CONVENŢIE din 18 martie 1965

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: CONSILIUL DE STAT
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 7 iunie 1975
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEACORD 05/05/2020
ActulREFERIT DEACORD 30/06/2019
ActulREFERIT DEACORD 19/10/2018
ActulREFERIT DELEGE 12 17/02/2009
ActulREFERIT DELEGE 73 01/04/2009
ActulREFERIT DELEGE 356 20/11/2009
ActulREFERIT DEACORD 08/05/2009
ActulREFERIT DEACORD 03/03/2008
ActulREFERIT DEACORD 24/06/2008
ActulREFERIT DELEGE 368 19/09/2003
ActulREFERIT DELEGE 442 27/10/2003
ActulREFERIT DELEGE 651 07/12/2002
ActulREFERIT DEACORD 29/05/2002
ActulREFERIT DEACORD 29/10/2002
ActulREFERIT DELEGE 8 08/01/1998
ActulREFERIT DELEGE 113 05/06/1998
ActulREFERIT DEACORD 18/12/1998
ActulREFERIT DELEGE 8 03/02/1997
ActulREFERIT DELEGE 9 03/02/1997
ActulREFERIT DELEGE 11 03/02/1997
ActulREFERIT DELEGE 12 03/02/1997
ActulREFERIT DELEGE 25 12/03/1997
ActulREFERIT DELEGE 34 12/03/1997
ActulREFERIT DELEGE 125 09/07/1997
ActulREFERIT DEACORD 26/06/1997
ActulREFERIT DEACORD 11/12/1997
ActulREFERIT DEACORD 04/03/1996
ActulREFERIT DEACORD 25/04/1996
ActulREFERIT DEACORD 06/06/1996
ActulREFERIT DEACORD 21/03/1996
ActulREFERIT DEACORD 25/06/1996
ActulREFERIT DEACORD 15/05/1996
ActulREFERIT DEACORD 25/06/1996
ActulREFERIT DELEGE 109 21/11/1995
ActulREFERIT DELEGE 110 21/11/1995
ActulREFERIT DEACORD 21/03/1995
ActulREFERIT DEACORD 31/05/1995
ActulREFERIT DEACORD 04/07/1995
ActulREFERIT DEACORD 13/07/1995
ActulREFERIT DELEGE 107 24/11/1994
ActulREFERIT DELEGE 108 24/11/1994
ActulREFERIT DELEGE 109 24/11/1994
ActulREFERIT DEACORD 11/05/1994
ActulREFERIT DEACORD 18/05/1994
ActulREFERIT DEACORD 23/06/1994
ActulREFERIT DELEGE 90 23/12/1993
ActulREFERIT DELEGE 94 30/12/1993
ActulREFERIT DEACORD 11/04/1993
ActulREFERIT DELEGE 10 05/02/1992
ActulREFERIT DEACORD 02/07/1992
ActulREFERIT DELEGE 38 01/06/1991
ActulREFERIT DEHG 319 27/04/1991
ActulREFERIT DEACORD 21/05/1991
ActulREFERIT DEACORD 24/01/1991
ActulREFERIT DEACORD 23/11/1990
ActulREFERIT DEACORD 06/12/1990
ActulREFERIT DEDECRET 215 26/06/1984
ActulREFERIT DEACORD 27/10/1983
ActulREFERIT DEDECRET 52 12/02/1982
ActulREFERIT DEACORD 11/09/1981
ActulREFERIT DEDECRET 316 14/10/1980
ActulREFERIT DEACORD 19/06/1980
ActulREFERIT DEACORD 12/10/1979
ActulREFERIT DEDECRET 432 31/10/1978
ActulREFERIT DEACORD 21/01/1978
ActulCONTINUT DEDECRET 62 30/05/1975
ActulRATIFICAT DEDECRET 62 30/05/1975
ART. 24REFERIT DELEGE 12 17/02/2009
ART. 24REFERIT DEACORD 03/03/2008
ART. 25REFERIT DEACORD 30/06/2019
ART. 25REFERIT DEACORD 19/10/2018
ART. 50REFERIT DEACORD 19/10/2018
ART. 51REFERIT DEACORD 19/10/2018
ART. 52REFERIT DEACORD 30/06/2019
ART. 52REFERIT DEACORD 19/10/2018
ART. 54REFERIT DEDECIZIE 259 27/04/2017
ART. 64REFERIT DELEGE 12 17/02/2009
ART. 64REFERIT DEACORD 03/03/2008
ART. 70REFERIT DEDECRET 62 30/05/1975
CAP. 2REFERIT DEACORD 19/10/2018
CAP. 4REFERIT DEACORD 30/06/2019
CAP. 4REFERIT DEACORD 19/10/2018

pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state*)



________________Notă *) Traducere. PREAMBULStatele contractante, luînd în considerare necesitatea cooperării internaţionale pentru dezvoltarea economică şi rolul pe care-l deţin în acest domeniu investiţiile particulare internaţionale,avînd în vedere ca diferende cu privire la astfel de investiţii pot surveni în orice moment între statele contractante şi persoane ale altor state contractante,recunoscind ca dacă aceste diferende trebuie să facă, în mod normal, obiectul unui recurs adresat instanţelor interne, în anumite cazuri sînt indicate moduri de reglementare cu caracter internaţional, acordind o deosebită importanţa infiintarii unor mecanisme de conciliere şi arbitraj internaţionale cărora statele contractante şi persoane ale altor state contractante pot să le supună, dacă doresc, diferendele lor,dorind sa stabilească aceste mecanisme sub auspiciile Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,recunoscind ca consimţămîntul mutual al părţilor de a supune aceste diferende concilierii sau arbitrajului, prin recurgere la mecanismele amintite, constituie o înţelegere avînd forta obligatorie care reclama îndeosebi ca orice recomandare a conciliatorilor să fie respectata cum se cuvine şi ca orice sentinta arbitrală să fie executată, şideclarind ca nici un stat contractant, prin simplul fapt al ratificării, acceptării sau aprobării prezentei convenţii, nu va fi considerat, fără consimţămîntul sau, ca-şi va fi asumat vreo obligaţie de a recurge la conciliatie sau arbitraj, în vreun caz particular,au convenit asupra celor ce urmează:  + 
Capitolul 1Centrul internaţional pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii + 
Secţiunea 1Înfiinţare şi organizare + 
Articolul 1(1) Se instituie, în virtutea prezentei convenţii, un Centru internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (denumit mai departe centru).(2) Obiectul centrului este acela de a oferi mijloace de conciliere şi arbitraj pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii, care opun statele contractante unor persoane ale altor state contractante, potrivit dispoziţiilor prezentei convenţii.
