*) TraducereStatele părți la convenție,animate de dorința de a reglementa, într-un spirit de înțelegere și cooperare reciprocă, toate problemele privind dreptul marii și constiente de insemnatatea istorica a prezentei convenții, care constituie o contribuție importanța la menținerea păcii, justiției și progresului pentru toate popoarele lumii,constatind ca faptele noi care s-au produs de la conferințele Națiunilor Unite asupra dreptului marii, care s-au ținut la Geneva în anii 1958 și 1960, au intarit necesitatea unei noi convenții general acceptabile asupra dreptului marii,constiente ca problemele spațiilor marine sunt strins legate între ele și ca ele trebuie să fie privite în ansamblu,recunoscind ca este de dorit a se stabili prin aceasta convenție, tinindu-se seama, în modul cuvenit, de suveranitatea tuturor statelor, o ordine juridică pentru mari și oceane, care să faciliteze comunicațiile internaționale și sa favorizeze folosirea pașnică a marilor și oceanelor, folosirea echitabila și eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice și studierea, protejarea și păstrarea mediului marin,considerind ca realizarea acestor obiective va contribui la instaurarea unei ordini economice internaționale juste și echitabile, în care să se țină seama de interesele și nevoile întregii umanitati și, în mod deosebit, de interesele și nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, fie ca sunt riverane sau fără litoral,dorind sa dezvolte, prin convenție, principiile conținute în Rezoluția nr. 2.749 (XXV) din 17 decembrie 1970, prin care Organizația Națiunilor Unite a declarat în mod solemn ca zona fundului marilor și oceanelor, precum și subsolul lor, dincolo de limitele jurisdicției naționale și resursele acestei zone, sunt patrimoniu comun al umanității și ca explorarea și exploatarea zonei se vor face în interesul întregii umanitati, independent de situația geografică a statelor,convinse ca codificarea și dezvoltarea progresiva a dreptului marii, realizate în prezenta convenție, vor contribui la întărirea păcii, securității, cooperării și relațiilor prietenești între toate natiunile, în conformitate cu principiile justiției și egalității în drepturi, și vor favoriza progresul economic și social al tuturor popoarelor lumii, potrivit scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite, astfel cum ele sunt enunțate în Carta Națiunilor Unite,afirmind ca chestiunile care nu sunt reglementate prin convenție vor continua să fie guvernate de regulile și principiile dreptului internațional general,au convenit asupra celor ce urmează: +
Partea IIntroducere +
Articolul 1Folosirea termenilor și sfera de aplicare1.În sensul prezentei convenții:(1)prin zona se înțelege fundurile marilor și ale oceanelor și subsolul lor dincolo de limitele jurisdicției naționale;(2)prin autoritate se înțelege autoritatea internaționala pentru fundul marilor și oceanelor;(3)prin activități desfășurate în zona se înțelege toate activitățile de explorare și de exploatare a resurselor zonei;(4)prin poluarea mediului marin se înțelege introducerea de către om, direct sau indirect, de substanțe sau de energie în mediul marin, inclusiv în estuare, când aceasta are sau poate avea efecte vătămătoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei și florei marine, riscuri pentru sănătatea omului, piedici pentru activitățile maritime, inclusiv pescuitul și celelalte utilizări legitime ale marii, alterarea calității apei marii din punctul de vedere al întrebuințării acesteia și degradarea valorilor sale de agrement;(5)a)prin imersiune se înțelege:(i)orice evacuare deliberata de deșeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare; ... (ii)orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări. … … b)Termenul imersiune nu vizează:(i)evacuarea de deșeuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor sau a altor lucrări plasate pe mare, precum și de la echipamentul acestora, cu excepția deșeurilor sau a altor materii transportate de nave sau transbordate pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau derivate din tratarea unor asemenea deșeuri sau a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări; … (ii)depozitarea unor materii în alt scop decît simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei convenții. ... ... ... 2.(1)Prin state părți se înțelege statele care au consimțit să fie legate prin prezenta convenție și în privința cărora convenția este în vigoare;(2)prezenta convenție se aplică mutatis mutandis entităților menționate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d), e) și f), care devin părți la convenție potrivit condițiilor care le privesc pe fiecare dintre ele; în această măsură, prin termenul state părți se înțelege aceste entități. … +
Partea IIMarea teritorială și zona contiguă +
Secţiunea 1Dispoziții generale +
Articolul 2Regimul juridic al marii teritoriale, al spațiului aerian de deasupra și a fundului acestei mari și subsolului ei1.Suveranitatea statului riveran se întinde dincolo de teritoriul sau și de apele sale interioare, iar în cazul unui stat-arhipelag, dincolo de apele sale arhipelagice, asupra unei zone a marii adiacente desemnate sub numele de mare teritorială. … 2.Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum și asupra fundului acestei mari și subsolului ei. ... 3.Suveranitatea asupra marii teritoriale se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei convenții și de celelalte reguli de drept internațional. … +
Secţiunea a 2-aLimitele marii teritoriale +
Articolul 3Lățimea marii teritorialeOrice stat are dreptul de a fixa lățimea marii sale teritoriale; aceasta lațime nu depășește 12 mile marine, măsurate de la liniile de baza stabilite în conformitate cu prezenta convenție. +
Articolul 4Limita exterioară a marii teritorialeLimita exterioară a marii teritoriale este constituită de o linie având fiecare punct la o distanta egala cu lățimea marii teritoriale, din punctul cel mai apropiat al liniei de baza. +
Articolul 5Linia de baza normalăDacă în prezenta convenție nu se prevede altfel, linia de baza normală de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul țărmului, astfel cum aceasta este indicată pe hărțile marine, la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran. +
Articolul 6RecifeÎn cazul părților insulare ale unei formațiuni de atoli sau al unor insule marginite de recife dantelate, linia de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului înspre larg al recifului, asa cum este indicată pe hărțile marine recunoscute oficial de statul riveran. +
Articolul 7Liniile de baza drepte1.Acolo unde țărmul prezintă crestaturi și tăieturi adinci, sau dacă exista un șir de insule de-a lungul țărmului în imediata apropiere a acestuia, poate fi folosită metoda liniilor de baza drepte care leagă punctele corespunzătoare, pentru trasarea liniei de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale. … 2.Acolo unde țărmul este extrem de instabil datorită prezentei unei delte și a altor caracteristici naturale, punctele corespunzătoare pot fi alese de-a lungul liniei celei mai avansate a refluxului și, chiar în caz de retragere ulterioară a liniei refluxului, aceste linii de baza drepte rămân în vigoare atât timp cît ele nu au fost modificate de către statul riveran conform convenției. ... 3.Traseul liniilor de baza drepte nu trebuie să se îndepărteze într-un mod sensibil de la direcția generală a țărmului, iar intinderile de mare situate spre țărm trebuie să fie suficient legate de domeniul terestru pentru a fi supuse regimului apelor interioare. … 4.Liniile de baza drepte nu trebuie să fie trase spre ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite în timpul refluxului sau sa pornească de la acestea, decît în cazul în care pe ele sunt amplasate faruri sau instalații similare, care se afla în permanenta deasupra nivelului marii sau în cazul în care traseul unor asemenea linii de baza drepte a făcut obiectul unei recunoasteri internaționale generale. ... 5.În cazurile în care metoda liniilor de baza drepte se aplică în virtutea paragrafului 1, se poate tine seama, pentru stabilirea anumitor linii de baza, de interesele economice proprii regiunii respective, a căror realitate și importanța sunt în mod clar atestate de o folosire îndelungată. … 6.Metoda liniilor de baza drepte nu poate fi aplicată de către un stat în asa fel încât sa taie legătura dintre marea teritorială a altui stat cu largul marii sau cu zona economică exclusiva. … +
Articolul 8Apele interioare1.Sub rezerva dispozițiilor părții a IV-a, apele situate între linia de baza a marii teritoriale și țărm fac parte din apele interioare ale statului. … 2.În cazul în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, are ca rezultat includerea în apele interioare a unor ape care nu erau mai înainte considerate ca atare, dreptul de trecere inofensiva prevăzut de convenție se va aplica acestor ape. … +
Articolul 9Gurile fluviilorDacă un fluviu se vărsa în mare fără a forma un estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului între punctele limita ale refluxului pe tarmuri. +
Articolul 10Golfurile1.Prezentul articol nu se referă decît la golfurile la care un singur stat este riveran. … 2.În sensul prezentei convenții, prin golf se înțelege o crestatura bine marcată, a carei pătrundere în uscat, în raport cu largimea gurii sale, este astfel încât apele pe care le include sunt înconjurate de țărm, constituind mai mult decît o simpla curbura a țărmului. Totuși o crestatura nu este considerată drept un golf decît dacă suprafața sa este cel puțin egala aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia dreapta trasa de-a curmezisul intrării crestaturii. ... 3.Suprafața unei crestaturi se măsoară între linia refluxului de-a lungul țărmului crestaturii și linia dreapta unind liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci când, din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul are drept diametru suma lungimilor liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafața insulelor situate în interiorul unei crestaturi este cuprinsă în suprafața totală a acesteia. … 4.Dacă distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf nu depășește 24 de mile marine, poate fi trasata o linie de delimitare între aceste doua limite ale refluxului, iar apele astfel închise de aceasta linie sunt considerate ca ape interioare. ... 5.În cazul în care distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf depășește 24 de mile marine, o linie de baza dreapta de 24 de mile marine se traseaza în interiorul golfului în asa fel încât sa inchida o suprafața de apa maxima. … 6.Dispozițiile precedente nu se aplică golfurilor numite istorice și nici în cazurile în care se aplică metoda liniilor de baza drepte, prevăzută la art. 7. … +
