CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 10/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: CONSILIUL DE STAT
Publicat în: BULETINUL OFICIAL nr. 157 din 17 decembrie 1974
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEANEXA 20/01/2023
ActulREFERIT DEHG 941 14/08/2003
ActulCONTINUT DEDECRET 213 31/10/1974
ActulRATIFICAT DEDECRET 213 31/10/1974
ActulREFERIT DEPROTOCOL 07/02/1970
ART. 64REFERIT DECONVENTIE 09/05/1980
ART. 67REFERIT DEPROTOCOL 07/02/1970

privind transportul de mărfuri pe căile ferate (CIM)



* Traducere. Plenipotenţiarii semnati mai jos, recunoscind necesitatea de a revizui Convenţia internationala privind transportul mărfurilor pe căile ferate, semnată la Berna la 25 februarie 1961, au hotărît, în conformitate cu art. 69 al menţionatei convenţii, sa încheie în acest scop o noua convenţie şi au căzut de acord asupra următoarelor articole:  + 
Titlul IOBIECTUL ŞI SFERA DE APLICARE A CONVENŢIEI  + 
Articolul 1Căile ferate şi transporturile cărora li se aplică convenţia1. Prezenta convenţie se aplică, sub rezerva excepţiilor prevăzute la paragrafele următoare, tuturor expeditiilor de mărfuri predate la transport cu o scrisoare de trasura directa întocmită pentru un parcurs care strabate teritoriile a cel puţin două state contractante şi care cuprinde exclusiv linii înscrise în lista stabilită potrivit art. 592. Expeditiile a căror statie** de predare şi statie de destinaţie sînt situate pe teritoriul aceluiaşi stat şi care nu strabat teritoriul altui stat decît în tranzit nu sînt supuse prezentei convenţii:a) cînd liniile pe care se efectuează tranzitul sînt exploatate exclusiv de către o cale ferată a statului de plecare;b) chiar cînd liniile pe care se efectuează tranzitul nu sînt exploatate exclusiv de către o cale ferată a statului de plecare, dacă statele sau căile ferate interesate au încheiat acorduri potrivit cărora aceste transporturi nu sînt considerate ca transporturi internaţionale.3. Expeditiile între staţii situate în doua state vecine şi între staţii din două state în tranzit pe teritoriul unui al treilea stat, dacă liniile pe care se efectuează transportul sînt exploatate exclusiv de căile ferate ale unuia dintre aceste trei state, sînt supuse dreptului acestui stat, în cazul cînd predatorul, utilizînd scrisoarea de trasura corespunzătoare, solicita regimul regulamentului intern aplicabil la aceste cai ferate, iar legile şi regulamentele nici unuia dintre statele interesate nu se opun la aceasta.**) Prin statie se înţeleg, de asemenea, porturile serviciilor de navigaţie şi orice oficiu al serviciilor de automobile, deschise publicului pentru executarea contractului de transport.
 + 
Articolul 2Dispoziţii referitoare la transporturi mixte1. În lista prevăzută la art. 1 pot fi înscrise, pe lîngă liniile căilor ferate, liniile regulate ale serviciilor de automobile sau de navigaţie care completează parcursuri de cale ferată şi pe care se efectuează transporturi internaţionale sub rezerva ca asemenea linii, în măsura în care leagă cel puţin două state contractante, nu pot fi înscrise în lista decît cu consimţămîntul comun al acestor state.2. Întreprinderile care exploatează asemenea linii sînt supuse tuturor obligaţiilor impuse şi sînt investite cu toate drepturile recunoscute căilor ferate prin prezenta convenţie sub rezerva derogarilor ce rezultă în mod necesar din modalităţile diferite ale transportului. Cu toate acestea, regulile stabilite prin prezenta convenţie cu privire la răspundere nu pot face obiectul unor derogări.3. Orice stat, care doreşte sa înscrie în lista vreuna dintre liniile specificate la pct. 1, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca derogarile prevăzute la pct. 2 să fie publicate în aceleaşi forme ca şi tarifele.4. Pentru transporturile internaţionale care folosesc în afară de cai ferate şi alte servicii de transport decît cele care sînt prevăzute la pct. 1, căile ferate pot stabili, de comun acord cu întreprinderile de transport interesate, dispoziţii tarifare care să aplice un regim juridic diferit de cel al prezentei convenţii, în scopul de a se tine seama de particularităţile fiecărui mod de transport. În acest caz, ele pot sa prevadă folosirea unui alt titlu de transport decît cel stabilit potrivit art. 6 1 din prezenta convenţie.
 + 
Articolul 3Obiecte excluse de la transportSînt excluse de la transport:a) obiectele al căror transport este rezervat administraţiei postelor, fie chiar numai pe unul dintre teritoriile de strabatut;b) obiectele care, datorită dimensiunilor lor, greutatii lor sau a modului lor de prezentare, nu ar putea fi transportate, din cauza instalaţiilor sau a mijloacelor de exploatare, fie chiar numai pe una dintre căile ferate din parcurs;c) obiectele al căror transport este interzis, fie chiar numai pe unul dintre teritoriile de strabatut;d) materiile şi obiectele excluse de la transport în virtutea anexei 1* la prezenta convenţie, sub rezerva derogarilor prevăzute la art. 4 2.*) Anexa 1 cuprinzînd Regulamentul internaţional privind transportul mărfurilor periculoase, elaborat potrivit art. 69 paragraful 4, va fi difuzat prin grija Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
 + 
Articolul 4Obiecte admise la transport în anumite condiţii1. Sînt admise la transport în anumite condiţii:a) materiile şi obiectele admise la transport în condiţiile anexei 1 la prezenta convenţie sau acordurilor şi dispoziţiilor tarifare prevăzute la 2;b) transporturile funerare sînt admise în următoarele condiţii:1*. transportul să se efectueze cu mare viteza;2*. cheltuielile de transport trebuie să fie achitate de către predator;3*. rambursele şi debursele nu sînt admise;4*. scrisoarea de trasura nu trebuie să conţină menţiunea "în statie (gara restant)";5*. transportul este supus legilor şi regulamentelor fiecărui stat, afară de cazul cînd este reglementat prin convenţii speciale între mai multe state; insotirea nu este necesară dacă predatorul se angajează, printr-o menţiune în scrisoarea de trasura, să asigure ridicarea cadavrului în termenul prevăzut în ţara destinatara;c) vehiculele de cale ferată care circulă pe roti proprii sînt admise, cu condiţia ca o cale ferată sa verifice dacă ele sînt în stare de a circula şi sa ateste aceasta printr-o inscripţie pe vehicul sau printr-un certificat special; locomotivele, tenderele şi automotoarele trebuie, în afară de aceasta, să fie însoţite de un agent pus la dispoziţie de către predator, competent în special pentru a asigura ungerea; vehiculele de cale ferată care circulă pe roti proprii, altele decît locomotivele, tenderele şi automotoarele, pot fi însoţite de un însoţitor; acesta asigura în special ungerea. Dacă predatorul înţelege să se folosească de acest drept, el trebuie să facă menţiune despre aceasta în scrisoarea de trasura;d) animalele vii sînt admise în condiţiile de mai jos:1*. trebuie să fie însoţite de către un însoţitor pus la dispoziţie de către predator. Însoţitorul nu este totuşi necesar:– pentru animale mici, predate la transport într-un ambalaj;– cînd se prevede astfel în tarifele internaţionale sau– cînd căile ferate participante la transport au renunţat la însoţitor, la cererea predatorului; în acest caz, în afară unei convenţii contrare, calea ferată este scutită de răspundere pentru orice pierdere sau avarie ce rezultă dintr-un risc pe care insotirea avea scopul de a-l evita.Predatorul este obligat sa indice în scrisoarea de trasura numărul insotitorilor sau, dacă expeditiile nu sînt însoţite, sa treacă în scrisoarea de trasura menţiunea "fără însoţitor";2*. predatorul trebuie să se conformeze prescripţiilor de poliţie veterinara din statele de predare, de destinaţie şi de tranzit;3*. scrisoarea de trasura nu trebuie să conţină menţiunea "în statie (gara restant)";e) obiectele al căror transport prezintă dificultăţi speciale din cauza dimensiunilor lor, a greutatii lor sau a modului lor de prezentare, cu privire la instalaţii sau la mijloacele de exploatare, fie chiar numai pe una dintre căile ferate din parcurs, nu sînt admise la transport decît în condiţiile speciale ce se determina în fiecare caz de către calea ferată după consultarea predatorului; aceste condiţii pot deroga de la prescripţiile stabilite de prezenta convenţie.2. Doua sau mai multe state contractante pot conveni, prin înţelegeri, ca anumite materii sau anumite obiective – excluse de la transport prin anexa 1 la prezenta convenţie – să fie admise în anumite condiţii la transportul internaţional între aceste state sau ca materiile şi obiectele cuprinse în anexa 1 să fie admise în condiţii mai puţin riguroase decît cele care sînt prevăzute în aceasta anexa.Căile ferate pot, de asemenea, prin dispoziţii tarifare, fie sa admită la transport anumite materii sau anumite obiecte excluse de la transport prin anexa 1 la prezenta convenţie, fie sa adopte condiţii mai puţin riguroase decît cele care sînt prevăzute în anexa 1 pentru materiile şi obiectele condiţionat admise prin aceasta anexa.Acordurile şi dispoziţiile tarifare de acest fel trebuie să fie comunicate Oficiului central al transporturilor internaţionale pe căile ferate.
 + 
Articolul 5Obligaţia caii ferate de a transporta1. Calea ferată este obligată să efectueze, în condiţiile prezentei convenţii, orice transport de mărfuri cu condiţia ca:a) predatorul să se conformeze prescripţiilor convenţiei;b) transportul să fie posibil cu mijloacele de transport normale care permit satisfacerea nevoilor obişnuite ale traficului;c) transportul sa nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea ferată nu le poate evita şi a căror inlaturare nu depinde de ea.2. Calea ferată nu este obligată sa primească la transport mărfurile a căror încărcare, transbordare sau descărcare pretinde folosirea unor mijloace speciale, decît în cazul cînd staţiile unde trebuie să se facă aceste operaţii dispun de asemenea mijloace.3. Calea ferată nu este obligată sa primească decît expeditiile al căror transport poate fi efectuat fără întîrziere; prescripţiile în vigoare la statia de predare determina cazurile în care aceasta statie este obligată sa primească provizoriu, în depozit, expeditiile care nu îndeplinesc aceasta condiţie.4. Cînd autoritatea competentă a decis ca:a) serviciul să fie suprimat sau suspendat total sau parţial;b) unele expeditii să fie excluse sau admise numai în anumite condiţii, măsurile luate în acest scop trebuie să fie aduse fără întîrziere la cunoştinţa publicului şi a căilor ferate, cu obligaţia pentru acestea de a informa căile ferate ale celorlalte state în vederea publicării lor.5. Căile ferate pot decide, de comun acord şi sub rezerva încuviinţării guvernelor lor, sa limiteze transportul mărfurilor, în anumite relaţii, la puncte de frontieră şi la tari de tranzit determinate.Aceste măsuri se vor aduce la cunoştinţa oficiului central care le comunică guvernelor statelor contractante. Ele sînt considerate acceptate dacă în termen de o luna, socotit de la data comunicării, n-au făcut obiectul nici unei opoziţii din partea unui stat contractant. În caz de opoziţie, dacă oficiul central nu reuşeşte sa elimine divergenţele, el întruneşte reprezentanţii statelor contractante.Îndată ce aceste măsuri pot fi considerate ca acceptate, oficiul central informează despre aceasta statele contractante. Ele sînt apoi consemnate în liste speciale şi publicate în forma prevăzută pentru tarifele internaţionale.Aceste măsuri intră în vigoare după o luna de la comunicarea oficiului central, prevăzută la alin. 3.6. Orice abatere de la dispoziţiile prezentului articol, săvîrşită de către calea ferată, poate da loc unei acţiuni în repararea prejudiciului cauzat.
 + 
Titlul IICONTRACTUL DE TRANSPORT  + 
Capitolul 1Forma şi condiţiile contractului de transport  + 
Articolul 6Cuprinsul şi forma scrisorii de trasura1. Pentru orice expediţie supusă prezentei convenţii, predatorul trebuie să prezinte o scrisoare de trasura completată în forma cuvenită.Căile ferate stabilesc, pentru mica viteza şi pentru marea viteza, modelul scrisorii de trasura care trebuie să conţină un duplicat pentru predator.În ceea ce priveşte hotărîrile căilor ferate referitoare la modelul scrisorii de trasura, sînt aplicabile prin analogie dispoziţiile art. 5 5 alin. 2 şi prima fraza din alin. 3.Pentru anumite traficuri importante sau pentru anumite traficuri între tari vecine, tarifele pot prevedea folosirea unui formular de scrisoare de trasura simplificat, adaptat caracteristicilor traficurilor respective.2. Scrisorile de trasura trebuie să fie tipărite în doua sau eventual trei limbi, din care cel puţin una trebuie să fie aleasă dintre limbile franceza, germană sau italiana.Tarifele internaţionale pot stabili limba în care trebuie să fie redactate menţiunile din scrisoarea de trasura facuta de predator. În lipsa unor dispoziţii de acest fel, predatorul trebuie să redacteze menţiunile sale într-una dintre limbile oficiale ale tarii de predare şi sa anexeze o traducere în limbile franceza, germană sau italiana, afară de cazul cînd menţiunile sînt redactate în una dintre aceste limbi.Calea ferată poate cere ca indicaţiile şi declaraţiile pe care predatorul le face în scrisoarea de trasura şi în anexele acesteia să fie făcute cu litere latine.3. Alegerea modelului scrisorii de trasura albe sau a modelului cu benzi roşii indica dacă marfa urmează să se transporte cu mica sau cu mare viteza. Cererea de a se efectua transportul cu mare viteza pe o parte din parcurs, iar pe cealaltă parte cu mica viteza, nu este admisă decît cu acordul tuturor căilor ferate interesate.4. Menţiunile făcute în scrisoarea de trasura trebuie să fie scrise sau tipărite cu litere care nu pot fi şterse. Scrisorile de trasura cu adăugiri, ştersături sau cele pe care s-au lipit fisii de hirtie nu sînt admise. Ştersăturile sînt ingaduite numai cu condiţia ca predatorul să le confirme prin semnatura sa şi sa înscrie cantităţile rectificate în litere, cînd acestea se referă la cîtimea sau greutatea coletelor.5. Scrisoarea de trasura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele menţiuni:a) denumirea statiei de destinaţie, cu indicaţiile necesare pentru a se evita orice confuzie între diferitele staţii care deservesc fie aceeaşi localitate, fie localităţi care au aceeaşi denumire sau o denumire asemănătoare;b) numele şi adresa destinatarului. Ca destinatar trebuie să fie indicată o singura persoana fizica sau un alt subiect de drept. Indicarea ca destinatar a statiei de destinaţie sau a unui agent al statiei de destinaţie nu este admisă decît dacă tariful în vigoare permite în mod expres acest lucru. Adresele care nu indica numele destinatarului, ca de exemplu "la ordinul …" sau "purtatorul duplicatului scrisorii de trasura", nu sînt admise;c) denumirea mărfii. Mărfurile admise la transport în anumite condiţii, pe baza art. 4 1 lit. a) şi 2, trebuie declarate de predator cu denumirea prevăzută pentru ele, celelalte mărfuri, cînd predatorul pretinde aplicarea unui anumit tarif, cu denumirea prevăzută în acest tarif, iar în toate celelalte cazuri, cu denumirea corespunzătoare naturii lor, folosită în comerţ în ţara de predare;d) greutatea sau, în lipsa acesteia, o indicaţie asemănătoare conform prescripţiilor caii ferate de predare. Dacă legile sau regulamentele tarii de predare permit predatorului sa predea expeditiile fără indicarea greutatii sau a unei indicaţii asemănătoare, aceasta greutate sau indicaţie trebuie să fie înscrisă de calea ferată de predare;e) pentru expeditiile de coletărie: cîtimea coletelor şi descrierea ambalajului. Aceleaşi menţiuni trebuie să figureze în scrisoarea de trasura în cazul vagoanelor complete care cuprind una sau mai multe unităţi de încărcare, expediate în trafic cale ferată-mare şi care trebuie să fie transbordate.Pentru expeditiile a căror încărcare este în sarcina predatorului: numărul vagonului şi, în plus, pentru vagoanele particulare, ţara;f) enumerarea detaliată a documentelor cerute de organele vamale şi de alte autorităţi administrative care sînt anexate la scrisoarea de trasura sau menţionate ca fiind ţinute la dispoziţia caii ferate într-o anumită statie, la un oficiu vamal sau la oricare alta autoritate;g) numele şi adresa predatorului, completate, dacă el socoteşte necesar, cu adresa sa telegrafica sau numărul sau de telefon. O singura persoana fizica sau un alt subiect de drept trebuie să figureze ca predator în scrisoarea de trasura. Dacă legile şi regulamentele în vigoare la statia de predare impun, predatorul trebuie să adauge la numele sau şi la adresa sa semnatura sa scrisă de mina, tiparita sau aplicată printr-o ştampila; în acest scop, modelul scrisorii de trasura utilizat poate conţine menţiunea "semnatura".6. În afară de aceasta, scrisoarea de trasura trebuie să cuprindă, dacă este cazul, toate celelalte indicaţii prevăzute în prezenta convenţie, în special următoarele:a) menţiunea "în statie (gara restant)" sau menţiunea "se eliberează la domiciliu", cu condiţia ca aceste moduri de eliberare să fie admise în statia de destinaţie. Predatorul care cere ca expediţia să fie eliberata pe o linie de garaj a destinatarului trebuie să facă menţiunea corespunzătoare în scrisoarea de trasura, după numele şi adresa destinatarului;b) tarifele de aplicat, în mod deosebit tarifele speciale sau excepţionale, prevăzute la art. 11 4 lit. c) şi la art. 35;c) suma în cifre reprezentind interesul la eliberare, declarat conform art. 20;d) taxele pe care predatorul le ia în sarcina sa, potrivit dispoziţiilor art. 17;e) suma rambursului şi a debursului, în cifre (art. 19);f) itinerariul prescris conform dispoziţiilor art. 10 1 şi indicarea statiilor unde trebuie să îndeplinească operaţiile organelor vamale şi ale altor autorităţi administrative;g) indicaţiile relative la formalităţile cerute de către organele vamale şi de alte autorităţi administrative, conform art. 15 1 alin. 2;h) menţiunea ca destinatarul nu are dreptul sa modifice contractul de transport; aceasta menţiune trebuie să aibă următorul text: "Destinatarul nu este autorizat sa dea dispoziţii ulterioare ";i) numărul insotitorilor sau menţiunea "fără însoţitor", conform art. 4 1 lit. d) pct. 1*.7. Dacă spaţiul rezervat în scrisoarea de trasura pentru menţiunile predatorului nu este suficient, se vor folosi file suplimentare, care devin părţi integrante ale scrisorii de trasura. Aceste file suplimentare trebuie să aibă acelaşi format ca şi scrisoarea de trasura, să se întocmească prin calchiere cu indigo în tot atitea exemplare cîte se cer pentru scrisoarea de trasura şi să fie semnate de predator. Existenta filelor suplimentare trebuie menţionată în scrisoarea de trasura. Dacă se indica greutatea totală a expeditiei, aceasta indicaţie trebuie să fie trecută chiar pe scrisoarea de trasura.8. Nu este permis să se înscrie în scrisoarea de trasura alte menţiuni decît dacă ele sînt prescrise sau admise de legile şi regulamentele unui stat sau prin tarife şi dacă nu sînt contrare prezentei convenţii.Este interzis să se înlocuiască scrisoarea de trasura prin alte înscrisuri sau să se anexeze la scrisoarea de trasura alte documente decît acelea care sînt prescrise sau admise prin prezenta convenţie sau prin tarife.9. Pentru fiecare expediţie trebuie să se întocmească o scrisoare de trasura. Cu toate acestea, nu pot fi predate la transport cu o singura scrisoare de trasura:a) mărfurile care, din cauza naturii lor, nu pot fi încărcate împreună fără neajunsuri;b) mărfurile a căror încărcare cade parţial în sarcina caii ferate şi parţial în sarcina predatorului;c) mărfurile a căror încărcare în comun ar contraveni prescripţiilor vamale sau ale altor autorităţi administrative;d) mărfurile admise la transport în anumite condiţii cînd este vorba de materii şi obiecte a căror încărcare în comun sau cu alte mărfuri este interzisă, potrivit anexei 1 la prezenta convenţie sau acordurilor şi dispoziţiilor tarifare prevăzute la art. 4 2.10. Aceeaşi scrisoare de trasura nu poate să priveasca decît incarcatura unui singur vagon. Totuşi, pot fi predate la transport cu o singura scrisoare de trasura:a) masele indivizibile şi obiectele de dimensiuni excepţionale a căror încărcare impune mai mult de un vagon;b) expeditiile încărcate în mai multe vagoane, dacă dispoziţiile speciale ale traficului, ale tarifelor internaţionale sau acordurilor între căile ferate interesate permit acest lucru pentru întregul parcurs.11. Predatorul este autorizat sa înscrie în spaţiul scrisorii de trasura rezervat în acest scop, însă numai cu titlu de simpla informaţie pentru destinatar şi fără ca din aceasta să rezulte vreo obligaţie sau răspundere pentru calea ferată, menţiuni care se referă la expediţie, ca de exemplu:"Expediţia lui N…";"Din ordinul lui N…";"La dispoziţia lui N…";"Pentru a fi reexpediat la N…";"Asigurat la N…";"Pentru linia de navigaţie N…"; sau "pentru vaporul N…";"Provenind de la linia de navigaţie N…"; sau "de la vaporul N…";"Pentru linia serviciului de automobile N…";"Provenind de la linia serviciului de automobile N…";"Pentru linia aeriană N…";"Provenind de la linia aeriană N…";"Pentru a fi exportat cu destinaţia N…".
