor, primirea notificărilor privind o obiectiune sau retragerea unie obiecţiuni, precum şi intrarea în vigoare a amendamentelor. +
Articolul 221. Prezenta convenţie este deschisă pentru semnare pînă la 31 decembrie 1978, la Ottawa, tuturor părţilor reprezentate la Conferinţa diplomatică asupra viitorului cooperării multilaterale în domeniul pescuitului în nord-vestul Atlanticului, ţinuta la Ottawa între 11-21 octombrie 1977 După aceea, va fi deschisă pentru aderare. 2. Prezenta convenţie este supusă ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari şi instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare se depozitează la guvernul Canadei, denumit în prezenta convenţie depozitar. 3. Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii ianuarie care va urma depozitarii instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către cel puţin şase semnatari dintre care cel puţin unul îşi exercită jurisdicţia asupra pescuitului în ape care fac parte din zona convenţiei. 4. Orice parte care nu a semnat prezenta convenţie poate adera la ea printr-o notificare scrisă către depozitar. Aderarile primite de către depozitar înainte de data intrării în vigoare a prezentei convenţii intră în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei convenţii. Aderarile primite de depozitar după data intrării în vigoare a prezentei convenţii intră în vigoare la data primirii lor de către depozitar. 5. Depozitarul comunică tuturor semnatarilor şi tuturor părţilor aderente toate ratificarile, acceptarile sau aprobările depozitare şi aderarile primite. 6. Depozitarul convoacă prima întrunire a organizaţiei în cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare a convenţiei şi comunică ordinea de zi proviziorie fiecărei părţi contractante cu cel puţin o luna înainte de data reuniunii. +
Articolul 23La intrarea în vigoare a prezentei convenţii, fiecare propunere care a fost transmisă sau care este în vigoare la acea data conform art. VIII din Convenţia internationala din 1949 pentru pescuitul în nod-vestul Oceanului Atlantic (Convenţia I.C.N.A.F.) devine, sub rezerva prevederilor Convenţiei I.C.N.A.F., o măsura executorie pentru fiecare parte contractantă în privinta zonei de reglementare, fie imediat dacă propunerea a intrat deja în vigoare în baza Convenţiei I.C.N.A.F., fie la data la care trebuie să între în vigoare în baza menţionatei convenţii. Sub rezerva aplicării paragrafului 3 al art. XII, fiecare asemenea măsura va rămîne executorie pentru fiecare parte contractantă pînă la expirarea sau înlocuirea ei cu o măsura care devine executorie conform art. XI din prezenta convenţie, cu condiţia ca nici o asemenea înlocuire sa nu între în vigoare înaintea unui an de aplicare a prezentei convenţii. +
Articolul 241. Orice parte contractantă se poate retrage din convenţie la 31 decembrie al oricărui an notificând în acest scop, la sau înainte de 30 iunie al acelui an, un aviz depozitarului, care-l va transmite în copie celorlalte părţi contractante. 2. Orice altă parte contractantă poate, din acel moment, să se retragă din convenţie la aceeaşi dată de 31 decembrie, notificând un aviz în acest scop depozitarului, în cel mult o luna după primirea copiei unei notificări de retragere, conform paragrafului al prezentului articol. +
Articolul 251. Originalul convenţiei este depozitat la guvernul Canadei care va transmite copii certificate ale acesteia tuturor semnatarilor şi tuturor părţilor aderente. 2. Depozitarul va inregistra convenţia la Secretariatul Naţiunilor Unite. +
Anexa 1Lista speciilor pentru care se stabilesc capturi nominale servind la calcularea bugetului anual conform articolului XVI Atlantic cod Gadus morhua Haddock Melanogrammus aeglefinus Atalntic redfish Sebastes marinus Silver hake Merluccius bilinearis Red hake Erophycis chuss Pollock Pollachiuc virens American plaice Hippoglossoides platessoides Witch flounder Glyptocephalus cynoglossus Yellowtail flounder Limanda ferruginea Greenland halibut Reinhardtius hippoglossoides Roundnose grenadier Macrourus rupestris Atlantic herring Clupea herengus Atlantic mackerel Scomber scombrus Atlantic butterifish Peprilus tricanthus River herring (alewife) Alosa pseudoharengus Atlantic argentine Argentina silus Capelin Mallotus villosus Long finned squid Logilo pealei Short finned squid Illex illecebrosus Shrimps Pandalus sp. +