Articolul 11PorturileÎn scopul delimitării marii teritoriale, instalațiile permanente care fac parte integrantă dintr-un sistem portuar și care înaintează cel mai mult spre larg sunt considerate ca fac parte din țărm. Instalațiile din largul tarmurilor și insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalații portuare permanente. +
Articolul 12RadeleDacă servesc în mod obișnuit încărcării, descărcării și ancorarii navelor, radele, care, în mod normal, s-ar afla în întregime sau parțial dincolo de limita exterioară a marii teritoriale, sunt considerate ca fac parte din marea teritorială. +
Articolul 13Funduri marine care pot rămâne descoperite1.Prin funduri marine care pot rămâne descoperite se înțelege ridicaturile naturale de teren care sunt înconjurate de mare, descoperite în timpul refluxului și acoperite în timpul fluxului. În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se găsesc, în întregime sau parțial, la o distanta de continent sau de o insula care nu depășește lățimea marii teritoriale, linia refluxului la aceste funduri marine poate fi luată ca linie de baza pentru a se măsura lățimea marii teritoriale. … 2.În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se afla în întregime la o distanta de continent sau de o insula, care depășește lățimea marii teritoriale, ele nu au o mare teritorială proprie. … +
Articolul 14Combinarea metodelor utilizate pentru stabilirea liniilor de bazaStatul riveran poate, în funcție de diferitele situații, sa stabilească liniile de baza după una sau mai multe dintre metodele prevăzute la articolele precedente. +
Articolul 15Delimitarea marii teritoriale dintre state ale căror tarmuri sunt adiacente sau situate fața în fațaÎn cazul în care țărmurile a doua state sunt adiacente sau situate fața în fața, nici unul dintre aceste state nu are dreptul, în lipsa unui acord contrar între ele, să-și extindă marea sa teritorială dincolo de linia mediana ale carei puncte sunt la distanțe egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale a fiecăruia dintre cele doua state. Aceasta dispoziție nu se aplică totuși în cazul în care, din cauza existenței unor titluri istorice sau a altor împrejurări speciale, este necesar ca marea teritorială a celor două state să fie delimitata în alt mod. +
Articolul 16Hărțile marine și listele coordonatelor geografice1.Liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, stabilite conform art. 7, 9 și 10, sau limitele care decurg din aceasta și liniile de delimitare trasate conform art. 12 și 15 sunt indicate pe harți marine la o scara corespunzătoare pentru determinarea poziției lor. În lipsa unor asemenea harți, poate fi folosită o lista a coordonatelor geografice ale punctelor, precizînd sistemul geodezic folosit. … 2.Statul riveran asigura publicitatea necesară acestor harți sau liste de coordonate geografice și depune un exemplar la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. … +
Secţiunea a 3-aTrecerea inofensiva în marea teritorială +
Articolul 17Dreptul de trecere inofensivaSub rezerva convenției, navele tuturor statelor riverane sau fără litoral se bucura de dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială. +
Articolul 18Semnificația termenului "trecere"1.Prin trecere se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:a)de a traversa fără a intră în apele interioare ori a face escala într-o rada sau o instalatie portuara situata în afară apelor interioare; sau ... b)de a intră în apele interioare sau de a le părăsi, sau de a face escala într-o asemenea rada sau instalatie portuara, sau de a o părăsi. … … 2.Trecerea trebuie să fie continua și rapida. Cu toate acestea, trecerea include oprirea și ancorarea, dar numai dacă acestea constituie incidente obișnuite ale navigației sau se impun ca urmare a unui caz de forta majoră sau de avarie sau în scopul ajutorarii persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate în pericol sau avariate. … +
Articolul 19Semnificația expresiei "trecere inofensiva"1.Trecerea este inofensiva atât timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran. Ea trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile convenției și cu celelalte reguli de drept internațional. … 2.Trecerea unei nave străine este considerată ca aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran, dacă, în marea teritorială, o asemenea nava se angajează în una dintre activitățile următoare:a)amenințarea sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional enunțate în Carta Națiunilor Unite; … b)exercițiu sau manevra cu arme de orice fel; ... c)culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității statului riveran; … d)propaganda vizind prejudicierea apărării sau securității statului riveran; ... e)lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave; … f)lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară; ... g)imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau persoane contrar legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statului riveran; … h)poluarea deliberata și grava, prin violarea prezentei convenții; ... i)pescuitul; … j)cercetări sau ridicari hidrografice; ... k)perturbarea funcționarii oricărui sistem de comunicare sau a oricărui alt echipament sau instalatie a statului riveran; … l)orice alta activitate care nu are legătura directa cu trecerea. … … +
Articolul 20Submarine și alte vehicule submersibileÎn marea teritorială, submarinele și celelalte vehicule submersibile sunt obligate sa navigheze la suprafața și sa arboreaza pavilionul lor. +
Articolul 21Legi și reglementări ale statului riveran referitoare la trecerea inofensivă1.Statul riveran poate adopta, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții și cu celelalte reguli ale dreptului internațional, legi și reglementări referitoare la trecerea inofensiva în marea sa teritorială, care pot privi următoarele probleme:a)securitatea navigației și reglementarea traficului maritim; ... b)protecția echipamentelor și a sistemelor de asigurare a navigației și a altor echipamente sau instalații; … c)protecția cablurilor și a conductelor; ... d)conservarea resurselor biologice ale marii; … e)prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările statului riveran privind pescuitul; ... f)păstrarea mediului înconjurător al statului riveran și prevenirea, reducerea și controlul poluarii sale; … g)cercetarea științifică marina și ridicările hidrografice; ... h)prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările vamale, fiscale, de imigrare sau sanitare ale statului riveran. … … 2.Aceste legi și reglementări nu se aplică cu privire la concepția, construcția sau echiparea navelor străine, decît dacă sunt consecința aplicării unor reguli sau norme internaționale general acceptate. ... 3.Statul riveran asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări. … 4.Navele străine care exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială se vor conformă acestor legi și reglementări, precum și tuturor reglementărilor internaționale general acceptate privind prevenirea abordajelor pe mare. … +
Articolul 22Cai de navigație și dispozitive de separare a traficului în marea teritorială1.Statul riveran poate, când securitatea navigației o impune, sa pretindă navelor străine care-și exercită dreptul de trecere inofensiva în marea sa teritorială sa utilizeze căile de navigație desemnate de el și să respecte dispozitivele de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea trecerii navelor. … 2.Îndeosebi navelor-cisterne, navelor cu propulsie nucleara și navelor care transporta substanțe sau materiale radioactive sau orice alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive li se poate cere sa nu utilizeze decît aceste cai de navigație. ... 3.Atunci când desemnează cai de navigație și prescrie dispozitive de separare a traficului în virtutea prezentului articol, statul riveran tine seama de:a)recomandările organizațiilor internaționale competente; ... b)toate senalele utilizate în mod obișnuit pentru navigația maritima internaționala; … c)caracteristicile deosebite ale unor nave și senale; și ... d)densitatea traficului. … … 4.Statul riveran indica în mod clar asemenea cai de navigație și dispozitive de separare a traficului pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea necesară. … +
Articolul 23Nave străine cu propulsie nucleara și nave care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nociveNavele străine cu propulsie nucleara, precum și cele care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive sunt obligate, atunci când își exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială, să aibă asupra lor documente și sa ia măsurile speciale de precauție prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave. +
Articolul 24Obligațiile statului riveran1.Statul riveran nu trebuie să împiedice trecerea inofensivă a navelor străine în marea teritorială, în afară de cazurile prevăzute de prezenta convenție. Îndeosebi când el aplica convenția sau orice legi ori reglementări adoptate în conformitate cu convenția, statul riveran nu trebuie:a)sa impună navelor străine obligații care să aibă drept urmare împiedicarea sau restrîngerea exercitării dreptului de trecere inofensiva a acestor nave; ... b)sa exercite o discriminare de drept sau de fapt împotriva navelor unui anumit stat sau navelor care transporta mărfuri provenind dintr-un anumit stat sau cu destinația spre un anumit stat, sau în numele unui anumit stat. … … 2.Statul riveran semnaleaza printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigație în marea sa teritorială, despre care are cunoștința. … +
Articolul 25Drepturile de protecție ale statului riveran1.Statul riveran poate lua, în marea sa teritorială, măsurile necesare pentru a împiedica orice trecere care nu este inofensiva. … 2.În ceea ce privește navele care se îndreaptă spre apele interioare sau spre o instalatie portuara în afară apelor interioare, statul riveran are, de asemenea, dreptul de a lua măsurile necesare pentru a preveni orice violare a condițiilor cărora le este subordonata admiterea acestor nave în apele sau în instalațiile portuare sus-amintite. ... 3.Statul riveran poate, fără a stabili vreo discriminare de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în anumite zone ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale, între altele pentru a putea executa exerciții militare. Suspendarea nu va avea efect decît după publicarea ei în modul cuvenit. … +
Articolul 26Taxe care pot fi percepute de la navele străine1.Nu se pot percepe taxe de la navele străine pentru simpla lor trecere în marea teritorială. … 2.Nu se pot percepe taxe de la o nava străină care trece în marea teritorială decît pentru remunerarea unor servicii determinate, prestate acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fără discriminare. … +
