CONVENŢIA EUROPEANĂ din 21 martie 1983

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 16/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 19 iulie 1996
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulINLOCUIT DELEGE 296 21/12/2011
ActulINLOCUIT DETRATAT 20/09/2010
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 779 23/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 38 17/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 557 19/09/2017
ActulINLOCUIT DELEGE 296 21/12/2011
ActulREFERIT DELEGE 296 21/12/2011
ActulINLOCUIT DETRATAT 20/09/2010
ActulREFERIT DETRATAT 20/09/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 23 12/10/2009
ActulREFERIT DELEGE 83 05/04/2006
ActulREFERIT DEDECRET 378 03/04/2006
ActulREFERIT DELEGE 495 28/12/2006
ActulREFERIT DECONVENTIE 30/03/2006
ActulREFERIT DEHG 595 21/04/2004
ActulREFERIT DEMEMORANDUM 03/03/2004
ActulREFERIT DEACORD 13/09/2003
ActulCONTINUT DELEGE 76 12/07/1996
ActulRATIFICAT DELEGE 76 12/07/1996
ART. 2REFERIT DELEGE 76 12/07/1996
ART. 3REFERIT DEDECIZIE 3 12/03/2012
ART. 6REFERIT DELEGE 76 12/07/1996
ART. 9REFERIT DEDECIZIE 3 12/03/2012
ART. 9REFERIT DELEGE 83 05/04/2006
ART. 9REFERIT DEACORD 13/09/2003
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 3 12/03/2012
ART. 16REFERIT DELEGE 76 12/07/1996
ART. 17REFERIT DELEGE 76 12/07/1996

asupra transferării persoanelor condamnate*)



––––-Notă *) Traducere.Statele membre ale Consiliului Europei şi celelalte state semnatare ale prezentei convenţii,considerind ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strinsa între membrii săi,dornice sa dezvolte mai mult cooperarea internationala în materie penală,considerind ca aceasta cooperare trebuie să servească intereselor unei bune administrări a justiţiei şi sa favorizeze reintegrarea socială a persoanelor condamnate,considerind ca aceste obiective impun ca străinii, care sunt privati de libertate ca urmare a unei infracţiuni penale, să aibă posibilitatea de a-şi ispasi condamnarea în mediul lor social de origine,considerind ca cel mai bun mijloc de a se ajunge la aceasta este de a-i transfera în propriile lor tari,au convenit următoarele: + 
Articolul 1DefiniţiiÎn înţelesul prezentei convenţii, expresiile:a) condamnare desemnează orice pedeapsa sau măsura privativă de libertate, pronunţată de către un judecător pentru o durată limitată sau nedeterminată în temeiul unei infracţiuni penale;b) hotărâre desemnează o hotărâre judecătorească prin care se pronunţa o condamnare;c) statul de condamnare desemnează statul unde a fost condamnata persoana care poate fi transferata sau care deja a fost transferata;d) statul de executare desemnează statul către care condamnatul poate fi transferat sau a fost deja transferat, în vederea executării condamnării sale.
 + 
Articolul 2Principii generale1. Părţile se angajează să-şi acorde reciproc, în condiţiile prevăzute prin prezenta convenţie, cooperarea cea mai larga posibil în materia transferării persoanelor condamnate.2. O persoana condamnata pe teritoriul unei părţi poate, în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii, să fie transferata pe teritoriul altei părţi, pentru a executa aici condamnarea care i-a fost aplicată. În acest scop, ea îşi poate exprima, fie pe lângă statul de condamnare, fie pe lângă statul de executare, dorinţa de a fi transferata în temeiul prezentei convenţii.3. Transferarea poate fi cerută fie de către statul de condamnare, fie de către statul de executare.