Anexa 2Subzone, diviziuni şi subdiviziuni ştiinţifice şi statistice Subzonele, diviziunile şi subdiviziunile ştiinţifice şi statistice prevăzute la art. XX al prezentei convenţii sînt următoarele: 1. a) Subzona 0 – Partea din zona convenţiei care se afla la nord de paralela 61 grade 00' latitudine nordica; limitată la est de o linie care merge drept spre nord de la un punct situat la 61 grade 00' latitudine nordica şi 59 grade 00' longitudine vestica pînă la paralela 69 grade 00' latitudine nordica, apoi în direcţia nord-vest de-a lungul unei loxodrome pînă la un punct situat la 75 grade 00' latitudine nordica şi 73 grade 30' longitudine vestica şi de acolo direct spre nord pînă la paralela 78 grade 10' latitudine nordica; şi limitată la vest de o linie care începe la 61 grade 00' latitudine nordica şi 65 grade 00' longitudine vestica şi merge în direcţia nord-vest de-a lungul unei loxodrome pînă la coasta Insulei Baffin, la East Bluff (61 grade 55' latitudine nordinca şi 66 grade 20' longitudine vestica) şi de acolo în direcţia nord de-a lungul coastei insulelor Baffin, Bylot, Devon şi Ellesmere, urmând meridianul 80 grade 00' longitudine vestica în apele situate între aceste insule pînă la paralela 78 grade 10' latitudine nordica. 1. b) Subzona 0 cuprinde doua diviziuni: Diviziunea 0-A-partea subzonei care se afla la nord de paralela 66 grade 15' latitudine nordica; Diviziunea 0-B-partea subzonei care se afla la sud de paralela 66 grade 15' latitudine nordica. 2. a) Subzona 1 – Partea din zona convenţiei care se afla la este de subzona 0 şi la nord şi este de loxodroma care uneste un punct situat la 61 grade 00' latitudine nordica şi 59 grade 00' longitudine vestica cu un punct situat la 52 grade 15'latitudine nordica şi 42 grade 00' longitudine vestica. 2. b) Subzona 1 cuprinde şase diviziuni: Diviziunea 1 A-Partea subzonei care se afla la nord de paralela 68 grade 50' latitudine nordica (Christianshaab; Diviziunea 1 B-Partea subzonei care se afla între paralela 66 grade 15' latitudine nordica ( 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak) şi paralela 68 grade 50' latitudine nordica (Christianshaab; Diviziunea 1 C-Partea subzonei care se afla între paralela 64 grade 15' latitudine nordica ( 4 mile marine la nord de Godthaab) şi paralela 66 grade 15' latitudine nordica ( 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak); Diviziunea 1 D-Partea subzonei care se afla între paralela 62 grade 30' latitudine nordica (ghetarul Frederikshaab) şi paralela 64 grade 15' latitudine nordica ( 4 mile marine la nord de Godthaab); Diviziunea 1 E-Partea subzonei care se afla între paralela 60 grade 45' latitudine nordica (Cape Desolation) şi paralela 62 grade 30' latitudine nordica (ghetarul Frederikshaab); Diviziunea 1 F-Partea subzonei care se afla la sud de 60 grade 45' latitudine nordica (Cape Desolation); 3 a) Subzona 2 – Partea din zona convenţiei care se afla la est de meridianul 64 grade 30 0' longitudine vestica în zona stramtorii Hudson, la sud se subzona 0 la sud şi la vest de subzona 1 şi la nord de paralela 52 grade 15' latitudine nordinca. 