cu privire la drepturile copilului**)
––––-Notă …
**) Traducere.PREAMBULStatele părţi la prezenta convenţie,având în vedere ca, în conformitate cu principiile proclamate de Carta Naţiunilor Unite, recunoaşterea demnităţii şi a drepturilor egale şi inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertăţii, dreptatii şi păcii în lume,având în vedere ca în Carta popoarele Naţiunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane şi au hotărât sa promoveze progresul social şi condiţii mai bune de trai în contextul unei libertăţi sporite,recunoscând faptul ca Natiunile Unite, în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului şi în pactele internaţionale privind drepturile omului, au proclamat şi au convenit ca fiecare poate să se prevaleze de drepturile şi de libertăţile enunţate de acestea, fără nici o deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, naţionalitate şi origine socială, situaţie materială, statut la naştere sau alt statut,amintind faptul ca în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la îngrijire şi asistenţa speciale,având convingerea ca familia, ca unitate de baza a societăţii şi ca mediu natural destinat creşterii şi bunastarii tuturor membrilor săi şi, în special, a copiilor, trebuie să beneficieze de protecţia şi de asistenţa de care are nevoie pentru a-şi putea asuma pe deplin responsabilităţile în cadrul societăţii,recunoscând ca pentru dezvoltarea plenara şi armonioasă a personalităţii sale copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosfera de fericire, dragoste şi înţelegere,ţinând seama de faptul ca un copil trebuie să fie pe deplin pregătit sa traiasca independent în societate şi să fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Naţiunilor Unite şi, în special, în spiritul păcii, demnităţii, libertăţii, tolerantei, egalităţii şi solidarităţii,având în vedere ca necesitatea de a extinde protecţia specială acordată copilului a fost enuntata în Declaraţia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului şi în Declaraţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală la 20 noiembrie 1959, şi a fost recunoscută în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (în special art. 23 şi 24), în Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale (în special art. 10) şi în statutele şi instrumentele aplicabile ale instituţiilor specializate şi ale organizaţiilor internaţionale preocupate de bunăstarea copilului,având în vedere ca, asa cum s-a arătat în Declaraţia drepturilor copilului, "data fiind lipsa sa de maturitate fizica şi intelectuală, copilul are nevoie de protecţie şi îngrijire speciale, inclusiv de o protecţie juridică adecvată, atât înainte cat şi după naşterea sa",reamintind dispoziţiile Declaraţiei cu privire la principiile sociale şi juridice aplicabile protecţiei şi bunastarii copiilor, cu referire specială la practicile în materie de plasament familial şi de adopţie pe plan naţional şi internaţional, precum şi Regulile minimale standard ale Naţiunilor Unite privind administrarea justiţiei în cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaraţia privind protecţia femeilor şi copiilor în caz de stare de urgenta şi de conflict armat,recunoscând ca în toate ţările lumii exista copii care trăiesc în condiţii extrem de dificile şi care au nevoie de o atenţie deosebită,ţinând seama de importanţa traditiilor şi a valorilor culturale ale fiecărui popor în protejarea şi dezvoltarea armonioasă a copilului,recunoscând importanţa cooperării internaţionale destinate îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale copiilor din toate ţările şi, în special, din ţările în curs de dezvoltare,convin după cum urmează: +
Partea I +
Articolul 1În sensul prezentei convenţii, prin copil se înţelege orice fiinta umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub aceasta vârsta. +
Articolul 21. Statele părţi se angajează să respecte şi sa garanteze drepturile stabilite în prezenta convenţie tuturor copiilor din jurisdicţia lor, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de naţionalitate, apartenenţa etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizica, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia.2. Statele părţi vor lua toate măsurile de protejare a copilului împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancţionare pe considerente ţinând de situaţia juridică, activităţile, opiniile declarate sau convingerile părinţilor, ale reprezentanţilor săi legali sau ale membrilor familiei sale. +
Articolul 31. În toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţa socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.2. Statele părţi se obliga să asigure copilului protecţia şi îngrijirea necesare în vederea asigurării bunastarii sale, ţinând seama de drepturile şi obligaţiile părinţilor săi, ale reprezentanţilor săi legali sau ale altor persoane cărora acesta le-a fost încredinţat în mod legal, şi în acest scop vor lua toate măsurile legislative şi administrative corespunzătoare.3. Statele părţi vor veghea ca instituţiile, serviciile şi aşezămintele care răspund de protecţia şi îngrijirea copiilor să respecte standardele stabilite de autorităţile competente, în special cele referitoare la securitate şi sănătate, la numărul şi calificarea personalului din aceste instituţii, precum şi la asigurarea unei supravegheri competente. +
Articolul 4Statele părţi se angajează sa ia toate măsurile legislative, administrative şi de orice alta natura necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta convenţie. În cazul drepturilor economice, sociale şi culturale statele părţi se obliga sa adopte aceste măsuri, fără a precupeti resursele de care dispun şi, dacă este cazul, în cadrul cooperării internaţionale. +