 + 
Articolul 2Sediul centrului este acela al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (de aici înainte denumita banca). Sediul poate fi transferat în orice altă parte prin hotărîre a consiliului administrativ, luată cu o majoritate de două treimi a membrilor săi.
 + 
Articolul 3Centrul este alcătuit din consiliul administrativ şi un secretariat. El tine o lista de conciliatori şi o lista de arbitri.
 + 
Secţiunea a 2-aDespre consiliul administrativ + 
Articolul 4(1) Consiliul administrativ cuprinde cîte un reprezentant al fiecărui stat contractant. Un supleant poate acţiona în calitate de reprezentant, dacă titularul este absent sau este împiedicat sa participe la o reuniune.(2) În lipsa unei desemnari diferite, guvernatorul şi guvernatorul supleant ai băncii, numiţi de către statul contractant, îndeplinesc de drept funcţiile respective de reprezentant şi de supleant.
 + 
Articolul 5Preşedintele băncii este de drept preşedinte al consiliului administrativ (denumit mai departe preşedinte), fără a avea drept de vot. Dacă el absentează sau este împiedicat să-şi exercite atribuţiile, sau dacă preşedinţia băncii este vacanta, persoana care îl înlocuieşte în cadrul băncii îndeplineşte funcţia de preşedinte al consiliului administrativ.
 + 
Articolul 6(1) Fără prejudiciul atribuţiilor care îi sînt conferite prin celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii, consiliului administrativ:a) adopta regulamentul administrativ şi regulamentul financiar al centrului;b) adopta regulamentul de procedura relativă la recurgerea la instanţele de conciliatie şi arbitraj;c) adopta regulamentele de procedura privind instanţele de conciliatie şi arbitraj (de acum înainte denumite regulamentul de conciliere şi regulamentul de arbitraj);d) aproba orice aranjamente cu banca în scopul folosirii localurilor şi serviciilor administrative ale acesteia;e) determina condiţiile de funcţionare a secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi;f) adopta bugetul anual de venituri şi cheltuieli al centrului;g) aproba raportul anual asupra activităţilor centrului.Deciziile prevăzute de alin. a), b), c) şi f) de mai sus sînt luate cu o majoritate de două treimi a membrilor consiliului administrativ.(2) Consiliul administrativ poate constitui orice comisie pe care el o socoteşte necesară.(3) Consiliul administrativ exercita, de asemenea, orice alte atribuţii pe care le considera necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii.
 + 
Articolul 7(1) Consiliul administrativ tine o sesiune anuală şi orice alta sesiune care ar fi hotarita de consiliu sau convocată de preşedinte ori secretarul general, la cererea a cel puţin cinci membri ai consiliului.(2) Fiecare membru al consiliului administrativ are dreptul la un vot şi, cu excepţia prevăzută de prezenta convenţie, toate chestiunile supuse consiliului sînt rezolvate prin hotărîrea luată cu majoritatea voturilor exprimate.3) La toate sesiunile consiliului administrativ, cvorumul este jumătate plus unu din membrii lui.4) Consiliul administrativ poate adopta, cu majoritatea de două treimi a membrilor săi, o procedură care autoriza pe preşedinte sa ceara consiliului un vot prin corespondenta. Acest vot nu va fi considerat ca fiind valabil decît dacă majoritatea membrilor consiliului a luat parte la acesta în termenele fixate prin aceasta procedura.
 + 
Articolul 8Funcţiile membrilor consiliului administrativ şi ale preşedintelui nu sînt plătite de centru.
 + 
Secţiunea a 3-aDespre secretariat + 
Articolul 9Secretariatul este compus dintr-un secretar general, unu sau mai mulţi secretari generali adjuncţi şi personal.
 + 
Articolul 10(1) Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi sînt aleşi, la propunerea preşedintelui, de către consiliul administrativ cu o majoritate de două treimi a membrilor săi, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 6 ani, aceştia fiind reeligibili. Preşedintele, în urma consultării membrilor consiliului administrativ, prezintă unu sau mai mulţi candidaţi pentru fiecare post.(2) Funcţiile de secretar general şi de secretar general adjunct sînt incompatibile cu exercitarea oricărei funcţii politice. Sub rezerva derogarii acordate de către consiliul administrativ, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi nu pot ocupa alte funcţii sau exercita alte activităţi profesionale.(3) În caz de absenta sau de împiedicare a secretarului general sau dacă postul este vacant, secretarul general adjunct îndeplineşte funcţiile de secretar general. Dacă sînt mai mulţi secretari generali adjuncţi, consiliul administrativ determina anticipat ordinea în care aceştia vor fi chemaţi sa îndeplinească sus-zisele funcţii.
 + 
Articolul 11Secretarul general reprezintă în mod legal centrul, îl conduce şi este răspunzător de administraţia acestuia, inclusiv de recrutarea personalului, conform prevederilor prezentei convenţii şi regulamentelor adoptate de către consiliul administrativ. El îndeplineşte funcţia de grefier şi are dreptul de a autentifica sentinţele arbitrale pronunţate în baza prezentei convenţii şi de a certifica copiile acestora.
 + 
Secţiunea a 4-aDespre liste + 
Articolul 12Lista de conciliatori şi lista de arbitri sînt alcătuite din persoane competente, desemnate asa cum se arata mai jos şi care accepta sa figureze pe aceste liste.