Articolul 27Jurisdicția penală la bordul unei nave străine1.Statul riveran nu va trebui să-și exercite jurisdicția penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială pentru a proceda la arestarea unei persoane sau la efectuarea unor acte de cercetare penală, ca urmare a unei infracțiuni comise la bordul acestei nave în timpul trecerii, cu excepția următoarelor cazuri:a)dacă consecințele infracțiunii se extind asupra statului riveran; ... b)dacă infracțiunea este de natura sa tulbure pacea tarii sau ordinea în marea teritorială; … c)dacă asistența autorităților locale a fost cerută de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al statului pavilionului; sau ... d)dacă aceste măsuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope. … … 2.Dispozițiile paragrafului 1 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua toate măsurile prevăzute de dreptul sau intern, în scopul de a proceda la arestari sau la acte de cercetare penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare. ... 3.În cazurile prevăzute la paragrafele 1 și 2, statul riveran trebuie, la cererea căpitanului, sa notifice în prealabil orice măsură unui agent diplomatic sau funcționar consular al statului pavilionului și trebuie să faciliteze contactul între acest agent sau acest funcționar și echipajul navei. Totuși, în caz de urgenta, aceasta notificare poate fi făcuta în timp ce măsurile sunt în curs de executare. … 4.Atunci când examinează oportunitatea și modalitățile de arestare, autoritatea locală va trebui sa țină seama în modul cuvenit de interesele navigației. ... 5.Cu excepția cazurilor de aplicare a părții a XII-a sau în caz de încălcare a legilor și reglementărilor adoptate în conformitate cu partea a V-a, statul riveran nu poate lua nici o măsura la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială, în scopul de a proceda la o arestare sau la acte de cercetare penală pentru o infracțiune comisă înainte de intrarea navei în marea teritorială, dacă nava, venind dintr-un port străin, nu face decît sa treacă în marea teritorială fără să între în apele interioare. … +
Articolul 28Jurisdicția civilă față de navele străine1.Statul riveran nu va trebui sa oprească sau sa modifice ruta unei nave străine trecind în marea teritorială pentru a-și exercită jurisdicția civilă asupra unei persoane care se găsește la bordul navei. … 2.Statul riveran nu va putea lua măsuri de executare sau măsuri de conservare în materie civilă cu privire la aceasta nava decît pentru obligații contractate sau responsabilități asumate de nava respectiva în timpul sau în vederea trecerii prin apele statului riveran. ... 3.Dispozițiile paragrafului 2 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua măsurile de executare sau măsurile conservatorii în materie civilă, prevăzute de dreptul sau intern, față de o nava străină care staționează în marea teritorială sau care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare. … +
Articolul 29Definiția navei de războiÎn sensul convenției, prin nava de război se înțelege orice nava care face parte din forțele armate ale unui stat și poarta semnele exterioare distinctive ale navelor militare ale naționalității sale, care este plasata sub comanda unui ofițer de marina aflat în serviciul acestui stat și înscris pe lista ofițerilor sau pe un document echivalent și al carei echipaj este supus regulilor disciplinei militare. +
Articolul 30Nerespectarea de către o nava de război a legilor și reglementărilor statului riveranDacă o nava de război nu respecta legile și reglementările statului riveran privind trecerea în marea teritorială și nu tine seama de invitația care i-a fost adresată de a se conformă lor, statul riveran poate cere ca nava respectiva sa părăsească imediat marea teritorială. +
Articolul 31Responsabilitatea statului pavilionului pentru daune cauzate de o nava de război sau de o alta nava de statStatul pavilionului poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau dăuna cauzată statului riveran ca urmare a nerespectării, de către o nava de război sau de orice alta nava de stat utilizata în scopuri necomerciale, a legilor și reglementărilor statului riveran privind trecerea în marea teritorială sau a dispozițiilor prezentei convenții, sau a altor reguli de drept internațional. +
Articolul 32Imunitatea navelor de război și a altor nave de stat utilizate în scopuri necomercialeSub rezerva excepțiilor prevăzute în subsecțiunea A și la art. 30 și 31, nici o dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere imunităților de care se bucura navele de război și celelalte nave de stat utilizate în scopuri necomerciale. +
Secţiunea a 4-aZona contiguă +
Articolul 33Zona contiguă1.Într-o zona adiacenta marii sale teritoriale, desemnată sub numele de zona contigua, statul riveran poate exercita controlul necesar în scopul:a)de a preveni încălcările legilor și reglementărilor sale vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială; ... b)de a reprima încălcările acestor legi și reglementări comise pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială. … … 2.Zona contigua nu poate să se extindă peste 24 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale. … +
Partea IIIStrâmtori servind navigației internaționale +
Secţiunea 1Dispoziții generale +
Articolul 34Regimul juridic al apelor strimtorilor care servesc navigației internaționale1.Regimul trecerii prin strimtorile care servesc navigației internaționale stabilit în prezenta parte nu afectează din nici un alt punct de vedere regimul juridic al apelor acestor strimtori, nici exercitarea, de către statele riverane, a suveranității sau jurisdicției lor asupra acestor ape, a fundurilor marine corespunzătoare și a subsolului lor, precum și a spațiului aerian de deasupra. … 2.Statele riverane la strimtori își exercită suveranitatea sau jurisdicția în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți și de celelalte reguli ale dreptului internațional. … +
Articolul 35Câmpul de aplicare a prezentei părțiNici una dintre dispozițiile prezentei părți nu afectează:a)apele interioare care fac parte dintr-o strimtoare, cu excepția cazului în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, include în apele interioare ape care nu erau considerate anterior ca atare; … b)regimul juridic al apelor situate dincolo de marea teritorială a statelor riverane la strimtori, fie ca fac parte dintr-o zona economică exclusiva sau din marea libera; ... c)regimul juridic al strimtorilor în care trecerea este reglementată, în totalitate sau în parte, prin convenții internaționale existente de mult timp, încă în vigoare, și care le vizează anume. … +
Articolul 36Rutele marii libere sau rutele care trec printr-o zona economică exclusiva în strimtorile care servesc navigației internaționalePrezenta parte nu se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale, dacă este posibil să fie traversate pe o ruta de mare libera sau pe o ruta trecind printr-o zona economică exclusiva, tot atât de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice; în ceea ce privește aceste rute, sunt aplicabile celelalte părți pertinente ale convenției, inclusiv dispozițiile referitoare la libertatea de navigație și de survol. +
Secţiunea a 2-aTrecerea în tranzit +
Articolul 37Câmpul de aplicare al prezentei secțiuniPrezenta secțiune se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau o zona economică exclusiva. +
Articolul 38Dreptul de trecere în tranzit1.În strimtorile vizate la art. 37, toate navele și aeronavele beneficiază de dreptul de trecere în tranzit fără piedici, cu restrictia ca acest drept nu se extinde asupra strimtorilor formate de teritoriul continental al unui stat și o insula aparținând acestui stat, dacă exista în largul insulei o ruta de mare libera sau o ruta care trece printr-o zona economică exclusiva la fel de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice. … 2.Prin trecere în tranzit se înțelege exercitarea, conform prezentei părți, a libertății de navigație și de survol numai în scopul unui tranzit continuu și rapid prin strimtoare între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau zona economică exclusiva. Totuși cerința continuității și a rapiditatii tranzitului nu interzice trecerea prin strimtoare pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran, a-l părăsi sau a ieși de acolo, sub rezerva condițiilor de intrare pe teritoriul acestui stat. ... 3.Orice activitate care nu tine de exercitarea dreptului de trecere în tranzit prin strimtori rămâne subordonata celorlalte dispoziții aplicabile ale prezentei convenții. … +
Articolul 39Obligațiile navelor și aeronavelor în timpul trecerii în tranzit1.În exercitarea dreptului de trecere în tranzit, navele și aeronavele:a)traversează sau survoleaza strimtorile fără întârziere; ... b)se abtin de a recurge la amenințarea sau la folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statelor riverane la strimtoare sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional, enunțate în Carta Națiunilor Unite; … c)se abtin de la orice alte activități decît cele pe care le implica un tranzit continuu și rapid, potrivit modului lor normal de navigație, în afară cazului de forta majoră sau de avarie; ... d)se conformează celorlalte dispoziții pertinente ale prezentei părți. … … 2.În timpul trecerii în tranzit, navele se conformează:a)reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate în materie de securitate a navigației, inclusiv Regulamentului internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare; … b)reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate, vizind prevenirea, reducerea și controlul poluării de către nave. ... ... 3.În timpul trecerii în tranzit, aeronavele:a)respecta reglementările aeriene stabilite de Organizația Aviației Civile Internaționale, aplicabile aeronavelor civile; aeronavele de stat se conformează în mod normal măsurilor de securitate prevăzute de aceste reglementări și manevreaza ținând seama în orice moment în mod cuvenit de securitatea navigației; ... b)supraveghează în permanenta frecventa radio pe care i-a atribuit-o autoritatea competentă desemnată pe plan internațional pentru controlul navigației aeriene sau frecventa internaționala pentru avarie. … … +
Articolul 40Cercetarea și ridicările hidrograficeÎn timpul trecerii în tranzit, navele străine, inclusiv navele care sunt afectate cercetării științifice marine sau ridicarilor hidrografice, nu pot fi folosite pentru cercetări sau ridicari fără autorizația prealabilă a statelor riverane. +