Articolul 5Statele părţi vor respecta responsabilităţile, drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor naturali ai copilului sau, după caz şi conform traditiei locale, membrilor familiei largite sau comunităţii, tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o maniera corespunzătoare capacităţilor în continua dezvoltare ale copilului, îndrumarea şi orientarea necesare în exercitarea de către copil a drepturilor recunoscute în prezenta convenţie. +
Articolul 61. Statele părţi recunosc dreptul la viaţa al fiecărui copil.2. Statele părţi vor face tot ce le sta în putinta pentru a asigura supravietuirea şi dezvoltarea copilului. +
Articolul 71. Copilul se înregistrează imediat după naşterea sa şi are, prin naştere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, în măsura posibilului , dreptul de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit de aceştia.2. Statele părţi vor veghea ca aplicarea acestor drepturi să respecte legislaţia lor naţionala şi obligaţiile pe care acestea şi le-au asumat în temeiul instrumentelor internaţionale aplicabile în materie, în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid. +
Articolul 81. Statele părţi se obliga să respecte dreptul copilului de a-şi păstra identitatea, inclusiv cetăţenia, numele şi relaţiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nici o imixtiune ilegala.2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identităţii sale, statele părţi vor asigura asistenţa şi protecţia corespunzătoare pentru ca identitatea acestuia să fie restabilita cat mai repede posibil. +
Articolul 91. Statele părţi vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora, exceptând situaţia în care autorităţile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare şi cu respectarea legilor şi a procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este în interesul suprem al copilului. O astfel de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltratati sau neglijati de părinţi sau în cazul în care părinţii trăiesc separat şi se impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de reşedinţa a copilului.2. În toate cazurile prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol toate părţile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri şi de a-şi face cunoscute punctele de vedere.3. Statele părţi vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre ei de a întreţine relaţii personale şi contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, în mod regulat, exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.4. Când separarea rezultă din măsuri luate de către un stat parte, precum detenţia, închisoarea, exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauza, survenită în timpul detentiei) ambilor părinţi sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, părinţilor, copilului sau, după caz, unui alt membru al familiei informaţiile esenţiale despre locul unde se găsesc membrul sau membrii familiei, exceptând cazul în care divulgarea acestor informaţii ar aduce prejudicii bunastarii copilului. Statele părţi vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri sa nu antreneze prin ea însăşi consecinţe dăunătoare pentru persoana sau persoanele interesate. +
Articolul 101. În conformitate cu obligaţia ce revine statelor părţi potrivit art. 9 paragraful 1, orice cerere depusa de un copil sau de părinţii acestuia, în vederea intrării într-un stat parte sau a părăsirii acestuia în scopul reintregirii familiei, va fi examinata de statele părţi cu bunavointa, umanism şi cu operativitate. Statele părţi vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sa nu antreneze consecinţe nefaste asupra solicitanţilor şi membrilor familiei acestora.2. Copilul ai cărui părinţi îşi au reşedinţa în state diferite va avea dreptul de a întreţine, în afară unor situaţii excepţionale, relaţii personale şi contacte directe, în mod regulat, cu ambii săi părinţi. În acest scop şi în conformitate cu obligaţia care revine statelor părţi în temeiul art. 9 paragraful 1, statele părţi vor respecta dreptul copilului şi al părinţilor săi de a părăsi orice ţara, inclusiv propria lor ţara, şi de a reveni în propria lor ţara. Dreptul de a părăsi orice ţara nu poate fi îngrădit decât de restricţiile prevăzute în mod expres de lege şi care sunt necesare pentru protejarea siguranţei naţionale, a ordinii publice, a sănătăţii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor şi libertăţilor altora şi care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezenta convenţie. +
Articolul 111. Statele părţi vor lua măsuri pentru a combate acţiunile ilegale de transferare şi de împiedicare a reintoarcerii copiilor în, respectiv din, străinătate.2. În acest scop statele părţi vor promova încheierea de acorduri bilaterale şi multilaterale sau aderarea la acordurile existente. +
Articolul 121. Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul sau de maturitate.2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedura judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedura din legislaţia naţionala. +
Articolul 131. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi şi de a difuza informaţii şi idei de orice natura, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisă, tiparita sau artistică ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restrictiilor, dar numai al acelor restrictii expres prevăzute de lege şi absolut necesare pentru:a) respectarea drepturilor sau a reputaţiei altora; sau … b) protejarea securităţii naţionale, a ordinii publice, a sănătăţii publice şi a bunelor moravuri. … +
Articolul 141. Statele părţi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gandire, de constiinta şi religie.2. Statele părţi vor respecta drepturile şi obligaţiile părinţilor sau, după caz, ale reprezentanţilor legali ai copilului de a-l îndrumă în exercitarea dreptului sus-menţionat, de o maniera care să corespundă capacităţilor în formare ale acestuia.3. Libertatea de a-şi manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi îngrădită decât de restricţiile prevăzute în mod expres de lege şi care sunt necesare pentru protecţia securităţii publice, a ordinii publice, a sănătăţii publice şi a bunelor moravuri sau a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale altora. +