 + 
Articolul 13(1) Fiecare stat contractant poate să desemneze, pentru a figura pe fiecare lista, patru persoane care nu sînt neapărat cetăţeni ai săi.(2) Preşedintele poate să numească zece persoane care să figureze pe fiecare lista. Persoanele astfel desemnate pe aceeaşi lista trebuie, toate, să fie de naţionalitate diferita.
 + 
Articolul 14(1) Persoanele desemnate pentru a figura pe liste trebuie să se bucure de o înaltă consideraţie morala, să fie de o competenţa recunoscută în materie juridică, comercială, industriala sau financiară şi să ofere întreaga chezasie de independenta în exercitarea funcţiilor lor. Competenţa în materie juridică prezintă o importanţa deosebită pentru persoanele desemnate a figura pe lista de arbitri.(2) Preşedintele tine seama, în numirile făcute, şi de interesul legat de reprezentarea pe aceste liste a principalelor sisteme juridice ale lumii şi a principalelor sectoare ale activităţii economice.
 + 
Articolul 15(1) Numirile sînt făcute pe perioade de 6 ani şi pot fi reînnoite.(2) În caz de deces sau de demisie a unei persoane figurind pe una sau alta dintre liste, autoritatea care a numit aceasta persoana poate să numească un înlocuitor pe durata mandatului încă în curs.(3) Persoanele înscrise pe liste continua sa figureze pe acestea pînă la desemnarea succesorului lor.
 + 
Articolul 16(1) Aceeaşi persoana poate figura pe cele doua liste.(2) Dacă o persoană este numita pentru a figura pe aceeaşi lista de către mai multe state contractante sau de către unul sau mai multe dintre acestea şi de către preşedinte, ea va fi considerată ca a fost desemnată de către autoritatea care a făcut aceasta cea dintii; totuşi, dacă aceasta persoana este cetăţeanul unui stat care a participat la numirea sa, va fi considerat ca a fost desemnată de către zisul stat.(3) Toate numirile sînt notificate secretarului general şi ele devin valabile începînd cu data primirii notificării.
 + 
Secţiunea a 5-aDespre finanţarea centrului + 
Articolul 17Dacă cheltuielile de funcţionare a centrului nu pot fi acoperite cu redevenţele plătite pentru utilizarea serviciilor sale sau cu alte surse de venituri, diferenţa va fi suportată de către statele contractante membre ale băncii, proporţional cu părţile subscrise la capitalul acesteia, şi de către statele care nu sînt membre ale băncii, în conformitate cu regulamentele adoptate de către consiliul administrativ.
 + 
Secţiunea a 6-aStatut, imunităţi şi privilegii + 
Articolul 18Centrul se bucura de personalitate juridică internationala deplina. El are, printre altele, capacitatea:a) de a încheia contracte; b) de a dobîndi bunuri mobile şi imobile şi de dispune de acestea; c) de a sta în justiţie.
 + 
Articolul 19Pentru a-şi putea îndeplini funcţiile, centrul se bucura pe teritoriul fiecărui stat contractant de imunităţile şi de privilegiile definite în aceasta secţiune.
 + 
Articolul 20Centrul, bunurile şi averea sa nu pot constitui obiectul vreunei acţiuni judiciare decît în cazul în care el renunţa la aceasta imunitate.
 + 
Articolul 21Preşedintele, membrii consiliului administrativ, persoanele care acţionează în calitate de conciliatori, de arbitri sau de membri ai comitetului prevăzut la art. 52 alin. 3, precum şi funcţionarii şi angajaţii secretariatului: a) nu pot constitui obiectul unor urmăriri din pricina unor acte săvîrşite de ei în exerciţiul funcţiilor lor, afară numai dacă centrul ridica aceasta imunitate; b) beneficiază, atunci cînd nu sînt cetăţeni ai statului în care îşi exercită funcţia, de aceleaşi imunităţi în ce priveşte imigrarea, înregistrarea străinilor, obligaţiile militare sau de prestaţii analoge şi de aceleaşi facilităţi în materie de schimburi şi deplasări ca cele acordate de către statele contractante reprezentanţilor, funcţionarilor şi angajaţilor de rang comparabil ai altor state contractante.
 + 
Articolul 22Prevederile art. 21 se aplică persoanelor ce participa la instanţele care fac obiectul prezentei convenţii în calitate de părţi, agenţi, consilieri, avocaţi, martori sau experţi, alin. b) neaplicindu-se însă decît la deplasarile şi şederea lor în ţara în care se desfăşoară procedura.
 + 
Articolul 23(1) Arhivele centrului sînt inviolabile oriunde s-ar afla.(2) Fiecare stat contractant acorda centrului, pentru comunicările sale oficiale, un tratament tot atît de favorabil ca şi altor instituţii internaţionale.
 + 
Articolul 24(1) Centrul, averea, bunurile şi veniturile sale, precum şi operaţiunile ce îi sînt încuviinţate prin prezenta convenţie, sînt exonerate de orice impozite şi drepturi vamale. Centrul este de asemenea scutit de orice obligaţie cu privire la încasarea sau plata de impozite sau de taxe vamale.(2) Nu se percepe nici un impozit asupra indemnizaţiilor plătite de centru preşedintelui sau membrilor consiliului administrativ sau asupra salariilor, onorariilor sau altor indemnizaţii plătite de către centru funcţionarilor sau angajaţilor secretariatului, cu excepţia cazului în care beneficiarii sînt cetăţeni ai tarii unde ei îşi îndeplinesc funcţiile.(3) Nu se percepe nici un impozit asupra onorariilor sau indemnizaţiilor achitate persoanelor care acţionează în calitate de conciliatori, arbitri sau de membri ai comitetului prevăzut la art. 52 alin. 3, în cadrul instanţelor care fac obiectul prezentei convenţii, dacă un asemenea impozit nu are alta baza juridică decît locul unde se afla centrul, acela în care se desfăşoară activitatea instanţei sau acela unde sînt plătite zisele onorarii sau indemnizaţii.
