CONDIŢII GENERALE din 12 martie 1991

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

privind memorandumurile de finanţare

MemorandumdefinanţaredintreGuvernulRomânieişiComisiaEuropeanăreferitorlaProgramulnaţionalPHARE2003pentruRomânia,semnatla

2decembrie2003,ratificatprinOrdonanţade

urgenţăaGuvernuluinr.43/20042-91

MEMORANDUMDEFINANŢARE*)

*)Memorandumuldefinanţareestereprodusînfacsimil.

expiră perioada de efectuare a plăţilor din FINANŢAREA NERAMBURSABILĂ CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4 - ADRESE

Corespondenţa referitoare la executarea MĂSURII, având menţionate numărul şi titlul MĂSURII, va fi adresată următoarelor persoane:

pentru BENEFICIAR: pentru COMUNITATE:

Dl Alexandru Fărcaş Ministrul Integrării Europene Guvernul României

Str. Apolodor nr. 17 latura Nord, sector 5 Bucureşti

România

Fax: 00 40 1 336 85 09

Delegaţia CE la Bucureşti Str. Jules Michelet nr.18-20 010463 Bucureşti

România

Fax: 00 40 1 212 88 08

ARTICOLUL 5 - NUMĂRUL DE EXEMPLARE ORIGINALE

Prezentul memorandum este redactat în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 6 - INTRAREA ÎN VIGOARE

Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Nici o cheltuială efectuată înainte de această dată nu este eligibilă în cadrul FINANŢĂRII NERAMBURSABILE CE.

Anexele sunt considerate ca făcând parte integrantă din prezentul memorandum.

Încheiat la Bucureşti Data

Din partea BENEFICIARULUI

Încheiat la Bucureşti Data

Din partea COMUNITĂŢII

Dl Vasile Puşcaş

Ministrul interimar al Integrării Europene Coordonator Naţional al Asistenţei

Anexe:

1. 1. Acord-cadru (Anexele A şi B)

2. 2. Dispoziţii speciale (Anexa C)

3. 3. Transparenţă/Publicitate (Anexa D)

4. 4. Alocări bugetare totale (Anexa E)

Dl Jonathan Scheele

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în

România

Anexa 1 (A şi B)

ACORD CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează "Comisia", acţionând pentru şi

în numele Comunităţii Economice Europene, denumitâ în cele ce urmează "Comunitatea"

pe de o parte, şi

România

de cealaltă parte

şi împreună denumite "părţi contractante",

având în vedere faptul că România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţă PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr.3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr.2698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul că este convenabilă menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţă al Comunităţii,

AU CONVENIT DUPĂ CUM URMEAZĂ:

ARTICOLUL I

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în Regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest Acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare 'memorandum de finanţare''), pentru care este oferit un model în anexa nr.2(C).

România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

ARTICOLUL2

Fiecare MĂSURĂ finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din Anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

ARTICOLUL3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terţă parte, stat sau agenţie.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice dispută legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în Anexa B.

ARTICOLUL6

Acest Acord este întocmit în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 7

Acest Acord va intra în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti

în ziua de 12 martie 1991

Întocmit la Bucureşti

în ziua de 12 martie 1991

Eugen Dijmărescu Ministru de stat ROMÂNIA

Frans Andriessen

Vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA

Anexa 1 {A}

ANEXA A

CONDITII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANTARE

În aceste Condiţii generale termenul de "Beneficiar" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I - FINANTAREA PROIECTELOR

ARTICOLUL 1 - OBLIGATIA COMUNITÂTII

Angajamentul Comunităţii, numit în cele ce wmează "finanţarea gratuită a CEE", a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se va desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE, vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2 - DISPONIBILITATEA FINANŢĂRII ORATUIIB A CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fond_uri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibila în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3 - CHELTUIREA

Contractele sunt eligibile pentru plaţi în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandwnului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionalâ a acestei perioade trebuie sa fie aprobatâ de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II - ACIDZITIONAREA

ARTICOLUL 4 - GENERALITĂŢI

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnică va

fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5 - CONDITII DE PARTICIPARE

l. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespW1Zător.

1. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PRARE.

   ARTICOLUL 6 - DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD

   Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

   • - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

   • - încheierea contractelor prin acord direct;

   • - realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7 - ACORDAREA CON1RACTELOR DE LUCRĂRI SI LIVRĂRI

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi valori tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât de repede posibil.

ARTICOLUL 8 - CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICĂ

1. 1. Contractele de Cooperare Tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2. 2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3. 3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va proprn1e o Jistă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.

4. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul,.

5. 5. Când există recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III - ACORDAREA DE FACILITĂTI

ARTICOLUL 9 - PRNILEGII GENERALE

Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL IO - FACILITĂTI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE ŞI REZIDENTĂ

în cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justificâ aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va pennite personalului care ia parte ia contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11 - IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT

Beneficiarul va acorda 'permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12 - CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTARE

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, confonn reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13 - IMPOZITARE şi VAMĂ

I. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE .

1. 2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului f'ară a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

   Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.

2. 3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

3. 4. Persoanelor fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

4. 5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective unnând să fie re-exportate sau să se dispună de ele în ţară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

5. 6. Persoanele fizice şi juridice ce importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel,,vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV -EXECUTAREA CONTRACTELOR

ARTICOLUL 14 - ORIGINEA LIVRÂRILOR

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15 - PROCEDURJ DE EFECTUARE A PLÂTILOR

1. 1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în Unităţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua prece entă efectuării plăţii.

3. 3. Beneficiaru-I şi Comisia vor lua toate măsurile ·necesare pentru a-asigura execuţia plăţilor în

• • cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V -COLABORAREA DIN1RE COMISIE SI BENEFICIAR

ARTICOLUL 16 - INSPECTIE SI EVALUARE

1. 1. Comisia va avea dreptul să-şi trimită proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune te că sau financiară sau de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. 1n orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

   Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2. 2. Beneficiarul:

   1. a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

   2. b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toa.tă documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în

baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17 - URMĂRIREA MĂSURILOR

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, confonn planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI - PREVEDERI GENERALE SI FINALE

ARTICOLUL 18-CONSULTĂRI-DISPUTE

1. 1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2. 2. În situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19 - ANUNT - ADRESE

Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă fonna unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivâ. În caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

Anexa 1 (8)

ANEXAB

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare Ia memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiţi după cum unnează:

• - wi arbitru va fi numit de Beneficiar;

• - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

• - al treilea arbitru (numit în continuare şi '"conducător") va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

PHARE/2003/005-551.01.01

Dezvoltarea 'i diversificarea activită'ilor de protec'ie a copilului (Continuarea sprijinului pentru programul „Copiii mai întâi") (11,50 MEUR)

PHARE/2003/005-551.01.02

Accesul la educa'ie pentru categoriile defavorizate (9,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.01.03

Construc'ia institu'ională în domeniul luptei împotriva discriminării (9,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.01.04

Sprijinirea reformei sistemului de protec'ie a persoanelor cu handicap (7,50 MEUR)

PHARE/2003/005-551.01.05

Consolidarea societă'ii civile în România (6,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.02.01

Implementarea sistemului de cadastru 'i de înregistrare a drepturilor imobiliare în România (5,60 MEUR)

Componenta 1

În cadrul acestei componente, următoarele rezultate vor fi obţinute printr-un acord de twinning:

1. 1. Sisteme de gestionare, planificare, asigurare a calităţii şi monitorizare care sunt realizate şi funcţionează cu actualizări lunare care includ toate birourile instituţiilor partenere;

2. 2. Structuri de coordonare comune consolidate la nivel naţional şi local între instituţiile partenere;

3. 3. Programe de formare şi cursuri concepute şi pregătite în vederea constnnru capacităţii la nivel naţional; formarea managerilor, a formatorilor şi specialiştilor şi organizarea de vizite de studii;

4. 4. Proceduri şi standarde armonizate, simplificate şi standardizate, inclusiv standardizarea definiţiilor şi a formatelor identificatorilor şi a datelor esenţiale pentru toate tipurile de proprietăţi imobiliare şi entităţi;

5. 5. Propunerea de amendamente la cadrul legislativ necesare în vederea armonizării, înregistrării sistematice şi soluţionării conflictelor;

6. 6. Analizarea cerinţelor utilizatorului şi îmbunătăţirea semnificativă a livrării serviciilor;

7. 7. Propunerea de strategii şi planuri de acţiune în vederea optimizării serviciilor oferite de instituţiile partenere categoriilor mari de utilizatori;

8. 8. Inventarierea datelor relevante din alte registre sau organizaţii. Propuneri de principiile privind schimburile de date, stabilirea preţurilor serviciilor şi acorduri oficiale cu partenerii cu care se colaborează;

9. 9. Propuneri de utilizare a datelor privind cadastrul şi drepturile imobiliare în vederea evaluării şi impozitării imobilului;

10. 10. Propuneri referitoare la rolul datelor privind cadastrul şi drepturile imobiliare în vederea construirii Sistemului Integrat de Administrare şi Control - Sistemul de Identificare a Terenurilor.

11. 11. Analiza economică a domeniului cadastral şi al înregistrării terenului;

    Componenta 2

    În cadrul acestei componente următoarele rezultate vor fi obţinute prin intennediul asistenţei tehnice şi prin crearea unui sistem informatic:

    1. 1. Concepţie şi specificaţii actualizate ale sistemului naţional infonnatic (bazate pe experienţa lucrului în teren în cadrul operaţiunilor finanţate prin proiectul Băncii Mondiale);

    2. 2. Sistem funcţional integrat de monitorizare şi planificare a producţiei, cu actualizări lunare ale planurilor şi rapoartelor privind funcţionarea;

    3. 3. Strategiile şi metode de conversie digitală şi migrarea datelor importante ale birourilor de carte funciară;

    4. 4. Strategii şi metode de conversie a vechilor cărţi funciare în Legea 7 şi de înregistrare sistematică în general;

    5. 5. Metodologia şi materialul pregătit în vederea campaniei de informare publică; campanii organizate în vederea sprijinirii activităţilor de înregistrare sistematică;

Componenta 3

În cadrul acestei componente, se vor obţine următoarele rezultate prin contracte Phare de asistenţă tehnică şi achiziţii publice şi în cadrul a două contracte finanţate de către guvern:

1. 1. Birourile de cadastru şi de carte funciară dotate cu echipamentul necesar pentru efectuarea înregistrării generale şi infrastructura informatică de gestionare a datelor şi a sistemului corespunde cerinţelor privind capacitatea de înregistrare generală;

2. 2. Accelerarea introducerii controlului la bază pentru lucrările de cadastru coordonate cu planificarea înregistrării generale;

3. 3. Accelerarea determinărilor şi anchetelor privind limitele administrative ş1

   intravilane;

4. 4. Realizarea de hărţi cu index cadastral pentru zonele de mare prioritate (Ilfov/Bucureşti şi zona-pilot din zona vechii cărţi funciare, în total aproximativ 2500 kni2);

5. 5. Realizarea de hărţi de bază pentru cadastru, incluzând încă 27 OOO kni2.

Cofinanţarea în cadrul acestui proiect se va desfăşura în paralel şi va fi utilizată pentru achiziţia de materiale şi hărţi ortofotografice şi pentru finanţarea fotografiei aeriene.

PHARE/2003/005-551.02.02

Consolidarea Băncii Na'ionale a României în domeniile legate de acquis-ul comunitar (4,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.02.03

Întărirea capacită'ii de analiză, de previziuni macroeconomice 'i de elaborare a politicilor economice de către Comisia Na'ională de Prognoză (1,80 MEUR)

PHARE/2003/005-551.03.01

Sprijinirea procesului de reformă a administra'iei publice în România (4,38 MEUR)

PHARE/2003/005-551.03.02

Consolidarea capacită'ii administrative a Parlamentului României (2,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.03.03

Dezvoltarea capacită'ii în cadrul administra'iei române'ti de a gestiona 'i a monitoriza fondurile UE de preaderare într-un mod adecvat 'i eficient (11,015 MEUR)

1. 2. Portofoliu nealocat pentru construcţie instituţională

   În cadrul proiectului, se creează un portofoliu pentru proiecte de construcţie instituţională încă nespecificate, destinate fumizării de asistenţă guvernului român în rezolvarea nevoilor specifice urgente şi neprevăzute identificate în cursul procesului de negociere a aderării, în raportul periodic, în Parteneriatul de aderare, pe parcursul evaluărilor la nivel de experţi sau în alte contexte relevante. Proiectele vor da rezultatele scontate prin consultarea funcţionarilor din statele membre în cadrul proiectelor standard de twinning sau a proiectelor de înfrăţire instituţională pe termen scurt (twinning light) şi/sau a asistenţei tehnice furnizate de experţi angajaţi în firme de consultanţă.

   Deciziile privind finanţarea proiectelor în cadrul facilităţii vor fi adoptate de comun acord de către Coordonatorul Naţional al Asistenţei şi serviciile Comisiei.

2. 3. Formarea funcţionarilor în managementul ciclului de proiect

   Proiectul răspunde necesităţii de a continua întărirea capacităţilor atât în cadrul structurilor naţionale de coordonare pentru asistenţă de preaderare, cât şi în cadrul unităţilor de implementare a proiectelor (UTP) ataşate ministerelor şi altor instituţii româneşti, în vederea pregătirii, implementării şi monitorizării programelor de preaderare într-un mod sistematic şi adecvat. Formarea în cadrul acestui proiect va fi compatibilă cu eforturile generale de întărire a posibilităţilor de formare în contextul reformei administraţiei publice. Fonnarea în cadrul acestui proiect va pune un accent deosebit pe realizarea unei îmbunătăţiri rapide a eficienţei operaţionale a organismelor implicate în asistenţa de preaderare.

   Formarea, care se va desfăşura prin intermediul unuia sau mai multor contracte de asistenţă tehnică, va fi strâns legată de ciclul de programare şi punere în aplicare şi va întări capacitatea de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a activităţii de concepere de proiecte, de a documenta proiectele (fişe de proiect, termeni de referinţă, documente de licitaţie) în conformitate cu cerinţele instrumentelor de preaderare, de a supraveghea şi a monitoriza punerea în aplicare a programelor şi de a face evaluări. Conceperea activităţilor de formare în cadrul acestui contract va ţine seama de sprijinul similar furnizat în cadrul programelor Phare anterioare şi va oferi şi o continuare mai avansată a acestei formări funcţionarilor care au beneficiat deja de prima rundă de fonnare.

   Formarea în managementul ciclului de proiect în domeniul cerinţelor specifice ale ISPA va fi fumizată prin asistenţă tehnică în cadrul programului ISPA şi nu în cadrul acestui proiect.