Articolul 151. Statele părţi recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere şi la libertatea de întrunire paşnică.2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngrădită decât de restricţiile prevăzute în mod expres de lege şi care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul securităţii naţionale, al siguranţei sau ordinii publice ori pentru a proteja sănătatea publică sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturile şi libertăţile altora. +
Articolul 161. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa sa privată, în familia sa, în domiciliul sau ori în corespondenta sa, precum şi nici unui fel de atac ilegal la onoarea şi reputaţia sa.2. Copilul are dreptul la protecţia garantată de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri. +
Articolul 17Statele părţi vor recunoaşte importanţa funcţiei îndeplinite de mijloacele de informare în masa şi vor asigura accesul copilului la informaţie şi materiale provenind din surse naţionale şi internaţionale, în special cele care urmăresc promovarea bunastarii sale sociale, spirituale şi morale şi a sănătăţii sale fizice şi morale. În acest scop statele părţi:a) vor incuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în masa, de informaţii şi materiale de interes social şi educativ pentru copil şi care sunt în conformitate cu art. 29; … b) vor incuraja cooperarea internationala în producerea, schimbul şi difuzarea de astfel de informaţii şi materiale provenind din surse culturale, naţionale şi internaţionale; … c) vor incuraja producerea şi difuzarea de cărţi pentru copii; … d) vor incuraja mijloacele de informare în masa sa ţină seama, în mod deosebit, de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care aparţin unui grup minoritar; … e) vor favoriza elaborarea unor principii calauzitoare adecvate, destinate protejării copilului împotriva informaţiilor şi materialelor care dauneaza bunastarii sale, având în vedere prevederile art. 13 şi 18. … +
Articolul 181. Statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au responsabilităţi comune pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Părinţii sau, după caz, reprezentanţii săi legali sunt principalii responsabili de creşterea şi dezvoltarea copilului. Aceştia trebuie să acţioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.2. Pentru garantarea şi promovarea drepturilor enunţate în prezenta convenţie statele părţi vor acorda ajutor corespunzător părinţilor şi reprezentanţilor legali ai copilului în exercitarea responsabilităţii care le revine în legătură cu creşterea copilului şi vor asigura crearea instituţiilor, aşezămintelor şi serviciilor de îngrijire a copiilor.3. Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor ai căror părinţi muncesc dreptul de a beneficia de serviciile şi aşezămintele de îngrijire a copiilor, pentru care ei îndeplinesc condiţiile cerute. +
Articolul 191. Statele părţi vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale şi educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violenta, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenţa, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cat se afla în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentanţilor legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredinţat.2. Aceste măsuri de protecţie vor cuprinde, după caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale care să asigure sprijinul necesar copilului şi celor cărora le-a fost încredinţat, precum şi pentru instituirea altor forme de prevenire şi pentru identificarea, denunţarea, actionarea în instanţa, anchetarea, tratarea şi urmărirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, şi, dacă este necesar, a procedurilor de implicare judiciară. +
Articolul 201. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sau familial sau care, pentru protejarea intereselor sale, nu poate fi lăsat în acest mediu are dreptul la protecţie şi asistenţa speciale din partea statului.2. Statele părţi, în conformitate cu legislaţia lor naţionala, vor asigura protecţie alternativa pentru un astfel de copil.3. Aceasta protecţie poate include, mai ales, plasamentul familial, "kafalah" din dreptul islamic, adoptia sau, în caz de necesitate, plasarea în instituţii corespunzătoare de îngrijire a copiilor. În alegerea uneia dintre aceste soluţii este necesar să se ţină seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuitati în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistica. +
Articolul 21Statele părţi care recunosc şi/sau autorizeaza adoptia vor veghea ca interesele supreme ale copilului sa primeze şi:a) vor veghea ca adoptia unui copil să fie autorizata numai de autorităţile competente care verifica, în conformitate cu legea şi cu procedurile aplicabile, precum şi pe baza tuturor informaţiilor pertinente şi credibile, ca adoptia se poate realiza luând în considerare statutul copilului în raport cu părinţii, cu rudele şi cu reprezentanţii săi legali şi, dacă este cazul, ca persoanele interesate şi-au dat consimţământul cu privire la adopţie în cunoştinţa de cauza în urma unei consilieri corespunzătoare; … b) recunosc ca adoptia în străinătate poate fi considerată ca un mijloc alternativ de asigurare a îngrijirii necesare copilului, dacă acesta, în ţara de origine, nu poate fi încredinţat spre plasament familial sau spre adopţie ori nu poate fi îngrijit în mod corespunzător; … c) vor asigura ca, în cazul adopţiei în străinătate, copilul beneficiază de garanţiile şi standardele echivalente celor existente în cazul adopţiei naţionale; … d) vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca, în cazul adopţiei în străinătate, plasamentul copilului nu conduce la obţinerea de câştiguri materiale necuvenite pentru persoanele implicate; … e) promovează obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori multilaterale, după caz, şi se straduiesc, în acest cadru, să asigure ca plasarea copiilor în străinătate să fie efectuată de autorităţile sau organele competente. … +
