cu privire la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi la distrugerea lor
Statele părţi la prezenta convenţie, hotărâte sa acţioneze în scopul realizării unui progres efectiv pe calea dezarmarii generale şi complete, inclusiv interzicerea şi eliminarea tuturor tipurilor de arme de distrugere în masa, şi convinse ca interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor chimice, şi bacteriologice (biologice) şi distrugerea lor prin măsuri eficace vor contribui la realizarea dezarmarii generale şi complete, sub un control internaţional strict şi eficace, recunoscând marea însemnătate a Protocolului cu privire la interzicerea folosirii în război a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi a metodelor bacteriologice de lupta, semnat la Geneva la 17 iunie 1925, şi, de asemenea, rolul pe care protocolul menţionat l-a jucat şi continua sa-l joace la diminuarea ororilor războiului, reafirmand adeziunea lor faţă de scopurile şi principiile acestui protocol şi chemând toate statele la respectarea stricta a acestora. Amintind ca Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a condamnat în repetate randuri toate acţiunile ce contravin principiilor şi scopurilor Protocolului de la Geneva din 17 iunie 1925, dorind să contribuie la întărirea încrederii între popoare şi la insanatosirea generală a atmosferei internaţionale, dorind, de asemenea, să contribuie la realizarea scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, convinse de importanţa şi de urgenta de a exclude din arsenalele statelor, prin măsuri efective, armele de distrugere în masa atît de periculoase cum sînt armele bazate pe folosirea agenţilor chimici şi bacteriologici (biologici) recunoscând ca un acord privind interzicerea armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine reprezintă o primă etapa posibila spre realizarea unui acord privind măsurile efective pentru interzicerea perfecţionării producţiei şi stocării de arme chimice şi hotărâte sa continue negocierile pentru atingerea acestui scop, hotărâte, în interesul întregii omeniri, sa excludă complet posibilitatea ca agenţii bacteriologici (biologici) şi toxinele să fie folosite ca arme, convinse ca o astfel de folosire ar fi contra conştiinţei umanităţii şi că nu trebuie precupetit nici un efort pentru diminuarea acestui pericol, au căzut de acord asupra următoarelor: +
Articolul 1Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga ca niciodată, în nici o împrejurare, sa nu perfecţioneze, sa nu producă, sa nu stocheze, sa nu dobândească şi sa nu detina prin nici un alt mijloc:1. agenţi microbieni sau alţi agenţi biologici sau toxine, oricare ar fi provenienţă sau metoda de producere de tipul şi în cantităţile care nu pot fi justificate pentru scopuri profilactice, de protecţie sau alte scopuri paşnice:2. arme, echipament auxiliar şi mijloace de transportare la ţinta avînd drept scop folosirea în scopuri ostile sau în conflicte armate a unor asemenea agenţi sau toxine. +
Articolul 2Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa distruga cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de noua luni după intrarea în vigoare a convenţiei, sau sa converteasca în scopuri paşnice toţi agenţii, toxinele, toate armele, echipamentul şi mijloacele de transportare la ţinta, aflate în posesia sau sub jurisdicţia sau controlul sau, specificate în art. I al convenţiei. În aplicarea acestui articol vor fi respectate toate măsurile de securitate necesare pentru protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător. +
Articolul 3Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa nu transfere nimănui, direct sau indirect, sau sa nu ajute, sa nu încurajeze şi sa nu incite, în nici un mod, oricare alt stat grup de state sau organizaţii internaţionale, sa producă sau sa dobândească în orice alt fel orice agenţi, toxine, arme, echipament sau mijloace de transportare la ţinta, specificate în art. I al convenţiei. +
Articolul 4Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, va adopta, în conformitate cu procedurile sale constituţionale, toate măsurile necesare pentru interzicerea şi prevenirea perfecţionării, fabricării, stocării, dobîndirii sau deţinerii agenţilor, toxinelor, armelor, echipamentului şi mijloacele de transportare la ţinta, specifice în art. I al convenţiei, pe teritoriul acestui stat, sub jurisdicţia sau controlul sau în orice altă parte. +
Articolul 5Statele părţi la prezenta convenţie se obliga să se consulte şi sa colaboreze în rezolvarea problemelor care pot să apară în legătură cu îndeplinirea prevederilor prezentei convenţii. Consultarea şi colaborarea, conform prezentului articol, pot fi realizate prin proceduri internaţionale corespunzătoare în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în conformitate cu carta. +
Articolul 61. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, care constata ca orice alt stat parte acţionează contrar obligaţiilor decurgînd din prevederile prezentei conventiii, poate depune plângere la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta plângere trebuie să conţină toate probele posibile care să ateste temeinicia acesteia şi cererea ca ea să fie examinata de către Consiliul de Securitate. 2. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa coopereze în vederea realizării oricăror investigaţii care pot fi întreprinse de Consiliul de Securitate în conformitate cu prevederile Cartei O.N.U., în baza plângerii primite de către consiliu. Consiliul de Securitate va informa statele, părţi la convenţie, asupra rezultatelor investigatiei. +
Articolul 7Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se angajează sa acorde sau sa participe la un ajutor dat oricărei părţi la convenţie care o cere, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, dacă Consiliul de Securitate decide ca aceasta parte este expusă unui pericol, ca rezultat al violarii prezentei convenţii. +