 + 
Capitolul 2Despre competenţa centrului + 
Articolul 25(1) Competenţa centrului cuprinde diferendele de ordin juridic între un stat contractant (sau o anumită colectivitate publică sau un anume organism dependent de acesta şi pe care-l desemnează centrul) şi persoana unui alt stat contractant, care sînt în relaţie directa cu o investiţie, diferende pe care părţile au consimţit în scris să le supună centrului. Atunci cînd părţile şi-au dat consimţămîntul, nici una dintre ele nu va putea sa-l retragă în mod unilateral.(2) Persoana a unui alt stat contractant înseamnă:a) orice persoană fizica care poseda naţionalitatea unui stat contractant altul decît statul parte la diferend la data la care părţile au consimţit sa supună diferendul concilierii sau arbitrajului, precum şi la data la care cererea a fost înregistrată conform art. 28 alin. 3 sau art. 36 alin. 3, cu excepţia oricărei persoane care la una sau la alta dintre aceste date poseda deopotrivă şi naţionalitatea statului contractant parte la diferend;b) orice persoană juridică care poseda naţionalitatea unui stat contractant altul decît statul parte la diferend la data la care părţile au consimţit sa supună diferendul concilierii sau arbitrajului şi orice persoană juridică care poseda naţionalitatea statului contractant parte la diferend la aceeaşi dată şi pe care părţile au convenit, în vederea realizării telurilor prezentei convenţii, sa o considere ca aparţinînd unui alt stat contractant din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine.(3) Consimţămîntul unei colectivităţi publice sau al unui organism depinzînd de un stat contractant nu poate fi dat decît după aprobarea zisului stat, afară de cazul în care acesta indica centrului ca aprobarea nu este necesară.(4) Orice stat contractant poate, în momentul ratificării, acceptării sau aprobării convenţiei sau la orice data ulterioară, să facă cunoscute centrului categoria sau categoriile de diferende pe care le considera ca pot sau nu pot să fie supuse competentei centrului. Secretarul general transmite imediat notificarea tuturor statelor contractante. Aceasta notificare nu constituie consimţămîntul cerut în temeiul alin. 1.
 + 
Articolul 26Consimţămîntul părţilor la arbitraj în cadrul prezentei convenţii este considerat, în afară unei stipulaţii contrare, ca implicind renunţarea la orice alt recurs. Un stat contractant poate cere, ca o condiţie la consimţămîntul la arbitraj în cadrul prezentei convenţii, ca recursurile administrative sau judiciare interne să fie epuizate.
 + 
Articolul 27(1) Nici un stat contractant nu acorda protecţie diplomatică sau nu poate formula vreo revendicare internationala privind un diferend pe care una dintre persoanele sale şi un alt stat contractant au consimţit sa-l supună sau l-au supus arbitrajului în cadrul prezentei convenţii, afară de cazul în care celălalt stat contractant nu se conformează sentinţei pronunţate cu ocazia diferendului.(2) Cît despre aplicarea alin. 1, protecţia diplomatică nu are în vedere simplele demersuri avînd drept scop numai uşurarea reglementării diferendului.
 + 
Capitolul 3Despre conciliere + 
Secţiunea 1Despre cererea în conciliere + 
Articolul 28(1) Un stat contractant sau persoana unui stat contractant, care doreşte sa înceapă o procedură de conciliere, trebuie să adreseze în scris o cerere în acest scop secretarului general, care trimite o copie a acesteia celeilalte părţi.(2) Cererea trebuie să cuprindă lămuriri privind obiectul diferendului, identitatea părţilor şi consimţămîntul lor la conciliere potrivit regulamentului de procedura referitor la sesizarea instanţelor de conciliere şi arbitraj.(3) Secretarul general trebuie să înregistreze cererea, în afară de cazul în care el apreciază, după cercetarea informaţiilor conţinute în cerere, ca diferendul depăşeşte în mod evident competenţa centrului. El trebuie să notifice imediat părţilor înregistrarea sau refuzul de înregistrare.
 + 
Secţiunea a 2-aDespre constituirea comisiei de conciliere + 
Articolul 29(1) Comisia de conciliere (numita mai jos comisia) se constituie, imediat ce va fi cu putinta, după înregistrarea cererii în conformitate cu art. 28.(2) a) Comisia se compune dintr-un conciliator unic sau dintr-un număr impar de conciliatori numiţi potrivit înţelegerii dintre părţi.b) În lipsa unui acord între părţi asupra numărului conciliatorilor şi asupra modului de numire a lor, comisia va cuprinde trei conciliatori: fiecare parte numeşte un conciliator, iar al treilea, care este preşedintele comisiei, este numit prin înţelegere între părţi.
 + 
Articolul 30În cazul în care comisia nu a fost constituită în cele 90 de zile care au succedat notificarea înregistrării cererii de către secretarul general conform art. 28 alin. 3 sau în orice alt termen convenit de către părţi, preşedintele, la cererea părţii celei mai diligente şi, dacă este posibil, după consultarea părţilor, numeşte un conciliator sau conciliatorii ce nu fuseseră încă desemnaţi.
 + 
Articolul 31(1) Conciliatorii pot fi desemnaţi din afară listei conciliatorilor, cu excepţia numirii de către preşedinte, prevăzută la art. 30.(2) Conciliatorii numiţi din afară listei de conciliatori trebuie să posede calităţile prevăzute la art. 14 alin. 1.
 + 
Secţiunea a 3-aDespre procedura în faţa comisiei + 
Articolul 32(1) Comisia hotărăşte asupra competentei sale.(2) Orice cerere de declinare a competentei formulată de una dintre părţi şi intemeiata pe motivul ca diferendul nu este de competenţa centrului sau pentru orice alta cauza trebuie să fie examinata de către comisie, care hotărăşte dacă cererea trebuie să fie tratata ca o chestiune prealabilă sau dacă examinarea sa trebuie să fie legată de aceea a chestiunilor de fond.
 + 
Articolul 33Întreaga procedura de conciliere se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei secţiuni şi, cu excepţia unei înţelegeri contrare a părţilor, conform regulamentului de conciliere în vigoare la data la care acestea au consimţit la acţiunea de conciliere. Dacă se pune o problemă de procedura neprevăzută în aceasta secţiune sau în regulamentul de conciliere sau în orice alta reglementare adoptată de către părţi, ea este rezolvată de către comisie.