Articolul 41Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului în strimtorile care servesc navigației internaționale1.Conform dispozițiilor prezentei părți, statele riverane la strimtori pot, atunci când securitatea trecerii navelor în strimtori o cere, sa desemneze cai de navigație și sa prescrie dispozitivele de separare a traficului. … 2.Aceste state pot, când împrejurările o cer și după ce au asigurat publicitatea adecvată acestei măsuri, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind orice cale sau orice dispozitiv pe care l-a desemnat sau prescris anterior. ... 3.Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului trebuie să fie conforme reglementărilor internaționale general acceptate. … 4.Înainte de a desemna sau de a înlocui cai de navigație ori de a prescrie sau de a înlocui dispozitive de separare a traficului, statele riverane la strimtori vor supune propunerile lor, pentru adoptare, organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statele riverane; acestea pot apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască. ... 5.Când se propune să se stabilească într-o strimtoare cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului ce interesează apele mai multor state riverane, statele interesate vor coopera pentru formularea propunerilor, consultindu-se cu organizația internaționala competența. … 6.Statele riverane la strimtori vor indica în mod clar, pe harți maritime cărora le vor asigura publicitatea necesară, toate căile de navigație sau dispozitivele de separare a traficului pe care le-au stabilit. ... 7.În timpul trecerii în tranzit, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol. … +
Articolul 42Legi și reglementări ale statelor riverane la strimtori privind trecerea în tranzit1.Sub rezerva dispozițiilor prezentei secțiuni, statele riverane la o strimtoare pot adopta legi și reglementări referitoare la trecerea prin strimtoare, cu privire la:a)securitatea navigației și reglementarea traficului maritim, asa cum este prevăzut la art. 41; ... b)prevenirea, reducerea și controlul poluarii, dând efect reglementărilor internaționale aplicabile referitoare la deversarea de hidrocarburi în strimtori, reziduuri de hidrocarburi și de alte substanțe nocive; … c)navele de pescuit, interzicerea pescuitului, inclusiv reglementarea depozitarii instrumentelor de pescuit; ... d)imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, de fonduri bănești sau de persoane, cu încălcarea legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statelor riverane. … … 2.Aceste legi și reglementări nu trebuie să antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt între navele străine, iar aplicarea lor nu trebuie să aibă drept efect împiedicarea, restrîngerea sau stînjenirea exercitării dreptului de trecere în tranzit, asa cum este definit în prezenta secțiune. ... 3.Statele riverane vor asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări. … 4.Navele străine care exercită dreptul de trecere în tranzit prin strimtoare trebuie să se conformeze acestor legi și reglementări. ... 5.În caz de încălcare a acestor legi și reglementări sau a dispozițiilor prezentei părți de către o nava sau aeronava care se bucura de imunitate suverana, statul sub pavilionul navei sau statul de înmatriculare a aeronavei poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau paguba care poate rezultă din aceasta pentru statele riverane. … +
Articolul 43Instalații de securitate, de asigurare a navigației și alte echipamente; prevenirea, reducerea și controlul poluariiStatele care folosesc strimtorile și statele riverane vor trebui, pe bază de acord, sa coopereze pentru:a)stabilirea și întreținerea în strimtori a instalațiilor necesare de securitate și de asigurare a navigației, ca și a celorlalte echipamente destinate a facilita navigația internaționala; și … b)prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave. ... +
Articolul 44Obligațiile statelor riverane la strimtoriStatele riverane la strimtori nu trebuie să stînjenească trecerea în tranzit și trebuie să semnaleze printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigația în strimtori sau pentru survolul în strimtori, despre care au cunoștința. Exercitarea dreptului de trecere în tranzit nu poate fi suspendată. +
Secţiunea a 3-aTrecerea inofensiva +
Articolul 45Trecerea inofensiva1.Regimul trecerii inofensive prevăzut în secțiunea a 3-a a părții a II-a se aplică strimtorilor folosite pentru navigația internaționala care:a)sunt excluse de la aplicarea regimului de trecere în tranzit în virtutea art. 38 paragraful 1; sau ... b)leagă marea teritorială a unui stat și o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva a unui alt stat. … … 2.Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată. … +
Partea IVState arhipelag +
Articolul 46Înțelesul termenilorÎn sensul prezentei convenții, se înțelege prin:a)stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule; … b)arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele inconjuratoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică și politica sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare. ... +
Articolul 47Linii de baza arhipelagice1.Un stat arhipelag poate trasa linii de baza arhipelagice drepte care leagă punctele extreme ale insulelor cele mai indepartate și ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu condiția ca traseul acestor linii de baza sa inglobeze insulele principale și sa definească o zona în care raportul dintre suprafața apelor și cea de uscat, inclusiv atolurile, să fie între 1 la 1 și 9 la 1. … 2.Lungimea acestor linii de baza nu trebuie să depășească 100 de mile marine; totuși, maximum 3% din numărul total al liniilor de baza ce inconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioară, fără a depăși 125 de mile marine. ... 3.Traseul acestor linii de baza nu trebuie să se îndepărteze în mod sensibil de conturul general al arhipelagului. … 4.Aceste linii de baza nu pot fi trase spre sau de la ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite, în afară de cazul în care au fost construite faruri sau instalații similare care se afla în permanenta deasupra nivelului marii, sau dacă una dintre aceste ridicaturi de teren ce rămân descoperite nu este în întregime sau în parte situata la o distanta de insula cea mai apropiată care să nu depășească lățimea marii teritoriale. ... 5.Statul arhipelag nu poate aplica metoda de trasare a acestor linii de baza într-un asemenea mod încât sa taie de marea libera sau de zona economică exclusiva marea teritorială a unui alt stat. … 6.Când o anumită parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este situata între doua porțiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile și orice alte interese legitime, pe care statul din urma le-a exercitat în mod tradițional în aceste ape, precum și toate drepturile decurgând din acorduri încheiate între cele doua state vor subzistă și vor fi respectate. ... 7.În scopul calculării raportului dintre suprafața apelor și suprafața de uscat, prevăzut la paragraful 1, pot fi considerate ca făcând parte din suprafața de uscat apele situate între recifele dantelate ce marginesc insulele și atolurile, ca și orice parte a unui platou oceanic cu flancuri abrupte, care s-ar afla în întregime sau aproape în întregime inglobata de un lant de insule calcaroase și de recife descoperite. … 8.Liniile de baza trasate conform prezentului articol trebuie să fie indicate pe harți maritime la scări adecvate, pentru a li se determina amplasarea. În locul acestor harți se pot folosi liste cu coordonatele geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit. ... 9.Statul arhipelag va asigura acestor harți sau listelor cu coordonatele geografice publicitatea corespunzătoare și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. … +
Articolul 48Măsurarea latimii marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continentalLățimea marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continental se măsoară începând de la liniile de baza arhipelagice, conform dispozițiilor art. 47. +
Articolul 49Regimul juridic al apelor arhipelagice și al spațiului aerian de deasupra acestora, ca și al fundurilor marine respective și al subsolului lor1.Suveranitatea statului arhipelag se întinde asupra apelor situate în interiorul liniilor de baza arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub numele de ape arhipelagice, independent de adîncimea lor sau de distanta dintre ele și țărm. … 2.Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra apelor arhipelagice, ca și fundului acestor ape și subsolului corespunzător, precum și asupra resurselor pe care le conțin. ... 3.Aceasta suveranitate se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți. … 4.Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit în prezenta parte, nu afectează în nici o alta privința regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al căilor de navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și subsolului lor, ca și asupra resurselor pe care le conțin. … +
Articolul 50Delimitarea apelor interioareÎn interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasa linii de închidere pentru a delimita apele sale interioare, conform dispozițiilor art. 9, 10 și 11. +
Articolul 51Acorduri existente, drepturi de pescuit tradiționale și cabluri submarine existente1.Fără a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice vor respecta acordurile existente încheiate cu alte state și vor recunoaște drepturile de pescuit tradiționale și activitățile legitime exercitate de statele limitrofe în anumite zone care fac parte din apele arhipelagice. Condițiile și modalitățile exercitării acestor drepturi și activități, inclusiv natura lor, întinderea lor și zonele în care ele se exercită vor fi, la cererea unuia dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale încheiate între aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj în beneficiul statelor terțe sau al cetățenilor lor. … 2.Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost puse de alte state și care trec prin apele sale fără sa atinga țărmul. El va autoriza întreținerea și înlocuirea acestor cabluri, după ce va fi fost informat asupra amplasării lor și a lucrărilor de reparație sau de înlocuire avute în vedere. … +
Articolul 52Dreptul de trecere inofensiva1.Sub rezerva art. 53 și fără a se aduce atingere art. 50, navele tuturor statelor se bucura, în apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva, definit la secțiunea a 3-a a părții a II-a. … 2.Statul arhipelag poate, fără a stabili discriminări de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în zone determinate din apele sale arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale. Suspendarea nu se aplică decît după ce a fost în mod corespunzător publicată. … +