 + 
Articolul 3Condiţiile transferării1. O transferare nu poate avea loc în termenii prezentei convenţii decît în condiţiile următoare:a) condamnatul trebuie să fie resortisant al statului de executare;b) hotărârea trebuie să fie definitivă;c) durata condamnării pe care cel condamnat o mai are încă de executat trebuie să fie de cel puţin 6 luni la data primirii cererii de transferare sau să fie nedeterminată;d) transferul este consimţit de către persoana condamnata sau, dacă în raport cu vârsta sau cu starea fizica ori mintală a acesteia unul dintre cele doua state considera necesar, de către reprezentantul persoanei;e) acţiunile sau omisiunile care au dat naştere condamnării trebuie să constituie o infracţiune penală în raport cu dreptul statului de executare sau ar trebui sa constituie o astfel de infracţiune, dacă ar fi survenit pe teritoriul sau; şif) statul de condamnare şi statul de executare trebuie să se pună de acord asupra acestei transferări.2. În cazuri excepţionale, unele părţi pot conveni o transferare chiar dacă durata condamnării pe care cel condamnat o are încă de executat este inferioară celei prevăzute la paragraful 1 c).3. Orice stat poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa indice, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, ca înţelege sa excludă aplicarea vreuneia dintre procedurile prevăzute la art. 9 paragraful 1 a) şi b) în relaţiile sale cu celelalte părţi.4. Orice stat poate, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa definească, în ceea ce-l priveşte, termenul resortisant în înţelesul prezentei convenţii.
 + 
Articolul 4Obligaţia de a furniza informaţii1. Orice condamnat căruia i se pot aplica prevederile prezentei convenţii trebuie să fie informat de către statul de condamnare despre conţinutul exact al prezentei convenţii.2. Dacă condamnatul şi-a exprimat, pe lângă statul de condamnare, dorinţa de a fi transferat în temeiul prezentei convenţii, acest stat trebuie să informeze despre aceasta statul de executare cît mai curînd posibil, după rămînerea definitivă a hotărârii.3. Informaţiile trebuie să cuprindă:a) numele, data şi locul naşterii condamnatului;b) dacă este cazul, adresa sa în statul de executare;c) o prezentare a faptelor care au atras condamnarea;d) natura, durata şi data începerii executării condamnării.4. Dacă condamnatul şi-a exprimat, pe lângă statul de executare, dorinţa de a fi transferat în temeiul prezentei convenţii, statul de condamnare comunică acestui stat, la cererea sa, informaţiile prevăzute la paragraful 3 de mai sus.5. Condamnatul trebuie să fie informat în scris despre orice demers întreprins de către statul de condamnare sau de către statul de executare în aplicarea paragrafelor precedente, ca şi despre orice hotărâre luată de către vreunul dintre cele doua state cu privire la cererea de transferare.
 + 
Articolul 5Cereri şi raspunsuri1. Cererile de transferare şi răspunsurile trebuie formulate în scris.2. Aceste cereri trebuie să fie adresate de către Ministerul de Justiţie al statului solicitant Ministerului de Justiţie al statului solicitat. Răspunsurile trebuie comunicate pe aceleaşi cai.3. Orice parte poate, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa indice faptul ca ea va utiliza alte cai de comunicare.4. Statul solicitat trebuie să informeze statul solicitant, în cel mai scurt timp, despre hotărârea sa de a accepta sau de a refuza transferarea cerută.
 + 
Articolul 6Înscrisurile ajutatoare1. Statul de executare trebuie, la cererea statului de condamnare, sa furnizeze acestuia din urma:a) un document sau o declaraţie care să indice ca persoana condamnata este resortisant al acelui stat;b) o copie de pe dispoziţiile legale ale statului de executare din care să rezulte ca acţiunile sau omisiunile care au dat loc condamnării în statul de condamnare constituie o infracţiune penală în raport cu dreptul statului de executare sau ar constitui o astfel de infracţiune, dacă ele ar surveni pe teritoriul sau;c) o declaraţie conţinând informaţiile prevăzute la art. 9 paragraful 2.2. Dacă se cere o transferare, statul de condamnare trebuie să furnizeze statului de executare următoarele documente, cu excepţia cazului în care unul sau celălalt dintre cele doua state ar fi indicat deja ca el nu şi-ar da acordul de transferare:a) o copie, certificată pentru conformitate, de pe hotărâre şi de pe dispoziţiile legale aplicabile;b) indicarea duratei condamnării deja executate, inclusiv informaţii asupra oricărei detentii provizorii, reduceri a pedepsei sau altui act privind executarea condamnării;c) o declaraţie constatind consimţământul de transferare, asa cum se prevede în art. 3 paragraful 1 d);d) de fiecare data când va fi cazul, orice raport medical sau social despre condamnat, orice informaţie asupra tratamentului sau în statul de condamnare şi orice recomandare pentru continuarea tratamentului sau în statul de executare.3. Statul de condamnare şi statul de executare pot, atât unul cît şi celălalt, să solicite primirea oricăruia dintre documentele sau declaraţiile prevăzute la paragrafele 1 şi 2 de mai sus, înainte de a face o cerere de transferare sau de a lua hotărârea de acceptare sau de refuzare a transferării.