3. 4. Asistenţă tehnică pentru Ministerul Integrării Europene privind programarea, monitorizarea şi evaluarea

În cadrul acestei componente a proiectului, o echipă de asistenţă tehnică va asista Ministerul Integrării Europene în îmbunătăţirea calităţii documentelor de programare, întărirea capacităţii de evaluare şi crearea unui sistem propriu de monitorizare şi evaluare.

PHARE/2003/005-551.03.04

Sprijinirea Ministerului Finan'elor Publice în aplicarea strategiei informa'ionale (10,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.01

Proiectarea unui Sistem integrat de administrare 'i control - SIAC în România 'i sprijinirea elaborării unei strategii de consolidare a fermelor (1,50 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.02

Întărirea capacită'ii de gestionare a acquis-ului în domeniul veterinar (4,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.03

Asisten'ă pentru aplicarea noilor măsuri de siguran'ă prevăzute de legisla'ia europeană în domeniul transportului rutier (7,30 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.04

Dezvoltarea durabilă a sistemului statistic din România (3,30 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.05

Program pentru sprijinirea construc'iei institu'ionale al Ministerului Muncii, Solidarită'ii Sociale 'i Familiei (0,80 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.07

Îmbunătă'irea eficien'ei sistemului românesc de supraveghere a sănătă'ii în muncă 'i de control al bolilor profesionale, al afec'iunilor legate de locul de muncă 'i al leziunilor datorate unor riscuri profesionale (3,00 MEUR)

sociali / factorilor de decizie (guvern) în special cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă ca factor major de sănătate publică.

În special, acesta va sprijini:

• • crearea unui sistem naţional de sănătate şi securitate în muncă, care să eficientizeze utilizarea resurselor şi instituţiilor existente;

• • creşterea numărului de personal calificat în sistemul de sănătate ocupaţională;

• • creşterea eficienţei organismelor consultative, de supraveghere şi de inspecţie (direcţii de sănătate publică, institute de sănătate publică).

  Rezultatele preconizate vor fi obţinute prin punerea în practică a următoarelor tipuri de activităţi care să fie desfăşurate în cadrul componentelor de construcţie instituţională şi investiţii ale proiectului:

  Componenta I. Construcţia instituţională

  Subcomponenta I. Construcţia si dezvoltarea instituţională

• • Constituirea unui comitet executiv interministerial compus din factori de decizie din instituţiile implicate;

• • Crearea unui Mecanism naţional de referinţă (MNR) printr-o reţea de profesionişti în domeniul sănătăţii ocupaţionale din diverse instituţii active în sistem şi elaborarea unui plan de lucru;

• • Elaborarea unui plan practic de integrare a sănătăţii ocupaţionale în inspecţia al locul de muncă şi de coordonare a activităţilor între cele două autorităţi (Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei);

• • Analiza sistemului actual de raportare pentru bolile profesionale;

• • Evaluarea situaţ1e1 actuale a României în ceea ce priveşte serviciile multidisciplinare de sănătate şi securitate în muncă;

• • În ceea ce priveşte asigurarea calităţii şi managementul calităţii, conceptul de calitate a sănătăţii şi securităţii în muncă în România va fi definit de reprezentanţii Institutului de Sănătate Publică, cu implicarea inspectoratelor de muncă.

  Subcomponenta2.Promovareas1informarea  cuprivirela  serviciiledesănătateocupaţională

• • Evaluarea situaţiei României cu privire la măsura în care se folosesc metode moderne de promovare şi comunicare în domeniul sănătăţii ocupaţionale;

• • Elaborarea unei propuneri de Reţea naţională de informare privind sănătatea şi securitatea în muncă;

• • Elaborarea unei liste de propuneri de activităţi pilot referitoare la o campanie de promovare şi informare pentru a doua parte a perioadei proiectului;

• • Lansarea unei campanii la nivel naţional pentru sănătate şi securitate în muncă în ultimul trimestru al perioadei proiectului, pe baza experienţei dobândite din activităţile pilot;

  Subcomponenta 3. Educatie si formare

• • Evaluarea nevoilor privind specializările profesionale în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă în România;

• • Pe lângă evaluarea acestor nevoi, se va alcătui şi o listă a profilurilor profesionale şi se va realiza o analiză a nevoilor de formare;

• • Elaborarea unei strategii de formare pentru evaluarea riscului la locul de muncă (ţinând seama de planurile.de formare deja existente cu privire la nevoile locale);

• • Formarea unor profesionişti în domeniul sănătăţii ocupaţionale, pe baza strategiei elaborate;

• • Stabilirea unor criterii de notificare şi evaluare a handicapului în vederea acordării de compensaţii pentru bolile profesionale;

  Componenta II. Investiţii

• • Echipamente de laborator vor fi fumizate laboratoarelor secţiilor de sănătate ocupaţională din cadrul Institutelor de Sănătate Publică, pentru ca acestea să poată face parte din reţeaua Mecanismului naţional de referinţă, aducând standardul tehnic al instalaţiilor de laborator din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă la nivel european. Echipamentele fumizate laboratoarelor vor îmbunătăţi calitatea şi uniformitatea testelor de laborator în întreaga ţară;

• • Echipamente pentru măsurători instantanee în teren vor fi furnizate unităţilor de sănătate ocupaţională din cadrul Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) ca sprijin pentru acţiunile de prevenire la locul de muncă;

• • Se vor achiziţiona echipamente pentru unităţile de sănătate ocupaţională ale DJSP şi pentru secţiile de sănătate ocupaţională din cadrul Institutelor de sănătate publică, în vederea îmbunătăţirii sistemului de comunicaţii;

• • Se vor achiziţiona echipamente pentru învăţământul la distanţă.

PHARE/2003/005-551.04.08

Îmbunătă'irea responsabilită'ii 'i transparen'ei în alocarea 'i folosirea resurselor în domeniul sănătă'ii (3,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.09

Întărirea capacită'ii de reglementare în sectorul energiei (1,60 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.10

Îmbunătă'irea capacită'ii institu'ionale a Autorită'ii Na'ionale de Reglementare în Comunica'ii (2,00 MEUR)

crearea unui cadru corespunzător de acces la serviciul universal în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale;

sprijinirea punerii în aplicare a acquis-ului comunitar în domeniul reglementării ex ante.

Proiectul va fi implementat prin două componente.

În cadrul primei componente, un acord de twinning va furniza asistenţă pentru reglementarea ex ante şi vor fi vizate următoarelor rezultate:

Compararea reglementării şi practicii ex ante în domeniul comunicaţiilor electronice româneşti cu practicile folosite în statele membre UE şi statele în curs de aderare/candidate; reglementările vor fi revizuite corespunzător şi aplicateş

Crearea şi funcţionarea canalelor de comunicaţii corespunzătoare pentru cooperarea şi lucrul în comun cu autorităţile de reglementare naţionale din statele membre şi din statele în curs de aderare/candidate;

Formarea personalului ANRC la standardele cele mai înalte aplicabile în cadrul organismelor de reglementare din UE;

Elaborarea unei strategii de dezvoltare instituţională şi profesională pe termen mediu şi lung;

Sensibilizarea actorilor de pe piaţă şi a publicului cu privire la reglementarea ex ante;

Elaborarea strategiei de sensibilizare pe termen mediu şi lung.

În cadrul celei de-a doua componente, se va realiza implementarea serviciului universal printr-un contract de asistenţă tehnică care vizează atingerea următoarelor rezultate:

{a) comunicaţii electronice

Finalizarea analizei detaliate şi la zi a politicii serviciului universal, implementarea mecanismelor şi rezultatelor concrete obţinute în fiecare stat membru şi stat în curs de aderare/candidat;

Analiza cadrului naţional pentru serviciul universal al comunicaţiilor electronice, evaluarea rezultatelor obţinute până în prezent cu privire la implementare şi elaborarea pe baza acestora a recomandărilor de îmbunătăţire;

Elaborarea modificărilor şi completărilor la cadrul existent privind serviciul universal: revizuirea domeniului de aplicare a serviciului universal în România, reformularea conceptului de serviciu universal, efectuarea/actualizarea unor studii de piaţă de susţinere a implementării cerinţelor serviciului universal, revizuirea modalităţilor şi condiţiilor de desemnare a furnizorilor de serviciu universal, revizuirea obligaţiilor impuse furnizorilor de serviciu universal cu accent special pe utilizatorii cu handicap, revizuirea instrumentelor de reglementare pentru asigurarea accesibilităţii la serviciile

PHARE/2003/005-551.04.11

Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare 'i de raportare a radioactivită'ii mediului (2,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.13

Respectarea criteriilor de aderare la UE în materie de cooperare poli'ienească 'i luptă împotriva crimei organizate (4,00 MEUR)

1. 1) Prima componentă vizează întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale a Direcţiei generale de combatere a crimei organizate şi antidrog din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) în lupta împotriva traficului de persoane.

   În cadrul acestei componente, se va acorda asistenţă printr-un proiect de twinning light pentru elaborarea legislaţiei de funcţionare a Centrului de Resurse, pentru crearea unei baze de date privind traficul de persoane, pentru stabilirea legăturilor cu structuri similare din statele membre şi se vor asigura stagii de formare în tehnici de culegere şi prelucrare a datelor. De asemenea, se va achiziţiona şi echipament informatic pentru analiza datelor.

2. 2) A doua componentă vizează organizarea unei baze de date naţionale de amprente ADN care va fi utilizată în identificarea medico-legală a cetăţenilor români care săvârşesc infracţiuni pe teritoriul statelor membre.

   În cadrul acestei componente, se va acorda asistenţă tehnică pentru elaborarea legislaţiei primare şi secundare de utilizare a amprentelor ADN ca probe în instanţă, pentru formare, stabilirea eşantionului de infractori care urmează să fie folosit pentru crearea bazei de date genetice cu amprente ADN, realizarea analizei statistice a amprentelor ADN şi asigurarea supravegherii de calitate a fluxului de lucru în laborator în vederea obţinerii de rezultate sigure. Vor fi, de asemenea, achiziţionate kit-uri de prelevare şi analiză a ADN-ului.

3. 3) A treia componentă va sprijini întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale a Poliţiei române şi a Agenţiei Naţionale Antidrog pentru prevenirea şi lupta împotriva traficului de droguri şi a abuzului de droguri.

   În cadrul acestei componente, se va acorda asistenţă printr-un acord de twinning. Activităţile de twinning vor cuprinde elaborarea legislaţiei, organizarea campaniei naţionale antidrog a Agenţiei Naţionale Antidrog şi formare profesională în diferite domenii. Se va achiziţiona echipament de analiză a drogurilor pentru centrul regional din Cluj, pentru centrul din Bucureşti, precum şi pentru Centrul Naţional de Resurse privind Drogurile.

4. 4) A patra componentă va sprijini crearea Unităţii EUROPOL în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

În cadrul acestei componente, se va acorda asistenţă printr-un acord de twinning. Activităţile de twinning vor cuprinde studii privind starea Poliţiei române, elaborarea legislaţiei, formarea funcţionarilor şi stabilirea legăturilor directe cu Unitatea de Coordonare Centrală EUROPOL. Se va achiziţiona echipamentul informatic necesar conectării sediului central al Poliţiei române cu Inspectoratele Judeţene de Poliţie în vederea creării unei baze de date naţionale într-o abordare multianuală.

Autoritatea de implementare pentru acest proiect va fi Ministerul Administraţiei ş1

Internelor, iar agenţia de implementare va fi OPCP.

PHARE/2003/005-551.04.15

Continuarea întăririi capacită'ii institu'ionale de luptă împotriva corup'iei (2,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.16

Asisten'ă pentru îmbunătă'irea justi'iei pentru minori (2,00 MEUR)

Activităţi

• • Propunerea de modificări corespunzătoare ale legislaţiei şi reglementărilor relevante, inclusiv proiectele de legi elaborate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) având în vedere şi recomandările experţilor contractaţi printr-un proiect finanţat prin Facilitatea de Pregătire a Proiectelor Phare, pentru armonizarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare;

• • Crearea unei structuri speciale pentru problemele minorilor în cadrul Ministerului Justiţiei;

• • Crearea unei structuri speciale pentru delincvenţa juvenilă în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

  Rezultatul II: Se vor crea echipe specializate (formate dintr-un ofiţer de poliţie, un procuror, un judecător şi un asistent social) pentru a asigura protecţia civilă a minorilor (componenta de twinning).

  Activităţi

• • Noi competenţe cu pnv1re la aspecte privind protecţia generală a minorilor vor fi încredinţate Judecătorilor din cadrul instanţei pilot. În acest sens, se va înfiinţa un model de echipă de lucru pentru a-i ajuta pe cei în domeniu să se familiarizeze cu noile sarcini. Acest obiectiv va fi atins printr-o cooperare strânsă cu autorităţile care se ocupă în prezent de protecţia minorilor (de ex. tribunale, ANPCA şi serviciile speciale de protecţie a copilului de pe lângă Consiliile judeţene, poliţie, parchet). Echipele de lucru vor fi alcătuite dintr-un poliţist, un procuror, un judecător şi un asistent social - pentru a crea experţi care să soluţioneze cazurile cu privire la protecţia civilă generală a minorilor. Procurorii şi asistenţii sociali vor participa la proces şi vor observa impactul hotărârilor judecătoreşti. Echipele vor fi create prin numire şi vor exista deja în momentul în care începe implementarea proiectului, având caracter permanent. Echipele de lucru vor avea rolul de a examina în prealabil aspectele cauzelor civile privind: plata pensiei de întreţinere în caz de divorţ, cererile de adopţie, decăderea din drepturile parentale, cereri de anulare a căsătoriei şi alte cauze privind drepturile, obligaţiile şi interesele legitime ale minorilor care ţin conform legii de competenţa instanţelor. Echipele de lucru vor trebui, de asemenea, să coopereze la adoptarea oricăror măsuri de protecţie (care ţin conform legii de competenţa instanţelor) privind copii în situaţii de urgenţă - copii abandonaţi, supuşi abuzurilor, care sunt trimişi în centre de plasament sau în şcoli speciale de reeducare.

• • De îndată ce acest model îşi va dovedi eficacitatea, va fi implementat la nivelul celor 15 viitoare instanţe juvenile (câte una pentru fiecare curte de apel).

Rezultatul III: se vor organiza cursuri de formare specializate pentru magistraţi Qudecători şi procurori), consilieri de probaţiune şi pentru personalul centrelor de reeducare şi din poliţie implicaţi în activităţile de protecţie a minorilor şi se va crea un Centru de Documentare şi Resurse.

PHARE/2003/005-551.04.17

Asisten'ă pentru îmbunătă'irea activită'ii din sistemul de penitenciare (4,00 MEUR)

PHARE/2003/005-551.04.18

Continuarea acordării asisten'ei pentru integrarea României în uniunea vamală a UE (3,00 MEUR)

1. 2) În cadrul celei de-a doua componente, va fi intensificată capacitatea de supraveghere şi control a sistemului implementat la nivelul portului Constanţa prin prevederea asistenţei printr-o componentă de twinning şi se va achiziţiona echipament.