 + 
Articolul 7Răspunderea pentru menţiunile din scrisoarea de trasura.Măsuri de luat în caz de supraincarcare.Suprataxe1. Predatorul răspunde de exactitatea indicaţiilor şi declaraţiilor înscrise prin grija sa în scrisoarea de trasura; el suporta toate consecinţele care rezultă din faptul ca aceste declaraţii sau indicaţii ar fi neregulate, inexacte, incomplete sau înscrise în altă parte decît în locul rezervat fiecăreia dintre ele; dacă acest loc este insuficient, printr-o menţiune facuta chiar în acest loc, predatorul va indica unde se găseşte în scrisoarea de trasura completarea indicaţiilor sale.2. Calea ferată are totdeauna dreptul sa verifice dacă expediţia corespunde menţiunilor din scrisoarea de trasura şi dacă prescripţiile relative la transportul mărfurilor admise la transport în anumite condiţii au fost respectate.Dacă este vorba de verificarea conţinutului expeditiei, predatorul sau destinatarul trebuie să fie invitat sa asiste la aceasta verificare, după cum ea are loc în statia de predare sau în statia de destinaţie. În cazul cînd cel interesat nu se prezintă sau cînd verificarea are loc în cursul transportului, aceasta trebuie să se facă în prezenta a doi martori străini de calea ferată, dacă prescripţiile legale sau regulamentare în vigoare în statul unde are loc verificarea nu dispun altfel. Calea ferată nu poate totuşi sa procedeze la o verificare a conţinutului în cursul transportului, decît cu condiţia ca aceasta operaţie să fie impusa de necesitaţi de exploatare sau de regulamentele vamale ori ale altor autorităţi administrative.Rezultatul verificării menţiunilor trebuie să fie înscris în scrisoarea de trasura respectiva. Dacă verificarea se face în statia de predare, înscrierea trebuie facuta, de asemenea, în duplicatul scrisorii de trasura, în cazul cînd el se găseşte în posesia caii ferate. Dacă expediţia nu corespunde cu menţiunile din scrisoarea de trasura sau dacă prescripţiile referitoare la transportul mărfurilor admise la transport în anumite condiţii nu au fost respectate, cheltuielile ocazionate cu verificare grevează transportul, în cazul cînd acestea nu au fost plătite pe loc.3. Legile şi regulamentele fiecărui stat stabilesc condiţiile în care calea ferată este obligată să constate greutatea mărfii sau cîtimea coletelor, precum şi ţara reală a vagoanelor.Calea ferată este obligată sa indice în scrisoarea de trasura rezultatul constatărilor făcute cu privire la greutatea, cîtimea coletelor, precum şi la ţara reală a vagoanelor.4. În caz de cintarire pe un pod bascul, greutatea se determina scăzînd din greutatea totală a vagonului încărcat ţara înscrisă pe vagon, afară numai dacă din cintarirea separată a vagonului gol nu rezultă o alta ţara.Cintaririle efectuate pe podurile bascule ale particularilor sînt asimilate celor efectuate pe podurile bascule ale caii ferate, atunci cînd condiţiile stabilite în acest scop de calea ferată competenţa sînt îndeplinite.5. Dacă la o cintarirea efectuată de calea ferată după încheierea contractului de transport rezultă o diferenţa de greutate, greutate stabilită de statia de predare, sau, în lipsa, greutatea declarata de predator, rămîne determinanta pentru calcularea taxelor de transport în următoarele cazuri:a) dacă diferenţa se datoreşte neîndoielnic naturii mărfii sau influentelor atmosferice;b) dacă la cintarirea efectuată de calea ferată după încheierea contractului de transport, pe un pod bascul, nu rezultă o diferenţa mai mare de 2% faţă de greutatea stabilită de statia de predare sau, în lipsa, faţă de greutatea declarata de predator.6. Pentru expeditiile a căror încărcare cade în sarcina predatorului, acesta trebuie să respecte limita de încărcare. Prescripţiile care indica limitele de încărcare ce trebuie să fie respectate sînt publicate în aceleaşi forme ca şi tarifele. Calea ferată indica predatorului, la cererea sa, limita de încărcare ce trebuie respectata.7. Pe lîngă plata unei diferenţe de taxe de transport şi a unei despăgubiri pentru o eventuala paguba, calea ferată poate să perceapă o suprataxa în cazurile şi în condiţiile stabilite mai jos:a) suprataxa este de doi franci pe kilogram la greutatea bruta a coletului întreg:1*. în caz de denumire neregulata, inexactă sau incompleta a materiilor şi obiectelor excluse de la transport, potrivit anexei 1;2*. în caz de declarare neregulata, inexactă sau incompleta a materiilor şi obiectelor admise la transport în anumite condiţii, potrivit anexei 1 sau în caz de nerespectare a acestor condiţii;b) suprataxa este de 15 franci pe 100 kg la greutatea ce depăşeşte limita de încărcare, în cazul supraincarcarii unui vagon încărcat de predator;c) suprataxa este egala cu dublul diferenţei:1*. între taxa de transport ce ar fi trebuit percepută de la statia de predare pînă la statia de destinaţie şi aceea care a fost calculată, în cazul denumirii neregulate, inexacte sau incomplete a naturii unei expeditii care conţine alte mărfuri decît cele care sînt prevăzute la lit. a) sau, în general, în cazul unei declarari care să poată face ca expediţia sa beneficieze de un tarif mai redus decît cel efectiv aplicabil;2*. între taxa de transport pentru greutatea declarata şi aceea pentru greutatea constatată, în cazul declarării unei greutăţi inferioare celei reale.În cazul cînd o expediţie este compusa din mărfuri taxate după tarife diferite şi dacă greutatea fiecăreia dintre ele se poate determina fără dificultăţi, suprataxa se calculează după tariful aplicabil fiecărei marfi, dacă din acest mod de calcul rezultă o suprataxa mai redusă;d) dacă pentru acelaşi vagon se declara o greutate inferioară greutatii reale şi exista şi supraincarcare, suprataxele referitoare la aceste doua abateri se percep cumulativ.8. Suprataxa ce urmează a se percepe în conformitate cu 7 grevează marfa transportată, oricare ar fi locul unde s-au constatat faptele care o justifica.9. Suma suprataxelor şi motivul perceperii lor trebuie să fie menţionate în scrisoarea de trasura.10. Suprataxa nu este datorată:a) în caz de declarare inexactă a greutatii, cînd cintarirea de către calea ferată este obligatorie, potrivit normelor în vigoare la statia de predare;b) în caz de declarare inexactă a greutatii sau în caz de supraincarcare, dacă predatorul a cerut în scrisoarea de trasura ca transportul să fie cintarit de calea ferată;c) în caz de supraincarcare intervenita în cursul transportului din cauza influentelor atmosferice, dacă se dovedeşte ca incarcatura vagonului nu depasea limita de încărcare în momentul predării la transport, în statia de predare;d) în caz de sporire a greutatii survenite în timpul transportului, fără să aibă loc o supraincarcare, dacă se face dovada ca aceasta sporire de greutate se datorează influentelor atmosferice;e) în caz de declarare inexactă a greutatii, fără să aibă loc o supraincarcare, dacă diferenţa între greutatea declarata în scrisoarea de trasura şi greutatea constatată nu depăşeşte 3% din greutatea declarata;f) în caz de supraincarcare a unui vagon, cînd calea ferată nici nu a publicat, nici nu a indicat predatorului limita de încărcare astfel încît acesta să aibă posibilitatea sa o respecte.11. Cînd supraincarcarea unui vagon este constatată de statia de predare sau de o statie intermediara, supragreutatea poate fi descarcata din vagon chiar dacă nu este cazul să se perceapă o suprataxa. Predatorul, dacă este cazul, va fi invitat fără întîrziere sa comunice cum înţelege sa dispună de aceasta supragreutate.Totuşi, cînd destinatarul a modificat contractul de transport în virtutea art. 22, trebuie să fie avizat şi invitat sa dea dispoziţii cu privire la supragreutate.Supragreutatea se taxeaza, pentru parcursul efectuat, după taxa aplicată încărcăturii principale şi, dacă este cazul, cu suprataxa prevăzută la 7; în caz de descărcare a supragreutatii, spezele pentru aceasta operaţie se percep după tariful taxelor accesorii al caii ferate care a efectuat descărcarea.Dacă cel îndreptăţit dispune ca supragreutatea să fie expediată la statia de destinaţie a încărcăturii principale, la o alta statie de destinaţie sau să fie înapoiată la statia de predare, supragreutatea se tratează ca un transport deosebit.
 + 
Articolul 8Încheierea contractului de transport.Duplicatul scrisorii de trasura1. Contractul de transport este încheiat din momentul în care calea ferată de predare a primit marfa la transport însoţită de scrisoarea de trasura. Primirea este confirmată prin aplicarea pe scrisoarea de trasura a ştampilei statiei de predare, care poarta data primirii.2. Aplicarea ştampilei pe scrisoarea de trasura şi, dacă este cazul, pe fiecare foaie suplimentară trebuie să aibă loc imediat după predarea întregii expeditii care face obiectul scrisorii de trasura şi – dacă dispoziţiile în vigoare la statia de predare prevăd – după plata taxelor pe care predatorul le ia asupra sa sau depunerea unei garanţii conform art. 17 7. Aplicarea ştampilei trebuie să aibă loc în prezenta predatorului, dacă acesta o cere.3. După aplicarea ştampilei, scrisoarea de trasura face dovada contractului de transport.4. Totuşi, în ceea ce priveşte mărfurile a căror încărcare este în sarcina predatorului, potrivit dispoziţiilor tarifare sau înţelegerilor încheiate cu el, dacă asemenea înţelegeri sînt admise în statia de predare, menţiunile din scrisoarea de trasura referitoare fie la greutate, fie la cîtimea coletelor, nu fac dovada împotriva caii ferate decît dacă verificarea acestei greutăţi sau a numărului coletelor a fost facuta de calea ferată şi certificată pe scrisoarea de trasura. Aceste menţiuni pot fi dovedite, dacă este cazul, prin alte mijloace decît verificarea şi constatarea pe scrisoarea de trasura, facuta prin grija caii ferate.Calea ferată nu răspunde nici de greutatea mărfii, nici de cîtimea coletelor care rezultă din menţiunile scrisorii de trasura dacă este evident ca diferenţa de greutate sau de citime a coletelor nu corespunde unei lipse reale.5. Calea ferată este obligată sa certifice, prin aplicarea ştampilei cu data pe duplicatul scrisorii de trasura, primirea mărfii şi data acceptării ei la transport, înainte de a restitui acest duplicat predatorului.Acest duplicat nu are nici valoarea scrisorii de trasura care însoţeşte expediţia, nici a unui conosament.
 + 
Articolul 9Tarife. Înţelegeri speciale1. Taxele de transport şi taxele accesorii se calculează potrivit tarifelor legale în vigoare şi reglementar publicate în fiecare stat, aplicabile în momentul încheierii contractului de transport, chiar dacă taxele de transport sînt calculate separat pe diferite secţiuni ale parcursului.Totuşi, publicarea tarifelor internaţionale nu este obligatorie decît în statele ale căror cai ferate participa la aceste tarife ca reţele de plecare sau de sosire.Majorările tarifelor internaţionale, precum şi alte dispoziţii care ar avea ca efect să facă mai riguroase condiţiile de transport prevăzute de aceste tarife, intră în vigoare cel mai devreme după 15 zile de la publicarea lor, în afară de următoarele cazuri:a) dacă un tarif internaţional prevede extinderea unui tarif intern asupra parcursului total, sînt aplicabile termenele de publicare a acestui tarif intern;b) dacă majorările de taxe ale unui tarif internaţional sînt urmarea unei majorări generale a taxelor prevăzute de tarifele interne ale unei cai ferate participante, ele intră în vigoare în ziua următoare publicării lor, cu condiţia ca adaptarea taxelor tarifului internaţional, care este urmarea acestei majorări, sa fi fost anunţată cu cel puţin 15 zile înainte. Acest anunţ nu poate fi însă anterior datei publicării majorării taxelor prevăzute de tarifele interne în cauza;c) dacă taxele de transport şi taxele accesorii prevăzute în tarifele internaţionale trebuie să fie modificate pentru a tine seama de fluctuatiile de schimb sau dacă trebuie să fie rectificate erori vadite, aceste modificări şi rectificari intră în vigoare în ziua următoare publicării lor.Tarifele trebuie să cuprindă toate indicaţiile necesare pentru calculul taxelor de transport şi al taxelor accesorii şi sa specifice, dacă este cazul, condiţiile în care se va ţine seama de cursul schimbului.Tarifele şi modificările tarifare se considera reglementar publicate din momentul în care calea ferată a pus toate amănuntele la dispoziţia clientelei.2. Tarifele trebuie să cuprindă toate condiţiile speciale pentru diferitele transporturi şi, în mod deosebit, regimul de viteza la care ele se aplică. Dacă pentru toate mărfurile sau pentru unele dintre ele sau pentru anumite parcursuri, o cale ferată nu are tarif decît pentru o singura viteza, acest tarif poate fi aplicat transporturilor efectuate atît cu scrisoarea de trasura pentru mica viteza, cît şi cu scrisoarea de trasura pentru mare viteza, cu condiţia respectării termenului de executare a contractului de transport care decurge pentru fiecare dintre aceste scrisori de trasura din aplicarea dispoziţiilor art. 6 3 ai art. 11.Condiţiile prevăzute de tarife sînt valabile numai în măsura în care ele nu sînt contrare prezentei convenţii; în caz contrar ele sînt considerate ca nule şi neavenite.Tarifele internaţionale pot fi declarate aplicabile în mod obligatoriu în trafic internaţional, cu excluderea tarifelor interne, dacă în medie ele nu conduc la taxe sensibil superioare celor care rezultă din sudura tarifelor interne.Aplicarea unui tarif internaţional poate fi subordonata condiţiei de a fi cerută în mod special în scrisoarea de trasura.3. Tarifele trebuie să fie aplicate tuturor în aceleaşi condiţii.Căile ferate pot încheia înţelegeri speciale care comporta reduceri de taxe sau alte avantaje, sub rezerva consimtamintului guvernelor lor, atît timp cît se acordă condiţii asemănătoare clienţilor care se găsesc în situaţii asemănătoare.Se pot acorda reduceri de taxe pentru serviciul caii ferate, pentru serviciul administraţiilor publice sau pentru opere de binefacere.Publicarea măsurilor luate potrivit alin. 2 şi 3 nu este obligatorie.4. În afară taxelor de transport şi a taxelor accesorii prevăzute de tarife, nu se poate percepe în folosul căilor ferate nici o alta suma în afară de cheltuielile efectuate de către acestea – cum ar fi taxe vamale, de accize, de poliţie, de camionaj de la o statie la alta neprevăzute de tarif, cheltuieli pentru repararea ambalajului exterior sau interior al mărfurilor necesare pentru a asigura conservarea lor, precum şi alte cheltuieli asemănătoare. Aceste cheltuieli trebuie să fie valabil dovedite şi decontate separat în scrisoarea de trasura cu toate documentele necesare. În cazul cînd aceste dovezi au fost făcute prin documente anexate la scrisoarea de trasura şi dacă plata cheltuielilor respective incumba predatorului, aceste documente nu se eliberează destinatarului odată cu scrisoarea de trasura, ci se remit predatorului cu contul cheltuielilor prevăzut la art. 17 7.
 + 
Articolul 10Itinerarii şi tarife aplicabile1. Predatorul poate menţiona în scrisoarea de trasura itinerariul de urmat, indicindu-l prin punctele de frontieră sau staţiile de frontieră şi, dacă este cazul, prin staţiile de tranzit între căile ferate; el nu poate indica decît punctele de frontieră şi staţiile de frontieră deschise traficului în relaţia respectiva.2. Sînt asimilate unei menţiuni de itinerariu:a) indicarea statiilor unde trebuie să se efectueze formalităţile cerute de către organele vamale sau alte autorităţi administrative, precum şi a statiilor unde trebuie să se dea îngrijiri speciale transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheaţa etc.);b) indicarea tarifelor de aplicat, în măsura în care aceasta indicaţie este suficienta pentru a determina staţiile între care tarifele cerute trebuie să fie aplicate;c) indicarea plăţii totale sau parţiale a taxelor pînă la X (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între ţările limitrofe).3. În afară de cazurile menţionate la art. 5 4 şi 5 şi la art. 24 1, calea ferată poate să îndrume transportul pe un alt itinerariu decît cel indicat de către predator, numai dacă sînt îndeplinite următoarele doua condiţii:a) ca formalităţile cerute de organele vamale sau alte autorităţi administrative, precum şi ingrijirile speciale de dat transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheaţa etc.) să se facă totdeauna în staţiile indicate de către predator;b) ca taxele şi termenele de executare a contractului de transport sa nu fie mai mari decît taxele şi termenele calculate pe itinerariul indicat de predator.4. Sub rezerva dispoziţiilor 3, taxele şi termenele de executare a contractului de transport se calculează pe itinerariul indicat de către predator sau, în lipsa, pe itinerariul pe care calea ferată l-a ales.5. Predatorul poate să indice în scrisoarea de trasura tarifele de aplicat. Calea ferată este obligată să aplice aceste tarife, în cazul cînd condiţiile prevăzute pentru aplicarea lor sînt îndeplinite.6. Dacă indicaţiile date de către predator nu sînt suficiente pentru a determina itinerariul sau tarifele de aplicat, ori dacă unele dintre aceste indicaţii sînt incompatibile, calea ferată trebuie să aleagă itinerariul sau tarifele pe care le socoteşte cele mai avantajoase pentru predator.Calea ferată nu este răspunzătoare pentru paguba ce ar rezultă din aceasta alegere, decît în caz de dol sau de culpa grava.7. Dacă exista un tarif internaţional de la statia de predare pînă la statia de destinaţie şi dacă, în lipsa de indicaţii suficiente ale predatorului, calea ferată a aplicat acest tarif, ea este obligată sa restituie celui îndreptăţit, la cererea sa, eventuala diferenţa între taxa de transport astfel aplicată şi aceea care ar fi rezultat pentru acelaşi parcurs din sudura altor tarife, dacă aceasta diferenţa depăşeşte 10 franci de scrisoare de trasura.Aceleaşi condiţii sînt valabile dacă în lipsa indicaţiilor suficiente din partea predatorului, calea ferată a aplicat taxele de transport prin sudura tarifara în locul aplicării unui tarif internaţional mai avantajos, în ceea ce priveşte taxele, toate celelalte condiţii fiind altfel identice.