 + 
Articolul 7Consimtamint şi verificare1. Statul de condamnare va proceda în asa fel încât persoana care trebuie să-şi dea consimţământul la transferare în temeiul art. 3 paragraful 1 d) sa o facă de buna-voie şi în deplina cunoştinţa de consecinţele juridice care decurg din aceasta. Procedura de urmat cu privire la aceasta va fi guvernata de legea statului de condamnare.2. Statul de condamnare trebuie să dea statului de executare posibilitatea sa verifice, prin intermediul unui consul sau al altui funcţionar desemnat de acord cu statul de executare, ca acest consimtamint a fost dat în condiţiile prevăzute în paragraful precedent.
 + 
Articolul 8Consecinţele transferării pentru statul de condamnare1. Preluarea în sarcina a condamnatului de către autorităţile statului de executare are drept efect suspendarea executării condamnării în statul de condamnare.2. Statul de condamnare nu mai poate executa condamnarea atunci când statul de executare considera executarea condamnării ca fiind terminată.
 + 
Articolul 9Consecinţele transferării pentru statul de executare1. Autorităţile competente ale statului de executare sunt datoare:a) fie sa continue executarea condamnării imediat sau în baza unei hotărâri judiciare sau administrative, în condiţiile enunţate la art. 10;b) fie sa schimbe condamnarea, printr-o hotărâre a acestui stat, data într-o procedură judiciară sau administrativă, inlocuind astfel sancţiunea aplicată în statul de condamnare printr-o sancţiune prevăzută în legislaţia statului de executare pentru aceeaşi infracţiune, în condiţiile enunţate la art. 11.2. Statul de executare trebuie, dacă cererea i-a fost facuta, sa indice statului de condamnare, înainte de transferarea persoanei condamnate, care anume dintre aceste proceduri o va urma.3. Executarea condamnării este guvernata de legea statului de executare şi acest stat este singurul competent pentru a lua toate hotărârile corespunzătoare.4. Orice stat al cărui drept intern împiedica să fie folosită vreuna dintre procedurile prevăzute la paragraful 1 pentru a se executa măsurile al căror obiect îl formează, pe teritoriul unei alte părţi, persoane care, ţinând seama de starea lor mintală, au fost declarate penalmente iresponsabile pentru săvârşirea unei infracţiuni, şi care este dispus sa ia în sarcina aceste persoane în vederea continuării tratamentului lor, poate, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa indice procedurile pe care înţelege să le urmeze în aceste cazuri.
 + 
Articolul 10Continuarea executării1. În caz de continuare a executării, statul de executare este legat de natura juridică şi durata sancţiunii asa cum rezultă ele din condamnare.2. Totuşi, dacă natura sau durata acestei sancţiuni este incompatibilă cu legislaţia statului de executare, sau dacă legislaţia acestui stat o impune, statul de executare poate, prin hotărâre judiciară sau administrativă, sa adapteze aceasta sancţiune la pedeapsa ori măsura prevăzută de propria sa lege pentru infracţiuni de aceeaşi natură.Aceasta pedeapsa sau măsura corespunde, atât cît este posibil, în ceea ce priveşte natura sa, celei aplicate prin condamnarea de executat. Ea nu poate să agraveze prin natura sau durata sa sancţiunea pronunţată în statul de condamnare, nici să depăşească maximul prevăzut prin legea statului de executare.
 + 
Articolul 11Schimbarea condamnării1. În cazul schimbării condamnării, se aplică procedura prevăzută de legislaţia statului de executare. Din momentul schimbării, autoritatea competentă:a) va fi legată de constatarea faptelor în măsura în care acestea figurează în mod explicit sau implicit în hotărârea pronunţată în statul de condamnare;b) nu va putea schimba o sancţiune privativă de libertate printr-o sancţiune pecuniară;c) va deduce integral din pedeapsa perioada de privatiune de libertate deja executată de către condamnat; şid) nu va agrava situaţia penală a condamnatului şi nu va fi ţinuta de limita inferioară a sancţiunii eventual prevăzute de legislaţia statului de condamnare pentru infracţiunea sau infracţiunile săvârşite.2. Atunci când procedura de schimbare are loc după transferarea persoanei condamnate, statul de executare va menţine acea persoana în detenţie sau va lua alte măsuri în scopul de a asigura prezenta ei în statul de executare până la finalizarea acestei proceduri.
