pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime*)
Notă …
*) Traducere.Statele părţi la prezenta convenţie,ţinînd seama de ţelurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite privitoare la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltării de relaţii prieteneşti şi cooperării între state,recunoscind îndeosebi dreptul fiecăruia la viaţa, la libertate şi la siguranţa persoanei sale, astfel cum este prevăzut în Declaraţia universala a drepturilor omului şi în Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice,profund preocupate de escaladarea, în întreaga lume, a actelor de terorism, sub toate formele, care pun în primejdie sau nimicesc vieţi omeneşti nevinovate, compromit libertăţile fundamentale şi aduc o grava atingere demnităţii persoanelor,considerind ca actele ilicite îndreptate împotriva siguranţei navigaţiei maritime compromit securitatea persoanelor şi bunurilor, stinjenesc în mod serios exploatarea serviciilor maritime şi submineaza încrederea popoarelor lumii în siguranţa navigaţiei maritime, considerind ca asemenea acte preocupa în mod deosebit comunitatea internationala în ansamblul sau, convinse de urgenta necesitate de a se dezvolta o cooperare internationala între state în ce priveşte colaborarea de măsuri eficiente menite sa prevină toate actele ilicite îndreptate împotriva siguranţei navigaţiei maritime, sa urmărească şi sa sanctioneze pe autorii lor,reamintind Rezoluţia nr. 40/61 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 9 decembrie 1985 prin care, între altele, "se cere insistent tuturor statelor ca în mod unilateral, cît şi în colaborare cu celelalte state, precum şi organelor competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să contribuie la eliminarea progresiva a cauzelor ascunse ale terorismului internaţional şi de a acorda o deosebită atenţie tuturor situaţiilor – între altele colonialismului, rasismului, situaţiilor care vadesc violari masive şi flagrante ale drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi celor care sînt legate de ocupaţia străină – care ar putea duce la acte de terorism internaţional şi compromite pacea şi securitatea internationala",reamintind între altele ca Rezoluţia nr. 40/61 "condamna fără echivoc drept criminale toate actele, metodele şi practicile de terorism oriunde ele se produc şi oricare ar fi autorii, între altele acelea care compromit relaţiile prieteneşti între state şi securitatea acestora",reamintind, de asemenea, ca prin Rezoluţia nr. 40/61 Organizaţia Maritima Internationala a fost invitata "sa studieze problema terorismului exercitat la bordul navelor sau împotriva navelor, în vederea formulării recomandărilor privind măsurile indicate a se lua",ţinînd seama de Rezoluţia A. 584 (14) din 20 noiembrie 1985 a Adunării Organizaţiei Maritime Internaţionale care cerea precizarea unor măsuri vizind prevenirea actelor ilicite care compromit siguranţa navelor şi a pasagerilor şi echipajelor lor,menţionînd ca faptele echipajului legate de disciplina normală la bord nu sînt vizate de prezenta convenţie,afirmind ca este de dorit să se menţină în studiu regulile şi normele privitoare la prevenirea şi la controlul actelor ilicite îndreptate împotriva navelor şi persoanelor aflate la bordul acestor nave, spre a le tine la zi în măsura nevoii şi, în aceasta privinta, luînd cu satisfactie act de măsurile vizind prevenirea faptelor ilicite care compromit siguranţa navelor, a pasagerilor şi echipajelor lor, recomandate de Comitetul pentru siguranţa maritima al Organizaţiei Maritime Internaţionale,afirmind în plus ca problemele care nu sînt reglementate de prezenta convenţie vor continua să fie guvernate de regulile şi principiile dreptului internaţional general,recunoscind necesitatea pentru toate statele, în lupta împotriva faptelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime, să respecte cu stricteţe regulile şi principiile dreptului internaţional general,au convenit precum urmează: +