Articolul 53Dreptul de trecere prin apele arhipelagice1.În apele sale arhipelagice și în marea sa teritorială adiacenta, statul arhipelag poate desemna cai de navigație și, în spațiul aerian de deasupra acestor cai, rute aeriene care să permită trecerea continua și rapida a navelor și aeronavelor străine. … 2.Toate navele și aeronavele se bucura de dreptul de trecere prin apele arhipelagice, pe aceste cai de navigație și rute aeriene. ... 3.Prin trecere prin apele arhipelagice se înțelege exercitarea, conform convenției, de către nave și aeronave, potrivit modului lor normal de navigație și fără obstacole, a drepturilor de navigație și de survol, numai în scopul de a asigura un tranzit continuu și rapid între un punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva și un alt punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva. … 4.Aceste cai de navigație și rute aeriene, care traversează apele arhipelagice și marea teritorială adiacenta sau spațiul aerian de deasupra, trebuie să cuprindă toate rutele care servesc în mod normal navigației internaționale în apele arhipelagice și spațiul aerian de deasupra; căile de navigație trebuie să urmeze toate senalele care servesc în mod normal navigației, înțelegindu-se că nu este necesar să se stabilească, între un punct de intrare și un punct de ieșire dat, mai multe cai de comoditate comparabila. ... 5.Aceste cai de navigație și rute aeriene vor fi definite printr-o serie de linii axiale continue, unind punctele lor de intrare și de ieșire. În timpul trecerii, navele și aeronavele nu se vor îndepărta cu mai mult de 25 de mile marine de aceste linii axiale, înțelegindu-se ca ele nu vor naviga la o distanta față de țărm inferioară unei zecimi din distanta care separa punctele cele mai apropiate ale insulelor care marginesc o cale de navigație. … 6.Statul arhipelag care desemnează cai de navigație în virtutea prezentului articol poate, de asemenea, sa prescrie dispozitive de separare a traficului pentru a asigura securitatea trecerii navelor care navighează pe senale înguste în interiorul acestor cai. ... 7.Când împrejurările o impun, statul arhipelag poate, după ce a dat acestei măsuri publicitatea necesară, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind toate căile sau dispozitivele pe care le-a stabilit anterior. … 8.Aceste cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului trebuie să fie conforme cu reglementările internaționale general acceptate. ... 9.Atunci când desemnează sau înlocuiește cai de navigație sau prescrie ori înlocuiește dispozitive de separare a traficului, statul arhipelag va supune spre aprobare propunerile sale organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statul arhipelag; acesta poate apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască. … 10.Statul arhipelag va indica în mod clar pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea corespunzătoare, liniile axiale ale căilor de navigație pe care le desemnează și dispozitivele de separare a traficului pe care le prescrie. ... 11.La trecerea prin apele arhipelagice, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol. … 12.Dacă statul arhipelag nu a stabilit cai de navigație maritima sau rute aeriene, dreptul de trecere prin apele arhipelagice se poate exercita folosindu-se căile și rutele care servesc în mod normal navigației internaționale. … +
Articolul 54Obligațiile navelor și ale aeronavelor în timpul trecerii lor, activități de cercetare și de ridicari hidrografice, obligațiile statelor arhipelag și legile și reglementările statului arhipelag privind trecerea prin apele arhipelagicePrevederile art. 39, 40, 42 și 44 se aplică mutatis mutandis la trecerea prin apele arhipelagice. +
Partea VZona economică exclusivă +
Articolul 55Regimul juridic special al zonei economice exclusiveZona economică exclusiva este o zona situata dincolo de marea teritorială și adiacenta acesteia, supusă regimului juridic special stabilit prin prezenta parte, în virtutea căruia drepturile și jurisdicția statului riveran și drepturile și libertățile celorlalte state sunt guvernate de dispozițiile pertinente ale prezentei convenții. +
Articolul 56Drepturile, jurisdicția și obligațiile statului riveran în zona economică exclusivă1.În zona economică exclusivă, statul riveran are:a)drepturi suverane în scopul explorării și exploatării, conservării și gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului marii, ale subsolului acestuia și ale apelor de deasupra, ca și cu privire la celelalte activități de explorare și exploatare a zonei în scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenților și al vîntului; ... b)(i)amplasarea și folosirea de insule artificiale, instalații și lucrări; ... (ii)cercetarea științifică marina; … (iii)protecția și conservarea mediului marin; ... ... c)celelalte drepturi și obligații prevăzute de convenție. … … 2.În exercitarea drepturilor și în îndeplinirea obligațiilor pe care le are, conform convenției, în zona economică exclusiva, statul riveran va tine seama în mod corespunzător de drepturile și obligațiile celorlalte state și va acționa într-un mod compatibil cu convenția. ... 3.Drepturile cu privire la fundul marii și la subsolul acestuia, enunțate în prezentul articol, vor fi exercitate în conformitate cu partea a VI-a. … +
Articolul 57Lățimea zonei economice exclusiveZona economică exclusiva nu se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale. +
Articolul 58Drepturi și obligații ale celorlalte state în zona economică exclusiva1.În zona economică exclusiva, toate statele, fie ca sunt riverane sau fără litoral, se bucura, în condițiile prevăzute de dispozițiile pertinente ale convenției, de libertățile de navigație și de survol și de a pune cabluri și conducte submarine, menționate la art. 87, ca și de libertatea de a folosi marea în alte scopuri licite pe plan internațional, legate de exercitarea acestor libertăți și compatibile cu celelalte prevederi ale convenției, îndeosebi în cadrul exploatării navelor, aeronavelor și cablurilor și conductelor submarine. … 2.Prevederile art. 88-115, ca și celelalte reguli pertinente ale dreptului internațional se aplică zonei economice exclusive, în măsura în care nu sunt incompatibile cu prezenta parte. ... 3.În exercitarea drepturilor și în îndeplinirea obligațiilor ce le revin, potrivit convenției, în zona economică exclusiva, statele vor tine seama în mod corespunzător de drepturile și obligațiile statului riveran și vor respecta legile și reglementările adoptate de acesta în conformitate cu dispozițiile convenției și, în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept internațional. … +
Articolul 59Baza soluționării conflictelor în cazul în care convenția nu atribuie drepturi și jurisdicție în interiorul zonei economice exclusiveÎn cazurile în care convenția nu atribuie drepturi sau jurisdicție nici statului riveran, nici altor state în interiorul zonei economice exclusive, și în care apare un conflict între interesele statului riveran și cele ale unuia sau ale mai multor state, acest conflict va trebui să fie rezolvat pe baza echității și ținând seama de toate circumstanțele pertinente, luând în considerare importanța pe care interesele în cauza le prezintă pentru părțile respective și pentru comunitatea internaționala, în ansamblu. +
Articolul 60Insule artificiale, instalații și lucrări în zona economică exclusiva1.În zona economică exclusiva, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la construirea și de a autoriza și reglementa construirea, exploatarea și utilizarea de:a)insule artificiale; ... b)instalații și dispozitive utilizate în scopurile prevăzute de art. 56 sau în alte scopuri economice; … c)instalații și lucrări care pot împiedica exercitarea drepturilor statului riveran în zona. ... ... 2.Statul riveran are jurisdicție exclusiva asupra acestor insule artificiale, instalații și lucrări, inclusiv în materie de legi și reglementări vamale, fiscale, sanitare, de securitate și de imigrare. … 3.Construirea acestor insule artificiale, instalații și lucrări trebuie să fie notificată în mod corespunzător, iar mijloacele permanente care le semnalizează prezenta trebuie să fie menținute în buna stare de funcționare. Toate instalațiile sau toate lucrările abandonate sau dezafectate trebuie să fie ridicate, în scopul de a se asigura securitatea navigației, ținând seama de normele internaționale general acceptate, stabilite în aceasta materie de către organizația internaționala competența. Se va proceda la îndepărtarea lor, tinindu-se seama, în mod cuvenit, și de pescuit, de protecția mediului marin și de drepturile și obligațiile celorlalte state. Se va face o publicitate adecvată în ceea ce privește poziția, dimensiunile și adîncimea elementelor care vor rămâne dintr-o instalatie sau lucrare ce nu a fost complet ridicată. ... 4.Statul riveran poate, dacă va fi necesar, să stabilească în jurul acestor insule artificiale, instalații sau lucrări, zone de securitate de dimensiuni rezonabile, în care el va putea lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea atât a navigației, cît și a insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor. … 5.Lățimea zonelor de securitate este stabilită de statul riveran, ținând seama de normele internaționale aplicabile. Aceste zone de securitate sunt concepute astfel încât sa răspundă în mod convenabil naturii și funcțiilor insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor, și ele nu pot depăși o distanta de 500 m în jurul insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor, masurata pornind de la fiecare punct al marginii lor exterioare, cu excepția unei derogări autorizate de normele internaționale general acceptate sau recomandate de către organizația internaționala competența. Întinderea zonelor de securitate va fi notificată în mod corespunzător. ... 6.Toate navele trebuie să respecte aceste zone de securitate și să se conformeze normelor internaționale general acceptate privind navigația în vecinătatea insulelor artificiale, instalațiilor, lucrărilor și a zonelor de securitate. … 7.Nu pot fi amplasate insule artificiale, instalații sau lucrări și nu pot fi stabilite zone de securitate în jurul lor, atunci când ar putea rezultă din aceasta o piedica în folosirea căilor de navigație recunoscute ca esențiale pentru navigația internaționala. ... 8.Insulele artificiale, instalațiile și lucrările nu au statut de insule. Ele nu au mare teritorială care să le fie proprie, iar prezenta lor nu are incidența asupra delimitării marii teritoriale, a zonei economice exclusive sau a platoului continental. … +