2. 3) În cadrul celei de-a treia componente, se va acorda asistenţă pentru crearea cadrului legislativ şi metodologic, pentru organizarea şi echipamentul reţelei de laboratoare vamale, pentru asigurarea cadrului necesar unei activităţi eficiente în combaterea fraudei comerciale şi a traficului ilicit de mărfuri sensibile. Această componentă se va implementa prin prevederea asistenţei printr-un proiect de twinning şi prin continuarea achiziţionării de echipament.

3. 4) A patra componentă se va axa pe intensificarea gestionării frontierelor în vederea îmbunătăţirii controlului frontierelor externe viitoare ale Uniunii Europene. În acest proces sunt implicate toate agenţiile de control cu răspunderi în gestionarea frontierelor şi agenţiile omologe din ţările vecine pe bază de acorduri, protocoale şi memorandumuri de înţelegere. Componenta va acoperi domenii complementare proiectului transfrontalier realizat pentru frontiera cu Bulgaria (evaluarea şi adaptarea procedurilor de control definite pentru frontiera dunăreană, CBC 2000), mai ales cu privire la frontiera română de nord-est, în cadrul intensificării şi adaptării participării vămii la sistemul integrat de gestionarea a frontierei, având în vedere că în viitor frontiera de nord-est a României va deveni frontiera externă a UE. Această componentă va fi implementată printr-un proiect de twinning light şi prin asistenţă tehnică.

4. 5) A cincea componentă se va axa pe pregătirea autorităţilor vamale pentru aderarea la Convenţia de folosire a tehnologiei informaţiilor în scopuri vamale (majoritatea statelor membre au aderat la această convenţie), ţinând seama de legislaţia existentă privind gestionarea datelor personale, protecţia datelor personale şi securitatea de acces. Componenta se va implementa printr-un proiect de twinning.

SUBPROGRAMUL 5 - 2003/005-551.05 (Total: 112.005 MEUR) COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

Programul de coeziune economică şi socială reprezintă o continuare a programelor Phare anterioare 2001 şi 2002 şi are o abordare similară, cu unele adaptări. Principiile pe baza cărora s-a realizat această abordare sunt următoarele:

1. 1. Se acordă sprijin pentru construcţia instituţională, precum şi investiţii în vederea promovării în rândul autorităţilor române a înţelegerii naturii integrate şi multisectoriale a programelor de coeziune economică şi socială şi pentru încurajarea coordonării interministeriale. Se va acorda sprijin în special Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru a începe pregătirile pentru viitorul său rol de autoritate de gestionare a programelor de dezvoltare a resurselor umane în cadrul Fondurilor structurale. Se vor acorda asistenţă tehnică şi sprijin prin twinning autorităţilor naţionale şi regionale pentru dezvoltarea cadrului instituţional şi a politicilor necesare pentru implementarea investiţiilor Phare în acord cu cerinţele viitoare ale fondurilor structurale.

   

   PHARE/2003/005-551.05.01

   Construc'ie institu'ională pentru coeziunea economică 'i socială - Asisten'ă tehnică (13,10 MEUR)

   PHARE/2003/005-551.05.02

   Construc'ie institu'ională pentru coeziunea economică 'i socială - Twinning (6,40 MEUR)

   Această subcomponentă implică aranjamente de twinning pentru agenţiile pentru dezvoltare regională (ADR) în vederea îmbunătăţirii planurilor de dezvoltare regională (evaluare ex ante, consultare în regim de parteneriat, identificarea indicatorilor cantitativi, sisteme de gestionare a informaţiei etc.). Programul de twinning va reprezenta continuarea programului regional de twinning din 2000, aflat în derulare, şi va avea următoarele obiective principale:

   • • Extinderea cunoştinţelor şi creşterea nivelului de înţelegere privind dezvoltarea regională, politica EU şi mecanismele Fondurilor Structurale

   • • O mai bună coordonare şi diseminare a informaţiilor, consolidarea structurilor parteneriale, inclusiv cu inspectoratele regionale de protecţie a mediului

   • • Dezvoltarea capacităţilor ADR de a promova, monitoriza şi implementa programele de Coeziune Economică şi Socială pe anii 2004·2006, pe baza normelor sistemului de implementare descentralizată extinsă

   • • Ajustarea constantă a planurilor regionale 2004•2006 prin evaluare ex ante şi de mediu

   • • Crearea unei reţele de proiecte de infrastructură armonizate cu priorităţile programelor Phare 2004-2006.

     Subcomponenta B (1,00 MEUR) Sprijin pentru construcţia instituţională privind reformarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă

     Activităţile au fost definite dintr-o perspectivă multianuală, fiind racordate la programul de investiţii şi adaptate la planul revizuit de perspectivă, care în prezent include o programare Phare pe trei ani (2001-2003). În 2003, asistenţa tehnică va include următoarele obiective prioritare:

     • • Analiza rezultatelor programelor Phare pe 2001 şi 2002, precum şi a contribuţiei educaţiei şi formării tehnice şi profesionale (TVET) la coeziunea economică şi socială în regiunile implicate, pe baza unui program de investiţii de trei ani.

     • • Analiza strategică a implementării programului şi acţiuni corectoare

     • • Dezvoltarea şi adoptarea planurilor regionale de acţiune revizuite în domeniul educaţiei

     • • Dezvoltarea componentelor locale şcolare din curriculum şi a standardului privind formarea în meserii şi profesiuni noi

     • • Dezvoltarea şi consolidarea reţelelor şcolare şi sporirea cooperării cu întreprinderile în vederea facilitării tranziţiei studenţilor de la regimul şcolar la regimul de muncă. Elaborarea de materiale de predare şi învăţare menite să faciliteze procesul individual

       de învăţare, realizate în aşa fel încât să includă elevii cu nevoi speciale în vederea integrării lor treptate în instituţii şcolare nonnale

     • • Adoptarea măsurilor de implementare a instrumentelor de asigurare a calităţii în domeniul TVET, cu un accent special pe zonele rurale şi îndepărtate

     • • Dezvoltarea capacităţii şcolare de a crea abilităţi de învăţare pe termen lung în contextul vieţii şcolare

     • • Formarea profesorilor şi a directorilor de şcoli în domeniul educaţiei privind planificarea participativă

     De asemenea, vor fi organizate vizite de studiu în UE şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Sud. Diseminarea informaţiilor cu privire la acest program va fi asigurată prin mass media, situri de internet şi alte mijloace similare.

     Domeniul asistenţei va fi extins în afara şcolilor incluse în programul din 200 I şi 2002, pentru a cuprinde şi zonele rurale limitrofe, urmând să se concentreze pe adaptarea sistemului TVET la introducerea învăţământului obligatoriu de 1O ani.

     Subcomponenta C (1,25 MEUR) Construcţie instituţională pentru sprijinirea Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraşelor Mici şi Mijlocii (SAMTID)

     Pregătirea şi implementarea programului SAMTID, care în etapa a doua va primi sprijin investiţional în baza Programului de Coeziune Economică şi Socială Phare 2003, va necesita o asistenţă tehnică susţinută. Pe baza proiectului de asistenţă tehnică Phare 2002, Phare 2003 va oferi asistenţă tehnică sub formă de sprijin managerial acordat organismului de coordonare naţională (comitetul director SAMTID), unităţii de coordonare a proiectului la nivel naţional, precum şi unităţilor de implementare a proiectului înfiinţate la nivelul beneficiarilor finali (grupuri ale autorităţilor locale).

     De asemenea, Phare 2003 va susţine implementarea unui „Program de Creştere a Performanţei Financiare şi Operaţionale" (FOPIP), orientat cu prioritate către cele nouă până la douăsprezece asociaţii de oraşe selectate pentru etapa actuală a sprijinului investiţional SAMTID. FOPIP va oferi asistenţă tehnică pentru sporirea capacităţii oraşelor selectate de a monitoriza performanţa operatorilor din servicii, punându-se accent pe eficienţă, ţinerea costurilor sub control şi reducerea pierderilor, astfel încât să se optimizeze capacitatea lor de a planifica şi derula programele investiţionale şi de a asuma datoriile din servicii. Operatorii din servicii vor beneficia şi de formare în management şi probleme operaţionale. Proiectul va fi extins la alte grupuri de oraşe care vor înfiinţa programe FOPIP ca parte integrantă a pregătirii lor pentru primirea sprijinului SAMTID. Asociaţiile de oraşe care beneficiază de investiţii SAMTID îşi asumă obligaţia de a monitoriza îndeaproape performanţa operatorilor de servicii şi vor lua măsuri pentru creşterea performanţei acestora. Se consideră oportun ca, în spiritul celor întreprinse în temeiul proiectului „Consolidarea capacităţii în dezvoltarea proiectului de mediu", aflat în derularea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, să se introducă un element de

     auto-finanţare în domeniul formării şi dezvoltării resurselor umane atât pentru oraşe, cât şi pentru firmele funcţionale. Prin urmare, FOPIP va avea nevoie de contribuţia parţială a beneficiarilor la costurile programelor de formare.

     Subcomponenta D (5,30 MEUR) Construcţie instituţională sprijinirea administrativă a ministerelor de resort de a pregăti implementarea Fondurilor Structurale şi a Sistemului de Implementare Descentralizată Extins (SIDE)

     Dl-Sprijin pentru Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în vederea elaborării şi implementării politicii în domeniul ocupării forţei de muncă şi administrării programelor finanţate de UE, în conformitate cu cerinţele SIDE. (1,5 MEUR)

     Principalele obiective ale asistenţei tehnice:

     • • Consolidarea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) de a elabora şi pune în practică recomandările expuse în Documentul Comun de Evaluare şi în Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAOFM);

     • • Pregătirea MMSSF în vederea asumării responsabilităţilor la implementarea componentei vizând resursele umane din documentul de programare Phare 2004- 2006 aflat în pregătire. Se va avea în vedere, de asemenea, înfiinţarea unei agenţii de implementare în cadrul MMSSF şi pregătirea pentru acreditare.

       Prin urmare, principalele activităţi din programul de asistenţă tehnică sunt următoarele:

       .,

       Consilierea MMSSF la elaborarea şi implementarea programului de tip ESF bazat pe priorităţile PNAOFM şi conform cu recomandările din documentul comun de evaluare. De asemenea, programul are drept obiectiv să sprijine crearea şi consolidarea de parteneriate regionale şi locale în vederea unei mai bune identificări a priorităţilor din domeniul ocupării forţei de muncă.

     • • Pentru a asigura că MMSSF va avea capacitatea de a-şi asuma rolul în implementarea programului său (cel puţin ca agenţie de implementare), asistentatehnică va veni în sprijinul ministerului la elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune privind: organizarea/reorganizarea administrativă, necesaru I de echipament şi personal, planul de formare profesională, organizarea unui sistem de gestiune a informaţiei, sistemul de control financiar, proceduri de monitorizare, relaţia cu Ministerul de Finanţe şi Ministerul Integrării Europene, relaţia cu agenţiile pentru dezvoltare regională şi cu organismele locale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Acest plan va avea la bază o evaluare şi va lua în considerare dispoziţiile Regulamentului nr. 1266/99.

     • • În plus, se va acorda asistenţă unităţii de coordonare a programului şi celor opt unităţi de implementare a programului la administrarea proiectului Phare 2003 (vezi componenta investiţii) din perspectiva programului Phare 2004-2006. Asistenţa va

       include formarea în domeniul managementului etapelor proiectului, formarea privind procedurile de selecţie, identificarea iniţiativelor locale de ocupare a forţei de muncă, organizarea parteneriatelor locale, diseminarea celor mai bune practici etc.

     • • În final, asistenţa va fi acordată Ministerului Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în calitate de unitate de coordonare a programului pentru selectarea şi monitorizarea proiectelor de tip EQUAL, inclusiv echipei de evaluare ex ante (pregătirea programului de iniţiativă comunitară, analiza evaluării impactului, elaborarea liniilor directoare naţionale, formularele de solicitare, criteriile de evaluare, normele financiare şi administrative etc)

     D2- Sprijin pentru Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (O,8 MEUR)

     Un program de twinning va sprijini Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă în crearea unui sistem de formare bine închegat destinat personalului încadrat în muncă şi va pune bazele unui Centru Naţional de Pregătire deplin funcţional.

     D3- Construcţia instituţională pentru Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, de natură să sprijine pregătirea şi punerea în practică a proiectelor de mediu, în temeiul politicii de coeziune economică şi socială (3 MEUR)

     Pentru sprijinirea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului la pregătirea programului multianual de mediu şi la implementarea programului pilot de finanţare nerambursabilă în 2003 aferent proiectelor locale din domeniul managementului deşeurilor, se au în vedere două tipuri de asistenţă (vezi componenta investiţională).

     Ministerul va beneficia de un program de twinning a cărui principală misiune este de a susţine;

     I. Dezvoltarea conceptului de programare multianuală (2004-2006) pentru întreg sectorul protecţiei mediului.

     Scopul este de a susţine proiectele de investiţie locale, de a ameliora protecţia mediului şi de a respecta angajamentele asumate în timpul negocierilor de aderare în conformitate cu acquis-ul comunitar de mediu. Se va acorda sprijin prin programele de finanţare nerambursabilă care să asigure oportunităţi egale de accesare a fondurilor de către toţi beneficiarii potenţiali, precum şi de selectare a celor mai bine structurate şi mai eficiente proiecte. Prin urmare, pentru diferitele subsectoare la care se referă (deşeuri, protecţia naturii etc.) şi pentru fiecare tip de beneficiar (din sectorul comercial sau nu), proiectul va defini (i) tipul de proiecte ce vor beneficia de finanţare, (ii) cheltuielile eligibile (iii) criteriile de selecţie, (iv) volumul asistenţei şi plafoanele financiare, (v) regulile şi condiţiile de acordare a asistenţei.

     Având în vedere tipul de proiecte identificate şi obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare, mecanismul de implementare va fi definit în coordonare cu toate părţile implicate (Ministerul Integrării Europene, agenţiile pentru dezvoltare regională,

     inspectoratele regionale pentru protecţia mediului). Pe această bază se vor defini reguli şi proceduri pentru implementarea programului de finanţare nerambursabilă.

2. 2. Elaborarea unui plan de finanţare nerambursabilă la nivel naţional pentru acordarea de sprijin la pregătirea proiectelor (pentru proiecte care ulterior pot solicita finanţare prin programe de finanţare nerambursabilă elaborate în temeiul activităţilor descrise la pct. 1)

3. 3. Selectarea şi formarea „consilierilor în probleme de deşeuri" pentru autorităţile locale şi IMM-uri.