Articolul 1În înţelesul prezentei convenţii, prin nava, se înţelege o ambarcatiune de mare de orice tip, neatasata permanent de fundul marii, inclusiv aparatajul cu propulsie, aparatajul submersibil şi orice alte aparataje plutitoare. +
Articolul 21. Prezenta convenţie nu se aplică:a) navelor de război ; sau … b) navelor aparţinînd unui stat sau exploatate de un stat cînd sînt folosite ca nave de război auxiliare sau pentru vama ori poliţie; sau … c) navelor ce au fost retrase din navigaţie sau dezarmate. … 2. Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu aduce atingerea imunităţilor de care se bucura navele de război şi celelalte nave de stat folosite în scopuri necomerciale. +
Articolul 31. Săvîrşeşte o infracţiune orice persoană care, în mod ilicit şi intentionat:a) pune stapinire pe o nava sau exercita controlul asupra sa prin violenta sau ameninţare cu violenta; sau … b) comite un act de violenta împotriva unei persoane aflate la bordul unei nave, dacă acest act este de natura sa compromita siguranţa navei; sau … c) distruge o nava sau cauzează unei nave încărcăturii sale daune de natura sa compromita siguranţa navigaţiei navei; sau … d) plaseaza sau face să se plaseze pe o nava, prin orice mijloc, un dispozitiv ori o substanţa apta sa distruga nava care să cauzeze navei sau încărcăturii sale daune ce compromit sau sînt de natura a compromite siguranţa navigaţiei navei; sau … e) distruge sau avariaza în mod grav instalaţii sau servicii de navigaţie sau le produce grave perturbatii în funcţionare, dacă unul dintre aceste acte este de natura sa compromita siguranţa navigaţiei unei nave; sau … f) comunică o informaţie cunoscînd ca este falsa şi, prin aceasta, compromite siguranţa navigaţiei unei nave; sau … g) raneste sau ucide orice persoană, cînd aceste fapte prezintă o legătură de conexitate cu una dintre infracţiunile prevăzute la alin. a)-f), deopotrivă în caz de comitere sau tentativa. … 2. Săvîrşeşte, de asemenea, o infracţiune orice persoană care:a) incearca sa comita una dintre infracţiunile prevăzute la paragraful 1; sau … b) instiga o altă persoană sa comita una dintre infracţiunile prevăzute la paragraful 1, dacă infracţiunea este efectiv comisă sau este în orice alt mod complicele persoanei care comite o asemenea infracţiune; sau … c) ameninta sa comita oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin. b), c) şi e) ale paragrafului 1, dacă aceasta ameninţare este de natura sa compromita siguranţa navigaţiei navei în cauza, indiferent ca ameninţarea respectiva este sau nu legată, potrivit legislaţiei naţionale, de o condiţie vizind sa constringa o persoană fizica sau juridică sa îndeplinească sau să se abţină sa îndeplinească un act oarecare. … +
Articolul 41. Prezenta convenţie se aplică dacă vasul navighează sau dacă, potrivit planului sau de deplasare, trebuie să navigheze în ape, traversind ape sau provenind din ape situate dincolo de limita exterioară a marii teritoriale a unui singur stat, sau de limitele laterale ale marii sale teritoriale cu statele vecine.2. În cazurile în care convenţia nu este aplicabilă în conformitate cu paragraful 1, dispoziţiile sale sînt totuşi aplicabile dacă autorul sau autorul prezumat al infracţiunii este descoperit pe teritoriul unui stat parte altul decît statul vizat în paragraful 1. +
Articolul 5Orice stat parte reprima infracţiunile prevăzute în art. 3 prin pedepse corespunzătoare care iau în considerare natura grava a acestor infracţiuni. +