 + 
Articolul 11Termenul de executare a contractului de transport1. Termenele de executarea a contractului de transport sînt stabilite prin reglementările în vigoare între căile ferate participante la transport sau prin tarifele internaţionale aplicabile de la statia de predare pînă la statia de destinaţie. Termenele astfel stabilite nu trebuie să depăşească pe cele care ar rezultă din dispoziţiile paragrafelor următoare.2. Dacă reglementările sau tarifele internaţionale nu stabilesc termene de executare a contractului de transport, astfel cum se prevede la 1 şi sub rezerva dispoziţiilor din paragrafele de mai jos, termenele de executare a contractului de transport sînt următoarele:a) pentru expeditii de vagoane complete:1*. cu mare viteza: termen de expediere…………………….. 12 oretermen de transport: – pentru primii 300 km …………………. 24 ore– şi în continuare pentru fiecarefracţiune indivizibilă de 400 km ……….. 24 ore2*. cu mica viteza: termen de expediere …………………….. 24 oretermen de transport: – pentru primii 200 km ………………….. 24 ore– şi în continuare pentru fiecarefracţiune indivizibilă de 300 km ………. 24 oreb) pentru expeditii de coletărie: 1*. cu mare viteza: termen de expediere ……………………. 12 oretermen de transport pentru fiecarefracţiune indivizibilă de 300 km …………. 24 ore2*. cu mica viteza: termen de expediere …………………….. 24 oretermen de transport pentru fiecarefracţiune indivizibilă de 200 km …………. 24 oreToate distanţele se referă la distanţe de aplicare a tarifelor.3. Termenul de executare a contractului de transport se calculează pentru distanta totală dintre statia de predare şi statia de destinaţie; termenul de expediere nu se socoteşte decît o singură dată, oricare ar fi numărul reţelelor pe care se efectuează transportul.4. Legile şi regulamentele fiecărui stat determina în ce măsura căile ferate au dreptul sa stabilească termene suplimentare, în următoarele cazuri:a) pentru expeditii predate la transport în afară statiilor sau care se eliberează în afară statiilor;b) pentru transporturile care se efectuează:– fie pe o linie sau o reţea care nu sînt dotate pentru îndrumarea rapida a expeditiilor;– fie pe mare sau pe căile navigabile interioare cu bac sau vapor;– fie pe o ruta care nu are cale ferată;– fie prin anumite racordari care leagă doua linii ale aceleiaşi reţele sau reţele diferite;– fie pe o linie secundară;– fie pe o linie care nu are ecartament normal;c) pentru transporturile care sînt taxate după tarife interne speciale şi excepţionale cu taxe reduse;d) cu ocazia unor împrejurări extraordinare de natura sa determine:– fie o dezvoltare anormala a traficului;– fie greutăţi anormale pentru exploatare.5. Termenele suplimentare prevăzute la 4 lit. a), b) şi c) trebuie să figureze în tarife.Termenele suplimentare prevăzute la 4 lit. d) trebuie să fie publicate şi nu pot intră în vigoare înainte de publicarea lor.6. Termenul de executare a contractului de transport începe să curgă de la ora 24,00 a zilei în care marfa a fost primită la transport, potrivit art. 8 1. Cu toate acestea, pentru expeditiile de mare viteza, termenul începe să curgă cu 24 de ore mai tirziu, dacă ziua care urmează celei în care marfa a fost primită la transport este o duminica sau o zi de sărbătoare legală şi dacă statia de predare nu este deschisă, pentru expeditii de mare viteza, în aceasta duminica sau zi de sărbătoare.7. Termenul de executare a contractului de transport se prelungeşte pentru toate expeditiile cu excepţia unei culpe imputabile caii ferate, pe timpul stationarii lor, necesar pentru:a) verificarea conform art. 7 2 şi 3 din care rezultă diferenţe faţă de menţiunile înscrise în scrisoarea de trasura;b) îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale sau alte autorităţi administrative;c) modificarea contractului de transport, dispusă în temeiul art. 21 sau art. 22;d) ingrijirile speciale ce trebuie date transportului (îngrijirea animalelor, realimentarea cu gheaţa etc.);e) transbordarea sau refacerea încărcăturii defectuos efectuată de către predator;f) orice întrerupere a traficului care împiedica în mod temporar începerea sau continuarea transportului.8. Termenul de executare a contractului de transport se suspenda:a) pentru mica viteza, duminicile şi în zilele de sărbătoare legală;b) pentru marea viteza, duminicile şi în anumite zile de sărbătoare legală dacă într-un stat legile sau regulamentele prevăd pentru aceasta o suspendare a termenului de executare a contractului de transport în traficul feroviar intern;c) pentru marea şi mica viteza, simbetele, dacă într-un stat legile sau regulamentele prevăd pentru aceasta o suspendare a termenului de executare a contractului de transport în traficul feroviar intern.9. Cauza şi durata prelungirilor şi suspendărilor termenului de executare a contractului de transport, prevăzute la 7 şi 8, trebuie să fie menţionate în scrisoarea de trasura. Aceste prelungiri şi suspendări ale termenului de executare a contractului de transport pot fi eventual dovedite prin alte mijloace decît menţiunile făcute în scrisoarea de trasura.10. În cazul cînd termenul de executare a contractului de transport urmează sa ia sfîrşit după ora de închidere a statiei de destinaţie, expirarea acestui termen se amina pînă la trecerea a 2 ore de la ora cînd se redeschide statia.În afară de aceasta, la expeditiile de mare viteza, dacă termenul de executare a contractului de transport trebuie să ia sfîrşit într-o duminica sau într-o zi de sărbătoare, potrivit 8 lit. b), expirarea acestui termen se amina pînă la ora corespunzătoare a primei zile lucrătoare care urmează.11. Termenul de executare a contractului de transport este respectat dacă, înainte de expirarea lui:a) sosirea mărfii este avizată şi aceasta este ţinuta la dispoziţia destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în statie şi a căror sosire trebuie avizată;b) marfa este ţinuta la dispoziţia destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în statie şi care nu se avizează;c) marfa este pusă la dispoziţia destinatarului, în cazul expeditiilor care se eliberează în afară statiilor.
 + 
Articolul 12Starea, ambalarea şi marcarea mărfii1. În cazul cînd calea ferată primeşte la transport o marfa care prezintă semne vadite de avarie, ea poate pretinde ca starea acestei marfi să facă obiectul unei menţiuni speciale în scrisoarea de trasura.2. În cazul cînd, prin natura sa, marfa necesita un ambalaj, predatorul trebuie să o ambaleze în asa fel ca să fie ferita în cursul transportului de pierdere totală sau parţială şi de avarie şi sa nu poată pricinui pagube persoanelor, materialului sau altor mărfuri.Ambalajul trebuie să corespundă, pe de altă parte, prescripţiilor prevăzute de tarifele şi regulamentele caii ferate de predare.3. Dacă predatorul nu s-a conformat dispoziţiilor prevăzute la 2, calea ferată poate fie sa refuze expediţia, fie sa ceara ca predatorul sa recunoască în scrisoarea de trasura lipsa ambalajului sau starea lui defectuoasă, făcînd şi o descriere exactă a acestei stări.4. Predatorul este răspunzător de toate urmările lipsei sau stării defectuoase a ambalajului. El este obligat, în mod deosebit, sa repare prejudiciul pe care calea ferată l-a suferit din aceasta cauza. În lipsa menţiunii în scrisoarea de trasura, proba lipsei sau a stării defectuoase a ambalajului cade în sarcina caii ferate.5. Cînd un predator obişnuieşte sa predea la transport în aceeaşi statie mărfuri de aceeaşi natura, care necesita un ambalaj, şi să le predea fie fără ambalaj, fie cu acelaşi ambalaj defectuos, el poate fi dispensat sa îndeplinească pentru fiecare expediţie prescripţiile 3, dacă depune în aceasta statie o declaraţie generală, conform modelului stabilit şi publicat de căile ferate. În acest caz, în scrisoarea de trasura trebuie să se facă menţiune despre existenta declaraţiei generale depuse în statia de predare.6. În afară de excepţiile prevăzute în tarife, predatorul este obligat sa indice la expeditiile de coletărie, pe fiecare colet, în mod clar şi fără ca să se poată şterge, în asa fel încît sa nu fie cu putinta vreo confuzie şi în perfecta concordanta cu menţiunile cuprinse în scrisoarea de trasura:a) adresa destinatarului chiar pe colet sau pe o eticheta admisă de calea ferată;b) statia de destinaţie.Dacă regulamentul aplicabil la calea ferată de predare o prevede, numele şi adresa destinatarului trebuie să fie înscrise în mod vizibil sau pe o eticheta impaturita, care poate fi deschisă numai în cazul lipsei scrisorii de trasura.Indicaţiile de la lit. a) şi b) trebuie, de asemenea, trecute pe fiecare colet din incarcatura vagoanelor complete care se expediază în trafic cale ferată-mare şi trebuie să fie transbordate.Etichetele şi inscripţiile vechi trebuie să fie şterse sau indepartate de către predator.7. În afară de excepţiile expres prevăzute în tarife, nu se pot transporta altfel decît ca vagoane complete obiectele fragile (ca: portelanuri, olaria, sticlaria), obiectele care s-ar risipi în vagoane (ca: fructele, nucile, furajele, pietrele), precum şi mărfurile care ar putea murdari alte colete sau le-ar putea pricinui stricăciuni (ca: carbunii, varul, cenusa, paminturile ordinare, paminturile colorate), afară de cazul cînd aceste mărfuri sînt impachetate sau legate în asa fel încît sa nu se poată sparge, pierde, murdari sau deteriora alte colete.
 + 
Articolul 13Documente pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale şi de alte autorităţi administrative. Încuietori vamale1. Predatorul este obligat sa anexeze la scrisoarea de trasura documentele care sînt necesare pentru ca formalităţile cerute de organele vamale şi de alte autorităţi administrative să poată fi îndeplinite înainte de eliberarea mărfii către destinatar. Aceste documente trebuie să se refere numai la mărfurile care fac obiectul aceleiaşi scrisori de trasura, cu excepţia cazurilor cînd prescripţiile administrative sau tarifele dispun altfel.În cazul cînd aceste documente nu sînt anexate la scrisoarea de trasura (vezi art. 15 1) sau dacă ele trebuie să fie prezentate de destinatar, predatorul este obligat sa indice în scrisoarea de trasura statia, biroul vamal sau oricare alta autoritate unde documentele respective vor fi puse la dispoziţia caii ferate şi unde formalităţile trebuie să fie îndeplinite. Dacă predatorul asista personal la îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative ori este reprezentat printr-un mandatar, este de ajuns ca aceste documente să fie prezentate cu ocazia îndeplinirii formalităţilor amintite.2. Calea ferată nu este obligată sa verifice dacă documentele prezentate sînt suficiente şi exacte.Predatorul răspunde faţă de calea ferată pentru orice pagube care ar putea să rezulte din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente, în afară de cazul cînd calea ferată este în culpa.Calea ferată răspunde, în caz de culpa, de consecinţele pierderii, nefolosirii sau folosirii nereglementare a actelor justificative menţionate în scrisoarea de trasura şi care însoţesc acest document sau care i-au fost încredinţate; cu toate acestea, despăgubirea pe care va trebui sa o plătească nu va putea niciodată să fie mai mare decît aceea care ar fi datorată în caz de pierdere a mărfii.3. Predatorul este obligat să se conformeze prescripţiilor vamale sau ale altor autorităţi administrative privitoare la ambalaj şi la acoperirea cu prelate a mărfurilor. Dacă predatorul nu a ambalat sau nu a acoperit cu prelate mărfurile, conform acestor prescripţii, calea ferată are dreptul să se îngrijească de aceasta, cheltuielile grevînd marfa.Calea ferată poate să refuze expeditiile a căror incuietoare, aplicată de organele vamale sau de alte autorităţi administrativ, este deteriorata sau defectuoasă.
 + 
Capitolul 2Executarea contractului de transport  + 
Articolul 14Predarea la transport şi încărcarea mărfurilor1. Operaţiile de predare a mărfurilor la transport sînt reglementate de legile şi regulamentele în vigoare la statia de predare.2. Încărcarea incumba fie caii ferate, fie predatorului, potrivit prescripţiilor în vigoare la statia de predare, cu excepţia cazurilor cînd prezenta convenţie prevede alte dispoziţii sau cînd în scrisoarea de trasura se menţionează o înţelegere specială încheiată între predator şi calea ferată.Cînd încărcarea se efectuează de către predator, acesta răspunde de toate consecinţele ce ar rezultă dintr-o încărcare defectuoasă. El este obligat, în special, sa repare prejudiciul pe care calea ferată îl va fi suferit din acest fapt. Proba încărcării defectuoase cade în sarcina caii ferate.3. Mărfurile trebuie să fie transportate fie în vagoane acoperite, fie în vagoane descoperite, fie în vagoane special amenajate, fie în vagoane descoperite prevăzute cu prelate, potrivit dispoziţiilor tarifelor internaţionale, afară de cazul cînd prezenta convenţie cuprinde alte dispoziţii în aceasta privinta. Dacă nu exista tarife internaţionale sau dacă aceste tarife nu cuprind dispoziţii în aceasta privinta, prescripţiile în vigoare la statia de predare sînt valabile pentru întregul parcurs.
 + 
Articolul 15Formalităţile cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative1. În cursul transportului, formalităţile cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative se îndeplinesc de către calea ferată. Calea ferată poate, pe răspunderea sa, sa încredinţeze aceasta sarcina unui mandatar sau sa o îndeplinească ea însăşi. În ambele cazuri, calea ferată îşi asuma obligaţiile unui comisionar.Cu toate acestea, predatorul, printr-o menţiune în scrisoarea de trasura sau destinatarul, printr-o dispoziţie data potrivit art. 22, pot cere:a) sa asiste el însuşi la operaţiile prevăzute la alineatul precedent sau să fie reprezentat de un mandatar pentru a da toate lămuririle şi a prezenta toate observaţiile necesare;b) sa îndeplinească el însuşi aceste formalităţi sau să fie îndeplinite de un mandatar de-al său, dacă şi în măsura în care legile şi regulamentele tarii în care trebuie să fie îndeplinite formalităţile cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative o permit;c) sa plătească, de asemenea, taxele vamale şi alte taxe, cînd asista el însuşi sau mandatarul sau la operaţiile sus-amintite ori le îndeplineşte, dacă legile şi regulamentele tarii unde se aduc la îndeplinire aceste formalităţi o permit.Nici predatorul nici destinatarul care are dreptul de dispoziţie, nici mandatarul lor, nu au dreptul sa ia în primire marfa.Dacă, pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative, predatorul a indicat o statie unde prescripţiile în vigoare nu permit să fie îndeplinite aceste formalităţi sau dacă el a dispus pentru aceste operaţii orice alt mod de a proceda care nu poate fi executat, calea ferată procedează în modul pe care-l socoteşte cel mai avantajos pentru interesele celui îndreptăţit şi aduce la cunoştinţa predatorului măsurile luate.Dacă predatorul a înscris în scrisoarea de trasura o menţiune de francare care include taxele vamale, calea ferată are dreptul sa îndeplinească formalităţile vamale la alegerea sa, fie în cursul transportului, fie în statia de destinaţie.2. Sub rezerva excepţiei prevăzute la 1, ultimul alineat, destinatarul are dreptul sa îndeplinească formalităţile vamale în statia de destinaţie prevăzută cu un birou vamal, dacă prin scrisoarea de trasura se dispune vamuirea la destinaţie sau dacă, în lipsa acestei dispoziţii, marfa a sosit nevamuita. Aceste formalităţi pot fi îndeplinite, de asemenea, de destinatar într-o statie de destinaţie fără birou vamal, dacă legile şi reglementările naţionale o admit sau dacă exista o autorizare prealabilă din partea caii ferate şi a organelor vamale. Dacă destinatarul uzeaza de unul dintre drepturile prevăzute în prezentul alineat, el trebuie să achite în prealabil taxele care grevează transportul.Dacă în termenul prevăzut de regulamentele în vigoare la statia de destinaţie destinatarul nu a scos scrisoarea de trasura, calea ferată poate proceda asa cum este indicat la 1.
 + 
Articolul 16Eliberarea mărfii1. Calea ferată este obligată sa elibereze destinatarului, în statia de destinaţie, scrisoarea de trasura şi marfa, contra semnăturii de primire şi contra plăţii drepturilor caii ferate puse în sarcina destinatarului.Primirea scrisorii de trasura obliga pe destinatar sa plătească caii ferate sumele puse în sarcina sa.2. Sînt asimilate eliberării mărfii destinatarului:a) predarea acesteia către autorităţile vamale sau fiscale în localurile lor de expediţie sau în antrepozitele lor, dacă acestea nu se găsesc sub paza caii ferate;b) antrepozitarea la calea ferată sau depozitarea la o casa de expediţie ori un antrepozit public, efectuate conform dispoziţiilor în vigoare.3. Legile şi regulamentele în vigoare la statia de destinaţie sau convenţiile încheiate cu destinatarul stabilesc dacă calea ferată are dreptul sau obligaţia sa predea marfa destinatarului în altă parte decît în statia de destinaţie, fie pe o linie de garaj, fie la domiciliul sau, fie într-un depozit al caii ferate. Cînd calea ferată preda sau încredinţează marfa pe o linie de garaj, la domiciliu sau într-un depozit, eliberarea se considera efectuată în momentul acestei remiteri. Cu excepţia unor înţelegeri contrarii între calea ferată şi proprietarul liniei de garaj, operaţiile efectuate de calea ferată în contul şi sub îndrumarea proprietarului liniei de garaj nu sînt cuprinse în contractul de transport.4. După sosirea mărfii în statia de destinaţie, destinatarul are dreptul de a cere caii ferate să-i predea scrisoarea de trasura şi să-i elibereze marfa. Dacă este stabilită pierderea mărfii sau dacă marfa nu a sosit la expirarea termenului prevăzut la art. 30 1, destinatarul este autorizat să-şi valorifice în nume propriu, faţă de calea ferată, drepturile care îi revin din contractul de transport.5. Cel îndreptăţit poate refuza primirea mărfii chiar după primirea scrisorii de trasura şi plata taxelor de transport, atît timp cît nu s-a procedat la verificările pe care le-a cerut pentru a se constata o paguba pe care o invoca.6. Pe lîngă aceasta, eliberarea mărfii se efectuează potrivit legilor şi regulamentelor tarii de destinaţie.