3 b) Subzona 2 cuprinde trei diviziuni: Diviziunea 2 G – Partea din subzona care se afla la nord de paralela 57 grade 40' latitudine nordica (Cape Mugford); Diviziunea 2 H – Partea din subzona care se afla între paralela 55 grade 20' latitudine nordica (Hopedale) şi paralella 57 grade 40' latitudine nordica (Cape Mugford); Diviziunea 2 J – Partea din subzona acre se afla la sud de paralela 55 grade 20' latitudine nordica (Hopedale); 4 a) Subzona 3 – Partea din zona convenţiei care se afla la sud se paralela 52 grade 15' latitudine nordica; la este de o linie care merge direct spre nord de la capul Bauld, pe coasta nordica a Terrei Nova pînă la 52 grade 15' latitudine nordica; la nord de paralela 39 grade 00' latitudine nordica; şi la est şi nord de loxodroma care începe la 39 grade 00' latitudine nordica şi 50 grade 00' longitudine vestica şi merge în direcţia nord-vest pentru a trece printr-un punct situat la 43 grade 30' latitudine nordica şi 55grade 00' longitudine vestica în direcţia unui punct situat la 47grade 50'latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica pînă intersectează linia dreapta care uneste Capul Ray, pe coasta Terrei Nova, cu Capul Nord pe insula Cap Breton; apoi în direcţia nord-est, de-a lungul liniei menţionate pînă la Capul Ray. 4 b) Subzona 3 cuprinde şase diviziuni: Diviziunea 3 K – Partea din subzona care se afla la nord de paralella 49 grade 15' latitudine nordica (Cape Freels, Terra Nova); Diviziunea 3 L – Partea din subzona care se afla între coasta Terrei Nova, de la Cape Freels pînă la Cape St. Mary şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la Cape Freels şi, mergand direct spre est, pînă la meridianul 46 grade 30' latitudine nordica, de aici direct spre vest pînă la meridianul 54 grade 30' longitudine vestica, şi de aici de-a lungul unei loxodrome către Cape St. Mary (Terra Nova); Diviziunea 3 M – Partea din subzona care se afla la sud de paralella 49 grade 15' latitudine nordica şi la est de meridianul 46 grade 30' longitudine vestica; Diviziunea 3 N – Partea din subzona care se afla la sud de paralela 46 grade 00' latitudine nordica şi între meridianele 46 grade 30' şi 51 grade 00' longitudine vestica; Diviziunea 3 O – Partea din subzona care se afla la sud de paralela 46 grade 00' latitudine nordica şi între meridianele 51 grade 00' şi 54 grade 30' longitudine vestica; Diviziunea 3 P – Partea din subzona care se afla la sud de coasta Terrei Nova şi la vest de o linie care merge de la capul St. Mary, Terra Nova, pînă la un punct situat la 46 grade 00' latitudine nordica şi 54 grade 30' longitudine vestica şi de acolo direct spre sud la limita subzonei, Diviziunea 3 P se împarte în doua subdiviziuni; 3 Pn – Subdiviziunea de nord-vest – partea din diviziunea 3 P care se afla la nord-vest de o linie care merge de la insula Burgeo, Terra Nova, aproximativ către sud-vest pînă la un punct situat la 46 grade 50' latitudine nordica şi 58 grade 50' longitudine vestica; 3 Ps – Subdiviziunea de sud-est – partea din diviziunea 3 P care se afla la sud-vest delinia trasata pentru subdiviziunea 3 Pn.5 a) Subzona 4 – Partea din zona convenţiei care se afla la nord de paralela 39 grade 00' longitudine nordica, la vest de subzona 3 şi la est de linia trasata după cum urmează: începînd de la extremitatea frontierei internaţionale dintre S.U.A. şi Canada în canalul Grand Manan, dintr-un punct situat la 44 grade 46'35.346 latitudine nordica şi 66 grade 54'11.253 longitudine vestica, de acolo mergand direct spre sud pînă la paralela 43 grade 50' latitudine nordica; de acolo direct spre vest pînă la meridianul 67 grade 40 0' longitudine vestica, apoi direct spre sud pînă la paralela 42 grade 20' latitudine nordica; de aici, direct spre est pînă la un punct situat la 66 grade 00' longitudine vestica; apoi de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud-est, pînă la un punct situat la 42 grade 00' latitudine nordica şi 65 grade 40' longitudine vestica; apoi direct spre sud pînă la paralela 39 grade 00' latitudine nordica. 