Articolul 61. Orice stat parte ia măsurile necesare stabilirii competentei sale urmărind atribuirea jurisdicţiei asupra infracţiunilor prevăzute în art. 3 cînd infracţiunea este săvîrşită:a) împotriva sau la bordul unei nave arborind, în momentul producerii infracţiunii, pavilionul acestui stat; sau … b) pe teritoriul acestui stat, inclusiv marea sa teritorială; sau … c) de către un cetăţean al acestui stat. … 2. Un stat parte poate, de asemenea, să-şi stabilească competenţa urmărind atribuirea jurisdicţiei asupra oricăreia dintre aceste infracţiuni:a) cînd este comisă de o persoană apatridă cu reşedinţa obişnuită în acest stat; sau … b) cînd, în cursul săvîrşirii sale, un cetăţean al acestui stat este reţinut, amenintat, rănit sau ucis; sau … c) cînd ea este comisă în scopul constringerii acestui stat de a savirsi un act oarecare sau să se abţină. … 3. Oricare stat parte care şi-a stabilit competenţa pentru cazurile vizate la paragraful 2 notifica aceasta Secretarului General al Organizaţiei Maritime Internaţionale (denumit în continuare secretarul general). Dacă numitul stat, ulterior, abroga aceasta legislaţie, el notifica faptul secretarului general.4. Orice stat parte ia măsurile necesare stabilirii competentei sale urmărind atribuirea jurisdicţiei asupra infracţiunilor prevăzute la art. 3 în cazurile în care autorul prezumat al infracţiunii se afla pe teritoriul sau şi nu-l extrădează unuia dintre statele părţi care şi-au stabilit competenţa lor în conformitate cu paragrafele 1 şi 2 ale prezentului articol.5. Prezenta convenţie nu inlatura nici o competenţa penală exercitată potrivit legislaţiei naţionale. +
Articolul 71. Dacă considera ca împrejurările îl indreptatesc şi potrivit cu legislaţia sa, oricare stat parte pe teritoriul căruia se afla autorul sau autorul prezumat al infracţiunii asigura reţinerea acestei persoane sau ia orice alte măsuri necesare pentru a-i asigura prezenta în intervalul necesar punerii în mişcare a urmăririi penale sau a unei proceduri de extrădare.2. Statul respectiv procedează, de îndată, la anchetarea cu titlu preliminar în vederea stabilirii faptelor în conformitate cu propria sa legislaţie.3. Orice persoană faţă de care sînt luate măsurile vizate la paragraful 1 al prezentului articol este în drept:a) sa ia legătură fără întîrziere cu cel mai apropiat reprezentant calificat al statului de a cărui naţionalitate se bucura sau care este în alt mod abilitat sa stabilească aceasta comunicare ori, dacă este vorba de o persoană apatridă, a statului pe teritoriul căruia îşi are reşedinţa sa obişnuită; … b) de a primi vizita reprezentantului acestui stat. … 4. Drepturile vizate la paragraful 3 se exercită în cadrul legilor şi regulamentelor statului pe teritoriul căruia se afla autorul prezumat al infracţiunii, înţelegindu-se totuşi ca aceste legi şi regulamente trebuie să permită deplina realizare a scopurilor pentru care drepturile se acordă în baza paragrafului 3.5. Cînd un stat parte a dispus detenţia unei persoane în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol, el avizează imediat despre aceasta detenţie, precum şi despre împrejurările care o justifica, statele ce şi-au stabilit propria competenţa în conformitate cu paragraful 1 al art. 6 şi, dacă considera oportun, orice alte state interesate. Statul care procedează la anchetarea cu titlu preliminar, vizata la paragraful 2 al prezentului articol, comunică neîntîrziat acelor state concluziile respective şi le informează dacă înţelege să-şi exercite competenţa sa. +
Articolul 81. Comandantul navei unui stat parte (statul pavilionului) poate să predea autorităţilor oricărui alt stat parte (statul destinatar) orice persoană despre care are serioase motive sa creadă ca a savirsit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 3.2. Statul pavilionului se îngrijeşte asa fel încît comandantul navei sale să fie obligat, atunci cînd este practic cu putinta şi dacă este posibil mai înainte de a intră în marea teritorială a statului destinatar, avînd la bord orice persoană pe care îşi propune sa o predea, potrivit dispoziţiilor paragrafului 1, sa notifice autorităţilor statului destinatar intenţia sa de a preda aceasta persoana şi motivele ce justifica aceasta decizie.3. Statul destinatar accepta predarea numitei persoane, afară dacă are motive sa creadă ca convenţia nu se aplică faptelor care motiveaza predarea şi procedează potrivit dispoziţiilor art. 