+
Cartea IInstanțele militare +
Titlul IOrganizarea instanțelor militare în timp de pace și în caz de mobilizareArmata de uscat și aviația +
Capitolul 1Dispozițiuni generaleInstanțele militare +
Articolul 1Instanțele penale militare sînt următoarele:1. Consiliile de judecată;2. Tribunalele Militare;3. Curtea Militară de Casare și Justiție.Toate aceste instanțe, funcționează și se convoca, în conformitate cu dispozițiunile acestui cod. +
Capitolul 2Consiliile de judecată +
Articolul 2Pe lîngă fiecare regiment, precum și pe lîngă fiecare batalion, divizion sau orice unitate echivalenta, făcînd corp aparte, va funcționa câte un Consiliu de judecată. +
Articolul 3Consiliul de judecată se compune din:Președinte: un ofițer superior.Doi judecători: unul cu gradul de căpitan sau locotenent, iar celălalt egal în grad cu inculpatul.Un comisar special: căpitan sau locotenent.Un grefier: subofițer, toți combatanti din corpul de trupa respectiv.Președintele, ofițerul judecător, comisarul special grefierul sînt numiți prin ordin de zi, de către comandantul corpului de trupa pe lîngă care funcționează consiliul, pe termen de 1 an, începînd dela 1 Ianuarie.Judecătorul grad inferior va fi numit tot prin ordin de zi, pe termen de 3 luni, dintre militarii cu grade corespunzătoare din unitatea respectiva. +
Articolul 4Comisarul special îndeplinește funcțiunile ministerului public, iar grefierul are sarcina întocmirii, redactarii și conservării scriptelor. +
Articolul 5În caz de lipsa a președintelui sau a vreunui judecător din consiliul de judecată, a comisarului special ori a grefierului, înlocuirea acestora se va face, prin ordin de zi, cu alți militari cu grade corespunzătoare.La prezentarea titularilor, aceștia își reiau funcțiunile fără alta formalitate. +
Articolul 6Dispozițiunile prevăzute la art. 19, 20, 21 și 22, privitoare la incompatibilitate și jurământ, sînt aplicabile și pentru consiliile de judecată, cu excepția condițiunii de vîrsta, în ce privește pe judecătorul grad inferior. +
Articolul 7Militarii din corpurile de trupa mai mici decât un batalion sau divizion, precum și acei din diferite alte servicii sau stabilimente, sînt justițiabili de consiliul de judecată ce se va desemna, la începutul fiecărui an, de comandantul diviziei respective sau de comandantul regiunii militare, pentru trupele neindivizionate.Dacă eventual un consiliu de judecată nu s'ar putea constitui din lipsa de ofițeri în corp, cu gradele prevăzute de art. 3, atunci consiliul se va completa provizoriu, prin ordin de zi, cu ofițeri de același grad, luati din corpurile de trupa aflate în aceeași garnizoana sau, dacă nu sînt, din alta garnizoana, desemnată de comandantul diviziei sau regiunii militare, pentru trupele neindivizionate, în urma raportului scris ce i se va adresa de comandantul respectiv. +
Capitolul 3Tribunalele militare +
Articolul 8La reședința fiecărei regiuni militare, funcționează un tribunal militar, cu una sau mai multe secții.Se vor putea înființa tribunale militare, la reședința oricărui comandament unde nevoia va cere.Tribunalele militare se înființează prin decret, în care se vor fixa și circumscripțiile jurisdicționale.Înființarea unei a doua sau mai multor secții se face prin decizie ministerială. +
Articolul 9Tribunalul militar pentru judecarea crimelor se compune din:Președinte: un ofițer superior sau general magistrat;Patru judecători: unul ofițer magistrat, iar ceilalți trei ofițeri combatanti, toți avînd cel puțin gradul de căpitan.Tribunalul militar pentru judecarea delictelor și contraventiunilor se compune din:Președinte: un ofițer superior sau general magistrat;Doi judecători: capitani sau maiori combatanti.Președintele titular al tribunalului poate delega, în caz de lipsa sau împiedicare, un ofițer superior magistrat, care să prezideze completul de judecată, dintre judecătorii de ședința sau judecătorii de instrucție.Se vor putea forma, în cadrul aceleași instanțe, după trebuințele serviciului, mai multe complete, care să judece în aceeași zi, concomitent sau succesiv.Tribunalul Militar cu aceasta, compunere judeca toți infractorii militari activi, pînă la gradul de căpitan inclusiv, pe asimilații lor activi și pe toți nemilitarii justițiabili de Tribunalele militare, oricare ar fi gradul pe care aceștia îl au în rezerva sau retragere la data judecării.Cînd tribunalul militar va avea mai multe secțiuni, cel mai vechi în grad dintre presedinti va purta titlul de prim președinte.Primul președinte va putea prezida ori care dintre secțiuni.Pentru judecarea recursurilor, tribunalul militar se compune din:Președinte: un ofițer superior magistrat;Judecători: doi ofițeri superiori sau capitani magistrați.În caz de evocarea fondului, compunerea va fi aceea arătată mai sus, pentru judecarea fondului.Pe lîngă fiecare tribunal militar, vor funcționa:a)Un procuror militar șef, cu unul sau mai mulți procurori. ... Cînd tribunalul militar. va avea mai multe secțiuni, cei mai vechi în grad procuror militar șef va purta titlul de prim-procuror militar;b)Unul sau mai mulți judecători de instrucție militari; ... c)Unul sau mai mulți grefieri, cu ajutoarele lor, secretari de parchet, arhivari și impiegatii necesari. … La tribunalul militar din Capitala tarii, funcțiunile de prim-președinte și prim-procuror militar vor fi îndeplinite de ofițeri cu gradul de general magistrat sau colonel magistrat. +
Articolul 10Ofițerii magistrați care intră în compunerea tribunalului sînt permanenți și se numesc dintre ofițerii magistrați, după cum urmează:Președintele și judecătorii magistrați: prin decret.Ceilalți judecători se numesc prin decizie data de comandantul circumscriptiunii, pe lîngă care funcționează tribunalul militar. Ei sînt luati prin tragere la sorți de președintele instanței, asistat de procuror, din tabelul ce se întocmește de comandament la 1 Noemvrie și 1 Mai al fiecărui an. Aceasta operațiune se constata, prin proces-verbal.În acest tabel, se trec ofițerii generali, superiori și capitanii activi combatanti, inclusiv ofițerii de marina și aeronautica, pe grade și vechime, din circumscripția jurisdicțională a tribunalului, tabel ce se va afișa la grefa tribunalului și care va intră în vigoare la datele arătate în alineatul precedent.Numirea judecătorilor nepermanenti se face pe 6 luni.În tabelul ce se întocmește de comandamentul pe lîngă care funcționează tribunalul militar din Capitala Tarii, se vor trece toți ofițerii generali din întreaga armata. +
Articolul 11În caz de absenta, judecătorii magistrați ai tribunalului se înlocuiesc prin judecători de instrucție militari, desemnați de președintele titular.În aceste cazuri, magistrații militari inlocuitori nu vor mai depune un nou jurământ.Cînd președintele titular lipsește, atribuțiunile lui vor fi îndeplinite de cel mai vechi ofițer superior magistrat, judecător de ședința, iar în lipsa de un asemenea ofițer, de cel mai vechi ofițer magistrat judecător de instrucție.Cînd judecătorii combatanti lipsesc, ei vor fi înlocuiți după procedura prevăzută la art. 10. +
Articolul 12Judecătorii trebuie să fie cel puțin egali în grad și funcțiune cu inculpatul. +
Articolul 13În caz de neajungere în circumscriptiune de ofițeri sau magistrați militari pentru compunerea unui complet de judecată, președintele de tribunal va cere, prin Ministerul Apărării Naționale, ofițerii sau magistrații militari necesari. +