 + 
Articolul 34(1) Comisia are atributia de a clarifica punctele litigioase dintre părţi şi trebuie să depună eforturi spre a le conduce spre o soluţie mutual acceptabilă. În acest scop, comisia poate să recomande părţilor, la o anumită faza a procedurii şi în mai multe rinduri, termenii unei înţelegeri. Părţile trebuie să conlucreze de buna-credinţa cu comisia pentru a-i permite să-şi îndeplinească funcţiile şi trebuie să ţină seama în cel mai înalt grad de recomandările acesteia.(2) Dacă părţile se pun de acord, comisia întocmeşte un proces-verbal prin care inventariaza punctele în litigiu şi ia act de înţelegerea părţilor. Dacă, la o faza anumită a procedurii, comisia apreciază că nu exista nici o posibilitate de înţelegere între părţi, ea închide procedura şi întocmeşte un proces-verbal prin care se constată că diferendul a fost supus concilierii, dar ca părţile nu au ajuns la un acord. Dacă una dintre părţi lipseşte sau se abţine de a lua parte la procedura, comisia încheie procedura şi întocmeşte un proces-verbal constatind ca una dintre părţi lipseşte sau se abţine de a participa la procedura.
 + 
Articolul 35Cu excepţia unei înţelegeri contrare a părţilor, niciuna dintre ele nu poate invoca, cu ocazia unei alte proceduri desfăşurate în faţa arbitrilor, a unui tribunal sau în orice alt mod, opiniile exprimate, declaraţiile sau ofertele de reglementare făcute de către cealaltă parte în cursul procedurii şi nici procesul-verbal sau recomandările comisiei.
 + 
Capitolul 4Despre arbitraj + 
Secţiunea 1Despre cererea de arbitraj + 
Articolul 36(1) Un stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreşte sa înceapă o procedură de arbitraj trebuie să adreseze în scris o cerere pentru aceasta secretarului general, care trimite o copie celeilalte părţi.(2) Cererea trebuie să conţină informaţii privind obiectul diferendului, identitatea părţilor şi consimţămîntul lor la arbitraj potrivit regulamentului de procedura referitor la recurgerea la instanţele de conciliere şi arbitraj.(3) Secretarul general trebuie să înregistreze cererea în afară de cazul în care el, vazind informaţiile conţinute în cerere, apreciază ca diferendul depăşeşte în mod evident competenţa centrului. El trebuie să notifice imediat părţilor înregistrarea sau refuzul de înregistrare.
 + 
Secţiunea a 2-aDespre constituirea tribunalului + 
Articolul 37(1) Tribunalul arbitral (numit mai jos tribunalul) se constituie, îndată ce e posibil, după înregistrarea cererii conform art. 36.(2) a) Tribunalul se compune dintr-un arbitru unic sau dintr-un număr impar de arbitri numiţi în conformitate cu acordul părţilor.b) În lipsa unui acord între părţi asupra numărului de arbitri şi a modului de numire a acestora, tribunalul va fi alcătuit din trei arbitri: fiecare parte numeşte un arbitru, iar al treilea, care este preşedintele tribunalului, este numit prin înţelegere între părţi.
 + 
Articolul 38Dacă tribunalul nu a fost constituit în cele 90 de zile următoare notificării înregistrării cererii de către secretarul general conform art. 36 alin. 3 sau în orice alt termen convenit de către părţi, preşedintele, la sesizarea părţii mai diligente şi, dacă este posibil, după consultarea părţilor, numeşte arbitrul sau arbitrii care nu au fost încă desemnaţi. Arbitrii numiţi de către preşedinte potrivit prevederilor prezentului articol nu trebuie să fie cetăţeni ai statului contractant parte la diferend sau ai statului contractant a cărui persoana este parte în diferend.
 + 
Articolul 39Arbitrii formind majoritatea trebuie să fie cetăţeni ai altor state decît statul contractant parte în diferend şi decît statul contractant a cărui persoana este parte în diferend; se înţelege totuşi ca aceasta dispoziţie nu se aplică dacă, de comun acord, părţile desemnează arbitrul unic sau pe fiecare dintre membrii tribunalului.
 + 
Articolul 40(1) Arbitrii pot fi aleşi din afară listei de arbitri, cu excepţia numirii de către preşedinte, prevăzută la art. 38.(2) Arbitrii numiţi din afară listei arbitrilor trebuie să posede calităţile indicate la art. 14 alin. 1.
 + 
Secţiunea a 3-aDespre puterile şi funcţiile tribunalului + 
Articolul 41(1) Tribunalul decide asupra competentei sale.(2) Orice cerere de declinare a competentei formulată de către una dintre părţi şi intemeiata pe motivul ca diferendul nu este de competenţa centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea a tribunalului, trebuie să fie examinata de către tribunal, care decide dacă aceasta trebuie să fie tratata ca o chestiune prealabilă sau dacă examinarea sa trebuie să fie legată de aceea a chestiunilor de fond.
 + 
Articolul 42(1) Tribunalul statuează asupra diferendului în conformitate cu regulile de drept adoptate de părţi. În lipsa unui acord între părţi, tribunalul aplica dreptul statului contractant parte în diferend – inclusiv regulile referitoare la conflictele de legi -, precum şi principiile dreptului internaţional din domeniul respectiv.(2) Tribunalul nu poate refuza sa judece sub pretextul lipsei sau obscuritatii normelor de drept.(3) Dispoziţiile alineatelor precedente nu prejudiciază facultăţii pe care o are tribunalul de a decide "ex aequo et bono" dacă părţile sînt de acord.
 + 
Articolul 43Cu excepţia unui acord contrar al părţilor, tribunalul poate, în orice moment al dezbaterilor, dacă considera necesar:a) sa ceara părţilor să prezinte orice document sau alte mijloace de proba, şib) să se deplaseze la faţa locului şi sa procedeze aici la orice anchete pe care le considera necesare.