 + 
Articolul 17Plata taxelor1. Taxele (taxe de transport, taxe accesorii, taxe vamale şi alte cheltuieli survenite de la primirea mărfii la transport pînă la eliberare) se plătesc fie de către predator, fie de către destinatar, potrivit dispoziţiilor de mai jos.În aplicarea acestor dispoziţii, se considera ca taxe de transport şi sumele care, potrivit tarifului aplicabil, trebuie să fie adăugate cu prilejul calculării taxelor de transport la taxele tarifare normale sau la cele excepţionale.2. Predatorul care ia în întregime sau în parte taxele în sarcina sa trebuie să indice aceasta în scrisoarea de trasura, folosind una dintre menţiunile următoare:a) 1*. "franco taxe de transport" – dacă ia în sarcina sa numai taxele de transport;2*. "franco taxe de transport, inclusiv…" – dacă ia în sarcina sa şi alte taxe în afară taxelor de transport. El trebuie să menţioneze exact aceste taxe; adăugirile care nu pot privi decît taxele accesorii sau alte taxe survenite de la primirea la transport pînă la eliberare, precum şi sumele percepute fie de organele vamale, fie de alte autorităţi administrative, nu pot avea ca efect divizarea sumei totale a unei aceleiaşi categorii de taxe (de exemplu suma totală a taxelor vamale şi a altor sume datorate vămii, taxa pe valoarea adăugată fiind considerată ca o categorie separată);3*. "franco taxe de transport pînă la X" (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între tari limitrofe), dacă ia în sarcina sa taxele de transport pînă la X;4*. "franco taxe de transport, inclusiv…. pînă la X" (X desemnînd nominal punctul unde se face sudura tarifara între tari limitrofe), dacă ia în sarcina sa, în afară taxelor de transport, şi alte taxe pînă la X, cu excluderea tuturor taxelor care se referă la ţara sau căile ferate următoare. Predatorul trebuie să indice precis aceste taxe; adăugirile care nu pot privi decît taxele accesorii sau alte taxe survenite de la primirea la transport pînă la eliberare, precum şi sumele percepute fie de organele vamale, fie de alte autorităţi administrative, nu pot avea ca efect divizarea sumei totale a unei aceleiaşi categorii de taxe (de exemplu suma totală a taxelor vamale şi a altor sume datorate vămii, taxa pe valoarea adăugată fiind considerată ca o categorie separată);b) "franco orice taxe" – dacă ia în sarcina sa toate taxele (taxa de transport, taxe accesorii, taxe vamale şi alte taxe);c) "franco pentru …" – dacă ia în sarcina sa o sumă determinata. Dacă dispoziţiile tarifare nu prevăd altfel, această sumă trebuie exprimată în moneda tarii de predare.Taxele accesorii şi alte taxe care, potrivit regulamentelor şi tarifelor interioare ale tarii de predare sau, dacă este cazul, potrivit tarifului internaţional aplicat, trebuie să fie calculate pentru întregul parcurs în cauza, precum şi taxa pentru declararea interesului la eliberare, prevăzută la art. 20 2, se plătesc în totalitatea lor întotdeauna de către predator, în cazul plăţii taxelor conform lit. a) 4*.3. Tarifele internaţionale pot prevedea, cu privire la plata taxelor, folosirea exclusiva a anumitor menţiuni indicate la 2 sau folosirea altor menţiuni.4. Taxele pe care predatorul nu le-a luat în sarcina sa sînt considerate ca fiind puse în sarcina destinatarului. Totuşi, taxele sînt întotdeauna în sarcina predatorului dacă destinatarul nu a scos scrisoarea de trasura, nici nu şi-a valorificat drepturile sale conform art. 16 4, nici nu a modificat contractul de transport conform art. 22.5. Taxele accesorii, ca taxele de locatie, de magazinaj, de cintarire, a căror percepere este urmarea unei fapte imputabile destinatarului sau unei cereri pe care el a făcut-o, sînt totdeauna în sarcina acestuia.6. Calea ferată de predare poate cere predatorului plata anticipata a taxelor cînd este vorba de mărfuri care, după aprecierea sa, sînt supuse stricăciunii repezi sau care, din cauza valorii lor neinsemnate sau a naturii lor, nu-i garantează suficient plata taxelor.7. Dacă suma taxelor pe care predatorul o ia în sarcina sa nu poate fi stabilită exact în momentul predării mărfurilor la transport, aceste taxe se trec pe un buletin de francare care trebuie să facă obiectul unei decontări cu predatorul în cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de executare a contractului de transport.Calea ferată poate pretinde, cu titlu de garanţie, depunerea contra chitanţa a unei sume reprezentind cu aproximatie taxele. Un decont al cheltuielilor, întocmit detaliat după indicaţiile din buletinul de francare, se remite predatorului în schimbul restituirii chitanţei.8. Statia de predare trebuie să specifice, atît în scrisoarea de trasura cît şi în duplicat, taxele încasate la predare ca francate, în afară de cazul cînd prescripţiile sau tarifele în vigoare la statia de predare dispun ca aceste taxe nu trebuie să fie înscrise decît în duplicat. În cazul prevăzut la 7 aceste taxe nu trebuie înscrise nici în scrisoarea de trasura şi nici în duplicat.
 + 
Articolul 18Rectificarea taxelor percepute1. În caz de aplicare gresita a unui tarif sau de eroare în stabilirea sau încasarea taxelor, ceea ce s-a încasat în plus se restituie din oficiu de calea ferată, iar partea rămasă neincasata se plăteşte caii ferate, dacă diferenţa în plus sau în minus depăşeşte 10 franci de scrisoare de trasura.2. Diferenţa neincasata se plăteşte caii ferate de către predator dacă scrisoarea de trasura nu este scoasa de la casa. Dacă scrisoarea de trasura a fost primită de către destinatar sau cînd contractul de transport a fost modificat în temeiul art. 22, predatorul nu este obligat sa plătească diferenţa neincasata decît în măsura în care aceasta diferenţa se referă la taxele pe care le-a luat în sarcina sa, potrivit menţiunii de francare înscrisă de el în scrisoarea de trasura; restul acestei diferenţe este în sarcina destinatarului.3. Pentru sumele datorate în temeiul prezentului articol, curge o dobinda de 5% pe an dacă ele depăşesc 10 franci de scrisoare de trasura.Aceste dobinzi curg în ziua punerii în întîrziere pentru plata sau din ziua reclamaţiei administrative prevăzute la art. 41 ori, dacă nu a avut loc nici o punere în întîrziere, nici reclamaţie, din ziua chemării în judecata.Dacă cel în drept nu prezintă caii ferate documentele justificative necesare pentru tratarea definitivă a reclamaţiei, în termenul cuvenit ce i s-a fixat, dobinzile nu curg de la expirarea termenului fixat şi pînă la prezentarea efectivă a documentelor.
 + 
Articolul 19Ramburse şi deburse1. Predatorul poate greva transportul sau cu un ramburs care să nu depăşească valoarea mărfii. Suma rambursului trebuie să fie exprimată în moneda tarii de plecare; tarifele pot sa prevadă excepţii.2. Calea ferată nu este obligată sa plătească rambursul decît dacă suma acestuia i-a fost plătită de către destinatar. Aceasta suma trebuie să fie pusă la dispoziţie în termen de 30 de zile de la data cînd a fost plătită; în caz de întîrziere se datorează o dobinda de 5% pe an, socotită de la data implinirii acestui termen.3. Dacă marfa a fost eliberata destinatarului – total sau parţial – fără ca mai înainte să se încaseze rambursul, calea ferată este obligată sa plătească predatorului valoarea pagubei, care nu poate depăşi suma rambursului, pastrindu-şi dreptul de regres împotriva destinatarului.4. Transportul grevat cu ramburs este supus unei taxe care se stabileşte prin tarife; aceasta taxa este datorată chiar dacă rambursul este anulat sau redus printr-o modificare a contractului de transport (art. 21 1).5. Debursele nu sînt admise decît potrivit dispoziţiilor în vigoare la statia de predare.
 + 
Articolul 20Declararea interesului la eliberare1. Orice expediţie poate face obiectul unei declarari a interesului la eliberare, înscrisă în scrisoarea de trasura conform art. 6 6 lit. c).Suma interesului la eliberare declarata trebuie să fie indicată în moneda tarii de plecare, în franci aur sau în orice alta moneda prevăzută de tarife.2. Taxa pentru declararea interesului la eliberare se calculează pentru întregul parcurs după tarifele caii ferate de predare.
 + 
Capitolul 3Modificarea contractului de transport  + 
Articolul 21Dreptul predatorului de a modifica contractul de transport1. Predatorul are dreptul sa modifice contractul de transport dispunind ca:a) marfa să fie retrasă în statia de predare;b) marfa să fie oprită în cursul transportului;c) eliberarea mărfii să fie amînată;d) marfa să fie eliberata unei alte persoane decît destinatarului indicat în scrisoarea de trasura;e) marfa să fie eliberata în alta statie decît în statia de destinaţie indicată în scrisoarea de trasura sau să fie înapoiată la statia de predare; în acest caz, predatorul poate dispune ca un transport început cu mica viteza să fie continuat cu mare viteza sau invers, cu condiţia ca statia unde transportul a fost oprit să fie deschisă atît pentru mare, cît şi pentru mica viteza; el poate indica, de asemenea, tariful de aplicat şi ruta de urmat. Predatorul trebuie să dea, de asemenea, o noua dispoziţie de francare, dacă el a luat în sarcina sa taxele pînă la un punct de sudura tarifara în condiţiile art. 17 2 şi dacă transportul nu se mai îndrumă prin acest punct, ca urmare a modificării contractului de transport. Noua dispoziţie de francare nu trebuie totuşi sa determine o modificare a dispoziţiei iniţiale pentru ţările deja parcurse, cu excepţia modificării admise la lit. h).Dacă nu se dispune altfel prin tarifele caii ferate de predare sînt, de asemenea, admise cererile de modificare a contractului de transport, avînd drept scop:f) grevarea transportului cu un ramburs;g) majorarea, micşorarea sau anularea rambursului;h) preluarea în sarcina a unor taxe pentru un transport nefrancat sau majorarea taxelor luate asupra sa, în condiţiile art. 17 2.Alte dispoziţii decît cele enumerate mai sus nu sînt admise. Tarifele internaţionale pot însă sa dea predatorului dreptul sa dispună şi alte modificări ale contractului de transport, în afară celor indicate mai sus.Dispoziţiile nu trebuie să aibă niciodată drept efect divizarea transportului.2. Dispoziţiile ulterioare, menţionate mai sus, trebuie să fie date printr-o declaraţie scrisă conform modelului stabilit şi publicat de căile ferate.Aceasta declaraţie trebuie să fie reprodusa şi semnată de predator pe duplicatul scrisorii de trasura, care va fi prezentat caii ferate odată cu declaraţia. Statia de predare va certifica primirea dispoziţiei ulterioare prin aplicarea ştampilei cu data pe duplicat, sub declaraţia predatorului, după care duplicatul va fi înapoiat predatorului. Calea ferată care a dat urmare dispoziţiei predatorului, fără ca sa ceara prezentarea duplicatului scrisorii de trasura, va fi răspunzătoare pentru paguba pricinuită prin acest fapt destinatarului, căruia predatorul i-a remis acest duplicat.În cazul cînd predatorul cere majorarea, micşorarea sau anularea unui ramburs, el trebuie să prezinte titlul care i s-a eliberat iniţial. În caz de majorare sau micşorare a unui ramburs, după rectificare, acest titlu se înapoiază celui interesat; în caz de anulare a rambursului, titlul se retrage din miinile acestuia.Orice dispoziţie ulterioară data de către predator sub alte forme decît cele prevăzute mai sus este nulă.3. Calea ferată nu da urmare dispoziţiilor ulterioare date de către predator, dacă ele nu sînt transmise prin statia de predare.La cererea predatorului, statia de predare va aviza telegrafic, telefonic sau prin telex, pe cheltuiala predatorului, statia de destinaţie sau statia de oprire a transportului, avizarea telegrafica sau telefonica fiind confirmată printr-o declaraţie scrisă. Dacă tariful internaţional sau alte înţelegeri între căile ferate interesate nu dispun altfel, statia de destinaţie sau statia de oprire trebuie să execute dispoziţia ulterioară fără sa aştepte confirmarea, dacă telegrama sau avizul telefonic provine de la statia de predare, ceea ce trebuie verificat în caz de indoiala.4. Dreptul de a modifica contractul de transport se stinge, în unul dintre cazurile de mai jos, chiar dacă predatorul poseda duplicatul scrisorii de trasura:a) cînd scrisoarea de trasura a fost retrasă de către destinatar;b) cînd destinatarul a primit marfa;c) cînd aceasta şi-a valorificat dreptul ce rezultă pentru el din contractul de transport, în temeiul art. 16 4;d) cînd destinatarul este autorizat, potrivit art. 22, sa dea dispoziţii ulterioare, de îndată ce transportul a intrat pe teritoriul vamal al tarii de destinaţie.Începînd din acest moment, calea ferată trebuie să se conformeze dispoziţiilor destinatarului.
 + 
Articolul 22Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport1. Destinatarul are dreptul de a modifica contractul de transport, dacă predatorul nu a luat în sarcina sa taxele transportului în ţara de destinaţie, nici nu a făcut pe scrisoarea de trasura menţiunea prevăzută la art. 6 7 lit. h).Dispoziţiile pe care destinatarul le poate da nu au efect decît din momentul cînd transportul a intrat pe teritoriul vamal al tarii de destinaţie.Destinatarul poate dispune ca:a) marfa să fie oprită în cursul transportului;b) eliberarea mărfii să fie amînată;c) marfa să fie eliberata în ţara de destinaţie unei alte persoane decît destinatarului indicat în scrisoarea de trasura;d) formalităţile cerute de organele vamale şi de alte autorităţi administrative să se efectueze potrivit unuia dintre modurile prevăzute la art. 15 1 alin. 2.Sub rezerva dispoziţiilor contrare din tarifele internaţionale, destinatarul poate, de asemenea, sa dispună:e) ca marfa să fie eliberata, în ţara de destinaţie, într-o alta statie decît statia de destinaţie indicată în scrisoarea de trasura. În acest caz, el poate dispune ca un transport predat cu mica viteza să fie continuat cu mare viteza sau invers, cu condiţia ca statia unde transportul a fost oprit să fie deschisă atît pentru mare, cît şi pentru mica viteza; el poate indica, de asemenea, tariful de aplicat şi ruta de urmat.Alte dispoziţii decît cele enumerate mai sus nu sînt admise. Tarifele internaţionale pot însă sa dea destinatarului dreptul sa dispună şi alte modificări ale contractului de transport în afară celor indicate mai sus.Dispoziţiile nu trebuie să aibă niciodată drept efect divizarea transportului.2. Dispoziţiile menţionate mai sus trebuie să fie date fie în statia de destinaţie, fie în statia de intrare în ţara de destinaţie, printr-o declaraţie scrisă conform cu modelul stabilit şi publicat de către căile ferate.Orice dispoziţie ulterioară data de către destinatar sub o alta forma decît cea prevăzută mai sus este nulă.Destinatarul poate să-şi exercite dreptul de a modifica contractul de transport, fără a prezenta duplicatul scrisorii de trasura.3. La cererea destinatarului, statia care a primit dispoziţia ulterioară o transmite, pe cheltuiala acestuia, telegrafic, telefonic sau prin telex la statia care trebuie să execute dispoziţia, comunicarea telegrafica sau telefonica fiind confirmată printr-o declaraţie scrisă; aceasta statie executa dispoziţia ulterioară fără sa aştepte confirmarea, dacă telegrama sau avizul telefonic provin de la statia competenţa, ceea ce trebuie verificat în caz de indoiala.4. Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport se stinge în unul dintre cazurile de mai jos:a) cînd el a scos scrisoarea de trasura;b) cînd el a acceptat marfa;c) cînd şi-a valorificat dreptul care rezultă pentru el din contractul de transport, în temeiul art. 16 4;d) cînd persoana indicată de el potrivit 1 lit. c) a retras scrisoarea de trasura sau şi-a valorificat drepturile, potrivit art. 16 4.5. Dacă destinatarul a dispus ca marfa să fie eliberata unei alte persoane, aceasta nu are dreptul sa modifice contractul de transport.
 + 
Articolul 23Executarea dispoziţiilor ulterioare1. Calea ferată nu poate refuza executarea dispoziţiilor care-i sînt date potrivit art. 21 sau 22, nici să le execute cu întîrziere, în afară de cazurile de mai jos:a) executarea nu mai este posibila în momentul în care dispoziţiile au sosit la statia care trebuie să le execute;b) executarea este de natura a perturba serviciul regulat al exploatării;c) executarea este contrară legilor şi regulamentelor în vigoare pe unul dintre teritoriile ţărilor de parcurs cînd este vorba de schimbarea statiei de destinaţie, în special din punct de vedere al prescripţiilor vamale sau ale altor autorităţi administrative;d) valoarea mărfii, cînd este vorba de schimbarea statiei de destinaţie, nu acoperă – după toată probabilitatea – toate taxele care vor greva aceasta marfa la sosirea ei la noua sa destinaţie, afară numai dacă suma acestor taxe nu se plăteşte sau se garantează imediat.În cazurile menţionate mai sus, cel care a dat dispoziţii ulterioare este înştiinţat cît mai curînd posibil despre piedicile care se opun la executarea dispoziţiilor sale.În cazul cînd calea ferată nu este în măsura sa prevadă aceste impiedicari, cel care a dat dispoziţiile ulterioare suporta toate consecinţele care rezultă din începerea executării dispoziţiilor sale.2. Dacă dispoziţia ulterioară prescrie ca marfa să se elibereze într-o statie intermediara, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia intermediara. Dacă însă marfa a fost deja transportată dincolo de statia intermediara, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia de oprire şi de la aceasta statie pînă la statia intermediara.Dacă dispoziţia ulterioară prescrie ca marfa să fie transportată la o alta statie de destinaţie sau să fie înapoiată la statia de predare, taxa de transport se calculează de la statia de predare pînă la statia de oprire şi de la aceasta pînă la noua statie de destinaţie sau pînă la statia de predare.Tarifele aplicabile sînt cele în vigoare pe fiecare dintre parcursuri, în ziua încheierii contractului de transport.Dispoziţiile de mai sus sînt aplicabile, prin analogie, taxelor accesorii şi altor cheltuieli.3. Taxele care se ivesc din executarea unei dispoziţii a predatorului sau a destinatarului, cu excepţia celor care rezultă din culpa caii ferate, grevează marfa.4. Sub rezerva dispoziţiilor 1, calea ferată este răspunzătoare, în caz de culpa din partea sa, de consecinţele neexecutării sau executării inexacte a unei dispoziţii date în temeiul art. 21 sau 22. Cu toate acestea, despăgubirea pe care o va plati nu poate fi în nici un caz mai mare decît aceea care ar fi datorată în caz de pierdere a mărfii.
 + 
Articolul 24Impiedicari la transport1. În caz de impiedicari la transport, calea ferată este în drept sa hotărască dacă este preferabil sa transporte din oficiu marfa modificind ruta de îndrumare sau dacă este indicat, în interesul predatorului, să-i ceara instrucţiuni, comunicindu-i informaţiile necesare de care calea ferată dispune. În afară de cazul cînd calea ferată este în culpa, ea este indreptatita sa perceapă taxa de transport aplicabilă pe itinerariul parcurs şi dispune de termenele de executare a contractului de transport corespunzătoare acestui itinerar, chiar dacă acestea sînt mai mari decît pe itinerariul iniţial.2. Dacă nu exista o alta ruta de transport sau dacă, din alte motive, continuarea transportului nu este posibila, calea ferată va cere instrucţiuni de la predator; totuşi, aceasta cerere nu este obligatorie pentru calea ferată în cazul unei impiedicari temporare rezultind din împrejurările prevăzute la art. 5 4.3. Predatorul poate să dea indicaţii în scrisoarea de trasura pentru cazul cînd s-ar ivi o împiedicare la transport.Dacă, după aprecierea caii ferate, acestei indicaţii nu pot fi executate, calea ferată va cere noi instrucţiuni de la predator.4. Predatorul înştiinţat despre o împiedicare la transport poate să dea dispoziţiile sale fie la statia de predare, fie la statia unde se găseşte marfa. Dacă el modifica denumirea destinatarului sau statia de destinaţie, ori dacă dispoziţiile sale sînt date unei alte staţii decît statia de predare, el trebuie să înscrie aceste dispoziţii pe duplicatul scrisorii de trasura care trebuie să fie prezentat.În cazul cînd calea ferată a dat urmare dispoziţiilor predatorului, fără sa fi pretins prezentarea duplicatului scrisorii de trasura şi dacă acest duplicat a fost transmis destinatarului, calea ferată este răspunzătoare faţă de acesta pentru paguba care poate să rezulte din acest fapt.5. Dacă predatorul, înştiinţat de o împiedicare la transport, nu da în timp util dispoziţii ce pot fi executate, se va proceda potrivit regulamentelor privind împiedicarea la eliberare, în vigoare la calea ferată unde transportul a fost reţinut.Dacă marfa a fost vinduta, preţul vinzarii – după scăderea taxelor care grevează marfa – trebuie să fie ţinut la dispoziţia predatorului. Dacă preţul este mai mic decît taxele care grevează marfa, predatorul trebuie să plătească diferenţa.6. Dacă împiedicarea la transport încetează înaintea sosirii dispoziţiilor predatorului, marfa se expediază la destinaţia sa, fără a mai aştepta aceste dispoziţii, iar predatorul va fi înştiinţat despre aceasta în cel mai scurt termen cu putinta.7. Dacă împiedicarea la transport se iveşte după ce destinatarul a modificat contractul de transport, în temeiul art. 22, calea ferată este obligată sa înştiinţeze pe acest destinatar, căruia i se aplică, prin analogie dispoziţiile 1, 2, 5 şi 6. Acesta nu este obligat să prezinte duplicatul scrisorii de trasura.8. Dispoziţiile art. 23 sînt aplicabile transporturilor efectuate potrivit prezentului articol.