Articolul 14În cazul cînd inculpatul are gradul mai mare decât căpitan, compunerea tribunalului militar arătată la art. 9, se modifica prin deciziunea generalului comandant al circumscriptiunii jurisdicționale, data prin ordin de zi, astfel ca președintele să fie cel puțin în grad imediat superior inculpatului, iar judecătorii cel puțin egali în grad cu inculpatul.Pentru judecarea generalilor compunerea tribunalului se va modifica prin decizia Ministerului Apărării Naționale. +
Articolul 15Dacă sînt mai mulți inculpați de diferite grade, compunerea tribunalului va fi determinata după gradul celui mai mare. +
Articolul 16Procurorul militar șef și procurorii funcționează în mod permanent.Numirea procurorului militar șef se face prin decret, după propunerea Ministrului Apărării Naționale, dintre ofițerii superiori sau generalii magistrați.Procurorii se numesc cu aceleași forme ca și procurorul militar șef, dintre ofițerii magistrați.Dacă inculpatul are un grad mai mare decât procurorul militar titular, acest oficiu va fi îndeplinit de un procuror militar special, numit prin decizie ministerială, de preferinta dintre ofițerii magistrați.În cazul cînd procurorul militar special nu e ofițer magistrat, el va fi asistat de procurorul titular. +
Articolul 17Judecătorii de instrucție militari funcționează în mod permanent.Numirea lor se face prin decret, după propunerea ministrului apărării naționale, dintre ofițerii magistrați.În caz de lipsa a unui judecător de instrucție militar, el este înlocuit cu un alt judecător de instrucție militar, desemnat de președintele tribunalului.Dispozițiunile ultimelor doua alineate din articolul precedent, se aplică și judecătorilor de instrucție militari. +
Articolul 18Grefierii și ajutorii de grefieri se numesc prin decizie ministerială.Un regulament va statornici condițiunile ce trebuiesc întrunite pentru numirea funcționarilor judecătorești și organizarea grefelor dela instanțele militare. +
Articolul 19Nimeni nu poate face parte dintr'un tribunal militar, sub orice titlu, dacă nu este cetățean român și dacă nu are vîrsta de cel puțin 25 ani împliniți.Ajutoarele de grefier trebuie să aibă 23 ani împliniți. +
Articolul 20Rudele și afinii, pînă la gradul de unchiu și nepot inclusiv, nu pot lua parte la compunerea aceluiași tribunal militar, ca judecători, nici a îndeplini funcțiunea de judecători de instrucție militari, procurori militari sau grefieri. +
Articolul 21Nimeni nu poate lua parte ca judecător, nici a îndeplini funcțiunea de judecător de instrucție militar, într'o cauza supusă tribunalului militar:a)Dacă este ruda sau afin cu inculpatul în linie directa, sau colaterală, pînă la gradul al 4-lea inclusiv, sau dacă tine în căsătorie pe sora sotiei uneia dintre aceste persoane, ori dacă el, sotia, părinții, sau copiii săi sînt direct sau indirect interesați în proces; … b)Dacă a adus plângeri, sau dacă a dat ordin a se face cercetări sau urmăriri, ori a depus ca martor în cauza, sau a servit ca expert sau arbitru; ... c)Dacă în curs de 5 ani, ce a precedat darea în judecata, a figurat ca parte într'un proces al inculpatului, el, sotia, părinții, sau copiii săi; … d)Dacă a luat parte mai înainte, în aceeași cauza, ca membru aI unui tribunal militar, ca judecător de instrucție militar, ca procuror militar, sau ca apărător; ... e)Dacă a fost sau este tutore, curator sau consilier al inculpatului; … f)Dacă a dat sfaturi sau și-a exprimat părerea asupra cauzei care se judeca. ... Nu intră în cadrul acestui articol acei care s'au mărginit a îndeplini o simpla formalitate ierarhica, prin transmiterea actelor. +
Articolul 22La intrarea în funcțiune, președintele și judecătorii vor depune, în ședința publică, jurământul, după formula următoare:"Jur de a fi credincios poporului, de a aplica legile Republicii Populare Române și de a îndeplini fără ura și fără partinire funcțiunea ce mi s'a încredințat".Același jurământ îl vor depune procurorul militar șef, procurorii, judecătorii de instrucție militari și grefierii cu ajutoarele lor, odată pentru totdeauna, la intrarea lor în funcțiune.Judecătorii din compunerea obișnuită a tribunalului, cînd sînt înlocuiți provizoriu, pentru absente temporare, își reiau, la întoarcere, de drept, funcțiunea lor, fără a mai depune alt jurământ. +
Capitolul 4Curtea Militară de Casare și Justiție +
Articolul 23În Capitala Tarii funcționează o Curte Militară de Casare și Justiție. +
Articolul 24Curtea se compune din:a)Un președinte magistrat militar; … b)Patru consilieri magistrați militari. … +
Articolul 25Președintele și consilierii sînt numiți prin decret, după propunerea Ministrului Apărării Naționale. +
Articolul 26Președintele este general magistrat, iar cei patru consilieri sînt coloneli magistrați. +
Articolul 27Curtea Militară de Casare și Justiție judeca, în acest complet, toate recursurile împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele militare. +
Articolul 28Cînd președintele lipsește, el este înlocuit cu un alt general magistrat numit provizoriu de Ministerul Apărării Naționale, sau în lipsa cu cel mai vechiu colonel magistrat consilier. +
Articolul 29Cînd unul din consilieri lipsește, el este înlocuit de drept prin alt colonel magistrat, luat de pe tabelul întocmit de Ministerul Apărării Naționale, conform articolului următor. +
Articolul 30Ministerul Apărării Naționale întocmește în fiecare an, în luna Noemvrie, un tabel, în care vor fi înscriși în ordinea vechimii, generalii și colonelii din Capitala Tarii.Asemenea, întocmește un tabel de generalii și coloneii magistrați. +
Articolul 31Ministerul public de pe lîngă Curtea Militară de Casare și Justiție, se compune din:a)Un procuror militar general, cu gradul de general magistrat sau colonel magistrat; … b)Unul sau mai mulți procurori militari, cu gradul de ofițeri superiori magistrați. ... Numirea lor se face prin decret, după propunerea Ministrului Apărării Naționale. +
Articolul 32Grefa Curții Militare de Casare și Justiție se compune din:a)Un prim-grefier; … b)Unul sau mai mulți grefieri; ... c)Personalul inferior necesar Curții, parchetului și grefei. … +
Articolul 33Primul-grefier și grefierii sînt admiși, potrivit regulamentului grefelor instanțelor militare, dintre licentiati sau doctori în drept, iar personalul inferior, potrivit condițiunilor ce se vor stabili prin regulament. +
Articolul 34Numirea primului grefier și a grefierilor se face prin decizie ministerială după propunerea Inspectoratului General al Justiției militare.În caz de lipsa de personal civil, primul grefier poate fi ofițer superior magistrat, iar grefierii ofițeri magistrați. +
Articolul 35Articolele: 20, 21 și 22, ale acestui cod sînt aplicabile și la Curtea Militară de Casare și Justiție. +
Titlul IIMarina militară +
Capitolul 1Dispozițiuni generaleInstanțele militare +
Articolul 36Instanțele penale militare, în timp de pace și mobilizare, pentru marina, sînt:1. Consiliile de Justiție de bord.2. Consiliile de judecată.3. Tribunalele militare.4. Curtea Militară de Casare și Justiție. +
Capitolul 2Consiliile de justiție de bord +
Articolul 37Consiliile de justiție de bord funcționează în timp de pace pe navele de război, fie ca s'ar găsi în mers, fie stationand în apele naționale sau străine. +
Articolul 38Consiliul de justiție de bord se compune din:a)Președinte: un ofițer superior sau căpitan; … b)Doi judecători: capitani sau locotenenti; ... c)Comisar special: locotenent sau sublocotenent, toți ofițeri combatanti, dela bordul navei respective; … d)Grefier: subofițer sau maestru militar: … +