   Programul de twinning va propune un mecanism de selecţie. Cursanţii (viitorii „consilieri în probleme de deşeuri") vor fi selectaţi pe bază de curriculum vitae. Cursanţii vor fi angajaţi ai inspectoratelor de protecţia mediului, cetăţeni, personal de la Camera de comerţ etc. Obiectivul este de a dezvolta competenţele locale în domeniul gestionării deşeurilor şi de a încuraja utilizarea experienţei locale la pregătirea studiilor de fezabilitate în domeniul administrării deşeurilor pentru autorităţile locale şi pentru IMM-uri. Beneficiarii nu vor fi acreditaţi sau nu vor avea exclusivitate la îndeplinirea acestor tipuri de servicii de consultanţă.

4. 4. Asistenţă pentru implementarea cu succes a programului de finanţare nerambursabilă Phare 2003 dedicat proiectelor locale din domeniul managementul deşeurilor.

Echipa de twinning va acorda sprijin entităţilor responsabile de administrarea programului de finanţare n_erambursabilă pe 2003 pentru a asigura respectarea deplină a regulilor, inclusiv transparenţa procesului de selecţie, respectarea criterii-tor de eligibilitate şi a regulilor referitoare la ajutoarele de stat. În acest scop, ea va avea acces la toată documentaţia necesară, va face parte din toate comitetele de selecţie şi va participa la întâlnirile pregătitoare.

Ministerul va beneficia de asistenţă tehnică (2,00 MEUR). Cele două activităţi principale vor fi:

1. 1. Sprijin pentru implementarea proiectelor prin programul de finanţare nerambursabilă pentru managementul deşeurilor, în temeiul programului Phare 2003. Asistenţa tehnică va contribui în special la evaluarea şi selectarea proiectelor, beneficiarii primind asistenţă la contractare, implementare şi monitorizare.

2. 2. Pregătirea proiectelor de investiţii-infrastructură pentru planul multianual 2004-2006 din domeniul managementul deşeurilor.

   1. (i) Asistenţa tehnică va fi acordată la pregătirea/revizuirea studiilor de prefezabilitate/ fezabilitate aferente unor proiecte selectate în sectorul deşeurilor, care pot fi susţinute prin programul (programele) de finanţare nerambursabilă în perioada 2004-2006, în continuarea fazei pilot din 2003.

   2. (ii) Asistenţa tehnică va fi acordată la realizarea studiilor pilot aferente unor proiecte în domeniul prelucrării deşeurilor depozitate, valorificării şi reciclării deşeurilor, în vederea

extinderii ariei de cuprindere a programului de finanţare nerambursabilă în materie de management al deşeurilor.

Aceste proiecte (î şi ii) vor fi selectate după anunţarea licitaţiei deschise de proiecte către agenţiile pentru dezvoltare regională, în strânsă coordonare cu inspectoratele regionale de protecţia mediului.

Subcomponenta E (7,15 MEUR) Facilitatea de pregătire a proiectului privind Coeziunea Economică şi Socială

El -Pregătirea proiectelor de infrastructură regională (asistenţă tehnică) (3,0 MEUR)

Conform programului Phare 2002 aflat în derulare, se vor aloca fonduri pentru finanţarea unui portofoliu de infrastructuri regionale. Această evaluare se va referi la calitatea proiectelor selectate pentru implementare, precum şi la performanţa şi lipsurile mecanismului de selecţie, astfel încât atât MIE, cât şi agenţiile pentru dezvoltare regională să beneficieze de recomandări practice. Pe această bază, asistenţa tehnică va consta în sprijin pentru MIE şi agenţiile pentru dezvoltare regională la elaborarea programelor de finanţare a proiectelor de infrastructură regională corespunzătoare priorităţilor planului regional de dezvoltare pe 2004-2006. Planurile vor defini, printre altele, obiectivele cuantificabile, beneficiarii eligibili, tipurile de proiecte eligibile, activităţile eligibile şi posibilele costuri,· volumul asistenţei, cerinţele de cofinanţare, condiţiile parteneriatului public-privat, criteriile de selecţie specifice. Se va elabora, de asemenea, un program de finanţare nerambursabilă pentru sprijinirea etapei de pregătire a proiectului. Vor fi definite în termeni simpli, eficienţi şi clari condiţiile implementării transparente, în conformitate cu cerinţele sistemului de implementare descentralizată extins, inclusiv: organizarea licitaţiei deschise, liniile orientative pentru ofertanţi, redactarea cât mai clară a formularului de participare la licitaţia deschisă şi a setului de materiale informative, transparenţa şi şansele egale, comitetul de evaluare pentru selectarea proiectelor şi comitetul director pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor, responsabilităţile privind activităţile de control şi audit, precum şi schema de monitorizare.

Pe această bază, Phare 2003 va finanţa un contract de asistenţă tehnică axat pe următoarele activităţi:

Activitatea 1 - Pregătirea proiectelor de investiţii regionale ce vor beneficia de finanţare în temeiul Phare 2004-2006. Selectarea acestor proiecte se va întemeia pe mecanismul de preselecţie elaborat în conformitate cu Phare 2002, corespunzător priorităţilor adoptate în documentul de programare Phare 2004-2006.

Activitatea 2 - Optimizarea manualelor existente şi formarea profesională. În strânsă cooperare cu programul de twinning regional, asistenţa tehnică se va axa pe sesiuni de formare pentru beneficiari şi autorităţile manageriale.

• • formarea beneficiarilor se referă la pregătirea proiectului, elaborarea planurilor detaliate de lucru, analiza cost beneficiu, evaluarea impactului asupra mediului, pregătirea formularului de cerere, elaborarea planurilor de afaceri, contractarea,

pregătirea documentelor de ofertă, elaborarea detaliată, schemele ş1 specificaţia tehnică, asistenţa pentru ofertare etc.

• • formarea autorităţilor de management (agenţiile pentru dezvoltare regională şi MEI) va cuprinde: evaluarea cererilor, selectarea proiectului şi sistemul de punctare, elaborarea unui portofoliu de proiect, monitorizarea proiectului, elaborarea liniilor directoare şi a manualelor de monitorizare şi supervizare a proiectelor.

  E2 - SAMTID (3,4 MEUR) Identificare, studii de fezabilitate şi pregătirea proiectelor de investiţii viitoare.

  Facilitatea de pregătire a proiectului susţine în continuare procesul de identificare şi de selectare, precum şi pregătirea proiectelor SAMTID în vederea implementării, inclusiv detaliile de proiect şi documentele aferente ofertei.

  În ceea ce priveşte instalaţiile de tratare a apelor reziduale care deservesc mai mult de IO.OOO de locuitori, SAMTID va finanţa, în principiu, doar sistemul de tratare secundară, condiţionatde  îmbunătăţirea  într-o etapă  ulterioară  a  sistemului  terţiar  de tratare  prinasigurarea  eficienţei costurilor.  Este posibilă  finanţarea  tratării  terţiare,  dar  numai dupăanalizareade la caz  la caz,  ţinând  seama de  locaţiile specifice  sau  de caracteristicileproiectului.

  Proiectul trebuie structurat în asa fel încât să asigure manipularea corespunzătoare a tuturordeşeurilor industriale (în mod deosebit. să se asigure că nu sunt periculoase înainte de a ieşidin fluxul industrial), precum şi un plan de deversare a_ nămolului rezidual, cu respectareadirectivei privind rampele de gunoi şi a directivei referitoare la nămolul rezidual.

  E3 -Restructurarea sistemelor de încălzire centrală din municipii (O,75 MEUR)

  Acţiunea va fi implementată în strânsă colaborare cu Banca Mondială şi BERD cu scopul de a sprijini strategia guvernului român în sectorul încălzirii centrale. Strategia arată că mai multe centrale care combină încălzirea centrală şi alimentarea cu energie vor fi puse sub responsabilitatea exclusivă a municipalităţilor care se confruntă cu problema restructurării/modernizării acestor centrale şi cu definirea soluţiilor alternative de producere a energiei şi distribuire a agentului termic.

  Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat două PPF (facilitatea de pregătire a proiectului) pentru a defini situaţia actuală din sectorul încălzirii centrale (fluxuri financiare, claritatea sistemului de subvenţii nerambursabile) şi pentru a evalua posibilitatea modernizării/restructurării termocentralelor transferate municipalităţilor.

  Pe baza rezultatului obţinut prin aplicarea PPF se vor selecta două municipalităţi care vor beneficia de studiile de fezabilitate axate pe dezvoltarea soluţiilor alternative de producere şi distribuire a agentului termic. Pornind de la acest lucru se va elabora un document conceptual privind facilitatea de finanţare a proiectelor de restructurare aferente sistemelor de încălzire centrală.

  

  PHARE/2003/005-551.05.03

  Investi'ii în domeniul Coeziune Economică 'i Socială (92,505 MEUR)

• • Încă 50 de şcoli din zonele rurale vor primi echipament IT şi de birou

Şcolile TVET, în calitate de beneficiari, împreună cu partenerii sociali la nivel local, judeţean şi regional vor avea responsabilitatea derulării activităţilor operaţionale. Fundaţia Europeană de Formare Profesională va acorda asistenţă Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în administrarea programului TVET şi va face parte din comitetul de coordonare al programului. Toate instituţiile implicate în programul Phare 200 I şi Phare 2002 vor fi angrenate în acelaşi mod.

Cele 50 de şcoli suplimentare vor fi selectate drintre cele desemnate ca „centre comunale" de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Selecţia va fi întreprinsă la nivel naţional de către comitetul de selecţie numit de MECT. Comitetul de selecţie va include reprezentanţi ai consorţiilor regionale. Comitetul de coordonare al programului Phare va aproba lista finală de şcoli, iar Delegaţia CE o va aviza.

Subcomponenta B (5,60 MEUR) Dezvoltarea resurselor umane: Implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

• • Facilitarea accesului la locuri de muncă a celor care caută un loc de muncă, prin măsuri active de angajare

• • Dezvoltarea capacităţilor forţei de muncă de a deveni mai adaptabilă la schimbările structurale, prin identificarea necesarului de forţă de muncă.

  Cu sprijinul programului de twinning, autorităţile române au definitivat Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAOFM) aprobat de guvern în anul 2002 (HG 759/2002) şi, pe de altă parte, Comisia şi Guvernul au semnat Documentul Comun de Evaluare privind priorităţile în sectorul ocupării forţei de muncă în octombrie 2002. Pe această bază, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a decis să selecteze două dintre liniile directoare identificate în PNAOFM (Linia directoare 1 şi 4) şi să înceapă implementarea lor prin două tipuri de măsuri.

• • LINIA DIRECTOARE 1: să se abordeze problema şomajului tinerilor şi să se prevină şomajul pe termen lung. Acţiunile eligibile la acest capitol prioritar vor avea în vedere în primul rând şomajul pe termen lung şi şomajul tinerilor cu vârste între 15 şi 25 de ani. Vor fi susţinute următoarele tipuri de acţiuni:

  Elaborarea şi furnizarea de programe de formare profesională care iau în calcul lipsa unor oportunităţi (formare de bază, calificare, recalificare, dezvoltarea capacităţilor profesionale)

  Formare şi consiliere în demararea unei afaceri sau activităţi de natură să susţină activitatea pe cont propriu a unor potenţiali întreprinzători identificaţi

  Asistenţă pentru grupuri în scopul integrării sau reintegrării în muncă (precum târguri de muncă, consilierea profesională, servicii de mediere, etc.).

  LINIA DIRECTOARE 4: dezvoltarea capacităţilor necesare în noua piaţă a muncn m contextul educaţiei pennanente (creşterea potenţialului de ocupare a forţei de muncă). Acţiunile eligibile la acest capitol prioritar vor fi orientate către creşterea capacităţilor manageriale şi ale lucrătorilor, în special din perspectiva noii tehnologii, precum şi promovarea la nivelul companiilor a conceptului de educaţie permanentă. Vor fi susţinute următoarele tipuri de acţiuni:

  • - Programe de formare pentru personalul din întreprinderi prin care să se utilizeze la maxim noile tehnologii de producţie şi să se dezvolte noi produse

  • - Programe de formare menite să dezvolte capacitatea personalului de a utiliza noile tehnologii comunicaţionale şi informaţionale

  • - Stimularea dezvoltării resurselor umane în contextul restructurării industriale: promovarea practicilor valide în întreprinderi (planuri de formare),

  Grupurile ţintă: toate nivelele manageriale din întreprinderi

  BENEFICIARI: agenţii de formare profesională, furnizori de programe educaţionale şi/sau de formare, camere de comerţ, sindicate, patronate, universităţi, autorităţi locale, companii private, institute de cercetare, intermediari de pe piaţa muncii şi alte organizaţii profit şi non-profit din domeniu. .,

  La nivel regional vor fi organizate licitaţii deschise de proiecte conduse de unităţi de implementare a programului, sub directa răspundere a Ministerului Integrării Europene şi a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Un comitet regional de selecţie va întreprinde evaluarea tehnică şi financiară. Lista proiectelor va fi aprobată de consiliile pentru dezvoltare regională şi vor fi supuse deciziei finale a MMSSF, în calitate de autoritate de implementare. MIE va răspunde de contractare şi de plată, în calitate de agenţie de implementare.

  Condiţionalitate: programul de finanţare nerambursabilă va fi pus în practică cu condiţia ca la nivel central şi regional să se înfiinţeze PCU şi PIU până la 31 decembrie 2003. Dacă această condiţie nu este îndeplinită bugetul pentru componentă va fi realocat.

  Subcomponenta C (4,00 MEUR) Plan de investiţii În sectorul administrării deşeurilor cu volum redus

  Obiectivul general al acestei subcomponente este următorul:

  • • să ofere facilităţi de administrare a deşeurilor pentru a se asigura reabilitarea şi protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile comunitare privind administrarea deşeurilor

  • • să implementeze, pornind de la un proiect pilot, un set de măsuri pentru pregătirea unui program multianual care să fie încorporat în noul PND pe 2004-2006

    Optimizarea infrastructurii de administrare a deşeurilor reprezintă una din priorităţile Planului Naţional de Administrare a Deşeurilor, aflat în stadiul de revizuire, cu ajutorul unui proiect de twinning finanţat prin programul Phare 2001. Planul include următoarele obiective: creşterea nivelului de colectare selectivă, reducerea volumului de deşeuri depozitate (inclusiv agenţii poluanţi), reducerea cantităţii de gunoi biodegradabil.