7. Orice refuz de a primi o persoană trebuie să fie motivat.4. Statul pavilionului se îngrijeşte ca să fie obligat comandantul navei sale sa comunice autorităţilor statului destinatar elementele probatorii referitoare la infracţiunea prezumată, aflate în posesia sa.5. Un stat destinatar, care a acceptat predarea unei persoane în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 3, poate, la rindul sau, sa ceara statului pavilionului sa accepte predarea acestei persoane. Statul de pavilion examinează o asemenea cerere şi, dacă îi da urmare, acţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 7. Dacă statul pavilionului respinge o cerere, el comunică statului destinatar motivele pe care se sprijină aceasta decizie. +
Articolul 9Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu afectează în nici un fel regulile dreptului internaţional privind exercitarea competentei statelor în materie de ancheta sau de executare la bord referitoare la navele care nu arboreaza pavilionul lor. +
Articolul 101. Statul parte pe teritoriul căruia autorul sau autorul prezumat al infracţiunii este descoperit este obligat, în cazul în care se aplică art. 6, dacă el nu-l extrădează, sa supună pricina, fără întîrziere şi fără nici o excepţie, indiferent dacă infracţiunea a fost sau nu săvîrşită pe teritoriul sau, autorităţilor sale competente pentru exercitarea acţiunii penale potrivit unei proceduri conforme cu legislaţia acestui stat. Aceste autorităţi pronunţa decizia lor în aceleaşi condiţii ca pentru oricare alta infracţiune cu caracter grav în conformitate cu legile acestui stat.2. Orice persoană împotriva căreia este pornită o procedură următoare uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 3 se bucura de garanţia unui tratament echitabil în toate fazele procedurii, inclusiv beneficiul tuturor drepturilor şi garanţiilor prevăzute pentru o asemenea procedura în legile statului pe teritoriul căruia se afla. +
Articolul 111. Infracţiunile prevăzute la art. 3 sînt de drept incluse printre motivele de extrădare în toate tratatele de extrădare încheiate între statele părţi. Statele părţi se angajează sa cuprindă aceste infracţiuni printre cazurile de extrădare în orice tratat de extrădare ce s-ar încheia între ele.2. Dacă un stat parte care supune extrădarea existenţei unui tratat este sesizat cu o cerere de extrădare de către un alt stat parte cu care nu este legat printr-un tratat de extrădare, statul parte solicitat are latitudinea sa considere ca prezenta convenţie constituie baza juridică a extrădării în ce priveşte infracţiunile prevăzute la art. 3. Extrădarea este subordonata celorlalte condiţii prevăzute în dreptul statului parte solicitat.3. Statele părţi care nu subordonează extrădarea existenţei unui tratat recunosc infracţiunile prevăzute la art. 3 drept cazuri de extrădare între ele în condiţiile prevăzute de dreptul statului solicitat.4. Dacă este necesar, între statele părţi, infracţiunile prevăzute la art. 3 sînt considerate, în vederea extrădării, ca fiind comise atît la locul unde s-au produs, cît şi într-un loc pendinte de jurisdicţia statului parte care cere extrădarea.5. Un stat parte care primeşte mai mult decît o cerere de extrădare emanind de la state care şi-au stabilit competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 7, şi care hotărăşte sa nu treacă la urmărire tine seama, observind toate formele, atunci cînd alege statul căruia autorul sau autorul prezumat al infracţiunii trebuie să fie extrădat, de interesele şi răspunderile statului parte al cărui pavilion îl arbora nava în momentul comiterii infracţiunii.6. Cînd examinează o cerere de extrădare prezentată în temeiul prezentei convenţii referitoare la autorul prezumat al unei infracţiuni, statul solicitat tine seama, observind toate formele, de problema de a şti dacă aceasta persoana îşi poate exercita drepturile sale, astfel cum sînt prevăzute în paragraful 3 al art. 7, în statul reclamant.7. În ceea ce priveşte infracţiunile definite în prezenta convenţie, dispoziţiile tuturor tratatelor şi acordurilor de extrădare încheiate între statele părţi sînt modificate între statele părţi în măsura în care ele sînt incompatibile cu prezenta convenţie. +