Articolul 39Numirea lor se va face prin ordin de zi, de către comandantul navei sau grupului de nave. +
Articolul 40În caz de lipsa sau împiedicare justificată a unora din aceștia, înlocuirea se face cu aceleași formalități și cu ofițeri de același grad aflați disponibili la bordul navei. La neajungere se vor numi ofițeri de pe alte nave, făcînd parte din același grup de nave, după alegerea comandantului grupului, în urma cererii motivate a comandantului navei. +
Articolul 41Cînd pe o nava numărul ofițerilor disponibili nu este suficient pentru a se putea constitui consiliul de justiție de bord, toate infracțiunile de competența acestui consiliu se judeca de către consiliul de justiție de bord, al unei nave din același grup, hotarita prin ordinul de zi al comandantului grupului de nave. +
Articolul 42În caz, cînd un vas navighează izolat și nu are numărul suficient de ofițeri pentru compunerea consiliului de justiție de bord, infractorii se judeca la înapoierea navei în portul de reședința de către consiliul de justiție de bord al unei alte nave, cum se arata în articolul precedent sau, în lipsa, de tribunalul militar competent. +
Articolul 43Dispozițiunile art. 3, alin. penultim se aplică și Consiliilor de justiție de bord, cu deosebire ca, prin comandant de corp, se înțelege comandantul navei respective. +
Capitolul 3Consiliile de judecată +
Articolul 44Consiliile de judecată ale marinei militare au aceeași compunere, competența și procedura ca acelea arătate la art. 3, din codul de fața. +
Articolul 45Câte un Consiliu de judecată va funcționa pe lîngă fiecare divizie de marina. +
Articolul 46Comandantii diviziilor de marina sînt investiti cu toate atribuțiunile date în aceasta privinta comandantilor de regimente. +
Articolul 47Președintele, judecătorii, comisarul special și grefierul, vor fi numiți sau înlocuiți, în caz de împiedicare, în conformitate cu dispozițiunile art. 3 și 5. +
Articolul 48Cererile de dare în judecata, pentru gradele inferioare, aparținînd celorlalte unități ale marinei, neindivizionate, se vor adresa de către șefii respectivi, comandamentului marinei, care va hotărî Consiliul de judecată unde se vor judeca. +
Capitolul 4Tribunalele militare +
Articolul 49Tribunalele militare pentru marina sînt cele prevăzute în prezentul cod pentru armata de uscat, cu modificările arătate în art. 51. +
Articolul 50Cînd un tribunal militar judeca pe un marinar sau funcționar al marinei, compunerea completului de judecată va fi aceea prevăzută de art. 9 sau 14, după caz. +
Articolul 51Tribunalul militar cînd judeca pe ofițeri sau pe alți justițiabili de tribunalele militare pentru infractiunele prevăzute la cartea IV, titlul III, capitolul IX, se compune astfel încît judecătorii nemagistrati să fie luati din marina militară.Se exceptează infracțiunile date în competența consiliilor de justiție de bord conform art. 114 al codului de fața. +
Capitolul 5Curtea Militară de Casare și Justiție +
Articolul 52Curtea Militară de Casare și Justiție pentru marina este aceea prevăzută de art. 23 din prezentul cod. +
Titlul IIIOrganizarea instanțelor militare pentru timp de război +
Capitolul 1Organizarea instanțelor militare pentru armata de uscat și aviatieInstanțele militare în timp de războiDispozițiuni generale +
Articolul 53În timp de război justiția militară se împarte de:1. Pretorii militari;2. Curțile Martiale;3. Curtea Militară de Casare și Justiție. +
Capitolul 2Pretorii militari +
Articolul 54În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lîngă Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lîngă Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armata, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. +
Articolul 55Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al jandarmeriei.Funcțiunile de pretori militari se îndeplinesc de către ofițerii activi sau de rezerva, din Corpul Jandarmeriei, de preferinta licentiati în drept, precum și ofițeri de rezerva care să aibă cel puțin gradul de căpitan și sa fi funcționat ca magistrați civili sau militari, cel puțin 5 ani, sau sa fi exercitat efectiv profesiunea de avocat cel puțin 5 ani. +
Articolul 56Numirea marelui pretor militar și a pretorilor militari se face prin ordinea de bataie.Aceste numiri se pot face, în tot cursul războiului, după necesitate și de către Comandamentele marilor unități, dintre ofițerii disponibili și în conformitate cu prevederile articolului precedent. +
Articolul 57În zona interioară pot funcționa pretori militari pe lîngă marile unități operative, centre de internare, lagare de prizonieri și oriunde necesitatea cere. +
Articolul 58Numirea pretorilor militari din zona interioară se face prin ordinea de bataie, în aceleași condițiuni ca și pentru cei din zona armatei.Numirile se pot face, la necesitate, pe tot timpul războiului, de către Ministerul Apărării Naționale. +
Articolul 59Marele pretor militar are direcțiunea, supravegherea și controlul asupra pretorilor militari din zona armatei și cea interioară, putând el însuși instrumenta și judeca în aceasta calitate, oricînd și oriunde necesitatea cere, după o prealabilă înțelegere cu comandantul respectiv al marei unități. +
Articolul 60Pretorii militari au atributiuni de poliție administrativă și judiciară, cum și aceea data lor, ca instanța de judecată și exercită aceste atributiuni pe toată zona afectată marei unități pe lîngă care funcționează. +
Articolul 61Pretorii militari, în atribuțiunile judecătorești, sînt asistați de grefieri.Aceștia vor fi ofițeri, pentru marele pretor militar și grade inferioare pentru pretorii militari, mobilizati sau rechizitionati, de preferinta dintre licentiatii în drept sau grefieri de profesiune.Ei vor fi prevăzuți în ordinea de bataie pentru timp de război sau, în cazul articolelor: 56, 57 și 58, numirea lor se va face de către aceleași autorități. +
Articolul 62 – Pretorii militari și grefierii, înainte de intrarea lor în funcțiune, vor depune jurământul prevăzut de art. 22 din acest cod; marele pretor militar și pretorii militari înaintea comandantului marei unități pe lîngă care funcționează, iar grefierii înaintea marelui pretor militar, sau a pretorilor militari respectivi. +
Capitolul 3Curțile martiale +
Articolul 63La Marele Cartier General al Armatei, la Cartierele Armatelor și Corpurilor de Armata și, la nevoe, la Cartierele Diviziilor și la orice detasament operativ de forta unei brigazi mixte, va putea funcționa câte o Curte Martiala.De asemenea, va putea funcționa câte o Curte Martiala pentru fiecare localitate pusă în stare de război, sau teritoriu investit în zona de operațiuni.În zona interioară, va putea funcționa câte o Curte Martiala pe lîngă fiecare comandament teritorial de regiune Militară, precum și pe lîngă orice alt comandament, unde nevoia va cere.Aceste instanțe se vor înființa prin decizie ministerială, care va fixa și circumscripțiile jurisdicționale pentru cele din zona, interioară. +