    Printr-un program de twinning şi de asistenţă tehnică se va implementa un program în două etape:

    Etapa pilot - programul de finanţare nerambursabilă numit „Proiecte mici de investiţii pentru managementul deşeurilor" este proiectat şi testat în faza pilot la nivelul unor autorităţi publice locale, cunoştinţele dobândite în acest proces urmând a fi utilizate la pregătirea proiectelor viitoare (vezi componenta Construcţia Instituţională). Implementarea programului de finanţare nerambursabilă va fi susţinută de asistenţă tehnică (vezi componenta Construcţia Instituţională) şi de PPF contractat prin Phare 2002 (termenii de referinţă sunt prevăzuţi în anexa 4.1O din fişa de proiect investiţii 2003, coeziune economică şi socială)

    Etapa de extindere - În perioada 2004-2006, programul va fi ajustat şi extins în cadrul unui plan multianual pentru mediu, cu scopul de a se mări aria activităţilor în domeniul administrării deşeurilor şi de a se aborda alte probleme de mediu (aerul; protecţia naturii;...). Această extindere va fi pregătită prin activităţi de twinning (vezi componenta Construcţia Instituţională).

    Proiectele de finanţare prin planul pe 2003 vor fi selectate pe baza unei licitaţii deschise. Următoarele activităţi sunt eligibile pentru a beneficia de finanţare:

  • • Construirea instalaţiilor de pretratare biomecanică a gunoiului menajer

  • • Dezvoltarea/reabilitarea sistemului de igienizare: crearea infrastructurii de colectare, spaţii de depozitare temporară, colectarea selectivă

  • • Construirea platformelor de compost

    Beneficiarii sunt autorităţi publice locale, care vor acoperi cel puţin 1O % din finanţare. Pentru a acoperi contribuţia locală, Fondul Naţional pentru Mediu este pregătit să fumizeze sprijin prin împrumuturi cu rată mică a dobânzii, alocate la valoarea maximă de 300.000 EUR pentru fiecare proiect. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să se deruleze în regiunea pentru care se elaborează planul regional de administrare a deşeurilor, în cadrul proiectului de twinning menţionat. Cheltuielile eligibile, diferitele volume de asistenţă şi criteriile de selecţie vor fi definite până la finele anului 2003, luându-se în considerare

    recomandările consultanţilor contractaţi în temeiul PPF. Susţinerea financiară a proiectelor va reprezenta un criteriu cheie de selecţie.

    Agenţiile pentru dezvoltare regională, aflate sub directa responsabilitate a MIE (în calitate de agenţie de implementare) şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului vor lansa licitaţia deschisă de proiecte.

    Subcomponenta Dl (36.00 MEUR) IY!frastructura regională (iY!frastructura de dezvoltare de afaceri)

    Principalele obiective ale acestei subcomponente sunt următoarele:

    • ■ Dezvoltarea infrastructurii de natură să sprijine dezvoltarea turismului

    • ■ Reabilitarea siturilor industriale degradate şi dezvoltarea infrastructurii capabile să susţină activităţile de afaceri

    • ■ Îmbunătăţirea infrastructurilor regionale de transport

      Proiectele ce urmează a fi finanţate prin această măsură sunt selectate prin mecanismul de selecţie {,,pipeline") iniţiat în 2000. Identificarea, evaluarea, selectarea şi implementarea proiectelor urmează aceleaşi reguli şi priorităţi stabilite în 2000, 2001 şi 2002. O listă de proiecte eligibile va fi anexată la fişa PHARE, cu includerea a două tipuri de proiect: proiectele incluse în „lista de rezerve" pe 2002 şi noile proiecte identificate de agenţiile de dezvoltare regională cu asistenţa experţilor în twinning care lucrează la nivel regional.

      „Noile" proiecte trebuie să fie în consonanţă cu priorităţile identificate în Planurile Regionale de Dezvoltare.

      Asistenţa tehnică (finanţată prin Phare 2002) va evalua toate proiectele listate şi va pregăti sau va definitiva studiile de fezabilitate. Pe baza raportului de asistenţă tehnică, MIE, în calitate de agenţie de implementare, va răspunde de selecţia finală a proiectelor împreună cu ministerele de resort. Asistenţa tehnică va duce la bun sfârşit analiza cost beneficiu şi toate documentele cu specificaţiile tehnice necesare, inclusiv, dacă este cazul, evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor selectate. Aprobarea finală va fi dată de Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională şi avizată de Delegaţia CE.

      Beneficiarii proiectului sunt autorităţi publice locale, care vor contribui cu cel puţin IO % din costul total al proiectelor. Sprijinul maxim acordat de Phare va fi de 5 MEUR.

      Subcomponenta D2 (21,00 MEUR) Sprijin investiţional pentru programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii (SAMTID)

      SAMTID este un program multianual cofinanţat din diferite surse, inclusiv resursele bugetului public local şi de stat, instituţiile financiare internaţionale şi fonduri de preaderare ale UE. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:

• • Să comercializeze serviciile de fumizare a apei şi apei reziduale pe bază voluntară în oraşe mici şi mijlocii prin dezvoltarea furnizorilor din domeniul serviciului apelor şi crearea unor furnizori de servicii regionale autonome integrate care să fie eficienţi şi viabili din punct de vedere financiar;

• • Să optimizeze performanţa operatorilor şi să aducă la un nivel superior standardele serviciului apelor şi apelor reziduale prin investiţie de capital pentru reabilitare şi modernizare, precum şi prin programe de asistenţă, concomitent cu aplicarea principiului de recuperare a costurilor.

  Pentru staţiile de tratarea apei care deservesc mai mult de 10.000 de locuitori, SAMTID va finanţa, în principiu, doar tratarea secundară, cu conditia ca într-o etapă ulterioară si pebaza unor costuri eficiente, să se treacă tratarea terţiară. Se poate finanta tratarea tertiarăînsă numai după examinarea fiecărui caz în parte, tinându-se cont de locatiile specifice saude caracteristicile proiectului.

  Pentru  a fi aprobat. proiectul  trebuie elaborat  în asa fel încât să asigure  manipulareacorespunzătoare a deşeurilor industriale de orice fel (în special pentru a se asigura că nusunt periculoase înainte de a fi evacuate din sistemul industrial) şi să prevadă un plan deevacuare a nămolului rezidual. ţinând cont de cerinţele directivei privind rampele de gunoisi ale directivei privind nămolul rezidual.

  Sprijinul investiţional Phare derulat în baza programului actual reprezintă etapa de extindere care se întemeiază pe experienţa dobândită în timpul etapei pilot.

  Programul SAMTID va asigura distribuirea echilibrată a finanţării nerambursabile către toţi beneficiarii. Investiţiile eligibile reprezintă extinderea sistemelor şi constituirea de active noi şi, în unele cazuri excepţionale motivate, noile staţii de tratare a apei şi a apei reziduale. Beneficiarii eligibili sunt asociaţii de autorităţi publice locale, care vor răspunde de contractarea serviciilor cu un operator autorizat. Manualul SAMTID elaborat în etapa pilot defineşte condiţiile şi criteriile proiectelor eligibile, şi anume: (a) sistemul corespunzător de asociere; (b) aspectele legale ale asocierii voluntare între municipalităţi, în special cu privire la capacitatea asociaţiilor de a încheia un contract cu o societate de exploatare şi de a asuma o datorie, (c) constituirea societăţilor de exploatare consolidate şi (d) forma contractului de exploatare încheiat între asociaţiile locale şi societăţile de exploatare. Asistenţa tehnică va oferi sprijin la gruparea oraşelor şi contractarea operatorilor de servicii comerciale (vezi componenta de construcţie instituţională).

  Procedura de selecţie va fi similară cu cea a licitaţiei deschise, cu o etapă de preselecţie la nivelul regiunilor (agenţii pentru dezvoltare regională), cu participarea activă a experţilor în asistenţă tehnică. După preselecţie, prin asistenţa tehnică se va oferi sprijin grupurilor de oraşe selectate în vederea perfecţionării ofertelor şi implementării procesului de contractare a unui operator autorizat. Comitetul Naţional de Coordonare SAMTID va opera selecţia finală.

  Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) este organismul de coordonare pentru întreg programul SAMTID şi acţionează ca autoritate de implementare a componentelor asistenţei tehnice finanţate de Phare. MIE este agenţia de implementare a componentelor de investiţie finanţate de Phare. Se va încheia un contract de muncă pentru fiecare proiect finanţat prin fonduri nerambursabile Phare, cofinanţare naţională şi credit de la Banca Europeană de Investiţii, conform procedurilor Phare. Contractele de muncă aferente proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile Phare, cofinanţarea naţională şi creditul BERD se vor încheia conform procedurii instituţiilor financiare internaţionale.

  Subcomponenta E - (4,00 MEUR) Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor Principalele obiective ale acestei subcomponente sunt următoarele:

  • • dezvoltarea şi consolidarea capacităţii intermediarilor IMM-urilor de a fumiza întreprinderilor servicii financiare şi de afaceri

  • • dezvoltarea sectorului privat prin consolidarea capacităţii !MM-urilor de a crea locuri de muncă, prin investiţii în activităţi noi sau produse noi şi prin creşterea capacităţii de export.

  În România a existat o cerere considerabilă de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, dar IMM-urile au avut dificultăţi în concretizarea nevoilor lor. Prin urmare, acest proiect va finanţa formarea profesională; consultanţa şi consilierea referitoare la serviciile fumizate

  !MM-urilor în vederea:

  unei mai bune abordări a marketing-ului şi vânzărilor

  dezvoltării capacităţii lor de a transpune directivele şi regulamentele UE respectării condiţiei de certificare a calităţii

  adoptarea măsurilor în domeniul cercetării ş1 dezvoltării, inovării,

  transferului de tehnologie şi IT

  dezvoltării altor domenii în care !MM-urile au nevoie de sprijin, necesităţile lor fiind stabilite prin Planurile Regionale de Dezvoltare.

  Proiectul va fi implementat printr-un contract de asistenţă tehnică.

  Agenţia de implementare va fi MIE. Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi Cooperaţie va fumiza MIE sprijinul tehnic corespunzător pentru implementarea proiectului.

  Subcomponenta F (5,60 MEUR). Campanie de publicitate, selecţie, monitorizare şi evaluare

  În temeiul proiectelor Phare anterioare, următoarele măsuri vor fi finanţate pentru asigurarea implementării subcomponentelor menţionate:

  • • Campanie de publicitate, sprijin pentru pregătirea cererilor, evaluarea şi selecţia proiectelor (Fl). Informaţiile vor fi diseminate printr-o multitudine de canale pentru a ajunge la câţi mai mulţi potenţiali beneficiari. Sprijinirea acestei activităţi va include acoperirea costurilor pentru publicitate în mass media, seminare şi conferinţe, editarea, publicarea şi diseminarea materialelor informative, broşurilor şi ghidurilor. Se va înfiinţa un birou de consultanţă la fiecare agenţie pentru dezvoltare regională, la MMSSF şi la unităţile de implementare a proiectelor, iar asistenţa externă va veni în sprijinul personalului de la agenţiile pentru dezvoltare regională, MMSSF şi unităţile de implementare a proiectelor, prin furnizarea de informaţii şi consiliere în beneficiul potenţialilor solicitanţi. La finele programului se va organiza o campanie de publicitate prin care să se pună la dispoziţia publicului la nivel regional informaţii privind rezultatele programului şi proiectele implementate). În ceea ce priveşte evaluarea şi selectarea proiectelor, experţii externi independenţi vor acorda asistenţă şi vor instrui personalul din agenţiile pentru dezvoltare regională, MMSSF şi unităţile de implementare a proiectelor. Experţii independenţi vor avea misiunea de a evalua cererile, de a participa la procedura de selecţie în calitate de membri cu drept de vot ai Comitetelor Regionale de Selecţie şi de a evalua întregul proces de selecţie.

  • • Asistenţă tehnică menită să sprijine implementarea proiectelor de investiţii (F2). Pentru a sprijini agenţiile pentru dezvoltare regională în derularea sarcinilor ce le revin în calitate de autorităţi de implementare, între MIE şi fiecare agenţie pentru dezvoltare regională se va încheia un contract de servicii. Contractul va descrie responsabilităţile specifice şi responsabilităţile agenţiilor pentru dezvoltare regională şi va identifica mijloacele corespunzătoare (financiare, umane, logistică). Se vor stabili indicatori de realizare a programului, precum şi obligaţii de raportare precise. Ca o derogare de la acordurile generale de cofinanţare, aceste contracte vor fi integral finanţate de la fondurile bugetului public. Contractarea sprijinului investiţional Phare în baza programului de coeziune economică şi socială este condiţionată de semnarea acestor contracte şi de notificarea lor la Comisia Europeană.

  • • Supervizarea proiectelor de infrastructură (F3)

• - (1) Experţi independenţi acceptaţi de delegaţia CE vor asigura la faţa locului supervizarea tehnică a proiectelor de infrastructură regională (subcomponenta Dl)

• - (2) Se va acorda asistenţă tehnică pentru supervizarea la faţa locului, certificarea plăţilor, precum şi pentru monitorizarea şi evaluarea activităţilor din programul SAMTID. (D2)

Cadrul instituţional

Responsabilităţile diferitelor instituţii din România ce decurg din programe sunt rezumate în tabelul anexat.

În ceea ce priveşte sectorul investiţional al programului, responsabilităţile şi sarcinile sunt definite astfel:

1. (1) Principalele sarcini ale agenţiei de implementare se vor referi la:

   • • Responsabilitatea generală a implementării tehnice şi financiare a programului, asigurându-se că se urmăresc obiectivele şi că procedurile de selecţie sunt eficiente, clare şi transparente.

   • • Responsabilitatea generală a monitorizării ş1 evaluării programului ş1 a subcomponentelor

   • • Coordonarea şi prezidarea Comitetului Naţional de Monitorizare (vezi pct. 4) şi raportarea către Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi către Delegaţia CE a stadiului implementării programului.

   • • Elaborarea procedurilor de implementare şi de selecţie în conformitate cu liniile directoare stabilite de Uniunea Europeană.

   • • Numirea comitetului de evaluare şi a evaluatorilor, consultând autorităţile de implementare şi ministerele tehnice relevante. Experţii vor fi numiţi „ad personam" pe baza experienţei profesionale şi tehnice în domeniul relevant.

   • • Contractarea fondurilor nerambursabile cu candidaţii selectaţi.

   • • Funcţionarea ca agenţie de plată şi asigurarea legăturii cu Fondul Naţional, ADR-uri şi cu contractanţii/beneficiarii fondului nerambursabil.

   • • Acordarea de asistenţă adecvată autorităţilor de implementare pentru a se asigura că îşi îndeplinesc corect sarcina, (documente predefinite şi ghiduri pentru evaluarea ex ante, monitorizare şi evaluare ex post, înţelegerea unitară a criteriilor de selecţie şi de eligibilitate etc.).

2. (2) Selectarea şi aprobarea proiectului:

1. a) În ceea ce priveşte subcomponenta B (DRU), mecanismul de selecţie al proiectului va fi organizat de unităţile de implementare a programului şi va include consorţiile regionale prezidate de ADR-uri şi va reuni comitetele judeţene pentru dezvoltarea partenerială socială, agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă şi alte organisme relevante. Comitetele de selecţie regionale, prezidate de ADR-uri, vor fi înfiinţate la nivel regional pentru a evalua cererile de acordare de fonduri nerambursabile şi propunerile de proiecte. Serviciile descentralizate ale ministerelor relevante, acolo unde există, pot participa la întâlniri ca observatori. În vederea asigurării coerenţei cu politicile şi orientarea naţională, Ministerul Integrării Europene (ca autoritate de implementare) şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei vor fi fiecare membru al Comitetului Regional de Selecţie.

   Reprezentanţi ai NAC (Ministerul Integrării Europene), ş1 reprezentanţi ai Delegaţiei Comisiei pot participa ca observatori.

   Consorţiile regionale vor avea, de asemenea, sarcina de a identifica priorităţile de educaţie şi de ocupare a forţei de muncă, materialele didactice specializate pentru a pune în practică formarea relevantă pentru dezvoltarea regională şi pentru a numi reprezentanţi drept membri ai comitetului regional de selecţie DRU.

2. b) În ceea ce priveşte proiectele mici de investiţii pentru managementul deşeurilor (subcomponenta C), în regiunea selectată, va fi înfiinţat un Comitet Regional de Selecţie prezidat de ADR, ca autoritate de implementare. Reprezentanţi ai ADR, ai Inspectoratelor Locale de Protecţie a Mediului şi ai Inspectoratului Regional de Protecţie a Mediului, şi de asemenea experţi independenţi vor fi strâns implicaţi în evaluarea, selecţia şi monitorizarea proiectelor. Reprezentantul Fondului Naţional pentru Mediu va participa de asemenea în Comitetul de Selecţie. Un program de twinning va acorda asistenţă Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (MAPAM) şi autorităţilor mediului regionale şi locale, precum şi ADR pentru implementarea cu succes a acestui program de fonduri nerambursabile (vezi componenta IB), iar asistenţa tehnică va sprijini beneficiarii (vezi componenta IB).

3. c) În ceea ce priveşte infrastructurile regionale (subcomponenta Dl), asistenţa tehnică va evalua proiectele. propuse de Agenţiile pentru Dezvoltare Regională şi le va anexa la fişa proiectului. Mai mult, va întocmi lista celor mai viabile şi mai solide proiecte. Lista finală cu proiectele de infrastructură regionale selectate, avizată de Consiliul pentru Dezvoltare Regională, va fi aprobată de Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi avizată de Delegaţia Comisiei Europene. Proiectele de servicii municipale identificate de asistenţa tehnică prin SAMTID (subcomponenta D2) vor fi avizate de Consiliile pentru Dezvoltare Regională şi înaintate pentru aprobarea finală Comitetului Director Naţional SAMTID.

   Consiliile pentru Dezvoltare Regională vor avea următoarele responsabilităţi şi sarcini:

   • • Aprobarea obiectivelor şi priorităţilor specifice în zonele ţintă

   • • Avizarea şcolilor TVET şi a centrelor de resurse selectate la nivel regional, precum şi proiectele de infrastructură care urmează să fie finanţate prin programul de coeziune economică şi socială

   • • Asigurarea că diversele subcomponente sunt implementate coerent în regiune, respectând priorităţile planurilor regionale de dezvoltare.

Consiliile pentru dezvoltare regională ar trebui să invite la întâlnirile lor partenerii relevanţi, inclusiv reprezentanţi ai consorţiilor regionale, ai serviciilor descentralizate ale ministerelor de resort şi ai altor organisme relevante pentru a asigura un parteneriat şi un angajament mai larg la nivel regional în vederea întăririi rolului Consiliilor pentru dezvoltare regională.

1. (4) Agenţiile pentru dezvoltare regională vor acţiona ca autorităţi de implementare, cu următoarele excepţii:

   • • Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este autoritatea de implementare a subcomponentei „Dezvoltarea resurselor umane" (B)

   • • Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este autoritatea de implementare pentru contractul de servicii pentru furnizarea de echipament pentru componenta TVET(A)

     Ministerul Administraţiei şi Internelor este autoritatea de implementare pentru infrastructurile municipale pentru apă (D2 SAMTID). Sarcinile ce vor fi îndeplinite de agenţiile pentru dezvoltare regională, sub responsabilitatea generală a autorităţii de implementare, vor include:

   • • Responsabilitatea generală pentru monitorizarea şi implementarea proiectelor

   • • Întocmirea contractelor pentru fondurile nerambursabile şi încheierea lor cu candidaţii selectaţi

   • • Monitorizarea şi evaluarea implementării proiectelor şi asigurarea legăturilor cu MIE

   • • Raportarea către Consiliile pentru dezvoltare regională şi către Ministerul Integrării Europene

2. (5) Comitetul Naţional de Monitorizare este prezidat de Ministerul Integrării Europene şi este compus din Ministerul Finanţelor Publice, NAC (Ministerul Integrării Europene), toate ministerele sau agenţiile implicate în implementarea celor trei subcomponente (inclusiv cele 8 ADR-uri) şi Delegaţia Comisiei Europene.

Va asigura că acţiunile implementate prin subcomponentele programului respectă Planul Naţional de Dezvoltare şi alte strategii relevante. Comitetul Naţional de Monitorizare va avea un rol activ, oferind asistenţă la selecţia şi implementarea proiectelor şi va participa la fiecare etapă a procesului. Membrii comitetului vor participa la monitorizarea şi la evaluarea ex post a programului. Va fi întocmit un regulament intern de funcţionare pentru formalizarea procedurilor şi regulilor de lucru.

Tabelul din următoarele pagini rezumă responsabilităţile instituţionale pentru implementarea programului din 2003 pentru coeziunea economică şi socială pentru România.

PHARE/2003/005-551.06.01

Participarea la programele 'i agen'iile comunitare (19,40 MEUR)

PHARE/2003/005-551.06.02

Sprijin Phare pentru participan'ii la programele de mobilitate din cadrul Programului Comunitar Socrates II (3,50 MEUR)

SUBPROGRAMUL 6 - 2003/000-586.06 (TOTAL: 23,40 MEUR)

PHARE/2003/005-551.06.02

Ajutor pentru îmbunătă'irea participării României în cel de-al 'aselea program-cadru 'i în spa'iul de cercetare european (0,50 MEUR)

de contact acoperind pregătirea propunerilor de proiect şi implementarea financiară a proiectului.

Prin componenta de investiţie, se va asigura un sprijin limitat pentru înfiinţarea unei reţele permanente de pwicte de contact regionale pentru cel de-al şaselea program­ cadru.

Autoritatea de implementare a proiectului va fi Ministerul Educaţiei, Cercetării ş1

Tineretului, iar agenţia de implementare va fi OPCP.

1. 2. BUGET

   SUBPROGRAM	Investiţii (indicativ)	Dezvoltare instituţională (indicativ)	Total Phare în MEUR
   2003/005-551.01 Criterii politice Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de protecţie a copilului, Accesul grupurilor dezavantajate la educaţie, Dezvoltare instituţională în domeniul antidiscriminării, Sprijinirea reformei sistemului în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, Întărirea societăţii civile în România	22.10	12.80	34.90
   2003/005-551.02 Criterii economice Implementarea sistemului de înregistrare a drepturilor de proprietate şi de cadastru în România, Întărirea Băncii Naţionale a României în domeniile privind acquis-ul comunitar, Întărirea capacităţii de analiză, de previziune macroeconomică şi elaborarea de politici economice în Comisia Naţională pentru Prognoză	3.585	7.815	11.40
   2003/005-551.03 Întărirea capacităţii administrative Sprijinirea procesului de reformă în administraţia publică din România, • Întărirea capacităţii administrative a parlamentului românesc, Dezvoltarea capacităţii pentru resurse umane profesionale în cadrul administraţiei româneşti pentru administrarea şi monitorizarea fondurilor de preaderare UE, Sprijinirea Ministerului Finanţelor în implementarea strategiei TI.	8.93	18.47	27.395
   2003/005-551.04 Îndeplinirea obligaţiilor acquis-ului Proiectarea unui sistem integrat de administrare şi control (SIAC) în România şi sprijinirea formulării unei politici pentru consolidarea fermelor, Întărirea capacităţii pentru gestionarea acquis-ului din domeniul sanitar­ veterinar, Asistenţă pentru implementarea noilor aspecte ale legislaţiei UE privind securitatea în domeniul transportului rutier, Dezvoltarea durabilă a sistemului statistic românesc, Programul pentru sprijinirea dezvoltării instituţionale în Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Promovarea dialogului social autonom, Îmbunătăţirea eficienţei sistemului românesc pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor, Întărirea capacităţii de reglementare a sectorului energetic, Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRC), Implementarea unui sistem corespunzător de raportare şi monitorizare a radioactivităţii mediului, Îmbunătăţirea responsabilităţii şi transparenţei privind alocarea şi utilizarea resurselor în domeniul sănătăţii, Întărirea controlului la frontieră, Respectarea criteriilor UE de	32.140	24.26	56.40

   aderare privind cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate, Întărirea gestionării migrării, Sprijin pentru Parchetul Naţional Anticorupţie, Sprijin pentru îmbunătăţirea justiţiei în cazul minorilor, Sprijin pentru îmbunătăţirea activităţilor din sistemul penitenciar
   2003/005-551.05 Coeziunea economică şi socială Dezvoltare instituţională pentru coeziunea economică şi socială, investiţii în coeziunea economică şi socială	92.895	19.11	112.005
   2003/005-551.06 Programe comunitare Participarea la programe comunitare şi agenţii, sprijin pentru utilizatorul final, sprijin pentru îmbunătăţirea participării României în cel de-al şaselea program-cadru şi în aria de cercetare europeană	8.715	14.685	23.40
   TOTAL	168.365	97.135	265.500

   Conform Liniilor directoare Phare din 1999 şi Liniilor directoare revizuite din 2003, toate proiectele de investiţii sprijinite de Phare trebuie să primească cofinanţare de la fondurile publice naţionale.

   Contribuţia comunitară se poate ridica până la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile1.

   Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţională este asigurată de beneficiarul care are parte din costurile de implementare operaţională şi de infrastructură, prin finanţarea resurselor umane sau a altor resurse, necesare pentru absorbţia eficientă şi efectivă a asistenţei Phare.

   Orice cofinanţare de la bugetul public naţional aferente investiţiilor (de ex. planuri de finanţare, achiziţionarea de echipament sau contracte de lucrări) este furnizată pe baza cofinanţării în comun a contractelor prin Phare şi prin fonduri de la bugetul public naţional conform regulilor şi procedurilor Phare, cu excepţia cazurilor în care se prevăd înţelegeri specifice în memorandumul de finanţare privind proiecte specifice.

2. 3. MĂSURI DE IMPLEMENTARE

   1. a) Managementul proiectului şi cel financiar al ţării candidate

      Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului Phare extins de implementare descentralizată (EDIS) aşa cum sunt stabilite în decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de Implementare EDIS (Acordul de Implementare EDIS; EIA) încheiat de România şi Comisie2. Înaintea încheierii acordului menţionat, implementarea va urma procedurile Sistemului Phare de implementare descentralizată (DIS) . Totuşi, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu la data aderării.

      

      1 Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare

      2 Conform regulilor stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, Regulamentul Comisiei nr. 2342/2002 (Norme de aplicare a regulamentului financiar) şi anexei la Regulamentul Consiliului nr. 1266/1999

      3 Conform regulilor stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 (Regulament financiar), Regulamentul Comisiei nr. 2342/2002 (Norme de aplicare a regulamentului financiar) şi anexei la Regulamentul Consiliului nr. 1266/1999

      Coordonatorul Naţional de Asistenţă (CNA) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea proiectelor (RAP) se vor asigura că implementarea programelor se face conform procedurilor stabilite în acordul de implementare EDIS şi/sau în Manualul DIS, precum şi conform altor instrucţiuni ale Comisiei, şi că toate contractele necesare implementării memorandumului de finanţare sunt atribuite conform procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate cel mai recent de Comisia Europeană pentru implementarea acţiunilor externe. CNA şi RNA vor fi responsabili solidar pentru coordonarea dintre Phare (inclusiv CBC Phare), ISPA şi SAPARD precum şi cu Fondurile de coeziune şi structurale.

      Fondul Naţional (FN) din Ministerul Finanţelor din România, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului şi va fi responsabil de raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Se va asigura că sunt respectate regulile, reglementările şi procedurile Phare referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiară precum şi regulile comunitare privind ajutorul de stat şi că un sistem de informare şi raportare privind proiectul funcţionează. Aceasta include responsabilitatea raportării tuturor cazurilor reale sau suspecte de fraudă sau neregularităţi. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru fondurile Phare dintr-un program până la încheierea acestuia.

   2. b) Mărimea proiectului

      Toate proiectele vor fi mai mari de 2 MEUR, cu excepţia următoarelor:

      2003/005-551.01.03	Construcţie instituţională în domeniul antidiscriminării
      2003/005-551.02.03	Întărirea capacităţii de analiză, de previziune macroeconomică
      	şi de elaborare a politicilor economice în Comisia Naţională de Prognoză
      2003/005-551 .03.02	Întărirea capacităţii administrative a Parlamentului din România
      2003/005-551.04.01	Proiectarea unui sistem de control şi de administraţie integrată (IACS) în România şi sprijinirea formulării unei politici pentru
      2003/005-551.04.05	consolidarea fermelor Programul pentru sprijinirea dezvoltării instituţionale în
      	Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
      2003/005-551.04.06	Promovarea dialogului social autonom
      2003/005-551.04.09	Întărirea capacitătii de reglementare a sectorului energetic
      2003/005-551.04.1O	Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRC)
      2003/005-551.04.11	Implementarea unui sistem corespunzător de raportare şi
      	monitorizare a radioactivităţii mediului
      2003/005-551.04.14	Întărirea gestionării migrării
      2003/005-551.04.15	Întărirea capacităţii instituţionale pentru lupta împotriva
      	corupţiei

      2003/005-551.04.16

      2003/005-551.06.03

      Sprijin pentru îmbunătăţirea justiţiei în cazul minorilor

      Sprijin pentru îmbunătăţirea participării României în cel de-al şaselea program-cadru şi în aria de cercetare europeană

      Aceste excepţii sunt justificate prin natura lor predominantă de proiecte de construcţie instituţională.

   3. c) Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor; programarea termenelor limită

      Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. În nici un caz perioada de contractare nu poate depăşi 3 ani de la data angajamentului global.

      Executarea tuturor contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006. Angajamentele bugetare care nu s-au concretizat în plăţi în timpul celor trei ani de la data angajamentului legal nu vor mai fi valabile.

      În cazul următoarelor proiecte, executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2007:

      2003/0005-5551.04.03 Asistenţă pentru implementarea noilor aspecte de securitate din legislaţia UE privind transportul rutier-subproiectul 1

      2003/0005-5551.0S.03 Investiţii în coeziunea socială şi economică

   4. d) Procedura de închidere a conturilor şi de recuperare a fondurilor

      Se va pune în aplicare o procedură de verificare şi de închidere a conturilor conform art.

      53 alin (5) din Regulamentul financiar4 şi art. 42 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar5.

      Orice neregularitate dovedită sau orice fraudă6descoperită oricând în timpul implementării programului va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

      Dacă punerea în aplicare a unei măsuri nu justifică o parte sau toată suma alocată, Comisia va face o examinare corespunzătoare a cazului, cerând în special ţării beneficiare să-şi prezinte comentariile într-o anumită perioadă de timp şi să remedieze orice neregularitate.

      Urmare a examinării menţionate în paragraful precedent, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile alocate măsurilor la care se face referire dacă examinarea dezvăluie neregularităţi, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea unei condiţii din memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii pentru care nu s-a solicitat aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenţei va conduce la recuperarea sumelor plătite.

      Dacă Comisia consideră că nu s-a remediat o neregularitate sau că o operaţiune sau parte din ea nu justifică toată asistenţa oferită sau o parte din ea, Comisia va examina corespunzător cazul şi va cere ţării beneficiare să-şi prezinte comentariile într-o anumită

      

      4Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002

      5Regulamentul Comisiei nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002

      6Aşa cum este definită la numărul 8a (Măsuri de audit şi antifraudă ale ţărilor candidate) în acest document.

      perioadă de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat nici o măsură de remediere, Comisia poate:

      1. a) reduce sau anula orice avans

      2. b) anula toată sau o parte din asistenţa acordată măsurii

      Comisia va hotărî mărimea unei corecţii luând în considerare natura neregularităţii şi mărimea deficienţelor din sistemele de gestionare şi control.

      Orice fonduri neutilizate până la data expirării programului vor fi returnate Comisiei. O declaraţie finală, în scris, însoţită de documente justificative va fi emisă de RNAF la două luni după ce s-au efectuat toate plăţile, arătând suma totală contractată şi plătită. De asemenea, va fi inclusă o reconciliere bancară finală care să prezinte soldurile existente în FN/AI/OPCP.

      Deşi după expirarea memorandumului de finanţare se recuperează fondurile neutilizate sau neeligibile, poate fi emis un ordin complementar de recuperare, după ce s-a realizat auditul final al credibilităţii şi consistenţei contractelor şi a plăţilor, precum şi a respectării prevederilor memorandumului de finanţare, ţinând cont de caracterul independent al auditului final.

      Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării se va asigura că rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei sume plătite în mod greşit se va efectua în decursul a şaizeci de zile de la data notificării. Dacă RNAF nu rambursează suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei. Dobânda calculată pentru plăţile întârziate va fi cumulată cu sumele nerestituite, respectându-se dispoziţiile specificate în regulamentul de finanţare care reglementează bugetul comunitar.

      e ) Fluxuri financiare

      Comisia va transfera fondurile către FN conform Memorandumului de înţelegere încheiat între Comisie şi de România în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNAF într-un cont bancar separat, denominat în euro, care va fi deschis şi gestionat de FN la o bancă stabilită în prealabil de comun acord cu Comisia.

      1. aa) Transferul fondurilor către Fondul Naţional

         Un prim transfer de până la 20% din fondurile care urmează să fie gestionate local", reprezentând prefinanţarea7 va fi trimis FN în urma semnării Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP). Prevederile art. 12 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind FN trebuie de asemenea îndeplinite. Mai mult, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în funcţiune, arătând fluxul de informaţii între FN si AI/OPCP şi modul în care se va efectua plata.

         

         • • exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare

           7aşa cum este definită în art. 81 alin. (b) pct. (i) din Regulamentul financiar

           Se vor mai efectua două transferuri de până 30% fiecare din fondurile care urmează să fie gestionate local*. Al doilea transfer se va efectua când 5% din buget* a fost cheltuit de AI şi de OPCP: Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total• în vigoare a fost cheltuit. Al patrulea transfer va fi efectuat când 70% din bugetul total în vigoare este cheltuit şi când toate cheltuielile au fost înregistrate (şi anume contractate în întregime). Nu mai târziu de două luni după ce au fost efectuate toate plăţile, Fondul Naţional va prezenta o declaraţie finală de cheltuieli, care va declanşa o compensare a soldului tuturor transferurilor cu declaraţia finală de cheltuieli, care în acel moment va fi egală cu plăţile efectuate (încheierea cheltuielilor)8.

           În mod excepţional, RNAF poate cere un avans de plată mai mare decât procentele menţionate mai sus, conform procedurilor stabilite în sus-menţionatul Memorandum de înţelegere. Cu excepţia cazurilor în care există acordul prealabil expres al Comisiei, nu se efectuează nici o plată intermediară dacă limitele menţionate mai sus nu au fost respectate.

      2. bb) Transferul Fondurilor către agenţiile de implementare

         Fondul Naţional va transfera fondurile către agenţiile de implementare (Al), inclusiv către Oficiul pentru plăţi şi contractare Phare (OPCP), conform Acordurilor de Finanţare (AF) încheiate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, după caz. Conturile bancare ale subprogramelor se deschid în numele agenţiei de implementare respective/OPCP, responsabile de administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfinţarea Fondului Naţional.

         Conform SDI, fiecare Acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazurile în care chiar FN este agentul plătitor pentru OCPC/AI, fondurile nu se mai transferă de la FN către OCPC/Al. Fiecare OCPC şi AI trebuie să fie conduse de către un Responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de către RNAF, pe baza consultărilor cu CNA RAP va fi responsabil pentru operaţiunile efectuate de către OPCP/AI corespunzătoare.

         În cazul contractelor pentru care s-au reţinut fonduri pe o perioadă de garanţie, fondurile totale prevăzute în aceste contracte, calculate de către RAP şi stabilite de către Comisie, vor fi plătite către agenţia de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asumă responsabilitatea deplină pentru depunerea fondurilor până la data ultimei plăţi, cu asigurarea că fondurile respective vor fi folosite numai în scopul efectuării de plăţi prevăzute în clauzele privind reţinerile.

         Agenţia de implementare îşi asumă, de asemenea, deplina responsabilitate faţă de contractanţi pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în clauzele privind reţinerile. Fondurile care nu sunt acordate contractanţilor după efectuarea plăţii finale, vor fi rambursate Comisiei. RNAF pune anual la dispoziţia Comisiei o prezentare generală referitoare la utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi în special la plăţile care s-au efectuate din aceste fonduri.

         

         • • exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare

         • • exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare

         • • exclusiv sumele prevăzute pentru programele comunitare

           8aşa cum este definit în art. 105 din Normele de aplicare

      3. cc) Transferul Fondurilor către Fondul Naţional pentru participarea la programele şi implicarea în agenţiile Comunităţii

         Către Fondul Naţional se va efectua o singură plată în avans care să acopere valoarea totală a părţii Phare din contribuţia financiară pentru participarea la programele şi implicarea în agenţiile Comunităţii. Plata în avans respectivă se efectuează după semnarea Memorandumului de Finanţare şi la cererea Fondului Naţional.

         Această plată în avans este separată de plăţile făcute în avans pentru restul programului. Cu toate acestea, ar trebui menţionat faptul că, pentru fiecare program, contribuţia Phare va fi transferată numai o dată cu intrarea în vigoare a Deciziei Consiliului de Asociere sau a Memorandumului de înţelegere privind stabilirea condiţiilor generale de participare la programul respectiv.

         În cazul în care se înregistrează o întârziere a intrării în vigoare a Memorandumurilor de înţelegere, plata către Fondul Naţional poate fi împărţită în două sau mai multe tranşe, în aşa fel încât fondurile necesare programelor în derulare să poată fi transferate imediat.

         Fondul Naţional va avea responsabilitatea transferării fondurilor înapoi la Comisie, în urma cererii de fonduri din partea Direcţiei Generale a Comisiei care răspunde de programele respective, în termenele prevăzute.

      4. dd) Dobânda

      În principiu, toate conturile bancare 9 sunt purtătoare de dobândă. Aceasta va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNAF, dobânda poate fi reinvestită în Program.

      1. f) Agenţiile de implementare vor fi responsabile de subprograme după cum urmează:

         Agenţia de implementare a întregului program, cu excepţia subprogramului 5 2003/005-

         551.05 „Coeziunea economică şi socială" şi a Proiectelor 2003/005-551.06.1 şi 2

         „Participarea la programele şi implicarea în agenţiile Comunităţii şi sprijinul Phare pentru utilizatorii finali acordat participanţilor la programele de mobilitate din cadrul programului comunitar Socrates II" va fi OPCP din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Agenţia de implementare pentru coeziune economică şi socială va fi Ministerul Integrării Europene. Cu toate acestea, în cadrul componentei de construcţie instituţională a subprogramului 5 „2003/005-551.05.02 Construcţie instituţională pentru coeziune economică şi socială", răspunderea pentru convenţiile privind proiectele de twinning va reveni OPCP, şi nu Ministerului Integrării Europene, având în vedere experienţa OPCP privind aspectele specifice procedurilor de twinning.

         Conform subprogramului 6, pentru proiectul 2003/005-551.06.0l „Participarea la programe şi implicarea în agenţii comunitare", fondurile Phare vor fi administrate chiar

         

         9În special, dar nu numai, conturi administrate de către FN, OPCP şi AI

         de către Fondul Naţional. Pentru 2003/005-551.06.02 „Sprijin Phare pentru utilizatori finali acordat participanţilor la programele de mobilitate din cadrul programului

         comunitar Socrate,s II", Agenţia de implementare va fi Agenţia Naţională pentru

         Programul Socrates din România.

      2. g) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii

         Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului stabilite în Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului10 se aplică în cazul tuturor proiectelor de investiţii din cadrul Phare. Dacă Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost încă transpusă integral, procedurile ar trebui să fie similare celor stabilite în directiva menţionată mai sus. În cazul în care un proiect se încadrează în domeniul de aplicare a anexei I sau II la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului, trebuie furnizate documente justificative 11 privind derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

         În cazul în care un proiect ar putea afecta obiective importante de conservare naturii, trebuie furnizate documentele necesare privind efectuarea unei evaluări corespunzătoare12 conform art. 6 din Directiva privind habitatele13.

         Toate proiectele de investiţii se desfăşoară în conformitate cu legislaţia Comunităţii privind mediul. Fişele proiectţlor vor conţine clauze specifice privind respectarea legislaţiei UE corespunzătoare din domeniul mediului, conform tipului activităţii desfăşurate în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

      3. h) Norme speciale pentru anumite componente ale programului

      Twinning

      Sumele alocate pentru proiectele de twinning vor acoperi costurile eligibile (stabilite în manualul SDI) pentru aplicarea planului de lucru stabilit de statele membre şi ţara candidată. Costurile eligibile pot cuprinde costuri suportate de către statul membru selectat pe durata pregătirii convenţiei privind proiectul de twinning, în perioada dintre data semnării Memorandumului de Finanţare şi notificarea finală cu privire la aprobarea de finanţare a convenţiei.

      Programe de finanţare nerambursabilă (granturi)

      Pentru Programele de finanţare nerambursabilă în domeniul coeziunii economice şi sociale, aranjamentele specifice de implementare vor fi menţionate în fişele proiectelor corespunzătoare, în conformitate cu următoarele principii:

      

      10Directiva 85/337/CE, JO L 175/40; 05.07.1985, modificată de Directiva 97/11/CEE, JO L 73/5; 14.03.1997

      u în anexa la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului corespunzătoare fişei proiectului de investiţii respectiv

      12în anexa Conservarea naturii la fişa proiectului de investiţii corespunzător

      13Directiva 92/43/CEE, JO 206/7; 22.07.1992

      • • Procedurile şi formatele care trebuie utilizate în implementarea programelor şi acordarea de finanţare nerambursabilă respectă prevederile Ghidului practic. O atenţia specială :Se va acorda procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic de către comitetele de selecţie compuse din experţi numiţi de către autorităţile care participă la co-finanţarea programelor, precum şi de către administraţiile şi grupurile de interese corespunzătoare, implicate în aceste programe.

      • • RAP-ul abilitat pentru programul în cadrul căruia se finanţează programul de granturi trebuie să-şi asume responsabilităţile financiare şi contractuale pentru implementarea programului de granturi. RAP trebuie, în special, să aprobe oficial cererea de propuneri, formularele de aplicare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele selecţiei. RAP mai trebuie să semneze contractele de acordare a finanţării nerambursabile cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvate, sub autoritatea şi responsabilitatea acestuia. Sub această rezervă, administrarea programelor de granturi poate fi descentralizată de la RAP către organismele abilitate la nivel sectorial şi regional.

      • • Anterior acreditării EDIS, este necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din România, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în capitolul 6 din Ghidul practic (control descentralizat ex ante).

      • • Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrări, materiale şi servicii, subcontracta.te de către beneficiarii finali ai finanţărilor nerambursabile individuale, trebuie să respecte regulile de achiziţionare prevăzute în Ghidul practic.

      • • În urma unei evaluări pozitive a capacităţii agenţiei de implementare de a administra operaţional şi financiar programele de granturi de o manieră corectă şi eficientă, Delegaţia Comisiei poate decide renunţarea la aprobarea sa ex ante a subcontractelor executate de către beneficiarii finali de finanţări nerambursabile individuale. Prevederile detaliate privind rolul Delegaţiei în faza de subcontractare menţionată mai sus vor fi precizate, după caz, într-un schimb de scrisori între Delegaţie şi Autorităţile Naţionale, în urma exerciţiului de evaluare menţionat.

      • • Programele de finanţare nerambursabilă nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane euro şi mai mică de 50.000 euro. Această limită inferioară poate fi modificată ca unnare a evaluării menţionate mai sus, a capacităţii agenţiei de implementare de a asigura o bună gestionare a resurselor financiare. Această limită inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.

      Angajamentele financiare în condiţiile Phare intră în vigoare la data semnării contractelor de grant de către RAP-ul abilitat. Proiectele ar trebui să fie integral implementate înainte de data expirării prezentului Memorandum de Finanţare.

      Contractele de asistentă tehnică

      Pentru proiectul 2003/005-551.01.05 ,,Întărirea societăţii civile din România", OPCP va acorda Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din România (FDSC) un contract de servicii, printr-o procedură negociată cu un singur ofertant. FDSC este o organizaţie

      non-profit, specializată în administrarea programelor pentru Societatea Civilă şi a fost înfiinţată cu sprijin bare.