Articolul 61Conservarea resurselor biologice1.Statul riveran stabilește volumul autorizat al capturilor în ce privește resursele biologice în zona sa economică exclusiva. … 2.Ținând seama de datele științifice cele mai sigure de care dispune, statul riveran va lua măsuri adecvate de conservare și de gestiune, astfel încât menținerea resurselor biologice ale zonei sale economice exclusive sa nu fie periclitata de supraexploatare. Statul riveran și, după caz, organizațiile internaționale competente, subregionale, regionale sau mondiale vor coopera în acest scop. ... 3.Aceste măsuri vor urmări să asigure menținerea sau restabilirea stocurilor de specii exploatate la nivelurile care să asigure randamentul constant cel mai ridicat posibil, ținând seama de factorii ecologici și economici pertinenți, inclusiv nevoile economice ale colectivităților riverane care trăiesc din pescuit și nevoile speciale ale țărilor în curs de dezvoltare și ținând seama de metodele în materie de pescuit, de interdependenta stocurilor și de orice norme minime internaționale general recomandate pe plan subregional, regional sau mondial. … 4.Adoptînd asemenea măsuri, statul riveran ia în considerare efectele lor asupra speciilor înrudite cu speciile exploatate sau dependente de acestea, pentru a menține sau a restabili stocurile acestor specii înrudite sau dependente la nivelurile la care reproducerea lor sa nu fie serios pusă în pericol. ... 5.Informațiile științifice disponibile, statisticile referitoare la capturi și la efortul de pescuit și celelalte date privind conservarea stocurilor de peste vor fi difuzate și schimbate la intervale regulate, prin intermediul organizațiilor internaționale competente, subregionale, regionale sau mondiale, după caz, cu participarea tuturor statelor interesate, în special a celor ai căror cetățeni sunt autorizați sa pescuiasca în zona economică exclusiva. … +
Articolul 62Exploatarea resurselor biologice1.Statul riveran va promova obiectul exploatării optime a resurselor biologice din zona economică exclusiva, fără a se aduce atingere art. 61. … 2.Statul riveran va determina capacitatea sa de a exploata resursele biologice din zona economică exclusiva. Dacă aceasta capacitate de exploatare este inferioară volumului total autorizat al capturilor, el va permite altor state, prin acorduri sau prin alte aranjamente și potrivit modalităților, condițiilor, legilor și reglementărilor menționate la paragraful 4, sa exploateze excedentul volumului autorizat. Procedând astfel, el va tine seama, îndeosebi, de dispozițiile art. 69 și 70, mai ales în ceea ce privește statele în curs de dezvoltare menționate de acestea. ... 3.Atunci când acorda altor state accesul la zona sa economică exclusiva, în virtutea prezentului articol, statul riveran va ține seama de toți factorii pertinenți, între altele: importanța pe care o prezintă resursele biologice ale zonei pentru economia sa și pentru celelalte interese naționale ale sale, dispozițiile art. 69 și 70, nevoile statelor în curs de dezvoltare din regiune sau din subregiune în ceea ce privește exploatarea unei părți a excedentului și de necesitatea de a reduce la minimum perturbatiile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona sau care au contribuit în mod deosebit la cercetarea și identificarea stocurilor. … 4.Cetățenii altor state, care pescuiesc în zona economică exclusiva, se vor conformă măsurilor de conservare și celorlalte modalități și condiții stabilite prin legile și reglementările statului riveran. Aceste legi și reglementări trebuie să fie compatibile cu convenția și pot să se refere, îndeosebi, la următoarele probleme:a)eliberarea de permise pescarilor sau pentru vasele și uneltele de pescuit, inclusiv plata de taxe și orice alte compensații care, în cazul statelor riverane în curs de dezvoltare, pot consta într-o contribuție adecvată la finanțarea, echiparea și dezvoltarea tehnica a industriei pescuitului; … b)determinarea speciilor al căror pescuit este autorizat și stabilirea de cote, fie pentru stocurile sau grupurile de stocuri deosebite sau pentru capturile pe fiecare nava pentru o anumită perioada de timp, fie pentru capturile cetățenilor unui stat în timpul unei perioade date; ... c)reglementarea campaniilor și zonelor de pescuit, a tipului, mărimii și numărului instrumentelor, ca și a tipului, mărimii și numărului navelor de pescuit care pot fi utilizate; … d)stabilirea vîrstei și mărimii pestilor și a altor specii care pot fi pescuite; ... e)informațiile cerute de la navele de pescuit, îndeosebi statisticile privitoare la capturi și la efortul de pescuit și comunicarea poziției navelor; … f)obligația de a executa, cu autorizarea și controlul statului riveran, programe de cercetare determinate în domeniul pescuitului și reglementarea efectuării acestor cercetări, inclusiv luarea de eșantioane din capturi, destinația eșantioanelor și comunicarea datelor științifice conexe; ... g)plasarea, de către statul riveran, de observatori sau stagiari la bordul vaselor respective; … h)descărcarea tuturor capturilor sau a unei părți din capturile acestor nave în porturile statului riveran; ... i)modalități și condiții aplicabile întreprinderilor mixte sau alte aranjamente de cooperare; … j)condiții cerute în materie de formare a personalului și transferul de tehnici în domeniul pescuitului, inclusiv întărirea capacității de cercetare în domeniul pescuitului a statului riveran; ... k)măsuri de executare. … … 5.Statele riverane vor notifica în mod corespunzător legile și regulamentele pe care le adopta în materie de conservare și de gestiune. … +
Articolul 63Stocuri de peste aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusiva, cît și într-un sector adiacent zonei1.În cazul în care același stoc de peste sau stocuri de specii înrudite se afla în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane, aceste state se vor strădui, direct sau prin intermediul organizațiilor subregionale sau regionale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor necesare în vederea coordonării și asigurării conservării și dezvoltării acestor stocuri, fără a se aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei părți. … 2.În cazul în care același stoc de peste sau stocuri de specii înrudite se afla atât în zona economică exclusiva, cît și într-un sector adiacent zonei, statul riveran și statele care exploatează aceste stocuri în sectorul adiacent se vor strădui, direct sau prin intermediul organizațiilor subregionale sau regionale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor necesare pentru conservarea acestor stocuri în sectorul adiacent. … +
Articolul 64Mari migratori1.Statul riveran și celelalte state ai căror cetățeni practica în regiune pescuitul marilor migratori, care figurează pe lista anexei nr. I, vor coopera direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare în scopul asigurării conservării speciilor în cauza și promovării exploatării optime a acestor specii în ansamblul regiunii, atât în zona economică exclusiva, cît și dincolo de aceasta. În regiunile pentru care nu exista o organizație internaționala corespunzătoare, statul riveran și celelalte state, ai căror cetățeni exploatează aceste specii în regiune, vor coopera pentru a crea o asemenea organizație și a participa la lucrările sale. … 2.Dispozițiile paragrafului 1 se aplică în legătură cu celelalte dispoziții ale prezentei părți. … +
Articolul 65Mamifere marineNici o prevedere a prezentei părți nu restringe dreptul unui stat riveran de a interzice, de a limita sau de a reglementa exploatarea mamiferelor marine mai riguros decît o prevede respectiva parte, nici, eventual, competența unei organizații internaționale de a face aceasta. Statele vor coopera în vederea asigurării protecției mamiferelor marine și vor acționa, în special prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare, pentru protejarea, controlul și studierea cetaceelor. +
Articolul 66Stocuri de pești anadromi1.Statele în ale căror cursuri de apa se reproduc stocuri de pești anadromi au un interes primordial și răspunderea principala față de acestea. … 2.Statul de unde sunt originare stocurile de pești anadromi va veghea la conservarea lor prin adoptarea de măsuri adecvate de reglementare a pescuitului în toate apele situate în interiorul limitelor exterioare ale zonei sale economice exclusive, precum și a pescuitului vizat la paragraful 3 lit. b). Statul de origine poate, după ce a consultat celelalte state vizate la paragrafele 3 și 4, care exploatează aceste stocuri de pești, sa fixeze volumul total autorizat al capturilor de pești originari din cursurile sale de apa. ... 3.a)Stocurile de pești anadromi nu pot fi pescuite decît în apele situate în interiorul limitelor exterioare ale zonelor economice exclusive, în afară cazurilor în care aplicarea acestor dispoziții ar antrena perturbari economice pentru un stat, altul decît statul de origine. În ceea ce privește pescuitul dincolo de limitele exterioare ale zonelor economice exclusive, statele interesate se vor consulta pentru a se înțelege asupra modalităților și condițiilor acestui pescuit, ținând seama, în mod corespunzător, de cerințele de conservare și de necesitățile statului de origine în ceea ce privește stocurile în cauza. ... b)Statul de origine va contribui la reducerea la minimum a perturbatiilor economice din celelalte state care exploatează aceste specii, ținând seama de capturile normale ale acestor state și de modul în care ele exploatează aceste stocuri, precum și de toate sectoarele în care acestea sunt exploatate. … c)Statele vizate la lit. b), care participa, prin acord cu statul de origine, la măsuri care urmăresc reînnoirea stocurilor de pești anadromi, îndeosebi prin contribuții la finanțarea acestor măsuri, vor fi luate în considerare cu prioritate de statul de origine pentru exploatarea stocurilor originare din cursurile sale de apa. ... d)Respectarea reglementărilor privind stocurile de pești anadromi dincolo de zona economică exclusiva va fi asigurata prin acord între statul de origine și celelalte state interesate. … … 4.Când stocurile de pești anadromi migrează spre ape sau traversează ape situate în interiorul limitelor exterioare ale zonei economice exclusive a unui alt stat decît statul de origine, acest stat va coopera cu statul de origine în vederea conservării și gestiunii acestor stocuri. ... 5.Statul de unde sunt originare stocurile de pești anadromi și celelalte state care practica pescuitul acestor pești vor încheia aranjamente în vederea aplicării prevederilor prezentului articol, dacă este cazul prin intermediul unor organizații regionale. … +
Articolul 67Specii catadrome1.Un stat riveran în apele căruia specii catadrome își petrec cea mai mare parte a existenței lor poarta răspunderea pentru gestiunea acestor specii și asigura intrarea și ieșirea pestilor migratori. … 2.Exploatarea speciilor catadrome nu poate avea loc decît în apele situate în interiorul limitei exterioare a zonelor economice exclusive. În zonele economice exclusive, exploatarea va fi supusă prevederilor prezentului articol și celorlalte prevederi ale convenției, referitoare la pescuitul în aceste zone. ... 3.În cazurile în care pestii catadromi, fie ca au ajuns sau nu la maturizare, migrează prin zona economică exclusiva a unui alt stat, gestiunea acestor pești, inclusiv exploatarea lor, va fi reglementată prin acord între statul vizat la paragraful 1 și celălalt stat interesat. Un asemenea acord trebuie să asigure gestionarea rațională a speciei în cauza și sa țină seama de responsabilitățile statului vizat la paragraful 1, în ceea ce privește conservarea acestor specii. … +