Articolul 64Curtea Martiala pentru judecarea ofițerilor superiori și asimilatilor lor se compune din: un general președinte, și doi ofițeri superiori, cel puțin egali în grad cu inculpatul, ca judecători.Pentru judecarea ofițerilor inferiori și asimilatilor lor, la gradelor inferioare, precum și a tuturor celorlalți justițiabili de Curtea Martiala, aceasta se va compune din: un ofițer superior președinte, și doi judecători, ofițeri superiori sau capitani.Președintele și unul dintre judecători se vor lua dintre ofițerii magistrați din activitate sau din rezerva și, numai în lipsa, dintre ofițerii combatanti.Celălalt judecător va fi ofițer combatant de preferinta din activitate.Primul-Președinte al Curții Martiale din Capitala Tarii va fi general magistrat sau colonel magistrat. +
Articolul 65Ofițerii generali se judeca de Curtea Martiala din Capitala Tarii. +
Articolul 66În cazul art. 65, în zona armatei ordinul de urmărire și dare în judecata va fi dat de comandantul de căpetenie sau de inlocuitorul sau, iar în zona interioară, de către Ministrul Apărării Naționale.Pentru coloneli, acțiunea penală se deschide atît în zona de operații, cat și în zona interioară, de către generalul comandant al marii unități, pe lîngă care funcționează Curtea Martiala competența. +
Articolul 67Pe lîngă fiecare Curte Martiala va funcționa un procuror militar șef, care va îndeplini și funcțiunea de judecător de instrucție militar.El va fi ajutat de unul sau mai mulți procurori.Primul-Procuror instructor militar de pe lîngă Curtea Martiala din Capitala Tarii va fi general magistrat sau colonel magistrat.Prin excepție dela art. 19, relativ la vîrsta și art. 69 din prezentul cod, grefierii la Curțile Martiale, se pot lua și dintre ofițerii inferiori activi sau de rezerva fosti în justiția militară sau dintre ofițerii inferiori de rezerva, de profesiune avocați sau magistrați, care au împlinit vîrsta de cel puțin 40 ani, ori dintre cei care, indiferent de vîrsta, din cauza bolilor sau rănilor primite, nu mai sînt apți pentru serviciul frontului, fiind clasați ca atare de comisiile medicale legale. +
Articolul 68În zona armatelor de operații, numirea și înlocuirea membrilor Curților Martiale, a procurorilor instructori militari și a grefierilor, se face de către comandantii marilor unități, pe lîngă care sînt instituite acele Curți, dintre ofițerii comandamentelor acelor mari unități dacă aceste numiri nu vor fi fost făcute prin ordinea de bataie.În zona interioară, numirea și înlocuirea ofițerilor combatanti se face de către comandantii marilor unități, dintre ofițerii comandamentelor acelor mari unități, iar a celorlalți, de către Ministerul Apărării Naționale. +
Articolul 69Regulile referitoare la naționalitate, vîrsta, etc., prevăzute de art. 19, 20, 21 și 22, pentru timp de pace, se aplică în totul și Curților Martiale. +
Articolul 70Cauzele pendinte la tribunalele militare în timp de pace și cele dela Consiliile de judecată, vor fi instruite și judecate de Curțile Martiale respective din zona interioară, care vor aplica pedepsele din timp de pace. +
Articolul 71Curțile Martiale încetează de a mai funcționa din ziua ce se va fixa prin decretul pentru trecerea armatei pe picior de pace.Toate afacerile, pendinte înaintea acestor Curți Martiale, precum și toate infracțiunile săvîrșite pe timpul stării de război, dar descoperite după trecerea armatei pe picior de pace, vor fi repartizate pentru instruire și judecata instanțelor militare din timp de pace, hotărîte prin decretul pentru trecerea armatei pe picior de pace.Aceste tribunale aplica, în aceste cazuri, pedepsele prevăzute în prezentul cod pentru starea de mobilizare și de război, afară de pedeapsa cu moartea, care este înlocuită cu munca silnica pe vieata. +
Capitolul 4Curtea Militară de Casare și Justiție +
Articolul 72Curtea Militară de Casare și Justiție în timp de pace și mobilizare continua sa funcționeze și în timpul războiului.Dacă nevoia cere, Curtea poate avea doua secțiuni: una pentru zona armatei și alta pentru zona interioară, încadrarea lor putându-se face și cu ofițeri magistrați de rezerva. +
Capitolul 5Organizarea instanțelor militare în timp de război +
Articolul 73Instanțele militare pentru marina, în timp de război, sînt aceleași ca pentru armata de uscat. Consiliile de justiție de bord continua a funcționa. +
Titlul IVOrganizarea corpului magistraților militari și a comitetului consultativ al justiției militare +
Capitolul 1Ierarhia și condițiunile de numire a magistraților militariCorpul magistraților militari activi +
Articolul 74Ofițerii magistrați constituiesc un Corp aparte, cu ierarhie proprie și cu gradele enumerate mai jos:Locotenent magistrat;Căpitan magistrat;Maior magistrat;Locotenent-colonel magistrat;Colonel magistrat;General de brigada magistrat;General de divizie magistrat. +
Articolul 75În afară de funcțiile judecătorești, magistrații militari mai pot îndeplini, prin delegație, următoarele funcțiuni:a)Director superior și director, șefi de serviciu de secție, de birou sau ofițeri subalterni la Direcția Superioară a Justiției Militare și la Direcția Contenciosului din Ministerul Apărării Naționale, numiți de Ministru, dacă au cel puțin 5 ani stagiu efectiv la o instanța militară; … b)Consilieri juridici, pe lîngă Inspectorate, Direcții sau Comandamente, avînd gradul de ofițeri superiori și fiind numiți de Ministrul Apărării Naționale. … +
Articolul 76Magistrații militari depind de comandantii marilor unități pe lîngă care funcționează instanța respectiva pentru tot ce privește bunul mers al serviciului și regulele generale de disciplina militară, iar în ce privește atribuțiunile și cunoștințele lor de magistrați, depind de șefii ierarhici din magistratura militară. +
Articolul 77Condițiunile pentru ca un ofițer sa devină magistrat militar, sînt următoarele:a)Sa aibă gradul de locotenent sau căpitan activ; … b)Sa posede titlul de licențiat sau doctor în drept al unei facultăți juridice din țara sau străinătate, echivalat; ... c)Sa fi îndeplinit un stagiu în justiția militară, de un an efectiv, la un tribunal militar; … d)Sa fi reușit la un examen de capacitate asupra următoarelor materii: ... Codul justiției militare, dreptul penal și procedura penală și notiuni generale de drept constituțional și drept civil.Examenul se trece înaintea unei comisiuni, compusa din:Directorul Superior al Justiției Militare, președinte;Membri: președintele Curții Militare de Casare și Justiție; doi coloneli magistrați, un magistrat civil, membru al Curții din București, toți numiți de Ministerul Apărării Naționale. +
Articolul 78În timpul stagiului, ofițerii vor fi intrebuintati, de preferinta ca grefieri la cabinetele de instrucție sau grefieri de ședința.La sfîrșitul anului de stagiu, președintele tribunalului pe lîngă care a funcționat, va întocmi un raport asupra cunoștințelor și aptitudinelor profesionale ale ofițerului respectiv, luînd și avizul scris al tuturor sefilor, sub care ofițerul a servit în timpul stagiului.Aceste rapoarte sînt trimese comitetului consultativ al Justiției Militare, pentru a hotărî, în fiecare an, asupra ofițerilor stagiari, care urmează să fie admiși la examenul de capacitate, prevăzut de art. 77 din prezentul cod. +
Articolul 79Ofițerii reusiti la examen vor fi propuși Ministerului Apărării Naționale pentru a fi confirmati ca magistrați militari, în ordinea vechimii, la locurile vacante.Confirmările în magistratura militară se fac pe promotii de examen și în ordinea vechimii. +
Articolul 80Ofițerii stagiari care vor cere, sau acei care nu vor fi fost admiși de către comitetul consultativ al justiției militare, pentru a trece proba de capacitate prevăzută mai sus, sau care nu vor fi reușit la această probă, se vor înapoia în arma lor, pastrandu-și toate drepturile în arma. +