 + 
Articolul 44Întreaga procedura de arbitraj se înfăptuieşte în conformitate cu prevederile prezentei secţiuni şi, sub rezerva acordului contrar al părţilor, cu acelea ale regulamentului de arbitraj în vigoare la data la care părţile au consimţit la arbitraj. Dacă se pune o problemă de procedura neprevăzută de prezenta secţiune sau de regulamentul de arbitraj sau de orice alta reglementare adoptată de către părţi, ea va fi soluţionată de către tribunal.
 + 
Articolul 45(1) Dacă una dintre părţi lipseşte sau se abţine să-şi prezinte mijloacele (de proba), ea nu poate fi considerată ca a acceptat pretenţiile celeilalte părţi.(2) Dacă una dintre părţi lipseşte sau se abţine de a infatisa mijloacele în orice moment al procedurii, cealaltă parte poate cere tribunalului sa ia în considerare punctele concluziilor ce îi sînt supuse şi de a da sentinta. Tribunalul, notificînd părţii care a fost lipsa cererea de care a fost sesizat, trebuie să acorde acestei părţi un termen de graţie înainte de pronunţarea sentinţei, dacă nu s-a convins ca partea în cauza nu are intenţia de a se infatisa sau de a prezenta probele ei.
 + 
Articolul 46Cu excepţia unui acord contrar al părţilor, tribunalul trebuie, la cererea uneia dintre acestea, sa statueze asupra tuturor cererilor incidente, adiţionale sau reconventionale legate în mod direct de obiectul diferendului, cu condiţia ca aceste cereri să fie acoperite prin consimţămîntul părţilor şi, pe de altă parte, ca ele sa ţină de competenţa centrului.
 + 
Articolul 47Sub rezerva acordului contrar al părţilor, tribunalul poate, dacă apreciază ca împrejurările o cer, sa recomande orice măsuri conservatorii în scopul salvgardarii drepturilor părţilor.
 + 
Secţiunea a 4-aDespre sentinta + 
Articolul 48(1) Tribunalul hotărăşte asupra oricărei chestiuni cu majoritatea de voturi a tuturor membrilor lui.(2) Sentinta este data în scris; ea este semnată de către membrii tribunalului care s-au pronunţat în favoarea sa.(3) Sentinta trebuie să răspundă la toate punctele din concluziile supuse tribunalului şi ea trebuie să fie motivată.(4) Orice membru al tribunalului poate adauga sentinţei fie opinia sa personală – dacă impartaseste sau nu părerea majorităţii -, fie menţiunea dezacordului sau.(5) Centrul nu publică nici o sentinta fără consimţămîntul părţilor.
 + 
Articolul 49(1) Secretarul general trimite fără întîrziere părţilor copiile certificate pentru conformitate ale sentinţei. Sentinta se considera a fi fost pronunţată în ziua trimiterii ziselor copii.(2) La cererea uneia dintre părţi, care trebuie prezentată în 45 de zile de la darea sentinţei, tribunalul poate, după ce a făcut notificare celeilalte părţi, sa statueze asupra oricărei chestiuni asupra căreia ar fi omis să se pronunţe în sentinta sau sa corecteze orice greseala materială pe care ar conţine-o sentinta. Decizia data face parte integrantă din sentinta şi este notificată părţilor în aceleaşi forme ca şi aceasta. Termenele prevăzute la art. 51 alin. 2 şi la art. 52 alin. 2 curg începînd cu data pronunţării deciziei respective.
 + 
Secţiunea a 5-aDespre interpretarea, revizuirea şi anularea sentinţei + 
Articolul 50(1) Orice diferend care ar putea să se iveasca între părţi privind sensul sau efectul sentinţei poate face obiectul unei cereri de interpretare adresate în scris secretarului general de către una sau alta dintre părţi.(2) Cererea este supusă, dacă aceasta este posibil, tribunalului care a pronunţat sentinta. În caz de imposibilitate, se constituie un nou tribunal în conformitate cu prevederile secţiunii a 2-a a capitolului de faţa. Tribunalul poate, dacă apreciază ca împrejurările o cer, sa hotărască suspendarea executării sentinţei pînă ce se va fi pronunţat asupra cererii de interpretare.
 + 
Articolul 51(1) Fiecare dintre părţi poate cere în scris secretarului general revizuirea sentinţei pe motivul descoperirii vreunui fapt de natura sa exercite o influenţa hotaritoare asupra sentinţei, cu condiţia ca înaintea pronunţării sentinţei acest fapt sa fi fost necunoscut tribunalului ca şi părţii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l fi ignorat.(2) Cererea trebuie introdusă în următoarele 90 de zile de la descoperirea faptului nou şi în orice caz în următorii 3 ani de la pronunţarea sentinţei.(3) Cererea, dacă este posibil, este supusă tribunalului care a statuat. În caz de imposibilitate, se constituie un nou tribunal, în conformitate cu secţiunea a 2-a a prezentului capitol.(4) Tribunalul poate decide, dacă apreciază ca împrejurările o cer, suspendarea executării sentinţei pînă ce se va pronunţa asupra cererii de revizuire. Dacă, în cererea sa, partea în cauza solicita amînarea executării sentinţei, executarea este provizoriu suspendată pînă ce tribunalul va hotărî asupra cererii amintite.