Articolul 221. Statele părţi vor lua măsurile necesare pentru ca un copil care cauta să obţină statutul de refugiat sau care este considerat refugiat în conformitate cu reglementările şi procedurile internaţionale şi naţionale aplicabile, fie ca este singur sau însoţit de mama ori de tata sau de orice altă persoană, sa beneficieze de protecţia şi asistenţa umanitara corespunzătoare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute de prezenta convenţie şi de celelalte instrumente internaţionale privind drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele state sunt părţi.2. În acest scop statele părţi vor contribui, după cum considera necesar, la toate eforturile întreprinse de O.N.U. şi de alte organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale competente cooperand cu O.N.U., pentru a proteja şi ajuta copiii care se găsesc într-o astfel de situaţie şi pentru a găsi părinţii sau alţi membri ai familiei oricărui copil refugiat, în vederea obţinerii informaţiilor necesare pentru reîntregirea familiei sale. În cazul în care părinţii sau alţi membri ai familiei nu pot fi gasiti, copilului i se va acorda aceeaşi protecţie ca oricărui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul sau familial, indiferent de motiv, în conformitate cu principiile enunţate în prezenta convenţie. +
Articolul 231. Statele părţi recunosc ca pentru copiii handicapati fizic şi mental trebuie să se asigure o viaţa împlinită şi decenta, în condiţii care să le garanteze demnitatea, să le favorizeze autonomia şi să le faciliteze participarea activa la viaţa comunităţii.2. Statele părţi recunosc dreptul copiilor handicapati de a beneficia de îngrijiri speciale şi încurajează şi asigura, în măsura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapati care îndeplinesc condiţiile prevăzute şi celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situaţiei copilului şi situaţiei părinţilor sau a celor cărora le este încredinţat.3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul acordat conform paragrafului 2 al prezentului articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, ţinând seama de resursele financiare ale părinţilor sau ale celor care îi au în îngrijire, şi va fi destinat asigurării accesului efectiv al copiilor handicapati la educaţie, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire în vederea ocupării unui loc de muncă, activităţi recreative, de o maniera care să asigure deplina integrare socială şi dezvoltare individuală a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturală şi spirituală.4. În spiritul cooperării internaţionale, statele părţi vor favoriza schimbul de informaţii relevante în domeniul medicinei preventive şi al tratamentului medical, psihologic şi funcţional al copiilor handicapati, inclusiv prin difuzarea şi accesul la informaţii referitoare la metodele de recuperare, educare şi formare profesională, în scopul de a permite statelor părţi să îşi perfecţioneze capacitatile şi competentele şi să îşi extindă experienta în aceste domenii. În aceasta privinta se va tine seama, în mod deosebit, de nevoile ţărilor în curs de dezvoltare. +
Articolul 241. Statele părţi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sănătate posibila şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.2. Statele părţi vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectivă a acestui drept şi, în mod deosebit, vor lua măsurile corespunzătoare pentru:a) reducerea mortalitatii infantile şi a celei în rândul copiilor; … b) asigurarea asistenţei medicale şi a măsurilor de ocrotire a sănătăţii pentru toţi copiii, cu accent pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii; … c) combaterea maladiilor şi a malnutritiei, inclusiv în cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, recurgand, printre altele, la tehnologii accesibile şi la aprovizionarea cu alimente nutritive şi cu apa potabilă, luând în considerare pericolele şi riscurile de poluare a mediului natural; … d) asigurarea ocrotirii sănătăţii mamelor în perioada pre- şi postnatala; … e) asigurarea ca toate segmentele societăţii, în mod deosebit părinţii şi copiii, sunt informate, au acces la educaţie şi sunt sprijinite în folosirea cunoştinţelor de baza despre sănătatea şi alimentaţia copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei şi salubritatii mediului înconjurător şi ale prevenirii accidentelor; … f) crearea serviciilor de medicina preventivă, de îndrumare a părinţilor şi de planificare familială, şi asigurarea educaţiei în aceste domenii. … 3. Statele părţi vor lua toate măsurile eficiente corespunzătoare, în vederea abolirii practicilor traditionale dăunătoare sănătăţii copiilor.4. Statele părţi se angajează sa favorizeze şi sa încurajeze cooperarea internationala în vederea asigurării, în mod progresiv, a deplinei infaptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceasta privinta se va tine seama, în mod deosebit, de nevoile ţărilor în curs de dezvoltare. +
Articolul 25Statele părţi recunosc dreptul copilului care a fost plasat de către autoritatea competentă pentru a primi îngrijiri, la protejarea sau tratarea afectiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodică a tratamentului respectiv şi a oricăror alte aspecte legate de plasarea sa. +