 + 
Articolul 25Impiedicari la eliberare1. În caz de impiedicari la eliberarea mărfii, statia de destinaţie trebuie să înştiinţeze pe predator, fără întîrziere, prin intermediul statiei de predare şi să-i ceara instrucţiuni. Predatorul trebuie să fie înştiinţat direct, fără intermediul statiei de predare, fie în scris, fie telegrafic, fie prin telex, atunci cînd el a cerut aceasta prin scrisoarea de trasura. Costul acestei instiintari grevează marfa.Dacă împiedicarea la eliberare încetează înainte de sosirea dispoziţiei predatorului la statia de destinaţie, marfa se eliberează destinatarului. Despre aceasta eliberare trebuie să fie înştiinţat fără întîrziere predatorul printr-o scrisoare recomandată; costul acestei instiintari grevează marfa.În cazul cînd destinatarul refuza marfa, predatorul are dreptul sa dea instrucţiuni chiar dacă nu poate prezenta duplicatul scrisorii de trasura.Predatorul poate, de asemenea, sa ceara prin scrisoarea de trasura ca marfa să-i fie înapoiată din oficiu, dacă se iveşte o împiedicare la eliberare. În afară de acest caz, marfa nu poate fi înapoiată predatorului fără consimţămîntul sau expres.Dacă tarifele nu dispun altfel, instrucţiunile predatorului trebuie să fie date prin intermediul statiei de predare.2. Pentru tot ce nu este prevăzut în 1 şi sub rezerva dispoziţiilor art. 45, modul de a proceda în caz de împiedicare la eliberare este cel prevăzut de legile şi regulamentele în vigoare la calea ferată care are sarcina de a elibera marfa.Dacă marfa a fost vinduta, preţul vinzarii după scăderea taxelor care grevează marfa trebuie să fie ţinut la dispoziţia predatorului. Dacă preţul este mai mic decît taxele care grevează marfa, predatorul trebuie să plătească diferenţa.3. Dacă împiedicarea la eliberare se iveşte după ce destinatarul a modificat contractul de transport în temeiul art. 22, calea ferată este obligată sa înştiinţeze pe destinatar, căruia i se aplică, prin analogie, dispoziţiile 2 alin. 2.4. Dispoziţiile art. 23 sînt aplicabile transporturilor efectuate potrivit prezentului articol.
 + 
Titlul IIIRĂSPUNDERE. ACŢIUNI  + 
Capitolul 1Răspundere  + 
Articolul 26Răspunderea colectivă a căilor ferate1. Calea ferată care a primit marfa la transport însoţită de scrisoarea de trasura este răspunzătoare de executarea transportului, pe întregul parcurs, pînă la eliberare.2. Fiecare cale ferată următoare, prin însuşi faptul luării în primire a mărfii cu scrisoare de trasura iniţială, participa la contractul de transport, în conformitatea cu stipulaţiile din acest document şi preia obligaţiile care rezultă din acesta, sub rezerva dispoziţiilor art. 43 3 privind calea ferată de destinaţie.
 + 
Articolul 27Întinderea răspunderii1. Calea ferată este răspunzătoare pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parţială a mărfii, ca şi pentru avariile suferite de aceasta, din momentul primirii la transport şi pînă la eliberare.2. Calea ferată este scutită de aceasta răspundere dacă depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria au avut drept cauza o culpa a celui îndreptăţit, o dispoziţie a acestuia care nu a rezultat dintr-o culpa a caii ferate, un viciu propriu al mărfii (deteriorarea interioară, pierderea din greutate etc.) sau împrejurări pe care calea ferată nu putea să le evite şi ale căror urmări nu le putea inlatura.3. Calea ferată este scutită de aceasta răspundere cînd pierderea sau avaria se datoreşte riscurilor speciale inerente unuia sau mai multora dintre faptele de mai jos:a) transport efectuat în vagon descoperit potrivit dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate cu predatorul şi menţionate în scrisoarea de trasura:b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru mărfurile care prin natura lor sînt expuse la pierderi din greutate sau avarii, dacă nu sînt ambalate sau sînt rau ambalate;c) operaţii de încărcare efectuate de către predator sau de descărcare efectuate de către destinatar, potrivit dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate cu predatorul şi menţionate în scrisoarea de trasura sau înţelegerilor încheiate cu destinatarul;– încărcarea într-un vagon care prezintă un viciu aparent pentru predator sau încărcarea defectuoasă în cazul cînd aceasta încărcare a fost efectuată de către predator, potrivit dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate cu predatorul şi menţionate în scrisoarea de trasura;d) îndeplinirea de către predator, destinatar sau un mandatar al unuia dintre ei, a formalităţilor cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative;e) natura anumitor mărfuri expuse din cauze inerente insesi acestei naturi, fie pierderii totale sau parţiale, fie avariei, îndeosebi prin spargere, ruginire, deteriorare interioară şi spontana, uscare, imprastiere;f) predarea la transport sub o denumire neregulata, inexactă sau incompleta a unor obiecte excluse de la transport; expedierea sub o denumire neregulata, inexactă sau incompleta, sau nerespectarea de către predator a măsurilor de siguranţă prescrise pentru obiectele admise în anumite condiţii;g) transportul de animale vii;h) transportul mărfurilor care, potrivit prezentei convenţii, dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate cu predatorul şi menţionate în scrisoarea de trasura, trebuie să fie efectuate cu însoţitor, în măsura în care pierderea sau avaria rezultă dintr-un risc pe care insotirea avea drept scop sa-l înlăture.
 + 
Articolul 28Sarcina probei1. Proba ca depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria a avut drept cauza una dintre faptele prevăzute la art. 27 2, cade în sarcina caii ferate.2. În cazul cînd calea ferată, ţinînd seama de împrejurările de fapt, face dovada ca pierderea sa avaria a putut rezultă din unul sau mai multe dintre riscurile speciale prevăzute la art. 27 3, exista prezumţia ca paguba a rezultat din aceste riscuri. Cel îndreptăţit păstrează totuşi dreptul de a face dovada ca paguba, în întregime sau în parte, nu a avut drept cauza unul dintre aceste riscuri.Aceasta prezumţie nu este aplicabilă în cazul prevăzut la art. 27 3 lit.a), dacă exista o lipsa cantitativă anormala sau o pierdere de colete.
 + 
Articolul 29Prezumţia în caz de repredare1. În cazul cînd un transport predat în condiţiile prezentei convenţii a fost repredat în condiţiile aceleiaşi convenţii şi dacă o pierdere parţială sau o avarie s-a constatat după repredare, exista prezumţia ca paguba s-a produs în cursul ultimului contract de transport, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:a) transportul sa fi rămas tot timpul în paza caii ferate;b) transportul sa fi fost repredat în aceeaşi stare în care a sosit la statia de repredare.2. Aceeaşi prezumţie este aplicabilă în cazul cînd contractul de transport anterior repredarii nu era supus convenţiei de faţa, însă numai dacă aceasta convenţie ar fi fost aplicabilă în cazul cînd transportul s-ar fi efectuat direct între prima statie de predare şi ultima statie de destinaţie.
 + 
Articolul 30Prezumţia de pierdere a mărfii. Regasirea mărfii1. Cel îndreptăţit poate, fără a avea de făcut alte dovezi, sa considere marfa ca pierdută dacă ea nu a fost eliberata destinatarului sau ţinuta la dispoziţia acestuia în cele 30 de zile după împlinirea termenului de executare a contractului de transport.2. Cel îndreptăţit, primind plata despăgubirii pentru marfa pierdută, poate cere în scris să fie înştiinţat fără întîrziere în cazul cînd, în curs de un an de la plata despăgubirii, marfa ar fi regasita. Despre aceasta cerere îi va fi eliberata o dovadă scrisă.3. În termen de 30 de zile de la primirea acestei instiintari, cel îndreptăţit poate pretinde ca marfa să-i fie eliberata la una dintre staţiile de pe parcurs, în schimbul plăţii taxelor aferente transportului de la statia de predare pînă la aceea unde are loc eliberarea, precum şi în schimbul restituirii despăgubirii pe care el a primit-o, din care se vor scădea, eventual, cheltuielile care au fost cuprinse în aceasta despăgubire, raminind rezervate toate drepturile la despăgubire pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport prevăzute la art. 34 şi, dacă este cazul, la art. 36.4. În lipsa fie a cererii prevăzute la 2, fie a instrucţiunilor date în termenul de 30 de zile prevăzut la 3 sau dacă marfa nu a fost regasita decît după trecerea unui an de la plata despăgubirii, calea ferată dispune de aceasta potrivit cu legile şi regulamentele statului de care depinde.
 + 
Articolul 31Cuantumul despăgubirii în caz de pierdere a mărfii1. Cînd, potrivit dispoziţiilor prezentei convenţii, calea ferată trebuie să plătească o despăgubire pentru pierderea totală sau parţială a mărfii, aceasta se calculează:– după cursul bursei;– în lipsa unui astfel de curs, după preţul curent al pieţei;– în lipsa şi a unuia şi a altuia, după valoarea uzuală.Aceste elemente de calcul se raportează la mărfuri de aceeaşi natura şi calitate, la locul şi data la care marfa a fost primită la transport.Cu toate acestea, sub rezerva limitării prevăzute la art. 35, despăgubirea nu poate depăşi 50 de franci de kilogram brut pe marfa lipsa.În afară de aceasta se restituie taxele de transport, taxele vamale şi alte sume plătite cu ocazia transportului mărfii pierdute, fără alte daune-interese.2. Cînd elementele care servesc ca baza la calculul despăgubirii nu sînt exprimate în moneda tarii unde este cerută plata, convertirea se face după cursul din ziua şi locul plăţii despăgubirii.
 + 
Articolul 32Limitarea răspunderii în caz de pierdere din greutate în timpul transportului1. La mărfurile care, datorită naturii lor, suferă în mod obişnuit o pierdere din greutate prin simplul fapt al transportului, calea ferată nu răspunde, oricare ar fi parcursul efectuat, decît de acea parte din lipsa care depăşeşte toleranta prevăzută mai jos:a) 2% din greutate pentru mărfurile lichide sau predate la transport în stare umeda, precum şi pentru următoarele mărfuri:– Blanuri.– Cărbuni şi cocs.– Chit (mastic) proaspăt.– Ciuperci proaspete.– Coarne şi copite.– Coji.– Fructe proaspete, uscate sau oparite.– Grăsimi.– Hamei.– Legume proaspete.– Lemn colorant, sfărîmat sau macinat.– Lemn de reglisa.– Lina.– Oase întregi sau macinate.– Par din coama sau coada (de cal).– Par de porc.– Peşti uscati.– Piei netabacite.– Piei tabacite.– Rădăcini.– Rămăşiţe de piei (netabacite).– Sare.– Sapunuri şi unsori consistente.– Tendoane (zgirciuri) de animale.– Turba.– Tutun proaspăt în foi.– Tutun tăiat.b) 1% pentru toate celelalte mărfuri uscate supuse, de asemenea, pierderii din greutate în timpul parcursului.2. Limitarea răspunderii prevăzute la 1 nu poate fi invocată dacă se face dovada, după împrejurările de fapt, ca pierderea nu rezultă din cauzele care justifica toleranta.3. În cazul cînd se transporta mai multe colete cu o singura scrisoare de trasura, pierderea din greutate în timpul parcursului se calculează pentru fiecare colet, dacă greutatea acestuia la predare s-a indicat separat în scrisoarea de trasura sau poate fi constatată în alt mod.4. În caz de pierdere totală a mărfii, la calcularea despăgubirii nu se face nici o scădere pentru pierderea din greutate în timpul parcursului.5. Dispoziţiile prezentului articol nu deroga în nici un fel de la cele prevăzute la art. 27 şi 28.
 + 
Articolul 33Cuantumul despăgubirii în caz de avarie a mărfiiÎn caz de avarie, calea ferată este obligată sa plătească suma egala cu scăderea din valoarea suferită de marfa, fără alte daune – interese. Aceasta suma se calculează aplicind la valoarea mărfii, stabilită potrivit art. 31, procentul de depreciere la locul de destinaţie. Se restituie în plus, în aceeaşi proporţie, taxele prevăzute la art. 31 1 ultimul alineat.Despăgubirea nu poate însă depăşi:a) în cazul cînd toată marfa este depreciata prin avarie, suma ce s-ar fi plătit în caz de pierdere totală;b) în cazul cînd numai o parte din marfa este depreciata prin avarie, suma ce s-ar fi plătit în caz de pierdere a părţii depreciate.
 + 
Articolul 34Cuantumul despăgubirii pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport1. În caz de depasire cu mai mult de 48 de ore a termenului de executare a contractului de transport şi dacă cel îndreptăţit nu dovedeşte ca s-a produs o paguba din aceasta cauza, calea ferată este obligată sa restituie o zecime din taxa de transport, dar cel mult 50 franci de expediţie.2. Dacă se face dovada ca depăşirea termenului de executare a contractului de transport a pricinuit o paguba, se va plati pentru aceasta paguba o despăgubire care nu poate depăşi dublul taxei de transport.3. Despăgubirile prevăzute la 1 şi 2 nu pot fi cumulate cu cele ce ar fi datorate pentru pierderea totală a mărfii.În caz de pierdere parţială ele se plătesc, dacă este cazul, pentru partea expeditiei care nu s-a pierdut.În caz de avarie ele se cumulează, dacă este cazul, cu despăgubirea prevăzută la art. 33.În orice caz, cumulul despăgubirilor prevăzute la 1 şi 2 cu cele prevăzute la art. 31 şi 33 nu poate avea ca efect plata unei despăgubiri totale mai mari decît aceea care s-ar datora în caz de pierdere totală a mărfii.
 + 
Articolul 35Limitarea despăgubirii prin anumite tarifeÎn cazul cînd calea ferată acorda condiţii speciale de transport (tarife speciale sau excepţionale) care comporta o reducere faţă de taxa de transport calculată potrivit condiţiilor normale (tarife generale), ea poate limita despăgubirea datorată celui îndreptăţit în caz de depasire a termenului de executare a contractului de transport, de pierdere sau de avarie, cu condiţia ca o asemenea limita să fie prevăzută în tarif.Dacă limita astfel fixată rezultă dintr-un tarif aplicat numai pe o fracţiune de parcurs, ea nu poate fi invocată decît dacă faptul care a dat naştere la despăgubire s-a produs pe aceasta fracţiune din parcurs.
 + 
Articolul 36Cuantumul despăgubirii în caz de declarare a interesului la eliberareDacă s-a făcut declararea interesului la eliberare în afară de despăgubirile prevăzute la art. 31, 33, 34, şi, dacă este cazul, la art. 35, se poate cere o despăgubire pentru paguba suplimentară dovedită pînă la concurenta sumei interesului la eliberare declarat.
 + 
Articolul 37Cuantumul despăgubirii în caz de dol sau de culpa grava imputabilă caii ferateÎn toate cazurile cînd depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea totală sau parţială ori avaria suferită de marfa au drept cauza un dol sau o culpa grava imputabilă caii ferate, cel îndreptăţit va fi integral despăgubit pentru paguba dovedită. În caz de culpa grava, despăgubirea este totuşi limitată la dublul sumelor maxime prevăzute la art. 31, 33, 34, 35 şi 36.
 + 
Articolul 38Dobinzi la despăgubiri. Restituirea despăgubirilor1. Cel îndreptăţit poate să ceara o dobinda la despăgubire. Aceste dobinzi, calculate în procent de 5% pe an, nu sînt datorate decît dacă despăgubirea depăşeşte 10 franci de fiecare scrisoare de trasura; ele curg din ziua reclamaţiei administrative prevăzută la art. 41 sau, dacă nu s-a făcut reclamaţie, din ziua chemării în judecata.Dacă cel îndreptăţit nu prezintă caii ferate documentele justificative necesare lichidării definitive a reclamaţiei, într-un termen convenabil ce i-a fost fixat, dobinzile nu curg între data expirării termenului fixat şi pînă la prezentarea efectivă a documentelor.2. Orice despăgubire încasată fără a fi datorată trebuie să fie restituită.
 + 
Articolul 39Răspunderea caii ferate pentru angajaţii săiCalea ferată răspunde pentru angajaţii aflaţi în serviciul sau şi pentru alte persoane pe care le foloseşte în executarea unui transport cu care s-a obligat.Totuşi, dacă angajaţii caii ferate, la cererea unui interesat, întocmesc scrisorile de trasura, fac traduceri sau prestează alte servicii care nu incumba caii ferate, ei sînt consideraţi ca împuterniciţi ai aceluia pentru care fac aceste servicii.
 + 
Articolul 40Exercitarea acţiunilor extracontractualeÎn toate cazurile reglementate prin prezenta convenţie, orice acţiune privind răspunderea, cu orice titlu ar fi, nu poate fi executată împotriva caii ferate decît în condiţiile şi limitele prevăzute de aceasta convenţie.Aceeaşi regula se aplică pentru orice acţiune exercitată împotriva persoanelor pentru care calea ferată răspunde, potrivit art. 39.
 + 
Capitolul 2Reclamaţii administrative. Acţiuni judecătoreşti. Procedura şi prescripţia  + 
Articolul 41Reclamaţii administrative1. Reclamaţiile administrative referitoare la contractul de transport trebuie să fie adresate în scris caii ferate menţionate la art. 43.2. Dreptul de a prezenta o reclamaţie aparţine persoanelor care au dreptul de a acţiona calea ferată în temeiul art. 42.3. Dacă reclamaţia este facuta de predator, el trebuie să prezinte duplicatul scrisorii de trasura. Dacă nu poate prezenta acest document, el nu poate să prezinte reclamaţie la calea ferată decît cu autorizarea destinatarului sau dacă dovedeşte ca acesta a refuzat primirea expeditiei.Atunci cînd reclamaţia este prezentată de destinatar, el trebuie să anexeze scrisoarea de trasura, dacă aceasta i-a fost predată.4. Scrisoarea de trasura, duplicatul şi celelalte documente pe care cel îndreptăţit socoteşte util să le anexeze la reclamaţia sa trebuie să fie prezentate fie în original, fie în copii, acestea din urma fiind legalizate, în forma cuvenită, în cazul cînd calea ferată o cere.La lichidarea reclamaţiei, calea ferată va putea pretinde prezentarea scrisorii de trasura în original a duplicatului sau a cuponului de ramburs, pentru a face pe acestea menţiunea despre lichidarea reclamaţiei.
 + 
Articolul 42Persoanele care pot exercita acţiunea judecătorească împotriva caii ferate1. Acţiunea judecătorească pentru restituirea unei sume plătite în temeiul contractului de transport nu aparţine decît celui care a efectuat aceasta plata.2. Acţiunea judecătorească referitoare la rambursele prevăzute la art. 19 nu aparţine decît predatorului.3. Celelalte acţiuni judecătoreşti împotriva caii ferate, izvorite din contractul de transport, aparţin:a) predatorului, pînă în momentul cînd destinatarul fie ca a scos scrisoarea de trasura de la casa, fie ca a primit marfa, fie ca şi-a valorificat drepturile care-i aparţin, în temeiul art. 16 4 sau art. 22;b) destinatarului, începînd din momentul în care:1*. a retras scrisoarea de trasura sau2*. a primit marfa sau3*. şi-a valorificat drepturile care-i aparţin în temeiul art. 16 4 sau4*. şi-a valorificat drepturile care-i aparţin în temeiul art. 22. Cu toate acestea dreptul de a exercita aceasta acţiune se stinge de îndată ce persoana imputernicita de către destinatar, potrivit art. 22 1 lit c), fie ca a retras scrisoarea de trasura, fie ca a primit marfa, fie ca şi-a valorificat drepturile care-i aparţin în temeiul art. 16 4.4. Pentru a exercita acţiunile sale, predatorul trebuie să prezinte duplicatul scrisorii de trasura. Totuşi, în lipsa acestuia, el nu poate exercita acţiunile care-i aparţin potrivit 3 lit a), decît cu consimţămîntul destinatarului sau dacă face dovada ca acesta a refuzat marfa.Pentru a exercita acţiunile sale, destinatarul trebuie să prezinte scrisoarea de trasura, dacă acesta i-a fost predată.
 + 
Articolul 43Căile ferate împotriva cărora poate fi exercitată acţiunea judecătorească1. Acţiunea judecătorească pentru restituirea unei sume plătite în temeiul unui contract de transport poate fi exercitată fie împotriva caii ferate care a încasat această sumă, fie împotriva caii ferate în folosul căreia s-a încasat suma în plus.2. Acţiunea judecătorească referitoare la rambursele prevăzute la art. 19 nu poate fi exercitată decît împotriva caii ferate de predare.3. Celelalte acţiuni judecătoreşti care izvorăsc din contractul de transport pot fi exercitate numai împotriva caii ferate de predare, caii ferate de destinaţie sau împotriva aceleia pe parcursul căreia s-a produs faptul care a dat naştere acţiunii.Calea ferată de destinaţie poate fi totuşi chemată în judecata chiar dacă nu a primit nici marfa, nici scrisoarea de trasura.4. Dacă reclamantul are de ales între mai multe cai ferate, dreptul sau de opţiune se stinge cînd acţiunea a fost intentată împotriva uneia dintre aceste cai ferate.5. Acţiunea judecătorească poate fi intentată împotriva unei alte cai ferate decît cele care sînt menţionate la 1, 2 şi 3, cînd ea este formulată pe cale de cerere reconvenţională sau de excepţie, într-o instanţa privitoare la o cerere principala intemeiata pe acelaşi contract de transport.