 + 
Articolul 12Graţierea, amnistia, comutareaFiecare parte poate acorda graţierea, amnistia sau comutarea pedepsei în conformitate cu constituţia sa sau cu celelalte reglementări juridice ale sale.
 + 
Articolul 13Revizuirea hotărâriiNumai statul de condamnare are dreptul de a statua asupra oricărei forme de recurs vizind revizuirea hotărârii.
 + 
Articolul 14Încetarea executăriiStatul de executare trebuie să pună capăt executării condamnării de îndată ce a fost informat de către statul de condamnare despre orice hotărâre sau măsura care are ca efect înlăturarea caracterului executoriu al condamnării.
 + 
Articolul 15Informaţii privind executareaStatul de executare va furniza informaţii statului de condamnare în ce priveşte executarea condamnării:a) atunci când considera încheiată executarea condamnării;b) în cazul în care condamnatul evadeaza înainte ca executarea condamnării sa fi luat sfârşit; sauc) dacă statul de condamnare îi solicita un raport special.
 + 
Articolul 16Tranzitul1. O parte trebuie, în conformitate cu propria sa legislaţie, sa consimtă la o cerere de tranzit a unui condamnat pe teritoriul sau, dacă cererea a fost formulată de către o altă parte care ea însăşi s-a înţeles cu o altă parte sau cu un stat terţ asupra transferării unui condamnat spre sau dinspre teritoriul sau.2. O parte poate refuza sa acorde tranzitul:a) dacă condamnatul este unul dintre resortisantii săi; saub) dacă infracţiunea care a dat loc la condamnare nu constituie infracţiune conform legislaţiei sale.3. Cererile de tranzit şi răspunsurile trebuie comunicate pe căile menţionate prin dispoziţiile art. 5 paragrafele 2 şi 3.4. O parte poate consimţi la o cerere de tranzit al unui condamnat pe teritoriul sau, formulată de către un stat terţ, dacă acesta din urma a convenit cu o altă parte asupra transformarii spre sau dinspre teritoriul sau.5. Partea căreia îi este cerută tranzitarea poate menţine condamnatul în detenţie pe perioada strict necesară tranzitarii teritoriului ei.6. Partea solicitată sa acorde tranzitul poate fi invitata sa dea asigurarea ca persoana condamnata nu va fi nici urmărită, nici deţinută, sub rezerva aplicării paragrafului precedent, nici supusă vreunei alte restrictii a libertăţii sale individuale pe teritoriul statului de tranzit, pentru fapte sau condamnări anterioare plecării sale de pe teritoriul statului de condamnare.7. Nici o cerere de tranzit nu este necesară, dacă se foloseşte calea aeriană pe deasupra teritoriului unei părţi şi nu este prevăzută nici o aterizare. Cu toate acestea, fiecare stat poate, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, în momentul semnării sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa pretindă a-i fi notificată orice tranzitare pe deasupra teritoriului sau.
 + 
Articolul 17Limbile folosite şi cheltuielile1. Informaţiile, în temeiul art. 4 paragrafele 2-4, trebuie să fie făcute în limba părţii căreia îi sunt adresate sau în una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei.2. Sub rezerva paragrafului 3 de mai jos, nici o traducere a cererilor de transferare sau a documentelor ajutatoare acestora nu este necesară.3. Orice stat poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa pretindă ca cererile de transferare şi înscrisurile ajutatoare să fie însoţite de o traducere în limba proprie sau într-una din limbile oficiale ale Consiliului Europei, ori în aceea dintre aceste limbi pe care el o va indica. El poate, cu aceasta ocazie, sa declare ca este dispus sa accepte traduceri în orice alta limba în plus faţă de limba oficială sau de limbile oficiale ale Consiliului Europei.4. În afară excepţiei prevăzute la art. 6 paragraful 2 a), documentele transmise în aplicarea prezentei convenţii nu au nevoie să fie certificate.5. Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentei convenţii sunt în sarcina statului de executare, cu excepţia cheltuielilor ocazionate exclusiv pe teritoriul statului de condamnare.