 + 
Articolul 52(1) Oricare dintre părţi poate să ceara, în scris secretarului general anularea sentinţei pentru unul dintre motivele următoare:a) viciu în constituirea tribunalului; b) abuz de putere evident al tribunalului; c) coruperea unui membru al tribunalului;d) încălcarea grava a unei reguli fundamentale de procedura;e) lipsa de motive.(2) Orice cerere trebuie facuta în următoarele 120 de zile de la data sentinţei, în afară de cazul în care anularea este solicitată pe motiv de corupţie, în care caz cererea amintita trebuie să fie prezentată în următoarele 120 de zile de la descoperirea corupţiei şi, în orice caz, în cei 3 ani următori datei sentinţei.(3) La primirea cererii, preşedintele numeşte imediat, dintre persoanele al căror nume figurează pe lista de arbitri, un comitet ad-hoc de trei membri. Nici un membru al acestui comitet nu poate fi ales dintre membrii tribunalului care a pronunţat sentinta şi nici sa posede aceeaşi naţionalitate cu vreunul dintre membrii acestui tribunal, aceea a statului parte în diferend sau a statului a cărui persoana este parte în diferend, nici sa fi fost desemnat pentru a figura pe lista de arbitri de către vreunul dintre statele amintite sau sa fi îndeplinit funcţii de conciliator în aceeaşi cauza. Comitetul este împuternicit sa anuleze sentinta în întregime sau în parte pentru unul dintre motivele enumerate în alin. 1 al prezentului articol.(4) Prevederile art. 41-45, 48, 49, 53 şi 54 şi acelea ale cap. VI şi VII se aplică "mutatis mutandis" procedurii din faţa comitetului.(5) Comitetul poate să decidă, dacă apreciază ca împrejurările o cer, suspendarea executării sentinţei pînă ce se va fi pronunţat asupra cererii de anulare. Dacă în cererea sa partea în cauza solicita amînarea executării sentinţei, executarea este suspendată în mod provizoriu pînă ce comitetul va statua asupra zisei cereri. (6) Dacă sentinta este declarata nulă, diferendul este supus, la cererea părţii mai diligente, unui nou tribunal constituit conform secţiunii a 2-a din prezentul capitol.
 + 
Secţiunea a 6-aDespre recunoaşterea şi executarea sentinţei + 
Articolul 53(1) Sentinta este obligatorie faţă de părţi şi nu poate fi obiectul vreunui apel sau altui recurs, în afară celor prevăzute de prezenta convenţie. Fiecare parte trebuie să asigure executarea sentinţei potrivit termenilor ei, în afară de cazul în care executarea este suspendată în virtutea dispoziţiilor prezentei convenţii. (2) În sensul prezentei secţiuni, o sentinta include orice hotărîre privind interpretarea, revizuirea sau anularea sentinţei, luată în baza art. 50, 51 şi 52.
 + 
Articolul 54(1) Fiecare stat contractant recunoaşte orice sentinta data în cadrul prezentei convenţii ca fiind obligatorie şi asigura executarea pe teritoriul sau a obligaţiilor pecuniare pe care sentinta le impune, ca şi cînd ar fi vorba de o judecata definitivă a unui tribunal functionînd pe teritoriul zisului stat. Un stat contractant cu o constituţie federala poate să asigure executarea sentinţei prin intermediul tribunalelor federale şi sa prevadă ca acestea vor trebui sa considere o asemenea sentinta ca o judecata definitivă a tribunalelor unuia dintre statele federale.(2) Pentru a obţine recunoaşterea şi executarea unei sentinţe pe teritoriul unui stat contractant, partea interesată trebuie să prezinte o copie certificată, pentru conformitate, de către secretarul general tribunalului naţional competent sau oricărei alte autorităţi pe care zisul stat contractant o va desemna în acest scop. Fiecare stat contractant face cunoscute secretarului general tribunalul competent sau autorităţile pe care le desemnează în acest scop, informindu-l asupra eventualelor schimbări.(3) Executarea este reglementată de legislaţia privind executarea hotărîrilor judecătoreşti în vigoare în statul pe teritoriul căruia se aplică o asemenea procedura.
 + 
Articolul 55Nici o dispoziţie a art. 54 nu poate fi interpretată ca făcînd excepţie de la normele de drept în vigoare într-un stat contractant în ceea ce priveşte imunitatea de executare a zisului stat sau a unui stat străin.
 + 
Capitolul 5Despre înlocuirea şi recuzarea conciliatorilor şi arbitrilor + 
Articolul 56(1) Odată ce s-a constituit o comisie sau un tribunal şi a fost pornită procedura, compunerea acestora nu poate fi modificată. Totuşi, în caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui conciliator sau a unui arbitru, în caz de vacanta, se procedează după dispoziţiile cap. III, secţiunea a 2-a, sau după acelea ale cap. IV, secţiunea a 2-a.(2) Orice membru al unei comisii sau al unui tribunal continua să-şi îndeplinească funcţiile sale în aceasta calitate în pofida faptului că nu mai figurează pe lista.(3) Dacă un conciliator sau un arbitru numit de către una dintre părţi demisioneaza fără asentimentul comisiei sau tribunalului al cărui membru este, preşedintele numeşte în locul vacant o persoană de pe lista corespunzătoare.
 + 
Articolul 57O parte poate cere comisiei sau tribunalului recuzarea unuia dintre membrii acestora pentru orice motiv implicind o lipsa evidenta în ce priveşte calităţile cerute de art. 14 alin. 1. Partea într-o procedură de arbitraj poate, în plus, sa ceara recuzarea unui arbitru pe motiv ca el nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la secţiunea a 2-a a cap. IV pentru numirea tribunalului arbitral.
 + 
Articolul 58Ceilalţi membri ai comisiei sau ai tribunalului, după caz, se pronunţa asupra oricărei cereri pentru recuzarea unui conciliator sau a unui arbitru. Totuşi, în caz de egalitate de voturi, sau dacă cerere de recuzare vizează un conciliator sau un arbitru unic sau o majoritate a comisiei sau tribunalului, decizia este luată de către preşedinte. Dacă temeiul cererii este recunoscut, conciliatorul sau arbitrul vizat de hotărîre este înlocuit conform prevederilor cap. III, secţiunea a 2-a, sau cap. IV, secţiunea a 2-a.
 + 
Capitolul 6Despre cheltuielile de procedura + 
Articolul 59Redevenţele datorate de către părţi pentru utilizarea serviciilor centrului sînt fixate de către secretarul general în conformitate cu regulamentele adoptate în aceasta privinta de către consiliul administrativ.
 + 
Articolul 60(1) Fiecare comisie şi fiecare tribunal fixează onorariile şi cheltuielile membrilor săi în limitele definite de consiliul administrativ şi după consultarea secretarului general.(2) În pofida dispoziţiilor alineatului precedent, părţile pot fixa dinainte, de acord cu comisia sau cu tribunalul, onorariile şi cheltuielile membrilor acestora.