5 b) Subzona 4 cuprinde şase diviziuni: Diviziunea 4 R – Partea din subzona care se afla între coasta Terrei Nova, de la capul Bauld pînă la capul Ray, şi o linie trasata în felul următor: începînd de la capul bauld şi mergand direct spre nord pînă la paralela 52 grade 15' latitudine nordica, apoi direct spre vest pînă la coasta Labradorulu, apoi de-a lungul coastei Labradorului pînă la extremitatea frontierei dintre Labrador şi Quebec, de acolo de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud-vest, pînă la un punct situat la 49 grade 25' latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica, de acolo direct spre sud pînă la un punct situat la 47 grade 50' latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica, apoi de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud-est, pînă la punctul în care limita subzonei 3 intersectează drepata care uneste Capul Nord, Nova Scotia, cu Capul Ray, Terra Nova, şi de acolo pînă la Capul Ray, Terra Nova; Diviziunea 4 S – Partea din subzona care se afla între coasta sudica a provinciei Quebec, de la extremitatea frontierei Labrador – Quebec pînă la Pointe des Monts şi o linie trasata în felul următor: începînd de la Pointe des Monts şi mergand, direct spre est, pînă la u punct situat la 49 grade 25' latitudine nordica şi 64 grade 40' longitudine vestica, de acolo de-a lungul unei loxodrome în direcţia est-sud -est pînă la un punct situat la 47 grade 50'latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica, apoi direct spre nord pînă la un punct situat la 49 grade 25' latitudine nordica şi 60 grade 00'longitudine vestica, apoi de-a lungul unei loxodrome în direcţia nord-est pînă la extremitatea frontierei dintre Labrador şi Quebec; Diviziunea 4 T – Partea din subzona acre se afla între coastele Noii Scotii, New Brunswick şi Quebec, de la Capul Nord pînă la Pointe des Monts şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la Pointe des Monts şi mergand direct spre est pînă la un punct situat la 49 grade 25 0' latitudine nordica şi 64 grade 40' longitudine vestica, de acolo de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud-est pînă la un punct situat la 47 grade 50' latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica şi de aici de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud pînă la Capul Nord, Nova Scotia; Diviziunea 4 V – Partea din subzona care se afla între coasta Noii Scotii, între Capul Nord şi Fourchu, şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la Fourchu şi mergand de-a lungul unei loxodrome în direcţia este pînă la un punct situat la 45 grade 40' latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica, de acolo direct spre sud de-a lungul meridianului 60 grade 00' longitudine vestica pînă la paralela 44 grade 10' latitudine nordica, apoi direct spre est pînă la meridianul 59 grade 00' longitudine vestica, apoi direct spre sud pînă la paralela 39 grade 00' latitudine nordica, apoi direct spre est pînă la un punst în care limita dintre subzonele 3 şi 4 intalneste paralela 39 grade 00' latitudine nordica, apoi de-a lungul limitei dintre subzonele 3 şi 4 şi o linie care se continua în direcţia nord vest pînă la un punct situat la 47 grade 50' latitudine norduca su 60 grade 00' longitudine vestica şi de acolo de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud pînă la Capul Nord, Nova Scotia; Diviziunea 4 V este împărţită în doua subdiviziuni: 4 Vn – Subdiviziunea nordica – partea de diviziune 4 V care se afla la nord de paralela 45 grade 40' latitudine nordica; 4 Vs – Subdiviziunea sudica – partea de diviziune 4 V care se afla la sud de paralela 45 grade 40' latitudine nordica; Diviziunea 4 W – Partea din subzona care se afla între costa Noii Scotii, inre Halifax şi Fourchu, şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la Fourchu şi mergand de-a lungul unei loxodrome în direcţia est pînă într-un punct situat la 45 grade 40' latitudine nordica şi 60 grade 00' longitudine vestica, apoi direct spre sud de-a lungul meridianului 60 grade 00' longitudine vestica pînă la paralela 44 grade 10' latitudine nordica, apoi direct spre est pînă la meridianul 59 grade 00' longitudine vestica, apoi direct spre sud pînă la paralela 39 grade 00' latitudine nordica, apoi direct spre