Articolul 68Specii sedentarePrezenta parte nu se aplică speciilor sedentare, asa cum sunt ele definite la art. 77 paragraful 4. +
Articolul 69Dreptul statelor fără litoral1.Statul fără litoral are dreptul de a participa, pe baze echitabile, la exploatarea unei părți corespunzătoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice ale statelor riverane din regiune sau subregiune, ținând seama de factorii economici și geografici pertinenți ai statelor interesate și în conformitate cu prezentul articol și cu art. 61 și 62. … 2.Condițiile și modalitățile acestei participări vor fi stabilite de statele interesate prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, ținând seama, îndeosebi, de:a)necesitatea evitării oricăror efecte care ar aduce prejudicii comunităților de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane; … b)măsura în care statul fără litoral, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, în virtutea acordurilor bilaterale, subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane; ... c)măsura în care alte state fără litoral sau state dezavantajate din punct de vedere geografic participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran și necesitatea evitării de a impune acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea; … d)nevoi la alimentare ale populației din statele respective. ... ... 3.Atunci când capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze întregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economică exclusiva, acest stat și celelalte state interesate vor coopera în vederea încheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care să permită statelor în curs de dezvoltare fără litoral din aceeași regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, după cum va fi cazul, ținând seama de împrejurări și în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În aplicarea prezentei dispoziții se va tine seama, de asemenea, de factorii menționați la paragraful 2. … 4.Statele dezvoltate fără litoral nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, în virtutea prezentului articol, decît în zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeași regiune sau subregiune și ținând seama de măsura în care statul riveran, permitind altor state accesul la resursele biologice din zona sa economică exclusiva, a luat în considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunităților de pescari, ca și perturbarile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona. ... 5.Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în subregiunile și regiunile în care statele riverane pot acorda statelor fără litoral din aceeași subregiune sau regiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva. … +
Articolul 70Drepturile statelor dezavantajate din punct de vedere geografic1.Statele dezavantajate din punct de vedere geografic au dreptul sa participe, pe baze echitabile, la exploatarea unei părți corespunzătoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din aceeași regiune sau subregiune, ținând seama de caracteristicile economice și geografice pertinente ale tuturor statelor interesate și în conformitate cu prezentul articol și cu art. 61 și 62. … 2.Pentru scopurile acestei părți a convenției, prin expresia state dezavantajate din punct de vedere geografic se înțelege statele riverane, inclusiv statele riverane la o mare închisă sau semiînchisă, pe care situația lor geografică le face sa depindă de exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state din regiune sau subregiune, pentru o aprovizionare suficienta cu peste destinată nevoilor alimentare ale populației lor sau ale unei părți din populație, precum și statele riverane care nu pot pretinde o zona economică exclusiva proprie. ... 3.Condițiile și modalitățile acestei participări vor fi stabilite, de către statele interesate, prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, ținând seama, îndeosebi, de:a)necesitatea evitării oricăror efecte care ar aduce prejudicii comunităților de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane; ... b)măsura în care statul dezavantajat din punct de vedere geografic, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, în virtutea acordurilor bilaterale subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane; … c)măsura în care alte state dezavantajate din punct de vedere geografic și state fără litoral participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran și necesitatea de a evita să se impună acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea; ... d)nevoile alimentare ale populației statelor respective. … … 4.Atunci când capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze întregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economică exclusiva, acest stat și celelalte state interesate vor coopera în vederea încheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care să permită statelor în curs de dezvoltare dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice din zonele economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, după cum va fi cazul, ținând seama de împrejurări și în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În aplicarea prezentei dispoziții, se va tine seama, de asemenea, de factorii menționați la paragraful 3. ... 5.Statele dezvoltate dezavantajate din punct de vedere geografic nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, în virtutea prezentului articol, decît în zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeași regiune sau subregiune, ținând seama de măsura în care statul riveran, permitind altor state accesul la resursele biologice din zona sa economică exclusiva, a luat în considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunităților de pescari, ca și perturbarile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona. … 6.Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în regiunile sau subregiunile în care statele riverane pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva. … +
Articolul 71Cazuri în care prevederile art. 69 și 70 nu sunt aplicabilePrevederile art. 69 și 70 nu se aplică statelor riverane a căror economie este în mod covârșitor dependenta de exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva. +
Articolul 72Restricții la transferul de drepturi1.Drepturile de exploatare a resurselor biologice, prevăzute la art. 69 și 70, nu pot fi transferate în mod direct sau indirect unor terțe state sau cetățenilor acestora, nici prin arendare sau concesionare, nici prin crearea de întreprinderi mixte, nici printr-un alt aranjament care ar avea ca efect un asemenea transfer, cu excepția cazului în care statele interesate convin altfel. … 2.Prevederea de mai sus nu interzice statelor interesate să obțină de la statele terțe sau de la organizații internaționale o asistența tehnica sau financiară destinată să le faciliteze exercitarea drepturilor, conform art. 69 și 70, cu condiția ca aceasta sa nu producă efectul vizat la paragraful 1. … +
Articolul 73Asigurarea respectării legilor și a reglementărilor statului riveran1.În exercitarea drepturilor sale suverane de explorare, exploatare, conservare și gestionare a resurselor biologice din zona economică exclusiva, statul riveran poate lua orice măsuri, inclusiv abordarea, inspectarea, sechestrarea și urmărirea judiciară, după cum va fi necesar pentru asigurarea respectării legilor și a regulamentelor pe care le-a adoptat potrivit prezentei convenții. … 2.Nava reținută și echipajul sau vor fi eliberate imediat după depunerea unei cauțiuni sau a unei alte garanții corespunzătoare. ... 3.Sancțiunile prevăzute de statul riveran pentru încălcarea legilor și regulamentelor în materie de pescuit în zona economică exclusiva nu pot cuprinde pedepse cu închisoarea, în afară doar de cazul în care statele interesate convin altfel, și nici o alta pedeapsa corporală. … 4.În caz de reținere sau de imobilizare a unei nave străine, statul riveran va notifica fără întârziere statului pavilionului, pe cai adecvate, măsurile luate, precum și sancțiunile pronunțate în consecința. … +
Articolul 74Delimitarea zonei economice exclusive între state ale căror tarmuri sunt limitrofe sau situate fața în fața1.Delimitarea zonei economice exclusive între state ale căror tarmuri sunt limitrofe sau sunt situate fața în fața se face pe bază de acord, potrivit dreptului internațional, asa cum se indica în art. 38 din Statutul Curții Internaționale de Justiție, astfel încât să se ajungă la o soluție echitabila. … 2.Dacă nu se ajunge la un acord într-un termen rezonabil, statele interesate pot recurge la procedurile prevăzute în partea a XV-a. ... 3.Până la încheierea acordului vizat de paragraful 1, statele interesate, într-un spirit de înțelegere și cooperare, vor face tot posibilul pentru a încheia aranjamente provizorii cu caracter practic și pentru a nu compromite sau împiedica, în timpul acestei perioade de tranzitie, încheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciază delimitarea finala. … 4.Dacă exista un acord în vigoare între statele interesate, problemele referitoare la delimitarea zonei economice exclusive vor fi soluționate potrivit prevederilor acelui acord. … +
Articolul 75Hărți maritime și liste de coordonate geografice1.Sub rezerva prezentei părți, limitele exterioare ale zonei economice exclusive și liniile de delimitare trasate conform art. 74 vor fi indicate pe harți maritime la o scara corespunzătoare, pentru a li se determina amplasarea. Dacă va fi cazul, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi înlocuită cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat. … 2.Statul riveran va asigura publicitatea adecvată hărților sau listelor de coordonate geografice și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. … +
Partea VIPlatoul continental +