 + 
Articolul 44CompetenţaAcţiunile judecătoreşti întemeiate pe prezenta convenţie nu pot fi introduse decît la judecătorul competent al statului de care depinde calea ferată chemată în judecata, afară numai dacă nu se prevede altfel prin acordurile dintre state sau prin acte de concesiune.Cînd o întreprindere exploatează reţele autonome în mai multe state, fiecare dintre aceste reţele este considerată, din punct de vedere al aplicării prezentului articol, ca o cale ferată distinctă.
 + 
Articolul 45Constatarea pierderii parţiale sau a unei avarii suferite de o marfa1. Cînd o pierdere parţială sau o avarie este descoperită sau prezumată de calea ferată sau cînd ea este invocată de către cel îndreptăţit, calea ferată este obligată sa întocmească fără întîrziere şi pe cît posibil în prezenta acestuia un proces-verbal prin care să se constate, potrivit cu natura pagubei, starea mărfii, greutatea acesteia şi, pe cît posibil, mărimea pagubei, cauza acesteia şi momentul în care ea s-a produs.O copie de pe acest proces-verbal trebuie să fie predată celui îndreptăţit.2. Cînd cel îndreptăţit nu este de acord cu constatările din procesul-verbal, el poate cere constatarea judecătorească a stării şi a greutatii mărfii, precum şi a cauzelor şi a valorii pagubei; procedura este supusă legilor şi regulamentelor statului unde are loc constatarea judecătorească.
 + 
Articolul 46Stingerea acţiunii împotriva caii ferate1. Primirea mărfii de către cel îndreptăţit stinge orice acţiune izvorita din contractul de transport împotriva caii ferate pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pierdere parţială sau avarie.2. Cu toate acestea, acţiunea nu se stinge:a) dacă cel îndreptăţit face dovada ca paguba a avut drept cauza un dol sau o culpa grava imputabile caii ferate;b) în caz de reclamaţie pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport, cînd reclamaţia a fost facuta la una dintre căile ferate menţionate la art. 43 3, într-un termen de cel mult 60 de zile, fără a socoti ziua în care cel îndreptăţit a primit marfa;c) în caz de reclamaţie pentru pierdere parţială sau avarie:1*. dacă pierderea sau avaria a fost constatată conform art. 45, înainte ca cel îndreptăţit sa fi primit marfa;2*. dacă constatarea care trebuie să fie facuta, în conformitate cu art. 45, a fost omisa numai din culpa caii ferate;d) în caz de reclamaţie pentru pagube neaparente, a căror existenta este constatată după primirea mărfii de către cel îndreptăţit, însă numai cu îndeplinirea următoarelor doua condiţii:1*. ca cererea de constatare, în conformitate cu art. 45, să fie facuta de către cel îndreptăţit de îndată ce a descoperit paguba şi cel mai tirziu în cele 7 zile care urmează primirii mărfii; dacă acest termen expira într-o duminica sau într-o zi de sărbătoare legală, expirarea lui se prelungeşte pînă la prima zi lucrătoare următoare;2*. ca cel îndreptăţit sa dovedească ca paguba s-a produs în timpul dintre primirea la transport şi eliberarea mărfii.3. Dacă marfa a fost repredata în condiţiile prevăzute la art. 29 1, acţiunile în daune pentru pierdere parţială sau avarie, izvorite din unul dintre contractele de transport anterioare, se sting ca şi cînd ar fi vorba de un singur contract.
 + 
Articolul 47Prescripţia acţiunii1. Acţiunea izvorita din contractul de transport se prescrie prin trecerea unui an. Cu toate acestea, prescripţia este de 2 ani, în ceea ce priveşte:a) acţiunea pentru plata unui ramburs încasat de către calea ferată de la destinatar;b) acţiunea pentru plata unui rest din preţul unei vinzari efectuate de calea ferată;c) acţiunea intemeiata pe o paguba avînd drept cauza un dol;d) acţiunea intemeiata pe un caz de frauda;e) acţiunea intemeiata pe unul dintre contractele de transport anterioare repredarii, în cazul prevăzut la art. 29 1.2. Prescripţia curge:a) pentru acţiunile în daune pentru pierdere parţială, avarie sau depăşirea termenului de executare a contractului de transport: din ziua în care a avut loc eliberarea mărfii;b) pentru acţiunile în daune pentru pierdere totală: din a 30-a zi care urmează după expirarea termenului de executare a contractului de transport;c) pentru acţiunile privind plata sau restituirea taxelor de transport, taxelor accesorii, altor taxe sau a suprataxelor ori pentru acţiunile de rectificare în caz de aplicare neregulata a tarifului sau de greşeli de calcul:1*. dacă s-a făcut plata: din ziua plăţii;2*. dacă nu s-a făcut plata: din ziua primirii mărfii la transport, în cazul cînd plata incumba predatorului sau din ziua în care destinatarul a scos scrisoarea de trasura de la casa, în cazul cînd plata incumba acestuia;3*. dacă este vorba de sume plătite cu un buletin de francare: din ziua în care calea ferată a remis predatorului contul cheltuielilor prevăzut la art. 17 7; în lipsa acestei remiteri, termenul pentru creanţele caii ferate curge începînd din a 30-a zi după expirarea termenului de executare a contractului de transport;d) pentru acţiunile caii ferate privind restituirea unei sume plătite de destinatar în locul predatorului, sau invers şi pe care calea ferată este obligată sa o restituie celui îndreptăţit: din ziua în care a fost facuta cererea de restituire;e) pentru acţiunile referitoare la rambursele prevăzute la art. 19: din a 30-a zi care urmează după expirarea termenului de executare a contractului de transport;f) pentru acţiunile privind plata restului unei vinzari: din ziua vinzarii;g) pentru acţiunile privind plata unui supliment de taxe reclamat de organele vamale sau alte autorităţi administrative: din ziua cînd vama sau aceste autorităţi au făcut cererea;h) în toate celelalte cazuri: din ziua în care dreptul poate fi exercitat.Ziua indicată ca punct de începere al prescripţiei nu este niciodată cuprinsă în termenul de prescripţie.3. În caz de reclamaţie administrativă adresată caii ferate în conformitate cu art. 41, prescripţia se suspenda pînă în ziua cînd calea ferată respinge în scris reclamaţia şi restituie documentele anexate la ea. În caz de acceptare parţială a reclamaţiei, prescripţia nu reîncepe să curgă decît pentru partea de reclamaţie care a rămas în litigiu. Dovada primirii reclamaţiei sau a răspunsului, precum şi aceea a restituirii documentelor, sînt în sarcina părţii care invoca acest fapt.Reclamaţiile ulterioare, avînd acelaşi obiect, nu suspenda prescripţia.4. Acţiunea prescrisă nu mai poate fi exercitată nici chiar pe cale de cerere reconvenţională sau de excepţie.5. Sub rezerva dispoziţiilor de mai sus, suspendarea şi întreruperea prescripţiei sînt reglementate de legile şi regulamentele statului unde este introdusă acţiunea.
 + 
Capitolul 3Lichidarea conturilor. Acţiuni în regres între căile ferate  + 
Articolul 48Lichidarea conturilor între căile ferate1. Orice cale ferată care a încasat fie la predare, fie la destinaţie, taxele sau alte creanţe care rezultă din contractul de transport, este obligată sa plătească căilor ferate interesate partea ce le revine din aceste taxe şi creanţe.Modalităţile de plată se stabilesc prin înţelegeri încheiate între căile ferate.2. Sub rezerva drepturilor sale împotriva predatorului, calea ferată de predare este răspunzătoare de taxele de transport şi orice alte taxe pe care nu le-a încasat în cazul cînd, potrivit scrisorii de trasura, predatorul le-a luat în sarcina sa.3. În cazul cînd calea ferată de destinaţie eliberează marfa fără a incasa taxele sau alte creanţe care rezultă din contractul de transport, ea este răspunzătoare faţă de căile ferate precedente şi faţă de ceilalţi interesaţi.4. În cazul încetării plăţilor din partea uneia dintre căile ferate, constatată de Oficiul central al transporturilor internaţionale pe căile ferate la cererea uneia dintre căile ferate creditoare, consecinţele se suporta de toate celelalte cai ferate care au participat la transport, proporţional cu partea lor din taxele de transport.Dreptul de regres împotriva caii ferate a carei stare de încetare de plati a fost constatată rămîne rezervat.
 + 
Articolul 49Regres în caz de despăgubire pentru pierdere sau pentru avarie1. Calea ferată care a plătit o despăgubire pentru o pierdere totală sau parţială ori pentru avaria mărfii, potrivit dispoziţiilor prezentei convenţii, are drept de regres împotriva căilor ferate care au participat la transport, conform următoarelor dispoziţii:a) calea ferată din vina căreia s-a produs paguba este singura răspunzătoare;b) cînd paguba a fost cauzată din vina mai multor cai ferate, fiecare dintre ele răspunde de paguba pe care a cauzat-o. Dacă acest lucru nu se poate stabili, cuantumul despăgubirii se repartizează între ele, potrivit principiilor prevăzute la lit. c);c) dacă nu se poate dovedi ca paguba a fost cauzată din vina uneia sau mai multor cai ferate, cuantumul despăgubirii se repartizează între toate căile ferate care au participat la transport, cu excepţia acelora care ar dovedi ca paguba nu s-a produs pe reţeaua lor. Repartizarea se face proporţional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor.2. În caz de insolvabilitate a uneia dintre căile ferate, partea care îi revine şi care nu este plătită de către aceasta se repartizează între toate celelalte cai ferate care au participat la transport, proporţional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor.
 + 
Articolul 50Acţiuni în regres în caz de despăgubire pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport1. Dispoziţiile prevăzute la art. 49 se aplică şi în caz de despăgubire plătită pentru depăşirea termenului de executare a contractului de transport. Dacă depăşirea termenului de executare a contractului de transport a avut drept cauza nereguli constatate pe mai multe cai ferate, cuantumul despăgubirii se repartizează între aceste cai ferate proporţional cu durata intirzierii pe reţelele respective.2. Termenele de executare a contractului de transport stabilite prin art. 11 se împart între căile ferate care au participat la transport, în felul următor:a) între doua cai ferate vecine:1*. termenul de expediere se împarte în părţi egale;2*. termenul de transport se împarte proporţional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor pe fiecare dintre cele doua cai ferate;b) între trei sau mai multe cai ferate:1*. termenul de expediere se împarte în părţi egale între calea ferată de predare şi calea ferată de destinaţie;2*. o treime din termenul de transport se împarte în părţi egale între toate căile ferate participante;3*. restul de două treimi ale termenului de transport se împarte proporţional cu numărul de kilometri de distanta de aplicare a tarifelor, pe fiecare dintre aceste cai ferate.3. Termenele suplimentare la care o cale ferată are dreptul se atribuie acestei cai ferate.4. Timpul scurs între predarea mărfii către calea ferată şi începerea termenului de expediere se atribuie exclusiv caii ferate de predare.5. Împărţirea de mai sus nu se ia în considerare decît în cazul cînd termenul total de executare a contractului de transport nu a fost respectat.
 + 
Articolul 51Procedura acţiunii în regres1. Calea ferată împotriva căreia se exercită una dintre acţiunile în regres prevăzute la art. 49 şi 50 nu are niciodată căderea să constate validitatea plăţii efectuate de către administraţia care exercită acţiunea în regres, cînd despăgubirea a fost stabilită de către o autoritate judecătorească după ce chemarea în judecata i-a fost notificată în forma cuvenită şi a fost pusă în măsura sa intervină în proces. Judecătorul sesizat cu acţiunea principala stabileşte, potrivit împrejurărilor de fapt, termenele acordate pentru notificare şi pentru intervenţie.2. Calea ferată care vrea să-şi exercite acţiunea în regres trebuie să-şi formuleze cererea sa la una şi aceeaşi instanţa împotriva tuturor căilor ferate interesate cu care nu a căzut de acord, sub sancţiunea de a pierde dreptul de regres împotriva acelora pe care nu le-a chemat în judecata.3. Judecătorul trebuie să hotărască prin una şi aceeaşi hotărîre asupra tuturor acţiunilor în regres cu care este sesizat.4. Căile ferate acţionate nu mai pot exercita nici o acţiune ulterioară în regres.5. În instanţa privitoare la cererea principala de despăgubire nu este admis să se formuleze cereri de chemare în garanţie.
 + 
Articolul 52Competenţa în materie de acţiuni în regres1. Judecătorul sediului caii ferate împotriva căreia se exercită acţiunea în regres este singurul competent pentru toate acţiunile în regres.2. În cazul cînd acţiunea în regres trebuie să fie intentată împotriva mai multor cai ferate, calea ferată reclamanta are dreptul sa aleagă între judecătorii competenţi potrivit 1 pe acela căruia îi va prezenta cererea sa.
 + 
Articolul 53Înţelegeri privitoare la acţiuni în regresCăile ferate pot deroga, prin înţelegeri, de la normele referitoare la acţiunile în regres reciproce reglementate la capitolul 3.
 + 
Titlul IVDISPOZIŢII DIVERSE  + 
Articolul 54Aplicarea dreptului naţionalÎn lipsa unor dispoziţii în prezenta convenţie, în dispoziţiile speciale conform art. 60 4, în dispoziţiile complementare conform art. 60 5 şi în tarifele internaţionale sînt aplicabile dispoziţiile legilor şi regulamentelor naţionale referitoare la transport, din fiecare stat.
 + 
Articolul 55Reguli generale de proceduraPentru toate litigiile care rezultă din transporturi supuse la prezenta convenţie, procedura aplicabilă va fi aceea a judecătorului competent, sub rezerva unor dispoziţii contrare prevăzute în convenţie.
 + 
Articolul 56Executarea hotărîrilor judecătoreşti. Sechestre şi cauţiuni1. Cînd hotărîrile judecătoreşti pronunţate în contradictoriu sau în lipsa de către judecătorul competent, în temeiul dispoziţiilor prezentei convenţii, au devenit executorii potrivit legilor aplicate de acest judecător, ele devin executorii în fiecare dintre celelalte state contractante imediat după îndeplinirea formalităţilor prescrise în statutul interesat. Revizuirea fondului litigiului nu este admisă.Aceasta dispoziţie nu se aplică hotărîrilor care nu sînt decît provizoriu executorii, nici hotărîrilor care, în afară de cheltuieli, obliga la daune-interese pe un reclamant căruia i s-a respins acţiunea.2. Creanţele izvorite dintr-un transport internaţional în folosul unei cai ferate, asupra unei alte cai ferate care nu depinde de acelaşi stat ca cea dintii, nu pot fi poprite decît în baza unei hotărîri pronunţate de instanţa judecătorească a statului de care depinde calea ferată titulara a creanţelor poprite.3. Materialul rulant al caii ferate, precum şi obiectele de orice natura care servesc la transport şi aparţin caii ferate cum sînt containerele, rechizitele de încărcare, prelatele etc., nu pot face obiectul unui sechestru pe un alt teritoriu decît acela al statului de care depinde calea ferată proprietara, decît în baza unei hotărîri pronunţate de autoritatea judecătorească din acest din urma stat.Vagoanele particulare, precum şi obiectele de orice natura care servesc la transport, încărcate în aceste vagoane şi care aparţin proprietarului vagonului, nu pot face obiectul unui sechestru pe un alt teritoriu decît cel al statului de domiciliu al proprietarului decît în baza unei hotărîri judecătoreşti pronunţate de autoritatea judecătorească din acest din urma stat.4. Pentru garantarea plăţii cheltuielilor de judecată nu poate fi pretinsa nici o cauţiune, în cazul acţiunilor judecătoreşti întemeiate pe contractul de transport internaţional.
 + 
Articolul 57Unitatea monetara. Cursul de convertire sau de acceptare a monedelor străine1. Sumele indicate în franci în prezenta convenţie sau în anexele sale sînt considerate ca se referă la francul aur în greutate de 10/31 grame, cu titlul de 0,900.2. Calea ferată este obligată sa publice cursurile la care se efectuează convertirea taxelor de transport, a altor taxe şi a ramburselor exprimate în unităţi monetare străine, care sînt plătite în moneda tarii (curs de convertire).3. De asemenea, o cale ferată care accepta plata în monede străine este obligată sa publice cursurile pe care ea le accepta (curs de acceptare).
 + 
Articolul 58Oficiul central al transporturilor internaţionale pe căile ferate1. Pentru a facilita şi asigura executarea prezentei convenţii, s-a instituit un Oficiu central al transporturilor internaţionale pe căile ferate, cu următoarele atribuţii:a) sa primească comunicările fiecăruia dintre statele contractante şi fiecăreia dintre căile ferate interesate şi să le aducă la cunoştinţa celorlalte state şi cai ferate;b) sa culeagă, sa coordoneze şi sa publice informaţiile de orice natura care interesează transporturile internaţionale;c) sa faciliteze între diferitele cai ferate relaţiile financiare cerute de transporturile internaţionale şi încasarea creanţelor restante şi să asigure, din acest punct de vedere, stabilitatea raporturilor dintre căile ferate;d) sa incerce, la cererea uneia dintre statele contractante sau a uneia dintre întreprinderile de transport ale carei linii sînt înscrise în lista liniilor prevăzute la art. 59, concilierea lor, fie oferindu-le bunele sale oficii sau mediatia sa, fie prin orice alte mijloace, cu scopul de a reglementa neînţelegerile dintre numitele state sau întreprinderi, care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenţiei;e) sa dea, la cererea părţilor în cauza – state, întreprinderi de transport sau clienţi – avize consultative asupra neintelegerilor care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenţiei;f) sa colaboreze la rezolvarea pe cale de arbitraj a litigiilor care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenţiei;g) sa examineze cererile de modificare a prezentei convenţii şi sa propună, cînd este cazul, întrunirea conferinţelor prevăzute la art. 69.2. Un regulament special care constituie anexa 2 la prezenta convenţie stabileşte sediul, componenta şi organizarea acestui oficiu, precum şi mijloacele sale de acţiune. De asemenea, el stabileşte condiţiile de funcţionare şi de supraveghere.
 + 
Articolul 59Lista liniilor supuse convenţiei1. Oficiul central prevăzut la art. 58 este însărcinat sa întocmească, sa ţină la zi şi sa publice lista liniilor supuse prezentei convenţii. În acest scop, el primeşte comunicările statelor contractante referitoare la înscrierea în aceasta lista sau la radierea liniilor unei cai ferate ori ale uneia dintre întreprinderile menţionate la art. 2.2. Intrarea unei linii noi în serviciul transporturilor internaţionale nu are loc decît după o luna de la data scrisorii prin care oficiul central comunică celorlalte state înscrierea acestei linii.3. Radierea unei linii se face de către oficiul central de îndată ce statul contractant, la cererea căruia aceasta linie a fost înscrisă pe lista, a comunicat ca ea trebuie să fie radiată.4. Simpla primire a înştiinţării făcute de către oficiul central da imediat dreptul fiecărei cai ferate sa înceteze orice relaţii de transport internaţional cu linia radiată, cu excepţia transporturilor în curs, a căror executare trebuie să fie terminată.