Articolul 121. Statele părţi îşi acorda asistenţa judiciară cît mai cuprinzatoare cu putinta în orice procedura penală referitoare la infracţiunile prevăzute la art. 3, inclusiv pentru obţinerea elementelor probatorii de care dispun şi care sînt necesare în folosul procedurii.2. Statele părţi se achită de obligaţiile lor decurgind din paragraful 1 în conformitate cu orice tratat de asistenţa judiciară ce poate exista între ele. În lipsa unui atare tratat, statele părţi îşi acorda aceasta asistenţa în conformitate cu legislaţia lor naţionala. +
Articolul 131. Statele părţi colaborează la prevenirea infracţiunilor prevăzute la art. 3, între altele:a) luînd toate măsurile posibile pentru prevenirea pregătirii, pe teritoriile lor respective, a unor infracţiuni menite a fi comise în interiorul sau în afară teritoriilor lor; … b) făcînd schimb de informaţii potrivit dispoziţiilor legislaţiei lor naţionale şi coordonînd măsurile administrative şi alte măsuri luate, dacă este cazul, în scopul de a preveni săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art. 3. … 2. Cînd navigaţia unui vas a fost intirziata sau întreruptă, următor săvîrşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 3, oricare stat parte pe teritoriul căruia se afla nava, pasagerii sau echipajul, trebuie să facă tot ce îi sta în putinta pentru a evita ca nava, pasagerii, echipajul ori incarcatura acesteia sa nu fie reţinute sau întîrziate nejustificat. +
Articolul 14Orice stat parte îndreptăţit a crede ca o infracţiune prevăzută la art. 3 va fi săvîrşită transmite, în conformitate cu legislaţia sa naţionala, cît mai degraba cu putinta, toate informaţiile utile aflate în posesia sa statelor care, potrivit vederilor sale, ar fi statele care şi-au stabilit competenţa lor în conformitate cu art. 6. +
Articolul 151. Orice stat parte comunică cît mai degraba cu putinta secretarului general, conform legislaţiei sale naţionale, toate informaţiile utile aflate în posesia sa privitoare:a) la împrejurările infracţiunii; … b) la măsurile luate în aplicarea paragrafului 2 al art. 13; … c) la măsurile luate faţă de autorul sau autorul prezumat al infracţiunii şi, îndeosebi, la rezultatul oricărei proceduri de extrădare sau altei proceduri judiciare. … 2. Statul parte în care o acţiune penală a fost pornită împotriva autorului prezumat al infracţiunii, comunică, în conformitate cu legislaţia sa naţionala, rezultatul definitiv al acesteia secretarului general.3. Informaţiile comunicate potrivit paragrafelor 1 şi 2 sînt transmise de către secretarul general tuturor statelor părţi, membrilor Organizaţiei Maritime Internaţionale (denumita în continuare organizaţia), celorlalte state interesate şi organizaţiilor interguvernamentale internaţionale corespunzătoare. +
Articolul 161. Orice diferend între statele părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu poate fi soluţionat pe calea negocierii într-un termen rezonabil este supus arbitrajului, la cererea unuia dintre ele. Dacă, în următoarele şase luni de la data cererii de arbitraj, părţile nu izbutesc să se pună de acord asupra organizării arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul Curţii Internaţionale de Justiţie, depunind o cerere potrivit cu Statutul Curţii.2. Orice stat poate, în momentul semnării, ratificării, acceptării sau aprobării prezentei convenţii sau aderării la ea, sa declare că nu se considera legat prin una sau prin toate dispoziţiile paragrafului 1. Celelalte state părţi nu sînt legate prin dispoziţiile arătate faţă de orice stat parte care a formulat o asemenea rezerva.3. Orice stat care a formulat o rezervă potrivit cu dispoziţiile paragrafului 2 poate oricînd sa renunţe la aceasta rezerva printr-o notificare adresată secretarului general. +