Articolul 8Nici o dispoziţiune, continuta în prezenta convenţie, nu trebuie interpretată ca limitand sau diminuand în vreun fel obligaţiile asumate de către orice stat în baza Protocolului cu privire la interzicerea folosirii în război a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi a metodelor bacteriologice de lupta, semnat la Geneva la 17 iunie 1925. +
Articolul 9Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, afirma obiectivul recunoscut al interzicerii efective a armelor chimice şi în acest scop se angajează sa continue măsurile efective pentru interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor chimice şi distrugerea lor şi asupra unor măsuri corespunzătoare privind echipamentul şi mijloacele de transportoare la ţinta special destinate pentru producerea sau utilizarea agenţilor chimici ca arme. +
Articolul 101. Statele, părţi la prezenta convenţie, se obliga sa faciliteze schimbul cel mai deplin posibil de echipament, materiale, informaţii ştiinţifice şi tehnologice cu privire la folosirea în scopuri paşnice a agenţilor bacteriologici (biologici) şi a toxinelor şi au dreptul sa participe la acest schimb. Părţile la prezenta convenţie în măsura sa o facă vor coopera, de asemenea, pentru a contribui, individual sau împreună cu alte state sau organizaţii internaţionale, la perfecţionarea şi aplicarea descoperirilor ştiinţifice în domeniul bacteriologiei (biologiei) pentru prevenirea maladiilor sau pentru alte scopuri paşnice. 2. Prezenta convenţie va fi aplicată de o asemenea maniera încît sa evite crearea de piedici în calea dezvoltării economice sau tehnologice a statelor, părţi la prezenta convenţie, sau a cooperării internaţionale în ceea ce priveşte activităţile paşnice din domeniul bacteriologic (biologic), inclusiv schimbul internaţional de agenţi bacteriologici (biologici) şi a toxinelor în scopuri paşnice, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii. +
Articolul 11Fiecare stat parte la prezenta convenţie poate să propună amendamente la prezenta convenţie. Amendamentele vor intra în vigoare pentru fiecare stat parte, care accepta aceste amendamente, după acceptarea lor de către majoritatea statelor, părţi la convenţie, şi, ulterior, pentru fiecare alt stat parte, la data acceptării de către el a acestor amendamente. +
Articolul 12La 5 ani după intrarea în vigoare a prezentei convenţii sau mai devreme,dacă aceasta este cerută de către majoritatea părţilor, la convenţie prin avansarea unei propuneri în acest sens guvernelor depozitare, la Geneva (Elvetia) se va convoca o conferinţa a statelor, părţi la convenţie, pentru a examina modul în care se aplică convenţia, spre a se incredinta ca scopurile cuprinse în preambul şi prevederile convenţiei, inclusiv prevederile referitoare la negocierile asupra armei chimice, se îndeplinesc. Cu prilejul acestei examinari trebuie să fie luate în consideraţie toate realizarile ştiinţifice şi tehnologice noi care au legătură cu prezenta convenţie. +
Articolul 131. Prezenta convenţie are o durată nelimitată. 2. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, în exercitarea suveranităţii sale naţionale, are dreptul să se retragă din convenţie, dacă decide ca evenimente extraordinare legate de conţinutul prezentei convenţii au pus în pericol interesele supreme ale tarii sale. Despre aceasta retragere el trebuie să notifice cu trei luni înainte tuturor celorlalte părţi la convenţie şi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta notificare trebuie să conţină o declaraţie cu privire la evenimentele extraordinare pe care el le considera ca punând în pericol interesele sale supreme. +
Articolul 141. Prezenta convenţie este deschisă spre semnare tuturor statelor. Orice stat care nu semnează prezenta convenţie pînă la intrarea sa în vigoare, în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol, poate să adere în orice moment. 2. Prezenta convenţie este supusă ratificării statelor care au semnat-o. Instrumentele de ratificare şi documente cu privire la aderare vor fi depuse pe lîngă guvernele Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Republiciilor Sovietice Socialiste, care prin prezenata sînt desemnate în calitate de guverne depozitare. 3. Prezenta convenţie intră în vigoare după depunerea instrumentelor de ratificare de către douăzeci şi doua de guvernele desemnate în calitate de guverne depozite ale prezentei convenţii. 4. Pentru statele ale căror instrumente de ratificare sau de aderare vor fi depuse după intrarea în vigoare a prezentei convenţii, aceasta intră în vigoare în ziua depunerii instrumentelor de ratificare sau a documentelor de aderare.5. Guvernele depozitare vor aduce neîntârziat la cunoştinţa tuturor statelor semnatare şi care au aderat la prezenta convenţie data fiecărei semnari, data predării spre păstrare a fiecărui instrument de ratificare şi document de aderare, data intrării în vigoare a prezentei convenţii şi, de asemenea, alte notificări. 6. Prezenta convenţie va fi înregistrată de către guvernele depozitare în conformitate cu art. 102 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. +
Articolul 15Prezenta convenţie, ale carei texte în limbile chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sînt în mod egal autentice, va fi depusa în arhivele guvernelor depozitare. Copii ale prezentei convenţii, certificate în mod corespunzător, vor fi transmise de către guvernele statelor semnatare ale convenţiei şi care au aderat la ea. Drept care subsemnaţii, împuterniciţi în buna şi cuvenită forma, au semnat prezenta convenţie. Facuta în trei exemplare la Londra, Moscova şi Washington, la 10 aprilie 1972. ––––