Articolul 81Ofițerii stagiari nereusiti la proba de capacitate de sub art. 77, pot cere sa mai facă un an stagiu în magistratura și sa mai treacă odată proba de capacitate.Ministrul Apărării Naționale, cu avizul prealabil al Comitetului consultativ al justiției militare și al Consiliului superior al armatei, va decide. +
Articolul 82Înaintarea în grad a magistraților militari se face după aceleași norme ca și a ofițerilor combatanti. Stagiile magistraților militari se vor efectua la instanțele militare, în condițiunile arătate de legea inaintarilor în armata și regulamentul ei.Timpul servit în funcțiunile de director superior al justiției militare și director al contenciosului Ministerului Apărării Naționale se considera ca stagiu.Stagiile magistraților, chiar cu întreruperi, se vor socoti împlinite. +
Articolul 83Magistrații militari sînt notati de comandantii ierarhici și de șefii lor, din magistratura militară.Fiecare magistrat va avea o nota asupra conduitei în serviciu și în afară serviciului, întocmai ca ofițerii combatanti și a doua nota de specialitate.Toți ofițerii unei instanțe sînt notati, din ambele puncte de vedere de președintele instanței, iar acesta de către generalul comandant.Ofițerii inferiori și superiori, notati de președinte, vor primi o a doua nota dela generalul comandant.Directorul superior al justiției militare va nota, în fiecare an, pe presedinti și șefii de parchete, iar pe ceilalți ofițeri magistrați, în anii cînd sînt propozabili.Consilierii și procurorii Curții Militare de Casare și Justiție sînt notati de președinte și de directorul superior al justiției militare.Președintele Curții Militare de Casare și Justiție este notat de Directorul superior al Justiției Militare și de Ministrul Apărării Naționale, iar Directorul superior al Justiției Militare, de Ministerul Apărării Naționale. +
Articolul 84Propunerile de inaintare se fac de către șefii ierarhici, care noteaza pe ofițeri, în condițiunile legii, și regulamentului inaintarilor în armata. +
Articolul 85Incadrarile și mutarile magistraților militari se fac pe baza avizului prealabil al comitetului Consultativ al justiției militare. +
Articolul 86Comandantii Marilor Unități pot face propuneri de mutare, în interesul disciplinei, sau de oprire la inaintare, pentru magistrații militari din circumscriptiunea lor.Aceste propuneri se fac prin rapoarte motivate, adresate Ministerului Apărării Naționale, care hotărăște după ce va fi luat avizul comitetului consultativ al Justiției Militare și Direcției superioare a Justiției Militare.Ofițerii care se vor dovedi neapti de a mai fi magistrați militari, după propunerea sefilor ierarhici și avizul comitetului consultativ al Justiției Militare, vor fi mutati din cadrele justiției militare la alte servicii în legătură cu aceasta specialitate, după încheierea Consiliului Superior al Armatei. +
Articolul 87Înaintarea celorlalți ofițeri din serviciul Justiției militare, care nu sînt confirmati ca magistrați militari, precum și a funcționarilor civili, se face după normele generale prescrise de legea asupra inaintarilor în armata sau de alte legi.Magistrații militari se bucura, în ce privește condițiile cerute de legea avocaților, de aceleași drepturi ca și magistrații civili. +
Capitolul 2Corpul ofițerilor magistrați de rezerva +
Articolul 88Rezerva ofițerilor magistrați cuprinde pe toți ofițerii de rezerva magistrați de cariera sau profesori la Facultățile de Drept, care au gradul cel puțin de locotenent de rezerva și au împlinit etatea de 40 ani. +
Articolul 89Trecerea în corpul ofițerilor magistrați de rezerva se face pe bază de cereri, adresate Ministerului Apărării Naționale.Aceste cereri vor fi supuse comitetului consultativ al Justiției Militare, care va recomanda ministerului pe cei ce pot fi admiși.Aceasta admitere este provizorie și trebuie urmată de un stagiu de o luna în magistratura militară, pe care solicitatorii vor trebui sa-l îndeplinească la una din instanțele militare. După îndeplinirea acestui stagiu, pe baza notelor obținute, dela șefii ierarhici, acești ofițeri vor fi trecuți definitiv, de către minister, în corpul ofițerilor de rezerva magistrați, pe baza unui aviz al comitetului consultativ al justiției militare. +
Articolul 90Înaintarea ofițerilor de rezerva magistrați se face după aceleași norme ca și a celorlalți ofițeri de rezerva, cu deosebire ca diferitele stagii și probe de capacitate, cerute pentru ceilalți ofițeri vor fi trecute în condițiunile prescrise pentru ofițerii magistrați din activitate.Pe tot timpul cat magistrații de cariera sînt mobilizati în formațiuni de justiție militară, sînt asimilați după gradul pe care-l au, potrivit prevederilor legii de organizare judecătorească, în următoarele grade din justiția militară:Judecătorii de tribunale, de judecătorii și procurorii: în gradul de locotenent magistrat;Președinții de tribunale, primii presedinti și primii procurori de tribunale: în gradul de căpitan magistrat;Consilierii și procurorii de Curte: în gradul de maior magistrat;Președinții de secție și procurorii generali de Curte: în gradul de locotenent-colonel magistrat;Primii presedinti de Curte și membrii Curții Supreme: în gradul de colonel magistrat. +
Articolul 91Tot în corpul ofițerilor magistrați de rezerva vor fi trecuți de drept ofițerii magistrați din activitate de serviciu, cînd vor inceta sa mai facă parte din cadrele active ale armatei. +
Articolul 92Toate formațiunile de justiție militară, vor fi încadrate la mobilizare, cu ofițeri magistrați militari activi sau de rezerva, sau alți ofițeri, asa cum se arata Ia capitolele respective. +
Articolul 93În timp de război ofițerii de rezerva, magistrații de cariera, avocații cu stagiu de cel puțin 10 ani și profesorii universitari dela facultățile de drept, care, din cauza de boala sau raniri dobândite în timpul războiului, devin improprii pentru serviciu frontului, fiind clasați ca atare de organele medicale legale, pot fi repartizați în serviciul Justiției Militare, oricare le-ar fi vîrsta și gradul.Ei pot fi intrebuintati fie pentru încadrarea instanțelor fie ca apărători din oficiu. +
Capitolul 3Directorul superior al Justiției Militare +
Articolul 94Directorul superior al Justiției Militare, general de divizie magistrat, este organul de conducere tehnica și administrativă din Ministerul Apărării Naționale, în ce privește justiția militară.Pe lîngă alte însărcinări ce i s'ar da prin legi, el este dator: sa inspecteze la intervale cat se poate de apropiate și cel puțin odată pe an, instanțele militare și inchisorile respective, precum și serviciile auxiliare, dependente de ele; sa observe lucrările lor, modul cum magistrații militari și funcționarii judecătorești aplica legile și își îndeplinesc îndatoririle profesionale, notandu-i la memoriile calificative, precum se arata la art. 33 și semnaland greutatile ce s'ar intampina, fie în aplicarea legilor, fie în mersul instanțelor judiciare; sa propună măsurilor de îndreptare ce ar crede necesare; să raporteze Ministerului Apărării Naționale orice abatere dela datorie ar constata din partea personalului Judecătoresc și, în genere să execute orice însărcinare i s'ar da de ministrul apărării naționale, cu privire la autoritățile judiciare. +
Capitolul 4Comitetul consultativ al Justiției Militare +