Articolul 261. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de asistenţa socială, inclusiv de asigurări sociale, şi vor lua măsuri pentru asigurarea exercitării depline a acestui drept în conformitate cu legislaţia lor naţionala.2. La acordarea indemnizaţiilor prevăzute de lege se va tine seama, când este cazul, de resursele şi situaţia copilului şi ale persoanelor responsabile de întreţinerea sa, precum şi de orice alte împrejurări care au legătură cu cererea de acordare a indemnizaţiilor, înaintată de copil sau în numele sau. +
Articolul 271. Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituală, morala şi socială.2. Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în grija un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţa necesare în vederea dezvoltării copilului.3. Statele părţi vor adopta măsurile corespunzătoare, ţinând seama de condiţiile naţionale şi în limita mijloacelor lor, pentru a ajuta părinţii şi alte persoane care au în grija un copil sa valorifice acest drept şi vor oferi în caz de nevoie asistenţa materială şi programe de sprijin destinate, în principal, satisfacerii nevoilor de hrana, îmbrăcăminte şi locuinta.4. Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copil de la părinţii săi sau de la alte persoane care răspund din punct de vedere financiar pentru acesta, atât pe teritoriul statului parte, cat şi în străinătate. Astfel, în situaţia în care persoana care răspunde din punct de vedere financiar pentru copil nu locuieşte în statul în care locuieşte copilul, statele părţi vor incuraja aderarea la acorduri internaţionale sau încheierea de asemenea acorduri, precum şi adoptarea oricăror alte înţelegeri corespunzătoare. +
Articolul 281. Statele părţi recunosc dreptul copilului la educaţie şi, în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv şi pe baza egalităţii de sanse, în special, statele membre vor avea obligaţia:a) de a asigura învăţământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toţi; … b) de a incuraja crearea diferitelor forme de învăţământ secundar, atât general, cat şi profesional şi de a le pune la dispoziţia tuturor copiilor şi de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua măsuri corespunzătoare, cum ar fi instituirea gratuitatii învăţământului şi acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie; … c) de a asigura tuturor accesul la învăţământul superior, în funcţie de capacitatea fiecăruia, prin toate mijloacele adecvate; … d) de a pune la dispoziţie copiilor şi de a permite accesul acestora la informarea şi orientarea şcolară şi profesională; … e) de a lua măsuri pentru încurajarea frecventarii cu regularitate a şcolii şi pentru reducerea ratei abandonului şcolar. … 2. Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea măsurilor de disciplina şcolară într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umană şi în conformitate cu prezenta convenţie.3. Statele părţi vor promova şi vor incuraja cooperarea internationala în domeniul educaţiei, mai ales în scopul de a contribui la eliminarea ignorantei şi a analfabetismului în lume şi de a facilita accesul la cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice şi la metode de învăţământ moderne. În aceasta privinta se va tine seama, în special, de nevoile ţărilor în curs de dezvoltare. +
Articolul 291. Statele părţi sunt de acord ca educaţia copilului trebuie să urmărească:a) dezvoltarea plenara a personalităţii, a vocatiilor şi a aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului; … b) cultivarea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi pentru principiile consacrate în Carta Naţiunilor Unite; … c) educarea copilului în spiritul respectului faţă de părinţii săi, faţă de limba sa, de identitatea şi valorile sale culturale, faţă de valorile naţionale ale tarii în care acesta locuieşte, ale tarii de origine, precum şi faţă de civilizatii diferite de a sa; … d) pregătirea copilului să îşi asume responsabilităţile vieţii într-o societate libera, într-un spirit de înţelegere, de pace, de toleranta, de egalitate între sexe şi prietenie între toate popoarele şi grupurile etnice, naţionale şi religioase şi cu persoanele de origine autohtona; … e) educarea copilului în spiritul respectului faţă de mediul natural. … 2. Nici o dispoziţie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretată de o maniera care să aducă atingere libertăţii persoanelor fizice sau juridice de a crea şi conduce instituţii de învăţământ, cu condiţia ca principiile enunţate în paragraful 1 al prezentului articol să fie respectate şi ca educaţia data în aceste instituţii să respecte normele minimale prescrise de stat. +
Articolul 30În statele în care exista minorităţi etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origine autohtona copilul aparţinând unei astfel de minorităţi sau având origine autohtona nu va fi privat de dreptul la viaţa culturală proprie, de dreptul de a-şi declara apartenenţa religioasă şi de a-şi practica propria religie, precum şi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membri ai grupului sau. +
Articolul 311. Statele părţi recunosc copilului dreptul la odihna şi la vacanta, dreptul de a practica activităţi recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaţa culturală şi artistică.2. Statele părţi respecta şi promovează dreptul copilului de a participa pe deplin la viaţa culturală şi artistică şi încurajează punerea la dispoziţie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber şi de desfăşurare a activităţilor recreative, artistice şi culturale, în condiţii de egalitate. +
Articolul 321. Statele părţi recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatării economice şi de a nu fi constrâns la vreo munca ce comporta vreun risc potenţial sau care este susceptibilă sa îi compromita educaţia ori sa îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.2. Statele părţi vor lua măsuri legislative, administrative, sociale şi educative pentru a asigura aplicarea prezentului articol. În acest scop şi ţinând seama de dispoziţiile aplicabile ale celorlalte instrumente internaţionale, statele părţi se obliga, în special:a) sa fixeze o vârsta minima sau varste minime de angajare; … b) sa adopte o reglementare cu privire la orele şi la condiţiile de muncă; … c) sa prevadă pedepse sau alte sancţiuni corespunzătoare, pentru a asigura aplicarea întocmai a prezentului articol. … +