 + 
Articolul 60Dispoziţii speciale pentru anumite transporturi. Dispoziţii complementare1. Pentru transportul vagoanelor particulare sînt prevăzute dispoziţii speciale în anexa IV*).2. Pentru transportul containerelor sînt prevăzute dispoziţii speciale în anexa V*).3. Pentru transporturile de mesagerii, căile ferate pot conveni prin clauze corespunzătoare tarifelor lor, asupra unor dispoziţii speciale conforme cu anexa VI.4. Pentru transporturile de mai jos:a) transporturi cu document de transport negociabil;b) transporturi care nu se eliberează decît în schimbul predării duplicatului scrisorii de trasura;c) transporturi de ziare;d) transporturi de mărfuri destinate tirgurilor sau expoziţiilor;e) transporturi de rechizite de încărcare şi de mijloace de protecţie împotriva caldurii şi a frigului pentru mărfurile transportate;f) transporturi care se efectuează cu scrisori de trasura care nu servesc ca document de calculare a taxelor de transport şi de facturare, doua sau mai multe state contractante, prin înţelegeri speciale, sau căile ferate, prin introducerea de clauze corespunzătoare în tarifele lor, pot conveni asupra unor condiţii adaptate acestor transporturi şi care pot deroga de la prezenta convenţie.5. Dispoziţiile complementare pe care anumite state contractante sau cai ferate participante le publică pentru executarea convenţiei se comunică de către acestea oficiului central.Aceste dispoziţii complementare pot fi puse în vigoare pe căile ferate care au aderat la ele, în condiţiile prevăzute de legile şi regulamentele fiecărui stat, fără a putea deroga de la prezenta convenţie.Punerea lor în vigoare se comunică oficiului central.–––––*) Anexa IV cuprinzînd Regulamentul internaţional privind transportul vagoanelor particulare şi anexa V cuprinzînd Regulamentul internaţional privind transportul containerelor, ambele elaborate potrivit art. 69 paragraful 4, vor fi difuzate prin grija Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
 + 
Articolul 61Rezolvarea neintelegerilor pe cale de arbitraj1. În măsura în care nu pot fi rezolvate de părţi, litigiile care au ca obiect interpretarea sau aplicarea, pe de o parte, a convenţiei, valabilă ca lege naţionala sau cu titlu de drept convenţional, şi a dispoziţiilor complementare, decretate de către unele state contractante şi, pe de altă parte, a înţelegerilor speciale prevăzute la art. 60 4, pot fi supuse la cererea părţilor unor tribunale arbitrale, a căror compunere şi procedura fac obiectul anexei VII la prezenta convenţie.2. Cu toate acestea, în caz de litigiu între state, dispoziţiile anexei VII nu sînt obligatorii pentru părţi, acestea raminind libere sa determine compunerea tribunalului arbitral şi procedura arbitrală.3. La cererea părţilor, jurisdicţia arbitrală poate fi sesizată:a) fără a se renunţa la rezolvarea neintelegerilor prin aplicarea altor dispoziţii legale:1*. cu litigii între state contractante;2*. cu litigii între state contractante de o parte şi state necontractante de altă parte;3*. cu litigii între state necontractante, cu condiţia ca, în ultimele doua cazuri, convenţia să fie aplicabilă ca lege naţionala sau cu titlu de drept convenţional;b) cu litigii între întreprinderi de transport;c) cu litigii între întreprinderi de transport şi clienţi;d) cu litigii între clienţi.4. Folosirea procedurii arbitrale are, în ceea ce priveşte suspendarea şi întreruperea prescripţiei creanţei litigioase, pe acelaşi efect ca şi intentarea acţiunii înaintea tribunalului ordinar.5. Hotărîrile pronunţate de către tribunalele arbitrale împotriva întreprinderilor de transport sau a clienţilor sînt executorii în fiecare dintre statele contractante, de îndată ce au fost îndeplinite formalităţile prescrise în statul unde hotărîrea urmează să fie executată.
 + 
Titlul VDISPOZIŢII EXCEPŢIONALE  + 
Articolul 62Derogări temporare1. Dacă situaţia economică şi financiară a unui stat este de natura sa provoace dificultăţi grave în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor titlului III, cap. III din convenţie, fiecare stat va putea, fie prin dispoziţii inserate în tarife, fie prin acte ale puterii de stat, cum sînt autorizaţiile generale sau speciale date administraţiilor de cai ferate, sa deroge de la dispoziţiile art. 17, 19 şi 21 din convenţie şi sa decidă pentru anumite traficuri:a) ca transporturile care se expediază din acest stat să fie francate:1*. fie pînă la frontierele sale;2*. fie cel puţin pînă la frontierele sale;b) ca transporturile cu destinaţia pentru acest stat să fie obligatoriu francate la expediere:1*. fie cel puţin pînă la frontierele sale, atît timp cît statul expeditor nu este nevoit sa recurgă la restrictia arătată la lit. a) pct. 1*;2*. fie cel mult pînă la frontierele sale;c) ca transporturile care provin sau sînt destinate pentru acest stat sa nu poată fi grevate de nici un ramburs şi ca debursele sa nu fie admise sau ca rambursele şi debursele sa nu fie admise decît în anumite limite;d) ca predatorul sa nu poată sa modifice contractul de transport, în ceea ce priveşte ţara de destinaţie, francarea şi rambursul.2. În aceleaşi condiţii statele vor putea, prin autorizaţii generale sau speciale date administraţiilor de cai ferate, sa deroge de la dispoziţiile art. 17, 19, 21 şi 22 din convenţie şi sa decidă, în relaţiile lor reciproce:a) ca reglementările privind plata taxelor să fie în mod special stabilite prin înţelegere între căile ferate interesate în aceste reglementări.Aceste reglementări nu vor putea sa cuprindă modalităţi care nu sînt prevăzute la art. 17;b) ca anumite cereri de modificare a contractului de transport sa nu fie admise.3. Măsurile luate în conformitate cu 1 şi 2 vor fi comunicate oficiului central.Măsurile enumerate la 1 vor intra în vigoare cel mai devreme după expirarea unui termen de 8 zile, socotit de la data scrisorii prin care oficiul central a comunicat măsura celorlalte state.Măsurile enumerate la 2 intră în vigoare cel mai devreme la expirarea unui termen de 2 zile, socotit de la data publicării lor în statele interesate.4. Măsurile sus-amintite nu se vor aplica expeditiilor în curs de transport.
 + 
Articolul 63Răspunderea în traficul cale ferată-mare1. În transporturile cale ferată-mare, care folosesc liniile indicate la art. 2 1, fiecare stat poate să adauge toate cauzele de exonerare enunţate mai jos, la cele prevăzute de art. 27, cerind să se facă o menţiune corespunzătoare în lista liniilor supuse convenţiei.Cărăuşul nu poate să se prevaleze de dispoziţia de mai sus, decît dacă face proba ca pierderea, avaria sau depăşirea termenului de executare a contractului de transport a survenit pe parcursul maritim, din momentul încărcării mărfii la bordul navei şi pînă la descărcarea ei de pe nava.Aceste cauze de exonerare sînt următoarele:a) acţiunile, neglijenţa sau omisiunea căpitanului, echipajului, pilotului sau a prepuşilor cărăuşului în navigaţia sau administrarea vasului;b) imposibilitatea navei de a naviga, cu condiţia pentru cărăuş să facă proba ca aceasta stare nu este imputabilă unei lipse de grija normală din partea sa, de a pune nava în stare de navigare sau de a-i asigura o armare, echipare şi aprovizionare corespunzătoare sau de a amenaja şi pune în buna stare toate părţile vasului în care este încărcată marfa, în asa fel ca aceste părţi să fie apte pentru primirea, transportul şi păstrarea mărfii;c) incendiul, cu condiţia pentru cărăuş să facă dovada ca el nu a fost cauzat prin fapta sau culpa sa, prin acelea ale căpitanului, echipajului, pilotului ori prepuşilor săi;d) pericolele, primejdiile sau accidentele de mare ori alte ape navigabile;e) salvarea sau încercarea de salvare de vieţi ori de bunuri pe mare;f) încărcarea mărfii pe puntea navei, cu condiţia ca ea sa fi fost încărcată pe punte cu consimţămîntul predatorului înscris în scrisoarea de trasura şi ca ea sa nu se afle încărcată în vagon.Cauzele de exonerare de mai sus nu suprima şi nici nu micşorează cu nimic obligaţiile generale ale cărăuşului şi în special obligaţia sa de a manifesta o grija normală pentru a pune nava în stare de navigaţie, asigurarea unei armari, echipari şi unei aprovizionari corespunzătoare sau pentru a amenaja şi pune în buna stare toate părţile vasului unde este încărcată marfa, în asa fel ca ele să fie apte pentru primirea, transportul şi păstrarea mărfii.În cazul cînd cărăuşul invoca aceste cauze de exonerare de mai sus, el rămîne totuşi răspunzător dacă cel îndreptăţit face proba ca depăşirea termenului de executare a contractului de transport, pierderea sau avaria mărfii se datoresc unei alte culpe a cărăuşului, căpitanului, echipajului, pilotului sau prepuşilor săi, decît aceea prevăzută la lit a).2. Cînd acelaşi parcurs maritim este deservit de mai multe întreprinderi înscrise pe lista menţionată la art. 1, regimul responsabilităţii ce se aplică pe acest parcurs trebuie să fie acelasi pentru toate aceste întreprinderi.În afară de aceasta, dacă aceste întreprinderi au fost înscrise pe lista la cererea mai multor state, adoptarea acestui regim trebuie să facă, în prealabil, obiectul unui acord între aceste state.3. Măsurile luate în conformitate cu prezentul articol se comunică oficiului central. Ele vor intra în vigoare cel mai devreme la expirarea unui termen de 30 de zile, începînd de la data scrisorii prin care oficiul central a comunicat aceste măsuri celorlalte state.Expeditiilor în curs de transport nu li se vor aplica măsurile sus-menţionate.
 + 
Articolul 64Răspunderea în caz de accidente nucleareCalea ferată este exonerată de răspunderea ce-i revine potrivit prezentei convenţii, cînd paguba a fost cauzată de un accident nuclear şi dacă, în temeiul prescripţiilor speciale în vigoare într-un stat contractant, care reglementează răspunderea în domeniul energiei nucleare, exploatatorul unei instalaţii nucleare sau o altă persoană care îl substituie este răspunzătoare de aceasta paguba.
 + 
Titlul VIDISPOZIŢII FINALE  + 
Articolul 65SemnarePrezenta convenţie, ale carei anexe fac parte integrantă, rămîne deschisă semnării pînă la 30 aprilie 1970, de către statele anterioare contractante şi cele care au fost invitate sa trimită reprezentanţi la conferinţa ordinară de revizuire.
 + 
Articolul 66Ratificări. Punerea în vigoarePrezenta convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi depuse cît mai curînd posibil guvernului elvetian.De îndată ce convenţia va fi ratificată de 15 state sau cel mai tirziu un an după semnare, guvernul elvetian va lua legătură cu guvernele interesate în scopul de a examina împreună posibilitatea punerii în vigoare a convenţiei.
 + 
Articolul 67Aderarea la convenţie1. Orice stat nesemnatar care vrea sa adere la prezenta convenţie va trimite cererea sa guvernului elvetian, care o comunică tuturor statelor contractante cu o nota a oficiului central asupra situaţiei căilor ferate ale statului solicitant, din punct de vedere al transporturilor internaţionale.2. Dacă în termen de 6 luni, socotit de la data acestei instiintari, cel puţin două state nu au comunicat guvernului elvetian opunerea lor, cererea este admisă de plin drept, iar guvernul elvetian comunică aceasta statului interesat şi tuturor statelor contractante.În caz contrar, guvernul elvetian comunică tuturor statelor contractante şi statului interesat ca examinarea cererii de aderare este amînată.3. Orice admitere îşi produce efectele după o luna de la data înştiinţării trimise de către guvernul elvetian sau dacă la expirarea acestui termen convenţia nu este încă în vigoare, la data punerii acesteia în vigoare.
 + 
Articolul 68Durata angajamentului statelor contractante1. Durata prezentei convenţii este nelimitată. Cu toate acestea, fiecare stat contractant poate să se retragă în condiţiile de mai jos;Convenţia este obligatorie, pentru fiecare stat contractant, pînă la 31 decembrie al celui de al cincilea an care va urma punerii ei în vigoare. Orice stat care ar voi să se retragă la expirarea acestei perioade va trebui cu cel puţin un an înainte sa comunice intenţia sa guvernului elvetian, care o va aduce la cunoştinţa tuturor statelor contractante.În lipsa unei astfel de notificări în termenul arătat, obligaţia se prelungeşte de plin drept pentru o perioadă de 3 ani şi asa mai departe, din 3 în 3 ani, cu excepţia unei denuntari făcute cu cel puţin un an înainte de 31 decembrie al ultimului an al uneia dintre perioadele de 3 ani.2. Statele admise sa participe la convenţie în cursul perioadei de 5 ani sau al uneia dintre perioadele de 3 ani sînt angajate pînă la sfîrşitul acestei perioade, apoi pînă la sfîrşitul fiecăreia dintre perioadele următoare, atît timp cît nu-şi vor fi denunţat angajamentul cu cel puţin un an înainte de împlinirea uneia dintre aceste perioade.
 + 
Articolul 69Revizuirea convenţiei1. Delegaţii statelor contractante se întrunesc pentru revizuirea convenţiei, la convocarea guvernului elvetian, cel mai tirziu la împlinirea a 5 ani de la punerea ei în vigoare.Dacă cel puţin o treime din statele contractante o vor cere, se va convoca o conferinţa înainte de împlinirea acestui termen.De acord cu majoritatea statelor contractante, guvernul elvetian invita, de asemenea, şi state necontractante.De acord cu majoritatea statelor contractante, oficiul central invita sa asiste la conferinţa reprezentanţi ai:a) organizaţiilor internaţionale guvernamentale competente în materie de transport;b) organizaţiilor internaţionale neguvernamentale care se ocupa de transport.Participarea la dezbateri a delegaţilor statelor necontractante, precum şi a organizaţiilor internaţionale menţionate în alin. 4, va fi stabilită pentru fiecare conferinţa prin regulamentul deliberărilor.Înainte de conferinţele ordinare şi extraordinare de revizuire, oficiul central poate, de acord cu majoritatea guvernelor statelor contractante, sa convoace comisii pentru examinarea preliminară a propunerilor de revizuire. Dispoziţiile anexei III sînt aplicabile, prin analogie, acestor comisii; în ceea ce priveşte art. 6 al acestei anexe, dispoziţiile referitoare la comisiile de revizuire sînt aplicabile comisiilor preliminare.2. Punerea în vigoare a noii convenţii, adoptate de către o conferinţa de revizuire, implica abrogarea convenţiei anterioare şi anexelor sale, chiar faţă de statele contractante care nu ar ratifica convenţia cea noua.3. În intervalul dintre conferinţele de revizuire, art. 3, 4, 5 5, art. 6, 7 (fără 1), 8 (fără 1), 10 (fără 6 alin. 2), 11, 12 (fără 4), 13, 14 (fără 2 alin. 2), 15 (fără 1 alin. 1), 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 30, 35, 36, 41, 48, 49, 50, 53, 60 (fără 5) şi anexele VI şi VII pot fi modificate de o comisie de revizuire. Organizarea şi funcţionarea acestei comisii fac obiectul anexei III la prezenta convenţie.Hotărîrile comisiei de revizuire se comunică fără întîrziere guvernelor statelor contractante, prin intermediul oficiului central. Ele se considera acceptate, afară de cazul cînd în termen de 4 luni, socotite din ziua comunicării, cel puţin cinci guverne au formulat obiecţiuni. Aceste hotărîri intră în vigoare în prima zi a lunii a opta care urmează lunii în cursul căreia oficiul central a adus acceptarea lor la cunoştinţa guvernelor statelor contractante. Oficiul central stabileşte aceasta zi cu ocazia comunicării acceptării hotărîrilor.4. În scopul de a modifica:a) Regulamentul internaţional privind transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată (anexa I);b) Regulamentul internaţional privind transportul vagoanelor particulare (anexa IV) şic) Regulamentul internaţional privind transportul containerelor (anexa V)se instituie comisii de experţi a căror organizare şi funcţionare fac obiectul unui statut care constituie anexa III la prezenta convenţie.Hotărîrile comisiilor de experţi se comunică fără întîrziere guvernelor statelor contractante prin intermediul oficiului central. Ele se considera acceptate, afară de cazul cînd în termen de 4 luni, socotite din ziua comunicării, cel puţin cinci guverne au formulat obiecţiuni. Aceste hotărîri intră în vigoare în prima zi a lunii a opta care urmează lunii în cursul căreia oficiul central a adus acceptarea lor la cunoştinţa guvernelor statelor contractante. Oficiul central stabileşte aceasta zi cu ocazia comunicării acceptării hotărîrilor.
 + 
Articolul 70Textele convenţiei. Traduceri oficialePrezenta convenţie, potrivit uzului diplomatic stabilit, a fost încheiată şi semnată în limba franceza.Textul francez este însoţit de un text în limba germană, un text în limba engleza, un text în limba italiana şi un text în limba arabă, care au valoare de traduceri oficiale.În caz de divergenţe, textul francez este hotărîtor.Drept care plenipotenţiarii de mai jos, investiti cu depline puteri, care au fost găsite în buna şi cuvenită forma, au semnat prezenta convenţie.Facuta la Berna la 7 februarie una mie noua sute şaptezeci, într-un singur exemplar, care va rămîne depus în arhivele Confederatiei elvetiene şi de pe care o copie autentică urmînd să fie transmisă fiecărei părţi.
 + 
Anexa 2(articolul 58) REGULAMENTprivind Oficiul central al transporturilor internaţionale pe căile ferate (OCTI)  + 
Articolul 11. Oficiul central al transporturilor internaţionale pe căile ferate (OCTI) funcţionează la Berna, sub auspiciile guvernului elvetian.Controlul activităţii sale, atît pe plan administrativ, cît şi pe plan financiar, se exercită în cadrul stabilit prin dispoziţiile art. 58 al convenţiei şi este încredinţat unui comitet administrativ.În acest scop, comitetul administrativ:a) veghează la buna aplicare a convenţiilor de către oficiul central, precum şi al altor texte rezultate din conferinţele de revizuire şi preconizeaza, dacă este cazul, măsurile potrivite în scopul de a usura aplicarea acestor convenţii şi texte;b) da avize, motivate, asupra chestiunilor care pot interesa activitatea oficiului central şi care îi sînt supuse de către un stat contractant sau de directorul oficiului.2. a) Comitetul administrativ se întruneşte la Berna. El se compune din unsprezece membri, aleşi dintre statele contractante.b) Confederatia elvetiana dispune de un loc permanent în comitet, asumîndu-şi preşedinţia. Celelalte state membre sînt numite pentru o perioadă de 5 ani. Pentru fiecare perioada de 5 ani, o conferinţa diplomatică desemnează – la propunerea comitetului administrativ în funcţiune – compunerea comitetului administrativ, ţinînd seama de o echitabila repartiţie geografică.c) Dacă se iveşte un loc vacant printre statele membre, comitetul administrativ desemnează el însuşi un alt stat contractant pentru a ocupa locul vacant.d) Fiecare stat membru desemnează ca delegat în comitetul administrativ o persoană calificată, în raport cu experienta sa în problemele de transporturi internaţionale.e) Comitetul administrativ întocmeşte regulamentul sau interior şi se constituie el însuşi.El tine cel puţin o reuniune ordinară în fiecare an; în afară de aceasta, el tine reuniuni extraordinare, cînd cel puţin trei state membre cer acest lucru.Secretariatul comitetului administrativ se asigura de către oficiul central.Procesele-verbale de şedinţa ale comitetului administrativ sînt trimise tuturor statelor contractante.f) Serviciile delegatului unui stat membru sînt gratuite, iar cheltuielile de deplasare care intervin sînt în sarcina acestui stat.3. a) Comitetul administrativ întocmeşte regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi statutul personalului oficiului central.b) Comitetul administrativ numeşte directorul general, directorul general adjunct, consilierii şi consilierii adjuncţi ai oficiului central; guvernul elvetian îi prezintă propuneri pentru numirea directorului general şi a directorului general adjunct. Pentru aceste numiri, comitetul administrativ tine seama în special de competenţa candidaţilor şi de o echitabila repartizare geografică.c) Comitetul administrativ aproba bugetul anual al oficiului central, ţinînd seama de dispoziţiile art. 2 de mai jos, precum şi raportul anual de gestiune.Verificarea conturilor oficiului central, care se extinde numai la concordanta scriptelor şi a pieselor contabile în cadrul bugetului, este exercitată de către guvernul elvetian. Acesta transmite aceste conturi, cu un raport, comitetului administrativ.Comitetul administrativ aduce la cunoştinţa statelor contractante, odată cu raportul de gestiune al oficiului central, şi extrasul conturilor anuale ale acestuia, hotărîrile, rezoluţiile şi recomandările pe care este chemat să le formuleze.d) Comitetul administrativ trimite fiecărei conferinţe diplomatice, însărcinată sa determine compunerea sa, cu cel puţin 2 luni înaintea deschiderii acesteia, un raport asupra întregii sale activităţi de la conferinţa precedenta.