Articolul 95Pe lîngă Ministerul Apărării Naționale va funcționa un comitet consultativ al justiției militare care se compune după cum urmează:a)Directorul superior al justiției militare; … b)Președintele Curții Militare de Casare și Justiție; ... c)Procurorul general militar dela Curtea Militară de Casare și Justiție; … d)Un consilier magistrat militar, desemnat de președinte; ... e)Directorul contenciosului din Ministerul Apărării Naționale; … f)Primul președinte al Tribunalului Militar din Capitala tarii. ... Un ofițer superior magistrat este șef al cancelariei și secretar permanent al comitetului, cu ajutoarele și secretarii necesari. +
Articolul 96Comitetul este prezidat de ministrul apărării naționale, ori cînd va crede de cuviință sau în lipsa, de către directorul superior al justiției militare. +
Articolul 97Comitetul consultativ va fi convocat de ministru sau, prin delegație de directorul superior al justiției militare, oridecateori va fi nevoie.Comitetul nu va putea tine ședințe decât cu cel puțin cinci membrii și nu va putea aviza valabil decât cu cel puțin patru voturi.Hotărîrile comitetului consultativ vor fi motivate în procese-verbale încheiate în ședința și trecute într'un registru special. +
Articolul 98Atribuțiunile comitetului consultativ al justiției militare sînt următoarele:a)Sa facă, potrivit dispozițiunilor prezentului cod, recomandările privitoare la înaintarea magistraților militari; … b)Sa dea aviz ministrului, cînd va fi cazul, asupra abaterilor săvîrșite de judecători; ... c)Sa dea aviz asupra lipsurilor constatate și a modificărilor de adus legilor penale și legilor de organizare a instanțelor militare, precum și asupra bunului mers al justiției militare; … d)Sa întocmească și sa recomande ministrului diferite deciziuni, instrucțiuni și ordine cu caracter permanent, referitoare la administrarea justiției în armata; ... e)Să-și dea avizul în toate cazurile în care va fi consultat de ministru. … +
Cartea II Competența instanțelor militare +
Titlul I +
Capitolul 1Competența ordinară +
Articolul 99Sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor militare:a)Militarii activi, pentru toate infracțiunile; … b)Nemilitarii, pentru toate infracțiunile prevăzute de prezentul cod, precum și pentru cele prevăzute de art. 267 din codul penal, săvîrșite pe timp de război, mobilizare sau pe un teritoriu în stare de asediu. ... Instanțele militare se pronunța numai asupra acțiunii penale.Ele pot sa dispună, prin aceeași hotărîre, restituirea către partea vătămată a lucrurilor care sau format obiectul infracțiunii, precum și a pieselor de convingere.De asemenea, pot dispune confiscarea obiectelor, în cazurile și în condițiunile prevăzute de codul penal și alte legi. +
Articolul 100Acțiunea pentru despăgubiri civile nu poate fi urmărită decât înaintea instanțelor civile, exercițiul ei rămîne însă suspens pe timpul cat nu s'a dat o hotărîre definitivă și irevocabilă, asupra acțiunii penale, intentată, mai înainte sau în timpul acțiunii civile. +
Articolul 101Cînd un nemilitar, justițiabil de instanțele militare, este urmărit în același timp pentru infracțiuni de competența instanțelor militare și pentru alte infracțiuni de competența instanțelor ordinare, el va fi judecat pentru toate infracțiunile de instanțele ordinare.Cînd infracțiunile de drept comun sînt de competența judecătoriei, el va fi judecat pentru toate infracțiunile de tribunalul militar. +
Articolul 102Cînd la săvîrșirea unei infracțiuni au participat militari și nemilitari, în orice calitate, toți vor fi judecati de instanțele ordinare competente, afară de infracțiunile prevăzute de acest cod, de infracțiunile contra siguranței exterioare sau interioare a Statului, precum și de infracțiunile în legătură cu purtarea războiului, încetarea ostilităților și încheierea păcii, prevăzute de orice lege, cînd toți se judeca, de instanțele militare.În același mod se va proceda și în caz de tainuire de bunuri și favorizare a infractorilor. +
Articolul 103Dacă un militar a comis, pe cînd se afla în serviciu sub arme, vreo infracțiune pentru care nu a fost judecat pe cînd era în serviciul activ, sau descoperită după încetarea serviciului sub arme, el va fi judecat de instanțele penale militare, iar pedeapsa se va executa în inchisorile civile. +
Articolul 104Militarul este mai înainte de a fi inrolat în armata, ar fi comis o infracțiune prevăzută de legile penale ordinare, va fi judecat de tribunalele ordinare.În caz de condamnare la o pedeapsă care nu ar atrage îndepărtarea din armata, pedeapsa se va executa la inchisorile militare. +
Articolul 105Sînt socotiți militari activi în înțelesul prevederilor acestui cod:1. Ofițerii de toate gradele și asimilații lor.2. Subofiterii, maiștri militari și asimilații lor și toate gradele inferioare.3. Elevii din institutiunile și școlile pregătitoare de ofițeri, subofiteri sau asimilați, activi sau de rezerva care au împlinit 18 ani. +
Articolul 106Cei prevăzuți la art. 105, sînt socotiți militari activi cînd se afla în unul din următoarele cazuri:a)La corpul sau serviciul lor, sau în detașare individuală sau colectivă; … b)Gradele inferioare lăsate la vatra ca prisos de efectiv și chemate sub arme, dela data fixată prin ordinul de chemare adus la cunoștința lor personal, sau în orice alt mod; ... c)Cînd sînt internati în spitalele militare sau civile, ori cînd călătoresc sub paza; … d)Cînd sînt arestați în inchisori militare sau civile fie preventiv, fie în executarea unei hotărîri definitive; ... e)Cei prevăzuți la punctul 3 de sub art. 105, sînt considerați ca fiind militari activi, pînă la terminarea școlii. … +
Capitolul 2Competența specială +
Articolul 107Sînt de asemenea justițiabili de instanțele militare, pentru infracțiunile săvîrșite pe timpul sau cu ocaziunea serviciului lor, cînd aceste infracțiuni sînt în legătură cu acest serviciu, fie ca infracțiunea este prevăzută de acest cod, fie de codul penal:a)Profesorii, maistrii civili, instructorii, supraveghetorii, pedagogii civili dela instituțiile ori școlile militare; … b)Personalul eclesiastic angajat în serviciul armatei; ... c)Orice funcționar sau impiegat civil sub orice denumire, precum și maistrii, lucrătorii, lucratoarele și orice meserias, angajat cu ziua, luna, anul sau în orice alt mod, în serviciul armatei. … +
Articolul 108Sînt justițiabili de instanțele militare, ținerii recrutati care, dela data încheierii operațiunilor de recrutare și pînă la încetarea obligațiunilor militare chiar cînd nu sînt sub arme, se vor fi făcut cu intentiune, improprii serviciului militar, prin sine sau prin altul, în total sau în parte, fie temporar, fie pentru totdeauna.Sînt, de asemenea, justițiabili de instanțele militare, toți ofițerii și subofiterii de rezerva și gradele inferioare de rezerva sau militie cînd, imbracati fiind în uniforma se fac vinovați de ofensa și lovirea superiorului sau de rebeliune, aceasta fără prejudiciul pedepsei ce li s'ar cuveni în caz de port ilegal de uniforma. +
Articolul 109Orice persoană care săvârșește un delict sau crima de audienta în fața unei instanțe militare, se judeca de către aceasta cu excepțiunea dela art. 260. +
Articolul 110Ofițerii și gradele inferioare din corpul jandarmeriei, sînt justițiabili de instanțele ordinare pentru infracțiuni săvîrșite în exercițiul funcțiunii lor, relativ la poliția judiciară, numai cînd lucrează ca auxiliari ai autorităților administrative sau judecătorești civile. +