Articolul 171. Prezenta convenţie este deschisă la 10 martie 1988, la Roma, semnării de către statele participante la Conferinţa internationala asupra reprimării actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime şi din 14 martie 1988 pînă la 8 martie 1989, la sediul organizaţiei, semnării de către toate statele. Ea rămîne apoi deschisă aderării.2. Statele îşi pot exprima consimţămîntul de a fi legate de prezenta convenţie prin:a) semnarea fără rezerve în ceea ce priveşte ratificarea, acceptarea sau aprobarea; sau … b) semnarea sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de ratificare, de acceptare sau aprobare; sau … c) aderare. … 3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea unui instrument, în acest scop, la secretarul general. +
Articolul 181. Prezenta convenţie intră în vigoare nouăzeci de zile de la data la care cincisprezece state, fie ca au semnat convenţia fără rezerve privind ratificarea, acceptarea sau aprobarea, fie ca au depus un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.2. Pentru un stat care depune un instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentei convenţii sau de aderare la aceasta după ce condiţiile guvernind intrarea sa în vigoare au fost îndeplinite, ratificare, acceptarea, aprobarea sau aderarea produce efect nouăzeci de zile după data depunerii. +
Articolul 191. Prezenta convenţie poate fi denunţată de către oricare dintre statele părţi în orice moment după expirarea unei perioade de un an, socotită de la data la care prezenta convenţie intră în vigoare faţă de acel stat.2. Denunţarea se efectuează prin mijlocirea depunerii unui instrument de denunţare la secretarul general.3. Denunţarea produce efect la un an după data la care secretarul general a primit instrumentul de denunţare sau la expirarea oricărui termen mai lung denunţat în acest instrument. +
Articolul 201. O conferinţa poate fi convocată de către organizaţie în vederea revizuirii sau modificării prezentei convenţii.2. Secretarul general convoacă o conferinţa a statelor părţi la prezenta convenţie pentru revizuirea sau modificarea convenţiei, la cererea unei treimi din statele părţi sau a zece state părţi, dacă aceasta ultima cifra este mai ridicată.3. Orice instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare depus după data intrării în vigoare a unui amendament la prezenta convenţie este considerat aplicabil convenţiei astfel cum a fost modificată. +
Articolul 211. Prezenta convenţie este depusa la secretarul general.2. Secretarul general:a) informează toate statele care au semnat prezenta convenţie sau au aderat, precum şi pe toţi membrii organizaţiei despre: … (i) orice noua semnatura sau orice depunere a unui nou instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, precum şi despre data lor;(îi) data intrării în vigoare a prezentei convenţii;(iii) depunerea oricărui instrument de denunţare a prezentei convenţii, precum şi despre data la care a fost primit şi data la care denunţarea produce efect;(iv) primirea oricărei declaraţii sau notificări făcute în puterea prezentei convenţii;b) transmite copii certificate pentru conformitate ale prezentei convenţii tuturor statelor care au semnat-o sau care au aderat. … 3. Imediat după intrarea în vigoare a prezentei convenţii, o copie certificată pentru conformitate a acesteia se transmite de către depozitar secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a fi înregistrată şi publicată în conformitate cu art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. +
Articolul 22Prezenta convenţie este întocmită într-un singur exemplar original în limbile engleza, arabă, chineza, spaniola, franceza şi rusa, fiecare text fiind deopotrivă autentic.Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în modul cuvenit de guvernele lor respective, au semnat prezenta convenţie.Facuta la Roma, astăzi zece martie una mie noua sute optzeci şi opt.––