Articolul 33Statele părţi vor lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri legislative, administrative, sociale şi educaţionale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante şi substanţe psihotrope, asa cum sunt acestea definite de convenţiile internaţionale în materie şi pentru a preveni folosirea copiilor în scopul producerii şi al traficului ilicit de astfel de substanţe. +
Articolul 34Statele părţi se angajează sa protejeze copilul contra oricărei forme de exploatare sexuală şi de violenta sexuală. În acest scop statele vor lua, în special, toate măsurile corespunzătoare pe plan naţional, bilateral şi multilateral, pentru a împiedica:a) incitarea sau constrângerea copiilor să se dedea la activităţi sexuale ilegale; … b) exploatarea copiilor în scopul prostituţiei sau al altor practici sexuale ilegale; … c) exploatarea copiilor în scopul producţiei de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic. … +
Articolul 35Statele părţi vor lua toate măsurile necesare, pe plan naţional, bilateral şi multilateral, pentru a preveni rapirea, vânzarea şi traficul de copii în orice scop şi sub orice formă. +
Articolul 36Statele părţi vor proteja copilul contra oricărei forme de exploatare dăunătoare oricărui aspect al bunastarii sale. +
Articolul 37Statele părţi vor veghea ca:a) nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante. Pedeapsa capitala sau închisoarea pe viaţa fără posibilitatea de a fi eliberat nu va fi pronunţată pentru infracţiunile comise de persoane sub vârsta de 18 ani; … b) nici un copil sa nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, deţinerea sau intemnitarea unui copil trebuie să fie conformă cu legea şi nu va fi decât o măsura extrema şi cat mai scurta posibil; … c) orice copil privat de libertate să fie tratat cu omenie şi cu respectul cuvenit demnităţii umane şi de o maniera care să ţină seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat de libertate va fi separat de adulti, cu excepţia cazurilor în care se apreciază ca fiind în interesul major al copilului sa nu se procedeze astfel, şi va avea dreptul de a menţine contactul cu familia sa prin corespondenta şi vizite, în afară unor cazuri excepţionale; … d) copiii privati de libertate să aibă dreptul de a avea acces rapid la asistenţa juridică sau la orice alta asistenţa corespunzătoare, precum şi dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de libertate, în faţa unui tribunal sau a unei alte autorităţi competente, independente şi impartiale, şi dreptul la judecarea în procedura de urgenta a cazului respectiv. … +
Articolul 381. Statele părţi se angajează să respecte şi să asigure respectarea regulilor dreptului umanitar internaţional aplicabile în caz de conflict armat şi menite sa garanteze protecţia copilului.2. Statele părţi vor lua toate măsurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au împlinit vârsta de 15 ani sa nu participe direct la ostilitati.3. Statele părţi se vor abţine de a inrola în forţele lor armate persoane care nu au împlinit vârsta de 15 ani. Atunci când incorporeaza persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele părţi se vor strădui sa inroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârsta.4. Conform obligaţiei care le revine în virtutea dreptului umanitar internaţional de a proteja populaţia civilă în caz de conflict armat, statele părţi vor lua toate măsurile fezabile, astfel încât copiii afectaţi de conflictul armat sa beneficieze de protecţie şi de îngrijire. +
Articolul 39Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita recuperarea fizica şi psihologică şi reintegrarea socială a copiilor, victime ale unei forme de neglijenţa, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceasta readaptare şi aceasta reintegrare se vor desfăşura în condiţii care favorizează sănătatea, respectul de sine şi demnitatea copilului. +
Articolul 401. Statele părţi recunosc oricărui copil banuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit ca a comis o încălcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simtul demnităţii şi al valorii personale, care să întărească respectul sau pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale altora şi care să ţină seama de vârsta sa, precum şi de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate şi asumarea de către acesta a unui rol constructiv în societate.2. În acest scop şi ţinând seama de dispoziţiile în materie ale instrumentelor internaţionale, statele părţi vor veghea, în special: a) ca nici un copil sa nu fie banuit, acuzat sau declarat vinovat de o încălcare a legii penale datorită unor acţiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul naţional sau internaţional în momentul comiterii lor;b) ca orice copil banuit sau acuzat de o încălcare a legii penale să aibă garantate cel puţin următoarele drepturi: … (i) de a fi prezumat nevinovat până la stabilirea vinovatiei sale conform legii;(îi) de a fi informat în cel mai scurt termen şi direct despre acuzatiile care i se aduc sau, dacă este cazul, prin intermediul părinţilor săi sau al reprezentanţilor legali şi de a beneficia de asistenţa juridică sau de orice alt fel de asistenţa corespunzătoare, în vederea formulării şi sustinerii apararilor sale;(iii) dreptul la examinarea, fără întârziere, a cauzei sale de către o autoritate sau o instanţa judiciară competenţa, independenta şi impartiala, printr-o procedură de audiere echitabila şi conformă cu prevederile legii, în prezenta celor care îi asigura asistenţa juridică sau de alta natura, iar dacă acest lucru nu este considerat contrar interesului major al copilului, ţinând seama mai ales de vârsta ori de situaţia acestuia, în prezenta părinţilor săi sau a reprezentanţilor săi legali;(iv) de a nu fi constrâns să depună mărturie sau sa marturiseasca ca este vinovat; dreptul de a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii, de a obţine aducerea şi interogarea martorilor apărării, în condiţii de egalitate;(v) dacă se dovedeşte ca a încălcat legea penală, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire la decizie şi la orice măsură luată în consecinţa, în faţa unei autorităţi sau a unei instanţe judiciare superioare competente, independente şi impartiale, conform legii;(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba utilizata;(vii) dreptul la respectarea deplina a vieţii sale private, în toate fazele procedurii.3. Statele părţi se vor strădui sa promoveze adoptarea de legi şi proceduri, înfiinţarea de autorităţi şi instituţii, special concepute pentru copiii banuiti, acuzati sau gasiti vinovaţi de încălcarea legii penale şi, în special:a) sa stabilească o vârsta minima sub care copiii să fie prezumati ca neavând capacitatea de a încalcă legea penală; … b) sa ia, ori de câte ori este posibil şi recomandabil, măsuri de soluţionare a cazurilor acestor copii, fără a recurge la procedura judiciară, cu condiţia ca drepturile şi garanţiile legale să fie respectate pe deplin. … 4. Va fi prevăzută o întreaga gama de dispoziţii, precum cele referitoare la îngrijire, orientare şi supraveghere, la îndrumare, la perioadele de proba, la plasamentul familial, la programe de educaţie generală şi profesională şi la soluţii alternative celor privind îngrijirea într-un cadru instituţional, pentru a asigura copiilor un tratament în interesul bunastarii lor şi proporţional cu situaţia lor şi cu infracţiunea săvârşită. +
Articolul 41Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura:a) în legislaţia unui stat parte; sau … b) în dreptul internaţional în vigoare pentru statul respectiv. … +
Partea a II-a +
Articolul 42Statele părţi se angajează să facă larg cunoscute atât adulţilor, cat şi copiilor principiile şi dispoziţiile prezentei convenţii, prin mijloace active şi adecvate. +
Articolul 431. În vederea examinării progreselor înregistrate de statele părţi în executarea obligaţiilor pe care şi le-au asumat în virtutea prezentei convenţii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale cărui atribuţii sunt descrise mai jos.2. Comitetul se compune din 10 experţi de o înaltă ţinuta morala şi care poseda o competenţa recunoscută în domeniul reglementat de prezenta convenţie. Membrii Comitetului sunt aleşi de statele părţi din rândul cetăţenilor lor şi acţionează în nume propriu, ţinându-se seama de necesitatea asigurării unei repartiţii geografice echitabile şi a reprezentării principalelor sisteme juridice.3. Membrii Comitetului sunt aleşi prin vot secret de pe o lista de persoane desemnate de statele părţi. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetăţenii săi.4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiecărei alegeri secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va invita în scris statele părţi sa propună candidaţii lor într-un termen de doua luni. Secretarul general va întocmi apoi o lista alfabetica a candidaţilor astfel desemnaţi, indicând statele părţi care i-au desemnat, şi o va comunică statelor părţi la convenţie.5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor părţi, convocate de secretarul general, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. La aceste reuniuni, la care cvorumul se întruneşte cu două treimi din numărul statelor părţi, candidaţii aleşi în Comitet sunt cei care obţin cel mai mare număr de voturi şi majoritatea absolută a voturilor reprezentanţilor statelor părţi prezente şi votante.6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realeşi la o noua prezentare a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnaţi la primele alegeri va inceta după 2 ani. Numele celor 5 membri vor fi trase la sorţi de către preşedintele reuniunii, imediat după prima alegere.7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau dacă, pentru orice alt motiv, un membru declara că nu îşi mai poate exercita funcţiile sale în cadrul Comitetului, statul parte care a prezentat candidatura membrului respectiv numeşte un alt expert dintre cetăţenii săi pentru a ocupa postul vacant până la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobării de către Comitet.8. Comitetul aproba regulamentul sau de ordine interioară.9. Comitetul alege biroul sau pentru o perioadă de 2 ani.10. Adunările Comitetului se ţin, în mod normal, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau în orice alt loc corespunzător stabilit de Comitet. Comitetul se reuneste, de regula, în fiecare an. Durata sesiunilor sale se stabileşte şi, dacă este cazul, se modifica de către reuniunea statelor părţi la prezenta convenţie, sub rezerva aprobării de către adunarea generală.11. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pune la dispoziţie Comitetului personalul şi dotările necesare acestuia pentru a-şi îndeplini eficient funcţiile încredinţate conform prezentei convenţii.12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei convenţii primesc, cu aprobarea adunării generale, indemnizaţii din resursele Organizaţiei Naţiunilor Unite, în condiţiile şi modalităţile fixate de adunarea generală. +