 + 
Articolul 18Semnarea şi intrarea în vigoare1. Prezenta convenţie este deschisă semnării statelor membre ale Consiliului Europei şi statelor membre care au participat la elaborarea ei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data la care trei state membre ale Consiliului Europei îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi legate prin convenţie, conform dispoziţiilor paragrafului 1.3. Pentru orice stat semnatar care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi legat prin convenţie, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
 + 
Articolul 19Aderarea statelor nemembre1. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea, după ce va fi consultat statele contractante, sa invite orice stat nemembru al consiliului şi care nu este menţionat în art. 18 paragraful 1 sa adere la prezenta convenţie, printr-o hotărâre luată cu majoritatea prevăzută în art. 20 lit. d) al Statutului Consiliului Europei şi cu unanimitatea reprezentanţilor statelor contractante având dreptul sa ocupe un loc în comitet.2. Pentru orice stat aderant, convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentului de aderare pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.
 + 
Articolul 20Aplicarea teritorială1. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul sau teritoriile cărora li se vor aplica prevederile prezentei convenţii.2. Orice stat poate, în orice alt moment următor, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, sa extindă aplicarea prezentei convenţii la orice alt teritoriu desemnat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare cu privire la acest teritoriu în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii declaraţiei de către secretarul general.3. Orice declaraţie facuta în virtutea celor două paragrafe precedente va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat în aceasta declaraţie, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efect în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii notificării de către secretarul general.
 + 
Articolul 21Aplicarea în timpPrezenta convenţie se va aplica executării condamnărilor pronunţate fie înainte, fie după intrarea sa în vigoare.
 + 
Articolul 22Raporturile cu alte convenţii şi acorduri1. Prezenta convenţie nu va aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care decurg din tratatele de extrădare şi din alte tratate de cooperare internationala în materie penală, care prevăd transferarea detinutilor în scop de confruntare sau de depunere de mărturie.2. Atunci când doua sau mai multe părţi au încheiat sau vor încheia un acord sau un tratat asupra transferării condamnaţilor, ori atunci când au stabilit sau vor stabili în alt mod relaţiile lor în acest domeniu, ele vor avea facultatea să aplice sus-mentionatul acord, tratat sau aranjament în locul prezentei convenţii.3. Prezenta convenţie nu va aduce atingere dreptului statelor care sunt părţi la Convenţia europeană asupra recunoaşterii internaţionale a hotărîrilor represive de a încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale privind problemele reglementate prin aceasta convenţie, pentru a-i completa dispoziţiile sau pentru a facilita aplicarea principiilor din care ea se inspira.4. Dacă o cerere de transferare cade în domeniul de aplicare al prezentei convenţii şi al Convenţiei europene asupra recunoaşterii internaţionale a hotărîrilor represive sau al vreunui alt acord sau tratat asupra transferării condamnaţilor, statul solicitant trebuie, atunci când se formulează cererea, sa precizeze în temeiul cărui instrument este formulată cererea.
 + 
Articolul 23Reglementarea amiabilaComitetul european pentru problemele criminale va urmări aplicarea prezentei convenţii şi va facilita, la nevoie, reglementarea amiabila a oricărei dificultăţi de aplicare.
 + 
Articolul 24Denunţarea1. Orice parte poate, în orice moment, sa denunţe prezenta convenţie, adresind o notificare secretarului general al Consiliului Europei.2. Denunţarea va produce efecte din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data primirii notificării de către secretarul general.3. Cu toate acestea, prezenta convenţie va continua să se aplice executării condamnărilor persoanelor transferate în conformitate cu sus-menţionată convenţie, înainte ca denunţarea să-şi producă efectul.
 + 
Articolul 25NotificăriSecretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la elaborarea prezentei convenţii, precum şi oricărui alt stat care a aderat la aceasta:a) orice semnatura;b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;c) orice data de intrare în vigoare a prezentei convenţii în conformitate cu art. 18 paragrafele 2 şi 3, art. 19 paragraful 2 şi art. 20 paragrafele 2 şi 3;d) orice alt act, declaraţie, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta convenţie.Drept pentru care, subsemnatele, fiind special autorizate în acest scop, au semnat prezenta convenţie.Adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, în limbile franceza şi engleza, cele doua texte având valoare egala, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii de pe aceste texte, conforme cu originalul, fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei, statelor nemembre care au participat la elaborarea prezentei convenţii şi oricărui stat invitat sa adere la aceasta.–––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x