      În baza acestui contract, FDSC va primi echivalentul costurilor de administrare aferente care nu trebuie să depăşească 7,25% din buget, inclusiv cheltuielile de audit. FDSC nu poate fi un beneficiar eligibil al programului, ci va primi doar plata costurilor de administrare. Fiind o organizaţie non-profit, FDSC nu are nici o obligaţie dintre cele prevăzute de contractele de servicii standard în legătură cu garanţiile bancare.

3. 4. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

   Punerea în aplicare a proiectelor din cadrul acestui program va fi monitorizată de către Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM). Din acest comitet fac parte RNAF, CNA şi alte servicii ale Comisiei. CMM se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele finanţate din fondurile Phare în vederea evaluării evoluţiei acestora către atingerea obiectivelor prezentate în Memorandumurile de Finanţare şi Parteneriatele pentru aderare. CMM poate recomanda o modificare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor Phare. Mai mult, CMM va analiza anual evoluţia tuturor programelor de asistenţă şi pre-aderare finanţate de către UE (Phare, ISPA şi SAPARD).

   În cazul programului Phare, CMM va fi asistată de către Subcomitetele Sectoriale de Monitorizare (SCSM) din care fac parte CNA, RAP din partea fiecărei agenţii de implementare (şi OPCP, acolo unde este cazul) şi servicii ale Comisiei. SCSM va analiza amănunţit evoluţia fiecărui program, inclusiv a componentelor şi contractelor aferente acestora, grupate de către CMM pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi monitorizat de către un SCSM, .pe baza unor rapoarte periodice de monitorizare realizate de către agenţia de implementare, precum şi evaluări preliminare efectuate de către evaluatori independenţi. SCSM va prezenta recomandări referitoare la administrare şi proiectare, asigurându-se că acestea sunt puse în aplicare. SCSM raportează către CMM, căreia îi prezintă opiniile detaliate globale cu privire la programele din sectorul său, finanţate din fondurile Phare.

   Serviciile Comisiei asigură că evaluarea ex post este efectuată după închiderea programului.

4. 5. AUDITUL ŞI MĂSURILE ANTIFRAUDĂ

   1. a) De către ţărilor candidate14

      Un plan de audit şi un rezumat al constatărilor auditurilor efectuate vor fi trimise anual Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.

      Autoritatea naţională de control financiar va efectua controlul financiar corespunzător cu privire la implementarea programului.

      

      14în conformitate cu normele stabilite în art. 54 din Regulamentul Financiar

      Ţările beneficiare vor asigura anchetarea şi tratamentul corespunzător al cazurilor de fraudă şi neregularităţilor constatate sau presupuse în urma unor controale naţionale sau ale Comunităţii. •

      Neregularitate înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii din legislaţia naţională sau comunitară15, din prezentul Memorandum de Finanţare sau din contractele aferente sau care apare ca urmare a unui act sau omisiuni ale unui agent economic care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor sau bugetele administrate de către acestea, fie prin reducerea sau pierderea veniturilor obţinute din resursele proprii, încasate direct în numele Comunităţilor, sau printr-o cheltuială nejustificată.

      Fraudă înseamnă orice act sau omisiune premeditate, în legătură cu:

      1. (i) utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, ce are ca efect însuşirea sau reţinerea ilegală de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de către sau în numele Comunităţilor Europene,

      2. (ii) nedivulgarea informaţiilor prin nerespectarea unei anumite obligaţii, cu acelaşi efect,

      3. (iii) aplicarea incorectă a fondurilor în scopuri diferite de cele pentru care au fost acordate iniţial.

         Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare, echivalent cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/9416.

         În special toate cazurile de fraudă şi neregularitate constatate sau presupuse, precum şi măsurile referitoare la acestea luate de către autoritatea naţională tre uie raportate imediat serviciilor Comisiei. Atunci când nu există cazuri de fraudă şi neregularitate constatate sau presupuse, ţara beneficiară informează Comisia în termen de două luni de la încheierea fiecărui trimestru.

         b ) De către Comisie

         Toate Memorandumurile de Finanţare, precum şi contractele aferente acestora sunt supuse monitorizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) şi auditurilor Curţii de Conturi. Acestea presupun inspecţii la faţa locului şi, atât timp cât sistemul extins de implementare descentralizată nu se aplică încă agenţiilor de implementare din ţările candidate în cauză, măsuri cum ar fi verificarea ex ante a procedurilor de licitaţie şi contractare efectuate de către Delegaţia din ţara candidată respectivă.

         Pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/9617.

         

         15definită ca întregul set de legi ale Comunităţii, care se aplică între Părţile la Memorandumul de Finanţare (de exemplu Acordurile Europene, Acordurile-cadru, Memorandumul de înţelegere privind instituirea Fondului Naţional etc.)

         16 JO L 178, 12.07.94, p. 43-46

         17 JO L 292, 15. l l.1996, p. 2-5

         Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor agenţiilor de· implementare corespunzătoare pot fi verificate în orice moment când Comisia consideră de cuviinţă, de către un auditor extern angajat de către Comisie fără a aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii de Conturi a Uniunii Europene, menţionate în „Condiţiile Generale privind Memorandumul de Finanţare", anexate la acordul-cadru.

5. 6. TRANSPARENŢA/PUBLICITATEA

   Responsabilul cu autorizarea programului este responsabil de asigurarea luării măsurilor necesare pentru garantarea publicităţii corespunzătoare a tuturor activităţilor finanţate din program. Acest lucru se realizează în strânsă colaborare cu Delegaţia Comisiei. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa „Transparenţa/Publicitatea".

6. 7. CONDIŢII SPECIALE

Programul Naţional Phare 2001 pentru România cuprindea o condiţie specială care prevedea elaborarea unui plan de acţiune guvernamental, în care să se precizeze măsurile necesare consolidării agenţiilor de implementare şi a autorităţilor de implementare, pentru a asigura o dotare adecvată cu personal calificat încadrat cu normă întreagă, precum şi bugete care să acopere costurile de funcţionare şi alte condiţii necesare pentru punerea în practică eficientă a programelor.

Ca o condiţie pentru implementarea programului Phare 2003, Guvernul României va prezenta Comisiei, până la 31 martie 2004, un raport detaliat asupra progreselor înregistrate în aplicarea planului de acţiune menţionat mai sus, în care să descrie, pentru fiecare agenţie de implementare şi autoritate de implementare, măsurile care au fost luate în conformitate cu prevederile planului de acţiune. Împreună cu acest raport, Guvernul va prezenta, de asemenea, o actualizare a planului, având în vedere experienţa acumulată în punerea în aplicare a planului pe o perioadă de peste 12 luni, împreună cu orice alte măsuri de consolidare la nivel instituţional necesare pentru asigurarea capacităţii corespunzătoare pentru implementarea programului Phare 2003.

Contractarea ajutorului financiar Phare în cadrul coeziunii economice şi sociale depinde de încheierea contractelor de servicii între MIE şi ADRuri (prezentate în 2002/000- 586.05.02 de mai sus), pe baza aprobării Delegaţiei CE.

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care ţin de Guvernul României, Comisia poate modifica programul în sensul, conform deciziei Comisiei, anulării sale, integral sau parţial, şi/sau realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri conforme cu obiectivele programului Phare.

ANEXA D PRIVIND

INFORMAREAsrPUBLICITATEA  PRIVIND PROGRAMELE  PHARE, ISPA,SAPARD ALE COMUNITĂTILOR EUROPENE

1. 1. Obiectivul şi domeniul de aplicare

   Acţiunile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin programul Phare al Comunităţii Europene sunt destinate sensibilizării opiniei publice şi creşterii transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini coerente asupra măsurilor în cauză în toate ţările candidate. Informarea şi publicitatea se aplică măsurilor care beneficiază de o contribuţie din programul Phare.

2. 2. Principii generale

   Responsabilul cu Autorizarea Programului corespunzător care este însărcinat cu implementarea Memorandumurilor de Finanţare şi a altor forme de asistenţă va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Publicitatea se realizează în colaborare cu Delegaţiile CE care vor fi informate despre măsurile luate în acest sens.

   Autorităţile naţionale şi regionale competente vor lua toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea eficientă a acestor aranjamente şi pentru a colabora local cu Delegaţiile CE.

   Acţiunile de informare şi publicitate prezentate în continuare se bazează pe dispoziţiile prevăzute în regulamentele şi deciziile aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt:

   • - Regulamentul (CE) nr. 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 130/30, 31 mai 2000;

   • - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 152/39, 18 iunie 1994.

     Dispoziţiile speciale privind ISPA sunt c'uprinse în:

   • - Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 182/58.

   Acţiunile de informare şi publicitate trebuie să respecte dispoziţiile prevăzute în regulamentul şi decizia menţionate mai sus. Delegaţia CE pune la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale din ţara respectivă un manual privind respectarea acestora.

3. 3. Informarea şi publicitatea privind programele Phare

   Informarea şi publicitatea constituie obiectul unui set de măsuri stabilite de către autorităţile competente naţionale, regionale şi locale, în colaborare cu Delegaţiile CE, pe durata Memorandumului de Finanţare şi se referă atât la programe, cât şi la alte forme de asistenţă.

   Cheltuielile de informare şi publicitate pentru proiecte individuale se acoperă din bugetul alocat proiectelor respective.

   În cazul implementării programelor Phare, măsurile prezentate la lit. (a) şi (b) de mai jos se aplică:

   1. (a) Autorităţile competente din ţările candidate publică conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Acestea asigură că aceste documente sunt corespunzător distribuite şi le păstrează la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Ele asigură prezentarea coerentă pe întreg teritoriul ţării candidate a materialelor de informare şi publicitate produse.

   2. (b) Măsurile de informare şi publicitate pe loc cuprind:

      1. (i) În cazul investiţiilor de infrastructură, ale căror costuri sunt mai mari de 1 milion de euro:

         panouri ridicate în zonele specifice, care se amplasează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegaţia CE din ţara respectivă.

         Plăci comemorative permanente penti;u infrastructuri accesibile marelui public, care se amplasează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegaţia CE din ţara respectivă.

      2. (ii) În cazul investiţiilor în producţie, acţiuni de dezvoltare a potenţialului local şi toate celelalte acţiuni care beneficiază de asistenţă financiară din Phare, ISPA şi SAPARD:

acţiuni prin care să se informeze posibilii beneficiari şi marele public despre asistenţa Phare, ISPA şi SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate în alin. (3) lit. (b) pct. (i) de mai sus.

acţiuni care vizează aplicanţii pentru grantul public finanţat parţial de către Phare, ISPA şi SAPARD, sub formă unei indicaţii pe formularele care trebuie completate de către candidaţii respectivi, care să precizeze că o parte din finanţare este acordată de către UE, în mod specific prin programele Phare, ISPA şi SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate mai sus.

1. 4 Transparenţa asistenţei UE în mediile de afaceri şi în rândul posibililor beneficiari şi marelui public

   1. 4.1. Mediile de afaceri

Mediile de afaceri trebuie implicate foarte strâns în asistenţa care le priveşte direct.

4

Îndeplinirea obliga'iilor prevăzute de acquis

89

MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.551bis/21.V .2004

Statistică

Energie

Telecomunica'ii

Mediu

Justi'ie 'i afaceri interne

90

MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.551bis/21.V .2004

Vamă

5

Coeziunea economică 'i socială

6

Programe comunitare

TOTAL

MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.551bis/21.V .200491

PREŢURILE

publicaţiilorlegislativepentruanul2004

-pesuporttradiţional-

ValoareaValoarea

crt.anual                                          -lei-           

Nr.Denumireapublicaţieiabonamentuluiabonamentuluitrimestrial

	-lei-	Trim.	Trim.	Trim.	Trim. V
1.MonitorulOficial,Partea ,înlimbaromână	9.875.000	2.468.750	2.715.750	2.987.500	3.286.000
2.MonitorulOficial,Partea ,înlimbaromână,numerebis*)	1.780.000	-	-	-	-
3.MonitorulOficial,Partea ,înlimbamaghiară	7.900.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000
4.MonitorulOficial,Parteaa -a	12.500.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000
5.MonitorulOficial,Parteaaa	2.530.000	632.500	632.500	632.500	632.500
6.MonitorulOficial,Parteaa V-a	10.680.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000
7.MonitorulOficial,ParteaaV -a	9.850.000	2.462.500	2.462.500	2.462.500	2.462.500
8.ColecţiaLegislaţiaRomâniei	2.500.000	625.000	687.500	756.500	832.500
9.ColecţiadehotărârialeGuvernuluişialteactenormative	4.150.000	1.038.000	1.141.500	1.255.500	1.381.500
10.Repertoriulactelornormative	625.000	-	-	-	-
11.DeciziialeCurţiiConstituţionale	470.000	-	-	-	-
12.Ediţiitrilingve	2.500.000	-	-	-	-

*)Cuexcepţianumerelorbisîncaresepublicăactecuunvolumextinsşicareintereseazădoarunnumărrestrânsdeutilizatori.

ToatepublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial"suntpurtătoaredeT.V.A.încotăde9%,aceastafiindinclusăînpreţuldeabonament.

Pentrusiguranţaclienţilor,abonamentelelapublicaţiileRegieiAutonome„MonitorulOficial"sepotefectuaprinurmătoriidifuzori:

• ◆ COMPAN ANAŢ ONALĂ„POŞTAROMÂNĂ"-S.A.-prinoficiilesalepoştale

• ◆ ROD PET-S.A.-printoatefilialele

• ◆ NTERPRESSSPORT-S.R.L.-Bucureşti,str.HristoBotevnr.6

  (telefon/fax:313.85.07;313.85.08;313.85.09)

• ◆ PRESSEXPRES-S.R.L.-Otopeni,str.FlorideCâmpnr.9(telefon/fax:221.05.37;0745.133.712)

• ◆ M.T.PRESS MPEX-S.R.L.-Bucureşti,bd.Basarabianr.256(telefon/fax:255.48.15;255.48.16)

• ◆ NFOEUROTRAD NG-S.A.-Bucureşti,Splaiul ndependenţeinr.202A(telefon/fax:212.73.54)

• ◆ ACTALEG S-S.R.L.-Bucureşti,str.BanulUdreanr.10,(telefon/fax:411.91.79)

• ◆ CUR ERPRESS-S.A.-Braşov,str.TraianGrozăvescunr.7(telefon/fax:0268/47.05.96)

• ◆ M MPEX-S.R.L.-Hunedoara,str. onCreangănr.2,bl.2,ap.1(telefon/fax:0254/71.92.43)

• ◆ CALL OPE-S.R.L.-Ploieşti,str.CandianoPopescunr.36(telefon/fax:0244/51.40.52,0244/51.48.01)

• ◆ ASTOR-MED-S.R.L.- aşi,str.Sucidavanr.2,bl.U2,sc.C,ap.2(telefon/fax:0232/27.91.76,0232/25.84.27)