 + 
Articolul 21. Cheltuielile oficiului central se suporta de către statele contractante, proporţional cu lungimea liniilor căilor ferate sau a parcursurilor la care se aplică convenţia. Cu toate acestea, liniile de navigaţie participa la cheltuieli proporţional numai cu jumătate din parcursurile lor. Contribuţia fiecărui stat nu poate depăşi o sumă fixată pe kilometru. La propunerea comitetului administrativ în funcţie, această sumă se fixează pentru fiecare perioada de 5 ani de către conferinţa diplomatică însărcinată, potrivit dispoziţiilor art. 1 2 din prezentul regulament, sa determine compunerea comitetului administrativ pentru aceeaşi perioadă. În mod excepţional, în urma unei înţelegeri între guvernul interesat şi oficiul central şi a aprobării comitetului administrativ, aceasta contribuţie poate să fie redusă cu cel mult 50% pentru liniile exploatate în condiţii speciale. Cuantumul creditului anual aferent unui kilometru se fixează, pentru fiecare exerciţiu, de către comitetul administrativ, în urma consultării oficiului central. El se percepe întotdeauna în întregime. Cînd cheltuielile efective ale oficiului central nu au atins cuantumul creditului calculat pe aceasta baza, soldul necheltuit se vărsa la un fond de rezerva.2. Cu ocazia trimiterii către statele contractante a raportului de gestiune şi a extrasului de conturi anuale, oficiul central le invita sa plătească partea lor de contribuţie din cheltuielile exerciţiului expirat. Statul care la data de 1 octombrie nu a achitat partea sa este invitat a doua oara sa o facă. Dacă aceasta urgentare rămîne fără rezultat, oficiul central urgenteaza din nou plata la începutul anului următor, cu ocazia trimiterii raportului sau de gestiune pentru exerciţiul expirat. Dacă la data de 1 iulie următor nu s-a ţinut seama de aceasta urgentare, se face un al patrulea demers pe lîngă statul care a intirziat plata, pentru a-l determina sa achite cele doua contribuţii anuale scadente. În caz de insucces, cel mai tirziu după 3 luni, oficiul central comunică acestui stat ca dacă plata asteptata nu va fi efectuată înainte de sfîrşitul anului, abţinerea sa va fi interpretată ca o manifestare tacită a voinţei sale de a se retrage din convenţie. Dacă nu se da urmare acestui ultim demers înainte de data de 31 decembrie, oficiul central, luînd act de voinţa de a se retrage din convenţie, tacit exprimată de către statul care nu şi-a respectat obligaţia, procedează la radierea liniilor acestui stat din lista liniilor admise în serviciul transporturilor internaţionale.3. Sumele neîncasate trebuie, pe cît posibil, să fie acoperite prin credite ordinare de care dispune oficiul central şi pot fi repartizate pe patru exercitii. Partea de deficit care nu a putut fi acoperită în acest mod este înscrisă într-un cont special, în debitul celorlalte state contractante, proporţional cu numărul de kilometri de linie supuse convenţiei la epoca înscrierii în cont şi pentru fiecare, în măsura în care a participat la convenţie împreună cu statul care a încetat plata, în timpul perioadei de 2 ani care s-a terminat cu retragerea acestuia din convenţie.4. Statul ale cărui linii au fost radiate în condiţiile arătate la 2 de mai sus, nu poate cere readmiterea în serviciul transporturilor internaţionale decît dacă plăteşte în prealabil sumele cu care a rămas debitor pentru anii respectivi, cu o dobinda de 5% socotită de la sfîrşitul celei de a sasea luni care a trecut din ziua cînd oficiul central l-a invitat prima data sa plătească contribuţiile care îi reveneau.
 + 
Articolul 31. Oficiul central publică un buletin lunar care conţine informaţiile necesare în aplicarea convenţiei, în special comunicări relative la lista liniilor căilor ferate şi a altor întreprinderi, cele relative la obiectele excluse de la transport sau admise sub anumite condiţii, precum şi studiile pe care le-ar socoti util de a fi publicate în acest buletin.2. Buletinul este redactat în limbile franceza şi germană. Un exemplar se trimite gratuit fiecărui stat contractant şi fiecăreia dintre administraţiile interesate. Exemplarele care se cer în plus se plătesc la un preţ ce se fixează de către oficiul central.
 + 
Articolul 41. Borderourile şi creanţele pentru transporturile internaţionale rămase neachitate pot fi adresate de către întreprinderea creditoare oficiului central, în scopul de a facilita încasarea. În acest scop, oficiul central someaza întreprinderea debitoare sa plătească suma datorată sau sa comunice motivul refuzului sau de plată.2. Dacă oficiul central socoteşte ca motivele de refuz arătate sînt suficient de întemeiate, el invita părţile să se judece la tribunalul competent sau, dacă părţile o cer, la tribunalul arbitral, prevăzut la art. 61 din convenţie (anexa VII).3. Dacă oficiul central apreciază ca întreaga suma sau o parte din ea este în mod real datorată, poate, după ce a consultat un expert, sa declare ca întreprinderea de transport debitoare este obligată sa verse creanta oficiului central, în totalitate sau în parte; suma astfel vărsată trebuie să ramina consemnată pînă la hotărîrea de fond ce se da de către tribunalul competent sau de către tribunalul arbitral, prevăzut la art. 61 din convenţie (anexa VII).4. În cazul în care o întreprindere de transport nu a dat urmare, în termen de 15 zile, cererilor oficiului central, i se adresează o noua somaţie de plată, cu indicarea consecinţelor refuzului sau.5. În termen de 10 zile de la aceasta noua somaţie de plată, dacă ea rămîne fără rezultat, oficiul central trimite statului contractant de care depinde întreprinderea de transport un aviz motivat, invitind acest stat să se pronunţe asupra măsurilor de luat şi în special sa examineze dacă el trebuie să menţină pe lista liniile întreprinderii de transport debitoare.6. Dacă statul contractant de care depind întreprinderea de transport debitoare declara ca, independent de neplata sumei, el nu crede ca trebuie să se radieze aceasta întreprindere din lista sau dacă nu da răspunsul timp de 6 saptamini la comunicarea oficiului central, el este considerat de plin drept ca accepta garanţia solvabilităţii întreprinderii respective, în ceea ce priveşte creanţele care rezultă din transporturile internaţionale.
 + 
Articolul 5Pentru acoperirea cheltuielilor speciale care rezultă din activitatea prevăzută la art. 58 1 lit. d) la f) din convenţie, se percepe o indemnizaţie. Cuantumul acestei indemnizaţii se fixează de către comitetul administrativ, la propunerea oficiului central.
 + 
Anexa 3(articolul 69 3 şi 4) STATUTprivitor la comisia de revizie şi la comisiile de experţi  + 
Articolul 1Guvernele statelor contractante comunică propunerile lor referitoare la problemele care intră în competenţa comisiilor, Oficiului central al transporturilor internaţionale pe căile ferate, care le aduce imediat la cunoştinţa celorlalte state contractante.
 + 
Articolul 2Oficiul central invita comisiile să se întrunească ori de cîte ori va fi nevoie sau la cererea a cel puţin cinci state contractante.Sesiunea comisiilor se comunică tuturor statelor contractante cu 2 luni înainte. Comunicarea trebuie să indice exact problemele cerute a fi înscrise pe ordinea de zi.
 + 
Articolul 3Toate statele contractante pot lua parte la lucrările comisiilor.Un stat poate imputernici pe un alt stat sa-l reprezinte; cu toate acestea, un stat nu poate să reprezinte mai mult decît doua alte state.Fiecare stat suporta cheltuielile pentru reprezentanţii săi.
 + 
Articolul 4Oficiul central pregăteşte problemele care se vor trata şi îndeplineşte serviciul de secretariat al comisiilor.Directorul general al oficiului central sau reprezentantul sau ia parte la şedinţele comisiilor, cu vot consultativ.
 + 
Articolul 5În înţelegere cu majoritatea statelor contractante, oficiul central invita sa asiste la şedinţele comisiilor, cu vot consultativ, pe reprezentanţii:a) unor state necontractante;b) unor organizaţii internaţionale guvernamentale competente în materie de transport, sub condiţia reciprocităţii;c) unor organizaţii internaţionale neguvernamentale care se ocupa de transport, sub condiţia reciprocităţii.
 + 
Articolul 6Comisia de revizie este valabil constituită cînd sînt reprezentate jumătate din statele contractante; comisiile de experţi sînt valabil constituite dacă sînt reprezentate o treime din statele contractante.
 + 
Articolul 7Comisiile desemnează pentru fiecare sesiune un preşedinte şi unu sau doi vicepreşedinţi.
 + 
Articolul 8Deliberările au loc în limbile franceza şi germană. Expunerile comisiilor se traduc imediat prin viu grai şi în rezumat. Textul propunerilor şi al comunicărilor făcute de către preşedinte se traduce în întregime.
 + 
Articolul 9Votarea se face pe delegaţii şi, la cerere, prin apel nominal; fiecare delegaţie a unui stat contractant reprezentat la şedinţa are dreptul la un vot.O propunere este adoptată dacă numărul de voturi pozitive este:a) cel puţin egal cu o treime din numărul statelor reprezentate în comisie;b) superior numărului de voturi negative.
 + 
Articolul 10Procesele-verbale de şedinţa rezuma deliberările în cele doua limbi.Propunerile şi hotărîrile trebuie să fie înscrise în procesele-verbale textual, în cele doua limbi. În caz de divergenţe, care se referă la hotărîri, între textul francez şi textul german din procesul-verbal, textul francez este hotărîtor.Procesele-verbale se distribuie membrilor cît mai grabnic cu putinta.Dacă aprobarea lor nu poate avea loc în cursul sesiunii, membrii vor comunică secretariatului eventualele modificări într-un termen apropiat.
 + 
Articolul 11Pentru a usura lucrările, comisiile pot sa constituie subcomisii; de asemenea, ele pot sa formeze subcomisii însărcinate sa pregătească anumite probleme pentru o sesiune viitoare.Fiecare subcomisie alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi, la nevoie, un raportor. În orice alte privinte, dispoziţiile art. 1 la 5 şi 8 la 10 sînt aplicabile prin analogie şi subcomisiilor.
 + 
Anexa 6(articolul 60 3) REGULAMENTUL INTERNAŢIONALprivind transportul de mesagerii (RIEx) 1. Nu sînt considerate drept mesagerii decît mărfurile transportate într-un mod deosebit de rapid, în condiţiile unui tarif internaţional.Nu pot fi admise ca mesagerii decît mărfurile care în mod normal pot fi încărcate în vagonul de bagaje al trenurilor de călători. Totuşi, tarifele pot sa prevadă derogări de la aceasta regula.2. Sînt excluse de la transport mărfurile menţionate la art. 3 al prezentei convenţii. Materiile şi obiectele enumerate în anexa 1 la convenţie sau cele care sînt cuprinse în înţelegerile speciale încheiate în temeiul dispoziţiilor art. 4 2 din convenţie nu sînt admise la transport ca mesagerii decît dacă acest mod de transport este prevăzut expres prin anexa 1 sau prin înţelegerile sus-amintite. Tarifele determina dacă alte mărfuri pot fi, de asemenea, excluse de la transport sau pot fi admise în anumite condiţii.3. Expeditiile de mesagerii pot fi predate la transport însoţite de un alt document decît scrisoarea de trasura prevăzută la art. 6 1 din prezenta convenţie. Formularul care urmează a fi folosit şi menţiunile care trebuie sau pot fi înscrise sînt determinate de tarif. În orice caz acest document trebuie să conţină următoarele indicaţii:a) denumirea statiilor de predare şi de destinaţie;b) numele şi adresa predatorului şi destinatarului;c) cîtimea coletelor, descrierea ambalajului şi arătarea naturii mărfurilor;d) denumirea documentelor anexate pentru îndeplinirea formalităţilor cerute de organele vamale şi de alte autorităţi administrative.4. Predatorul este răspunzător de exactitatea menţiunilor şi declaraţiilor înscrise în documentul de transport, fie de către el însuşi, fie de către calea ferată potrivit indicaţiilor sale; el suporta toate consecinţele care rezultă din faptul ca aceste menţiuni sau declaraţii ar fi neregulate, inexacte sau necomplete.5. Mesageriile trebuie să fie transportate cu mijloace rapide, în termenele prevăzute de tarife. Termenele de executare a contractului de transport trebuie, în orice caz, să fie mai reduse decît termenele aplicate expeditiilor de mare viteza.6. Tarifele pot, de asemenea, sa prevadă şi alte derogări de la dispoziţiile prezentei convenţii decît cele care sînt specificate mai sus; cu toate acestea, nu poate fi facuta nici o derogare de la dispoziţiile art. 26, 27, 28, 29, 31, 32, 33 şi 37 la 47 inclusiv din prezenta convenţie.În măsura în care prescripţiile de mai sus, cît şi cele din tarife, nu se opun la aceasta, dispoziţiile prezentei convenţii sînt aplicabile şi transporturilor de mesagerii.
 + 
Anexa 7(articolul 61) REGULAMENT DE ARBITRAJ + 
Articolul 1Numărul arbitrilorTribunalele arbitrale constituite pentru a judeca alte litigii decît cele ivite între state se vor forma din unu, trei sau cinci arbitri, potrivit cu stipulaţiile din compromis.
 + 
Articolul 2Alegerea arbitrilor1. O lista de arbitri este dinainte întocmită. Fiecare stat contractant poate să desemneze cel mult doi dintre supusii săi, specialişti în dreptul internaţional al transporturilor, pentru a fi înscrişi pe lista arbitrilor, întocmită şi ţinuta la zi de guvernul elvetian.2. În cazul cînd compromisul prevede un singur arbitru, acesta este ales prin acordul comun al părţilor.Cînd compromisul prevede trei sau cinci arbitri, fiecare dintre părţi alege unu sau doi arbitri, după caz.Arbitrii aleşi potrivit alineatului precedent desemnează de comun acord pe al treilea sau al cincilea arbitru, după caz, care prezidează tribunalul arbitral.Dacă părţile nu cad de acord asupra alegerii arbitrului unic sau dacă arbitrii aleşi de părţi nu cad de acord asupra desemnării celui de al treilea sau de al cincilea arbitru, după caz, tribunalul arbitral se completează, la cererea oficiului central, cu un arbitru desemnat de preşedintele tribunalului federal elvetian.Tribunalul arbitral se compune din persoane care figurează pe lista menţionată la 1. Cu toate acestea, atunci cînd compromisul prevede cinci arbitri, fiecare dintre părţi poate alege un arbitru care nu figurează pe lista.3. Arbitrul unic, al treilea sau al cincilea arbitru trebuie să fie de o alta cetăţenie decît aceea a părţilor.Intervenţia în litigiu a unui terţ rămîne fără efect asupra compunerii tribunalului arbitral.
 + 
Articolul 3CompromisulPărţile care recurg la arbitraj încheie un compromis, care cuprinde în deosebi:a) obiectul litigiului, determinat într-un mod cît mai precis şi clar cu putinta;b) compunerea tribunalului şi termenele utile pentru numirea arbitrului sau arbitrilor;c) sediul tribunalului.Pentru deschiderea procedurii arbitrale, compromisul trebuie comunicat oficiului central.
 + 
Articolul 4ProceduraTribunalul arbitral stabileşte el însuşi procedura pe care o va urma, ţinînd seama în special de următoarele dispoziţii:a) tribunalul arbitral cercetează şi judeca cauzele cu care este sesizat pe baza dovezilor furnizate de părţi, fără să fie legat, atunci cînd este chemat sa statueze în drept, de interpretarile acestora;b) el nu poate să acorde mai mult sau altceva decît ceea ce a cerut reclamantul, nici mai puţin decît ceea ce pîrîtul a recunoscut ca datorează;c) hotărîrea arbitrală, temeinic motivată, se redactează de către tribunalul arbitral şi se comunică părţilor prin intermediul oficiului central;d) sub rezerva dispoziţiilor contrare de drept imperativ, prevăzute de legea locului unde se afla sediul tribunalului arbitral, hotărîrea arbitrală nu poate fi atacată pe nici o cale, cu excepţia însă a revizuirii sau a nulităţii.
 + 
Articolul 5GrefaOficiul central exercita atribuţiile de grefa a tribunalului arbitral.
 + 
Articolul 6CheltuieliHotărîrea arbitrală fixează spezele şi cheltuielile, inclusiv onorariile arbitrilor şi decide care parte le va plati sau în ce proporţie se vor împărţi între părţi. pregătească anumite probleme pentru o sesiune viitoare.Fiecare subcomisie alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi, la nevoie, un raportor. În orice alte privinte, dispoziţiile art. 1 la 5 şi 8 la 10 sînt aplicabile prin analogie şi subcomisiilor.
 + 
Anexa 3(articolul 57) REGULAMENT DE ARBITRAJ + 
Articolul 1Numărul arbitrilorTribunalele arbitrale constituite pentru a judeca alte litigii decît cele ivite între state se vor forma din unu, trei sau cinci arbitri, potrivit cu stipulaţiile din compromis.
 + 
Articolul 2Alegerea arbitrilor1. O lista de arbitri este dinainte întocmită. Fiecare stat contractant poate să desemneze cel mult doi dintre supusii săi, specialişti în dreptul internaţional al transporturilor, pentru a fi înscrişi pe lista arbitrilor, întocmită şi ţinuta la zi de guvernul elvetian.2. În cazul cînd compromisul prevede un singur arbitru, acesta este ales prin acordul comun al părţilor.Cînd compromisul prevede trei sau cinci arbitri, fiecare dintre părţi alege unu sau doi arbitri, după caz.Arbitrii aleşi potrivit alineatului precedent desemnează de comun acord pe al treilea sau al cincilea arbitru, după caz, care prezidează tribunalul arbitral.Dacă părţile nu cad de acord asupra alegerii arbitrului unic sau dacă arbitrii aleşi de părţi nu cad de acord asupra desemnării celui de-al treilea sau de-al cincilea arbitru, după caz, tribunalul arbitral se completează la cererea oficiului central cu un arbitru desemnat de preşedintele Tribunalului federal elvetian.Tribunalul arbitral se compune din persoane care figurează pe lista menţionată la 1. Cu toate acestea, atunci cînd compromisul prevede cinci arbitri, fiecare dintre părţi poate alege un arbitru care nu figurează pe lista.3. Arbitrul unic, al treilea sau al cincilea arbitru, trebuie să fie de alta naţionalitate decît aceea a părţilor.Intervenţia în litigiu a unui terţ rămîne fără efect asupra compunerii tribunalului arbitral.
 + 
Articolul 3CompromisulPărţile care recurg la arbitraj încheie un compromis, care cuprinde îndeosebi:a) obiectul litigiului, determinat într-un mod cît mai precis şi clar cu putinta;b) compunerea tribunalului şi termenele utile pentru numirea arbitrului sau arbitrilor;c) sediul tribunalului.Pentru deschiderea procedurii arbitrale, compromisul trebuie comunicat oficiului central.
 + 
Articolul 4ProceduraTribunalul arbitral stabileşte el însuşi procedura pe care o va urma, ţinînd seama în special de următoarele dispoziţii:a) tribunalul arbitral cercetează şi judeca cauzele cu care este sesizat pe baza dovezilor furnizate de părţi, fără să fie legat, în cazul în care este chemat sa statueze în drept, de interpretarile acestora;b) el nu poate să acorde mai mult sau altceva decît ceea ce a cerut reclamantul, nici mai puţin decît ceea ce pîrîtul a recunoscut ca datorează;c) hotărîrea arbitrală, temeinic motivată, se redactează de către tribunalul arbitral şi se comunică părţilor prin intermediul oficiului central;d) sub rezerva dispoziţiilor contrare de drept imperativ prevăzute de legea locului unde se afla sediul tribunalului arbitral, hotărîrea arbitrală nu poate fi atacată, pe nici o cale, cu excepţia însă a revizuirii sau a nulităţii.
 + 
Articolul 5GrefaOficiul central exercita atribuţiile de grefa a tribunalului arbitral.
 + 
Articolul 6CheltuieliHotărîrea arbitrală fixează spezele şi cheltuielile, inclusiv onorariile arbitrilor, şi decide care parte le va plati sau în ce proporţie se vor împărţi între părţi. –––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x