vest pînă la meridianul 63 grade 20' longitudine vestica, apoi direct spre nord pînă la un punct de pe acest meridian situat la 44 grade 20' latitudine nordica şi apoi de-a lungul unei loxodrome în direcţia nord-vest pînă la Halifax, Nova Scotia; Diviziunea 4 X – Partea din subzona care se afla între limita de vest a subzonei 4 şi coastele New Brunswick, Noii Scotii, de la extremitatea limitei dintre New Brunswick şi maine pînă la Halifax, şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la Halifax şi mergand de-a lungul unei loxodrome în direcţia sud-vest pînă la un punct situat la 44 grade 20' latitudine nordica şi 63 grade 20' longitudine vestica, apoi direct spre sud pînă la paralela 39 grade 00' latitudine nordica şi apoi spre vest pînă la meridianul 65 grade 40' longitudine vestica. 6 a) Subzona 5 – Partea din zona convenţiei care se afla la vest de limita vestica a subzonei 4, la nord de paralela 39 grade 00' latitudine nordica şi la est de meridianul 71 grade 40' longitudine vestica. 6 b) Subzona 5 se compune din două diviziuni: Diviziunea r Y – Partea din subzona care se afla între coastele Maine, New Hampshire şi Massachusetts, de la frontiera dintre Maine şi New Brumswich pînă la 70 grade 00' longitudine vestica la Cape Cod (la aproximativ 42 grade latitudine nordica) şi o linie trasata după cum urmează: începînd de la un punct de pe Cape Cod situat la 70 grade longitudine vestica ( la aproximativ 42 grade latitudine nordica), apoi mergand direct spre nord pînă la 42 grade 20' latitudine nordica, apoi direct spre est pînă la 67 grade 40' longitudine vestica pînă la limita dintre subzonele 4 şi 5 şi apoi de-a lungul acestei limite pînă la frontiera dintre Canada şi S.U.A. Diviziunea 5 Z – Partea din subzona care se afla la sud şi la este de diviziunea r Y. Diviziunea 5 Z cuprinde doua părţi: 5 Z e – Partea de est – partea din diviziune 5 Z care se afla la este de meridianul 70 grade 00' longitudine vestica; şi 5 Z w – Partea de vest – partea din diviziune 5 Z care se afla la vest de meridianul 70 grade 00' longitudine vestica. 7 a) Subzona 6 – Partea din zona convenţiei marginita de o linie care începe dintr-un punct de pe coasta Rhode Island, situat la 71 grade 40' longitudine vestica, şi mergand de acolo direct spre sud pînă la 39 grade 00' latitudine nordica, apoi direct spre est pînă la 42 grade 00' longitudine vestica, apoi direct spre sud pînă la 35 grade 00' latitudine nordinca, apoi direct spre vest pînă la coasta Americii de Nord, apoi spre nord de-a lungul coastei Americii de Nord pînă la un punct de pe Rhose Island situat la 71 grade 40' longitudine vestica. 7 b) Subzona 6 se compune din 8 diviziuni: Diviziunea 6 A – Partea din subzona care se afla la nord de paralela 39 grade 00' latitudine nordica şi la vest de subzona 5; Diviziunea 6 B – partea din subzona care se afla la vest de paralella 70 grade 00' longitudine vestica, la sud de paralela 39 grade 00' latitudine nordica şi la nord şi vest de o linie care merge spre vest de-a lungul paralelei 37 grade 00' latitudine nordica pînă la 76 grade 00' longitudine vestica şi de acolo direct spre sud pînă la capul Henry, Virginia; Diviziunea 6 C – Parte din subzona care se afla la vest de 70 grade 00' longitudine vestica şi la sud de paralela 35 grade 00' latitudine nordica; Diviziunea 6 D – Partea din subzona care se afla la est de diviziunea 6 B şi 6 C şi la vest de 65 grade 00' longitudine vestica; Diviziunea 6 E – Partea din subzona care se afla la este de diviziunea 6 D, la vest de 60 grade 00' longitudine vestica; Diviziunea 6 F – Partea din subzona care se afla la este de diviziunea 6 E şi la vest de 55 grade 00' longitudine vestica; Diviziunea 6 G – Partea din subzona care se afla la este de diviziunea 6 F şi la vest de 50 grade 00' longitudine vestica; Diviziunea 6 H – Partea din subzona care se afla la este de diviziunea 6 G şi la vest de 42 grade 00' longitudine vestica. ──────────────────