Articolul 441. Statele părţi se angajează sa supună Comitetului, prin intermediul secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, rapoarte privitoare la măsurile pe care le adopta pentru punerea în vigoare a drepturilor recunoscute în prezenta convenţie şi la progresele realizate în exercitarea acestor drepturi:a) în termen de 2 ani începând de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii pentru statele părţi interesate; … b) în continuare, la fiecare 5 ani. … 2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, dacă este cazul, sa arate cauzele sau dificultăţile care împiedica statele părţi să se achite pe deplin de obligaţiile prevăzute în prezenta convenţie. Ele trebuie, de asemenea, sa cuprindă informaţii suficiente pentru a da Comitetului o idee exactă asupra aplicării convenţiei în ţara respectiva.3. Statele părţi care au prezentat Comitetului un raport iniţial nu vor repeta în rapoartele pe care le prezintă ulterior conform prezentului articol, paragraful 1 alin. (b), informaţiile de baza pe care le-au comunicat anterior.4. Comitetul poate cere statelor părţi toate informaţiile complementare referitoare la aplicarea convenţiei.5. Comitetul înaintează la fiecare 2 ani adunării generale, prin intermediul Consiliului Economic şi Social, un raport de activitate.6. Statele părţi asigura difuzarea pe scara larga a propriilor rapoarte pe teritoriul lor. +
Articolul 45Pentru a promova aplicarea efectivă a convenţiei şi a incuraja cooperarea internationala în domeniul vizat de convenţie:a) Instituţiile specializate, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii şi alte organe ale Naţiunilor Unite au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispoziţii din prezenta convenţie, care ţin de mandatul lor. Comitetul poate invita instituţiile specializate, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii şi orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzătoare sa dea avize specializate asupra aplicării convenţiei în domeniile care ţin de mandatele lor respective. Comitetul poate invita instituţiile specializate, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii şi alte organe ale Naţiunilor Unite sa îi prezinte rapoarte asupra aplicării convenţiei în sectoarele care ţin de domeniul lor de activitate. … b) Comitetul transmite, dacă considera necesar, instituţiilor specializate, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii şi altor organisme competente orice raport al statelor părţi, care conţine o cerere sau care specifică necesitatea asigurării de consultanţa ori asistenţa tehnica, însoţit, dacă este cazul, de observaţiile şi sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificăţia respectiva. … c) Comitetul poate recomanda adunării generale sa ceara secretarului general sa dispună efectuarea, în numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afectează drepturile copilului. … d) Comitetul poate face sugestii şi recomandări de ordin general, pe baza informaţiilor primite în conformitate cu art. 44 şi 45. Aceste sugestii şi recomandări de ordin general se vor transmite tuturor statelor părţi interesate şi se vor supune atenţiei adunării generale, însoţite, dacă este cazul, de observaţiile statelor părţi. … +
Partea a III-a +
Articolul 46Prezenta convenţie este deschisă spre semnare tuturor statelor. +
Articolul 47Prezenta convenţie face subiectul ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi înaintate secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 48Prezenta convenţie va rămâne deschisă aderării oricărui stat. Instrumentele de aderare vor fi înaintate secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 491. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare.2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta convenţie sau care va adera la aceasta după depunerea celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare convenţia va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea de către statul respectiv a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. +
Articolul 501. Orice stat parte poate să propună un amendament şi să depună textul acestuia la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Secretarul general va comunică propunerea de amendament statelor părţi, cerandu-le sa îi facă cunoscut dacă sunt în favoarea convocării unei conferinţe a statelor părţi, în vederea examinării propunerii şi a supunerii ei la vot. Dacă în termen de 4 luni de la aceasta comunicare cel puţin o treime din numărul statelor părţi se pronunţa în favoarea convocării unei asemenea conferinţe, secretarul general convoacă conferinţa sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor părţi prezente şi votante la conferinţa este supus spre aprobare adunării generale.2. Orice amendament adoptat conform dispoziţiilor paragrafului 1 al prezentului articol va intra în vigoare după aprobarea sa de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi după acceptarea sa cu o majoritate de două treimi din numărul statelor părţi.3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are forta obligatorie pentru statele părţi care l-au acceptat, celelalte state rămânând legate de dispoziţiile din prezenta convenţie şi de toate amendamentele anterioare acceptate de ele. +
Articolul 511. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va primi şi va comunică tuturor statelor textul rezervelor formulate de state la data ratificării sau aderării.2. Rezervele incompatibile cu obiectul şi scopul prezentei convenţii nu sunt admise.3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va informa, în consecinţa, toate statele părţi la convenţie. Notificarea va produce efecte de la data la care este primită de secretarul general. +
Articolul 52Orice stat poate denunta prezenta convenţie printr-o notificare scrisă adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Denunţarea produce efecte la un an de la data la care notificarea a fost primită de secretarul general. +
Articolul 53Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei convenţii. +
Articolul 54Originalul prezentei convenţii, ale carei texte în limbile arabă, chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sunt autentice în egala măsura, va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.Drept care plenipotenţiarii subsemnati, împuterniciţi în mod corespunzător de guvernele lor respective, au semnat prezenta convenţie.–––––