 + 
Articolul 61(1) În cazul unei proceduri de conciliere, onorariile şi cheltuielile membrilor comisiei, cît şi redevenţele pentru utilizarea serviciilor centrului, sînt suportate în mod egal de către părţi. Fiecare parte suporta orice alte cheltuieli pe care le face pentru desfăşurarea procedurii.(2) În cazul unui proceduri de arbitraj, tribunalul fixează, sub rezerva unui acord contrar al părţilor, suma globală a cheltuielilor făcute de acestea pentru nevoile procedurii şi hotărăşte modalităţile de repartiţie şi de plată a ziselor cheltuieli, a onorariilor şi cheltuielilor membrilor tribunalului şi a redevenţelor datorate pentru utilizarea serviciilor centrului. Aceasta decizie face parte integrantă din sentinta.
 + 
Capitolul 7Despre locul procedurii + 
Articolul 62Procedurile de conciliere şi de arbitraj se desfăşoară la sediul centrului, sub rezerva dispoziţiilor care urmează.
 + 
Articolul 63Dacă părţile hotărăsc astfel, procedurile de conciliere şi de arbitraj se pot desfăşura: a) fie la sediul Curţii Permanente de Arbitraj sau al oricărei alte instituţii corespunzătoare, publică sau particulară, cu care centrul a încheiat aranjamente în acest scop;b) fie în orice alt loc aprobat de comisie sau de tribunal după consultarea secretarului general.
 + 
Capitolul 8Diferendele între statele contractante + 
Articolul 64Orice diferend care ar putea surveni între statele contractante cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei convenţii şi care nu ar putea fi rezolvat prin buna înţelegere este adus înaintea Curţii Internaţionale de Justiţie, la cererea oricărei părţi în diferend, dacă statele interesate nu au convenit o alta metoda de reglementare.
 + 
Capitolul 9Amendamente + 
Articolul 65Orice stat contractant poate propune amendamente la prezenta convenţie. Orice text de amendament trebuie să fie comunicat secretarului general cu cel puţin 90 zile înainte de reuniunea consiliului administrativ în cursul căreia amendamentul în chestiune trebuie să fie examinat şi trebuie să fie imediat transmis de acesta tuturor membrilor consiliului administrativ.
 + 
Articolul 66(1) Dacă consiliul administrativ decide aceasta cu majoritate de două treimi a membrilor săi, amendamentul propus este distribuit tuturor statelor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare. Fiecare amendament intră în vigoare la 30 de zile după expedierea de către depozitarul prezentei convenţii a unei instiintari adresate statelor contractante, informindu-le ca toate statele contractante au ratificat, acceptat sau aprobat amendamentul.(2) Nici un amendament nu poate să impieteze asupra drepturilor şi obligaţiilor unui stat contractant, ale unei colectivităţi publice sau ale unui organism depinzînd de acesta sau de una dintre persoanele sale, conform prezentei convenţii, care decurg dintr-un consimtamint privitor la competenţa centrului dat înaintea datei intrării în vigoare a zisului amendament.
 + 
Capitolul 10Dispoziţii finale + 
Articolul 67Prezenta convenţie este deschisă semnării de către statele membre ale băncii. Ea este de asemenea deschisă semnării de către orice alt stat parte la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, pe care consiliul administrativ, cu o majoritate de două treimi a membrilor săi, l-ar invita să semneze convenţia.
 + 
Articolul 68(1) Prezenta convenţie este supusă ratificării, acceptării sau aprobării statelor semnatare, potrivit procedurilor lor constituţionale.(2) Prezenta convenţie va intra în vigoare la 30 de zile după depunerea celui de-al douazecilea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare. Faţa de orice stat care va depune ulterior instrumentul lui de ratificare, de acceptare sau aprobare, ea va intra în vigoare la 30 de zile după data acestei depuneri.
 + 
Articolul 69Orice stat contractant trebuie să ia măsurile legislative sau altele care vor fi necesare pentru aplicarea pe teritoriul sau a dispoziţiilor prezentei convenţii.
 + 
Articolul 70Prezenta convenţie se aplică la toate teritoriile pe care un stat contractant le reprezintă pe plan internaţional, cu excepţia acelora care sînt excluse de către zisul stat prin notificare adresată depozitarului prezentei convenţii, fie în momentul ratificării, acceptării sau aprobării, fie ulterior.
 + 
Articolul 71Orice stat contractant poate denunta prezenta convenţie prin notificare adresată depozitarului prezentei convenţii. Denunţarea îşi produce efectul la 6 luni după primirea zisei notificări.
 + 
Articolul 72Nici o notificare facuta de către vreun stat contractant în virtutea art. 70 şi 71 nu poate afecta drepturile şi obligaţiile statului respectiv, ale unei colectivităţi publice sau ale vreunui organism depinzînd de el sau de vreuna dintre persoanele sale în termenii prezentei convenţii, care decurg dintr-un consimtamint în competenţa centrului dat de unul dintre ei anterior primirii zisei notificări de către depozitar.
 + 
Articolul 73Instrumentele de ratificare, de acceptare sau aprobare a prezentei convenţii şi a oricăror amendamente ce-i vor fi aduse vor fi depuse la banca, care va acţiona în calitate de depozitar al prezentei convenţii. Depozitarul va transmite copii ale prezentei convenţii certificate pentru conformitate statelor membre ale băncii şi oricărui alt stat invitat să semneze convenţia.
 + 
Articolul 74Depozitarul va inregistra prezenta convenţie la Secretariatul Naţiunilor Unite conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite şi regulamentelor aferente acesteia, adoptate de către Adunarea generală.
 + 
Articolul 75Depozitarul va transmite notificări tuturor statelor semnatare, cu informaţii privind:a) semnăturile potrivit art. 67; b) depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare sau aprobare conform art. 73;c) data intrării în vigoare a prezentei convenţii conform art. 68;d) excluderile de la aplicatia teritorială conform art. 70;e) data intrării în vigoare a oricărui amendament la prezenta convenţie în conformitate cu art. 66;f) denuntarile conform art. 71.Întocmită la Washington în limbile engleza, spaniola şi franceza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a indicat prin semnarea de mai jos ca ea accepta sa îndeplinească funcţiile trecute în sarcina sa prin prezenta convenţie.––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x