Articolul 111Justițiabilii instanțelor militare sînt supuși jurisdicțiunii instanțelor ordinare, cînd savarsesc un delict de audienta în fața unei asemenea autorități judecătorești. +
Articolul 112Infractorii justițiabili de tribunalele militare pot fi judecati de instanța pe teritoriul căreia s'a comis faptul, sau de aceea pe teritoriul căreia a fost prins ori de aceea a unității din care infractorul făcea parte.Cînd însă mai multe tribunale militare au o egala competența, afacerea se retine de cel care a deschis primul acțiunea penală. +
Titlul IICompetența diferitelor instanțe în timp de pace și în caz de mobilizare +
Capitolul 1Competența consiliilor de judecată +
Articolul 113Sînt justițiabili de consiliile de judecată, gradele inferioare pînă la gradul de sergent inclusiv, din activitate, rezerva sau militii, afară de elevii școlilor militare, numai pentru următoarele infracțiuni:a)Părăsirea de post, prevăzută de art. 495, pct. 3; … b)Adormirea în post, prevăzută de art. 497, pct. 3; ... c)Călcarea de consemn, prevăzută de art. 506, alin. 1 și 2; … d)Abuzul de autoritate, prevăzută de art. 514; ... e)Nesupunerea, prevăzută de art. 516 și 517; … f)Dezertarea, prevăzută de art. 519, 520, 522, alin. 3 și art. 523, pct. 1 și 2; ... g)Risipirea sau degradarea de efecte militare, prevăzută de art. 533; … h)Punerea în gaj, prevăzută de art. 534; ... i)Abaterile dela regulile privitoare la pregătirea mobilizării, prevăzută de art. 543, pct. 1. … +
Capitolul 2Competența consiliilor de justiție de bord +
Articolul 114Sînt justițiabili de consiliile de justiție de bord maistrii militari sau civili, gradele inferioare, elevii școlilor de marina și toți acei ce nu au gradul de ofițer și care fac parte din marina militară, pentru infracțiunile prevăzute la cartea IV-a, titlul III, capitolul IX, cînd pedeapsa prevăzută de lege nu este mai mare ca un an închisoare.Tot de consiliile de justiție de bord se judeca și orice nemilitar, care ar comite vreuna din infracțiunile prevăzute la cartea IV-a; titlul III, capitolul IX și pedepsite pînă la un an închisoare. +
Capitolul 3Competența tribunalelor militare +
Articolul 115Tribunalele militare judeca pe toți justițiabilii de instanțele militare, enumerati la cartea II, titlul I din acest cod, cu excepțiunea celor dati în competența consiliilor de judecată și a consiliilor de justiție de bord.Tribunalul militar din Capitala tarii judeca și pe ofițerii generali.Ca instanțe de recurs, ele judeca recursurile împotriva sentințelor pronunțate de consiliile de judecată și de consiliile de justiție de bord. +
Capitolul 4Competența Curții Militare de Casare și Justiție +
Articolul 116Curtea Militară de Casare și Justiție judeca:1. Recursurile făcute în contra hotărîrilor date de tribunalele militare.2. Cererile de revizuire formulate împotriva hotărârilor instanțelor militare în cazul art. 386.În caz de hotărîri care nu se pot concilia, cînd una din hotărîri ar emana dela instanțele ordinare, cererea de revizuire se judeca de Curtea Suprema.3. Conflictele de competența ivite:a)Între doi sau mai mulți judecători de instrucție militari, lucrand în baza unui ordin de urmărire și aparținînd la tribunale militare deosebite, care ar instrumenta în aceeași afacere; … b)Între doua sau mai multe instanțe militare aparținînd la circumscriptiuni diferite; ... 4. Cererile de strămutare pentru suspiciune legitima, formulate de Ministerul public sau de partea interesată, împotriva unui judecător de instrucție sau a unei instanțe;5. Crimele și delictele săvîrșite de membrii Corpului magistraților militari și de judecători, cu ocazia exercițiului funcțiunii lor judecătorești;6. Crimele și delictele săvîrșite în cursul audientelor acestei Curți de către oricine;7. În cazurile prevăzute la punctele 5 și 6 de sub prezentul articol, Curtea judeca ca instanța de fond;8. Curtea Militară de Casare și Justiție este chemată a se pronunța și în cazurile cînd cursul justiției este întrerupt din orice cauza. +
Capitolul 5Competența specială a Curții Supreme +
Articolul 117Curtea Suprema este chemată a se pronunța:1. În recursurile contra deciziunilor date de Curtea Militară de Casare și Justiție, în cazurile prevăzute de art. 116, pct. 5 și 6 și art. 258, pct. 4, cînd va statua și asupra fondului.2. În recursurile contra hotărîrilor pronunțate de instanțele militare, fără competența, împotriva unor infractori, care nu ar fi militari și nici asimilați cu militarii sau cînd infracțiunea imputată acestora nu ar putea atrage, prin natura ei, competența instanțelor penale militare.În aceste cazuri, recursul poate fi introdus numai după ce se va fi făcut recurs la Curtea Militară de Casare și Justiție și aceasta va fi pronunțat deciziunea ei.3. Asupra cererii Ministerului public, în cazul unui conflict de jurisdicțiune între un judecător de instrucție militar sau orice instanța militară, deoparte și un judecător de instrucție nemilitar sau instanța judecătorească nemilitara, de orice grad, de altă parte.4. Asupra cererilor de revizuire, în cazurile art. 116, pct. 5 și 6, în care caz, va statua și în fond. +
Titlul IIICompetența celorlalte instanțe pentru timp de razboiu +
Capitolul 1Competența pretorilor militari +
Articolul 118Pretorii militari, pe lîngă atribuțiunile de poliție, au competența de a judeca infracțiunile prevăzute mai jos, săvîrșite de următorii infractori pe teritoriul sau în zona căreia își exercită autoritatea lor:1. Corespondenții oricăror publicațiuni periodice, furnisorii, fotografii și orice altă persoană autorizata a urma armata:2. Prizonienii de război grade inferioare.3. Vagabonzii.4. Internatii civili.Toți aceștia în cazul cînd au comis vreuna din următoarele infracțiuni:a)Abateri la ordonanțele date de comandamentele militare, conform art. 461, alin. 2 și a căror pedepse nu ar trece peste un an închisoare și 10.000 lei amenda, sau una din ele; ... b)Infracțiunile prevăzute de toate legile penale, săvîrșite în zona armatei și pedepsite pînă la un an închisoare și 10.000 lei amenda, sau una din ele; … c)Contraventiuni polițienești prevăzute de toate legile; ... d)Cereri de daune, pînă la suma de 10.000 lei, cînd acestea ar rezultă din vreuna din infracțiunile prevăzute în acest capitol. … +
Articolul 119Pretorii militari mai au puterea de a judeca abaterile dela alin. a, articolul precedent, săvîrșite de orice altă persoană (exceptând pe militari), aflată pe teritoriul unde își exercită autoritatea lor.În mod excepțional ei vor judeca și contraventiunile polițienești comise de aceste persoane, însă numai atunci cînd instanțele penale ordinare vor fi încetat de a funcționa. +
Articolul 120Pentru toate infracțiunile date în competența lor, pretorii militari au căderea de a judeca și pe infractorii care s'ar afla pe acel teritoriu deși infracțiunile s'ar fi comis în altă parte. +
Capitolul 2Competența Curților Martiale +
Articolul 121Sînt supuși jurisdicțiunii Curților Martiale pentru toate infracțiunile:1. Toți cei justițiabili în timp de pace și mobilizate de tribunalele militare și consiliile de judecată;2. Prizonierii de război, internatii civili și parlamentarii inamici, cu escorta lor;3. Toți acei care urmează armata, în baza unei autorizatiuni. +