Articolul 76Definiția platoului continental1.Platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul marii și subsolul regiunilor submarine situate dincolo de marea sa teritorială, pe toată întinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat, până la limita externa a marginii continentale sau până la o distanta de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, atunci când limita exterioară a marginii continentale se afla la o distanta inferioară. … 2.Platoul continental al unui stat riveran nu se întinde dincolo de limitele prevăzute de paragrafele 4-6. ... 3.Marginea continentala este prelungirea sub apa a masei terestre a statului riveran; ea este constituită din fundul marii corespunzător platoului, pantei și povârnișului, ca și din subsolul acestora. Ea nu cuprinde nici marile funduri oceanice, cu dorsalele lor, nici subsolul lor. … 4.a)În scopurile prezentei convenții, statul riveran definește limita exterioară a marginii continentale, atunci când aceasta se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, prin:(i)o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe extreme în care grosimea rocilor sedimentare este egala cu cel puțin o sutime din distanta cea mai scurta între punctul respectiv și piciorul pantei continentale; sau ... (ii)o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe situate la maximum 60 de mile marine față de piciorul pantei continentale. … … b)În lipsa unei dovezi contrare, piciorul pantei continentale coincide cu ruptura de versant maxima la baza pantei. ... ... 5.Punctele fixe, care definesc linia care marchează, pe fundul mării, limita exterioară a platoului continental, trasată potrivit paragrafului 4 lit. a) pct. (i) și (ii), sunt situate fie la o distanță care nu va depăși 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea mării teritoriale, fie la o distanță care nu va depăși 100 de mile marine de la izobata de 2.500 m, care este linia ce leagă punctele de 2.500 m adîncime. … 6.În pofida prevederilor paragrafului 5, pe o dorsala submarina, limita exterioară a platoului continental nu va depăși o linie trasata la 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară largimea marii teritoriale. Prezentul paragraf nu se aplică ridicaturilor de teren submarine care constituie elemente naturale ale marginii continentale, cum sunt platourile, pragurile, crestele, bancurile sau pintenii, pe care le are aceasta. ... 7.Statul riveran va trasa limita exterioară a platoului sau continental, când acest platou se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, folosindu-se de linii drepte cu o lungime care să nu depășească 60 de mile marine între punctele fixe definite prin coordonate de longitudine și latitudine. … 8.Statul riveran va comunică Comisiei pentru limitele platoului continental, constituită în virtutea anexei nr. II, pe baza unei reprezentari geografice echitabile, informații asupra limitelor platoului sau continental, atunci când acesta se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară largimea marii teritoriale. Comisia va adresa statelor riverane recomandări asupra problemelor referitoare la fixarea limitelor exterioare ale platourilor lor continentale. Limitele fixate de către un stat riveran, pe baza acestor recomandări, vor fi definitive și cu caracter obligatoriu. ... 9.Statul riveran va transmite secretarului general al Organizației Națiunilor Unite hărțile și informațiile pertinente, inclusiv datele geodezice, care indica în mod permanent limitele exterioare ale platoului sau continental. Secretarul general va asigura acestor documente o publicitate corespunzătoare. … 10.Prevederile prezentului articol nu aduc atingere problemei delimitării platoului continental între statele ale căror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fața în fața. … +
Articolul 77Drepturile statului riveran asupra platoului continental1.Statul riveran exercita drepturi suverane asupra platoului continental în scopul explorării lui și exploatării resurselor sale naturale. … 2.Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, în sensul că dacă statul riveran nu exploreaza platoul continental sau nu-i exploatează resursele naturale, nimeni nu poate să întreprindă astfel de activități fără consimțământul sau expres. ... 3.Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupația acestuia, efectivă sau fictiva, și nici de vreo declarație expresă. … 4.Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale și alte resurse nebiologice ale fundului marii și subsolului acesteia, ca și organismele vii care aparțin speciilor sedentare, adică organismele care, în stadiul în care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest fund, fie incapabile de a se deplasa altfel decît dacă rămân în mod constant în contact cu fundul marii sau cu subsolul acesteia. … +
Articolul 78Regimul juridic al apelor și al spațiului aerian de deasupra, drepturile și libertățile celorlalte state1.Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu aduc atingere regimului juridic al apelor de deasupra sau al spațiului aerian situat deasupra acestor ape. … 2.Exercitarea de către statul riveran a drepturilor sale asupra platoului continental nu trebuie să aducă atingere navigației sau altor drepturi și libertăți recunoscute altor state de către convenție și nici sa limiteze în mod nejustificat exercitarea acestora. … +
Articolul 79Cabluri și conducte submarine pe platoul continental1.Toate statele au dreptul de a pune cabluri și conducte submarine pe platoul continental conform dispozițiilor prezentului articol. … 2.Sub rezerva dreptului sau de a lua măsuri rationale pentru explorarea platoului continental, pentru exploatarea resurselor sale naturale și pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către conducte, statul riveran nu poate împiedica punerea sau întreținerea unor asemenea cabluri sau conducte. ... 3.Traseul conductelor puse pe platoul continental este supus consimtamintului statului riveran. … 4.Nici o dispoziție din prezenta parte nu afectează dreptul statului riveran de a impune condiții aplicabile cablurilor sau conductelor care intra pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială și nici jurisdicția sa asupra cablurilor și conductelor construite sau utilizate în legătură cu explorarea platoului sau continental sau cu exploatarea resurselor sale, sau cu exploatarea insulelor artificiale, a instalațiilor și lucrărilor aflate sub jurisdicția sa. ... 5.Atunci când pun cabluri sau conducte submarine, statele vor tine seama, în mod corespunzător, de cablurile și conductele deja instalate. Ele vor veghea, îndeosebi, sa nu fie afectată posibilitatea de a le repara. … +
Articolul 80Insule artificiale, instalații și lucrări pe platoul continentalPrevederile art. 60 se aplică, mutatis mutandis, insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor situate pe platoul continental. +
Articolul 81Foraje pe platoul continentalStatul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza și de a reglementa forajele pe platoul continental, oricare ar fi scopurile acestora. +
Articolul 82Contribuții în bani sau în natura pentru exploatarea platoului continental dincolo de 200 de mile marine1.Statul riveran va plati contribuții în bani sau în natura pentru exploatarea resurselor nebiologice ale platoului continental dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale. … 2.Contribuțiile se vor plati anual, pentru totalitatea producției dintr-un loc de exploatare dat, după primii 5 ani de exploatare din acel loc. În cel de-al saselea an, procentul contribuției va fi de 1% din valoarea sau din volumul producției din locul de exploatare. Acest procent se va mari apoi cu 1% în fiecare an, până la cel de-al doisprezecelea an, raminind la 7% după această dată. Producția nu cuprinde resursele utilizate în legătură cu exploatarea. ... 3.Orice stat în curs de dezvoltare, care este importator net al unei resurse minerale extrase din platoul continental, este scutit de asemenea contribuții în ceea ce privește aceasta resursa minerala. … 4.Contribuțiile se vor efectua prin intermediul autorității, care le va repartiza între statele părți pe baza unor criterii de împărțire echitabila, ținând seama de interesele și de nevoile statelor în curs de dezvoltare, îndeosebi ale celor mai puțin avansate sau fără litoral. … +
Articolul 83Delimitarea platoului continental între state ale căror țărmuri sunt limitrofe sau situate față în față1.Delimitarea platoului continental între state ale căror țărmuri sunt limitrofe sau situate față în față se efectuează prin acord între ele, potrivit dreptului internațional, așa cum este indicat în art. 38 al Statutului Curții Internaționale de Justiție, astfel încât să se ajungă la o soluție echitabilă. … 2.Dacă nu se ajunge la un acord într-un termen rezonabil, statele interesate vor recurge la procedurile prevăzute în partea a XV-a. ... 3.Până la încheierea acordului menționat la paragraful 1, statele interesate, într-un spirit de înțelegere și colaborare, vor face tot posibilul pentru a încheia aranjamente practice provizorii și pentru a nu compromite sau împiedica, în timpul acestei perioade de tranzitie, încheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciază delimitarea finala. … 4.Dacă exista un acord în vigoare între statele interesate, problemele referitoare la delimitarea platoului continental vor fi soluționate potrivit dispozițiilor acelui acord. … +
Articolul 84Harți maritime și liste de coordonate geografice1.Sub rezerva prezentei părți, limitele exterioare ale platoului continental și liniile de delimitare trasate conform art. 83 vor fi indicate pe harți maritime la o scara corespunzătoare, pentru a le determina amplasarea. La nevoie, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi înlocuită cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat. … 2.Statul riveran va asigura publicitatea corespunzătoare hartilor sau listelor de coordonate geografice și va depune un exemplar din acestea la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, iar în cazul celor care indica amplasarea limitei exterioare a platoului continental, la secretarul general al autorității. … +
Articolul 85Săparea de galeriiPrezenta parte nu afectează dreptul statului riveran de a exploata subsolul recurgind la săparea unor galerii, oricare ar fi adîncimea apei în locul respectiv. +
Partea VIIMarea liberă +
Secţiunea 1Dispoziții generale +
Articolul 86Cîmpul de aplicare a prezentei părțiDispozițiile acestei părți se aplică tuturor părților marii care nu sunt cuprinse nici în zona economică exclusiva, în marea teritorială sau în apele interioare ale unui stat, nici în apele arhipelagice ale unui stat arhipelag. Prezentul articol nu restringe în nici un fel libertățile de care se bucura toate statele în zona economică exclusiva în virtutea art. 58. +
Articolul 87Libertatea marii libere1.Marea libera este deschisă tuturor statelor, fie ele riverane, fie fără litoral. Libertatea marii libere se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile convenției și de celelalte reguli de drept internațional. Ea cuprinde în special pentru state, fie ca sunt riverane sau fără litoral:a)libertatea de navigație; ... b)libertatea de survol; … c)libertatea de a pune cabluri și conducte submarine, sub rezerva