Articolul 122Tot de Curțile Martiale vor fi judecati, dar numai pentru faptele săvîrșite în timpul sau cu ocazia serviciului lor, sau care ar aduce atingere armatei:1. Cei ce se găsesc în orice fel de serviciu al armatei, sub orice formă, denumire, însărcinare, prestare de serviciu, sau alte asemenea, sau care au un serviciu public de îndeplinit în operațiunile de mobilizare, ori în celelalte operațiuni ale armatei, precum și întregul personal al căilor ferate, al serviciului de comunicații pe apa, al direcției generale a postelor, telegrafelor și telefoanelor al tezaurului public, al Siguranței Generale a Statului și a tuturor serviciilor publice al căror personal este mobilizat pe loc în interesul armatei.2. Funcționarii, specialisiii, meseriașii, lucrătorii și în genere întregul personal al acelor stabilimente industriale, comerciale, fabrici, exploatări și alte asemenea, care vor fi rechiziționate de autoritatea militară, sau care au fost trecute sub control militar. +
Articolul 123De asemenea, sînt supuși jurisdicțiunii Curților Martiale:1. Toți cei justițiabili de pretorii militari, potrivit art. 118 și 119, cînd pedeapsa este mai mare de 1 an închisoare cu excepția alin. d din art. 118.2. Toți cei care vor fi săvârșit, în timp de război, vreuna din crimele sau delictele contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, precum și acelea care produc pericol public, prevăzute de codul penal sau orice alta lege. +
Articolul 124Intra în competența Curților Martiale a diviziilor sau celorlalte comandamente, prevăzute la art. 63, cu excepția Marelui Cartier General și Comandamentelor de Armata, toți ofițerii inferiori, subofiterii combatanti, necombatanti sau asimilați și gradele inferioare, care țin organic sau în orice alt mod, de acele comandamente, precum și întreg personalul civil, mobilizat sau rechizitionat, care depinde de ele.În localități sau teritorii investite, Curțile Martiale prevăzute la alin. precedent, vor putea judeca și pe ofițerii superiori combatanti, necombatanti sau asimilați. +
Articolul 125Intra în competența Curții Martiale a Armatei ofițerii superiori, combatanti și asimilații lor din Corpurile de Trupa și Serviciile care compun armata respectiva, precum și ofițerii, subofiterii combatanti și asimilați, gradele inferioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechizitionat care nu aparțin, sub nicio forma, vreunei divizii sau Corp de Armata din acea armata.Intra în competența Curților Martiale din zona interioară toți justițiabilii de instanțele militare, pentru toate infracțiunile săvîrșite pe teritoriul respectiv. +
Articolul 126Intra în competența Curții Martiale a Marelui Cartier General, ofițerii de toate gradele afară de generali, subofiterii combatanti și asimilați, gradele interioare și întreg personalul civil mobilizat sau rechizitionat, care țin organic sau în orice alt mod de Marele Cartier General. +
Articolul 127Infractorii justițiabili de Curțile Martiale, atrag în competența acestor Curți pe toți acei care au participat la comiterea infracțiunii, ca: autori principali, coautori, instigatori, complici, tainuitori și favorizatori. +
Articolul 128Infractorii nemilitari, cînd sînt trimiși în judecata Curților Martiale, se judeca de către Curtea Martiala care a instrumentat în cauza, sau în caz de mișcare în alta regiune, de către Curtea Martiala cea mai apropiată de locul unde s'a comis infracțiunea. +
Capitolul 3Competența celorlalte instanțe pentru timp de război +
Articolul 129Competența din timp de pace se menține întocmai și pentru timp de război, la următoarele instanțe:a)Consiliile de justiție de bord; … b)Curtea Militară de Casare și Justiție, care va mai judeca și toate recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de Consiliile de justiție de bord și de pretorii militari, precum și cele aflate În curs înaintea Tribunalelor Militare, la data începerii stării de război. … +
Cartea IIIProcedura înaintea instanțelor penale militare +
Titlul IPoliția judiciară și deschiderea acțiunii penale +
Capitolul 1Poliția judiciară +
Articolul 130Poliția judiciară militară cercetează infracțiunile comise de justițiabilii instanțelor militare, adunand probele și indiciile, pe care le preda autorității însărcinate cu deschiderea acțiunii penale:Ofițerii poliției judiciare militare exercita atribuțiunile lor, pe teritoriul circumscriptiunii ce le aparține, sau, în mod excepțional și pe teritoriul altei circumscripții, în care caz, vor fi obligați sa anunțe, în prealabil, Ministerul public al acelei circumscriptiuni.Procurorii militari delegați în mod special de Ministru își exercită atribuțiunile pe întreg cuprinsul tarii.Actele încheiate vor fi trimise Ministerului public de pe lîngă instanța competența sa judece. +
Articolul 131Poliția judiciară militară se exercită prin:a)Ministerul public de pe lîngă instanțele militare, numai în caz de flagrant delict; … b)Judecătorii de instrucție militari; ... c)Comandantii de piața și ajutoarele lor; … d)Comandantii de garnizoana și delegații lor; ... e)Comandantii de corpuri, șefii de servicii, directorii de stabilimente, fabrici, depozite, comandantii de nave sau alte organizațiuni militare, precum și delegații lor, clar numai în raza comandamentului, unității sau serviciului lor; … f)Inspectorii și comandantii cercurilor teritoriale și delegații lor, în raza circumscriptiunii respective și numai în sfera atributiunilor lor; ... g)Comandantii de detasamente și șefii de posturi izolate; numai în raza în care se întind atribuțiunile lor … h)Delegații Țărilor Comandamente, însă numai cu împuternicire specială și în circumscriptiunea teritorială respectiva, atunci cînd Parchetul Militar nu fusese sesizat, precum și delegații Ministerului Apărării Naționale, în tot cuprinsul tarii; ... i)Ofițerii de intendenta și controlorii militari, pentru infracțiunile comise în materie administrativă, sau pentru alte fapte constatate cu ocazia verificării sau controlului ce fac; … j)Toți acei care au calitatea de ofițeri de poliție judiciară militară, atribuită lor prin diverse legi. … +
Articolul 132Ofițerii de poliție judiciară militară primesc denunturile și plângerile ce le sînt adresate.Ei primesc, fără prestare de jurământ, declarațiunile persoanelor prezente sau ale acelora care ar avea cunoștința despre infracțiuni.În materie de infracțiune flagrantă, ofițerii de poliție judiciară militară pot face orice descinderi, perchezitii domiciliare, sau constatări la fața locului, dictate de nevoia descoperirii adevărului.În materie de infracțiuni neflagrante, aceștia nu pot face asemenea constatări, decât cu autorizațiunea Ministerului public, sau a judecătorului de instrucție, prin intermediul Ministerului public.Ministerul public și judecătorul de instrucție militar, cînd instrumenteaza sau dau autorizatiuni ofițerilor de poliție judiciară în acest scop, raportează aceasta în scris generalului comandant, pe lîngă care funcționează. +
Articolul 133În cazul articolului precedent, ofițerii poliției judiciare vor face o descriere amănunțită a locului, precum și a dovezilor de culpabilitate găsite sau ridicate, alăturând la nevoie schite desenuri; planuri sau fotografii.Ei vor ridica armele, efectele, hârtiile, lucrurile, valorile și în genere orice ar putea servi pentru constatarea infracțiunii, dând pentru aceasta dovada, celor dela care s'au ridicat, dacă, sînt de fața.Aceste corpuri delicte se vor eticheta, data și sigila: cu sigiliul ofițerului de poliție judiciară sau al unei autorități apropiate, va constata în scris ca aceste corpuri delicte au fost ridicate de el, arătând cui aparțin, spre a se stabili astfel perfecta identificare și schimbare a lor:
