CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*)

redactia-lex24
Redacția Lex24 10/11/2024
0 comentarii
Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 10/11/2024

Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în:
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DELEGE 255 19/07/2013
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003 ART. 1
ActulARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003 ART. 2
ActulARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003 ART. 3
ActulARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003 ART. 11
ActulARE LEGATURA CUOUG 66 10/06/2003 ART. 2
ActulARE LEGATURA CULEGE 141 05/11/1996 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE 141 05/11/1996 ART. 4
ActulACTUALIZEAZA PECOD PR. PENALA (R) 01/01/1968
ART. 1ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 5ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 6ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 7ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 8ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 10ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 10ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 13ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 13ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 14ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 16ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 17ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 17ARE LEGATURA CUDECIZIE 80 20/05/1999
ART. 18ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 18ARE LEGATURA CUDECIZIE 80 20/05/1999
ART. 19ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 20ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 21ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 25ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 26ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 26ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 331
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 332
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 333
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 334
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 335
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 336
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 337
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 338
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 339
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 340
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 341
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 342
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 343
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 344
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 345
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 346
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 347
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 348
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 349
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 350
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 351
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 352
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 353
ART. 26REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 354
ART. 27ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 27ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 27ARE LEGATURA CUOUG 190 21/11/2005
ART. 27ARE LEGATURA CULEGE 160 30/05/2005
ART. 27ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 27ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003
ART. 27ARE LEGATURA CUOUG 58 23/05/2002
ART. 27ARE LEGATURA CULEGE 456 18/07/2001
ART. 27ARE LEGATURA CUOUG 207 15/11/2000
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 174
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 175
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 176
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 177
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 179
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 189
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 197
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 209
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 211
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 212
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 215
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 252
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 254
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 255
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 257
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 266
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 267
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 268
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 269
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 270
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 273
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 274
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 275
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 276
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 279
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 298
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 312
ART. 27REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 317
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 79 26/03/2007
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 756 27/12/2001
ART. 28ARE LEGATURA CULEGE 296 07/06/2001 ART. 55
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 155
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 156
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 157
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 158
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 159
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 160
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 161
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 162
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 163
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 164
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 165
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 166
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 167
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 168
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 169
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 170
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 171
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 172
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 173
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 356
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 357
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 358
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 359
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 360
ART. 28REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 361
ART. 29ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 29ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 29ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 29ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 29ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 30ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 31ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 35ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 35ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 36ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 40ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 40ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 40ARE LEGATURA CUDECIZIE 67 13/02/2003
ART. 45ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 45ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 45ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 46ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 47ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 48ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 48ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 48ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 49ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 49ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 49ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 51ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 52ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 52ARE LEGATURA CULEGE 159 14/05/2004
ART. 52ARE LEGATURA CUOUG 55 25/06/2004
ART. 52ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 53ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 55ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 55ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 56ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 56ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 56ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 57ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 58ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 59ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 60ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 60ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 60ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 61ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 61ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 63ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 63ARE LEGATURA CUDECIZIE 171 23/05/2001
ART. 64ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 66ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 68ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 70ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 70ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 71ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 72ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 73ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 74ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 76ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 77ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 86ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 86ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 89ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 91ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 91ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 91ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 91ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 91REFERIRE LALEGE 78 08/05/2000
ART. 97ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 98ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 100ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 100ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 100ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 101ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 103ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 104ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 104ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 104ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 111ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 120ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 127ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 128ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 136ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 136ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 136ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 137ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 137ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 137ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 138ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 139ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 139ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 139ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 139ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 140ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 140ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 140ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 140ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 141ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 141ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 143ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 143ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 144ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 144ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 144REFERIRE LALEGE 218 23/04/2002 ART. 31
ART. 145ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 145ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 145ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 3
ART. 145ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 145ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 146ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 146ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 146ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 148ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 148ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 148ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 149ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 149ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 149ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 150ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 150ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 151ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 151ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 152ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 152ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 152ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 153ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 154ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 155ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 155ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 155ARE LEGATURA CUOUG 66 10/06/2003
ART. 156ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 156ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 159ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 159ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 159ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 160ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 160ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 160ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 160ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 3
ART. 160ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 160ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 160ARE LEGATURA CURECTIFICARE 109 24/10/2003
ART. 160ARE LEGATURA CUOUG 66 10/06/2003
ART. 160ARE LEGATURA CULEGE 169 10/04/2002
ART. 162ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 162ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 162REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 113
ART. 162REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 114
ART. 163ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 163ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 163REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 145
ART. 165ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 166ARE LEGATURA CULEGE 28 16/03/2012 ART. 2
ART. 168ARE LEGATURA CULEGE 28 16/03/2012 ART. 2
ART. 168ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 169ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 170ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 171ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 171ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 172ARE LEGATURA CULEGE 57 19/03/2008
ART. 172ARE LEGATURA CUDECIZIE 1086 20/11/2007
ART. 172ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 172ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 172ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 173ARE LEGATURA CUDECIZIE 1086 20/11/2007
ART. 173ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 173ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 173ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 174ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 174ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 176ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 177ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 177ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 177ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 177ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 178ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 183ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 184ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 184ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 184ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 188ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 189ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 189ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 190ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 191ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 192ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 192ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 192ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 197ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 198ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 198ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 198ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 201ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 201ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 201ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 203ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 203ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 205ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 205ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 207ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 208ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 209ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 209ARE LEGATURA CUDECIZIE 1058 14/11/2007
ART. 209ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 209ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 209ARE LEGATURA CULEGE 160 30/05/2005
ART. 209ARE LEGATURA CUOUG 72 30/09/2004
ART. 209ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 209ARE LEGATURA CULEGE 169 10/04/2002
ART. 209ARE LEGATURA CUOUG 58 23/05/2002
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 155
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 156
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 157
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 158
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 159
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 160
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 161
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 162
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 163
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 164
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 165
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 166
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 167
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 168
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 169
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 170
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 171
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 172
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 173
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 174
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 175
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 176
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 177
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 179
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 189
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 190
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 191
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 212
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 236
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 239
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 250
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 252
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 254
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 255
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 257
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 265
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 266
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 267
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 268
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 273
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 274
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 275
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 276
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 279
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 280
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 302
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 317
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 323
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 356
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 357
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 358
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 359
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 360
ART. 209REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 361
ART. 209ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 214ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 214REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 145
ART. 215ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 217ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 217ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 218ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 219ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 219ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 220ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 220ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 221ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 221REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 145
ART. 221REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 171
ART. 222ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 222ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 222ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 223ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 223ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 223ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 223ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 224ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 224ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 224REFERIRE LALEGE 78 08/05/2000
ART. 226ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 331
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 332
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 333
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 334
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 335
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 336
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 348
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 353
ART. 226REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 354
ART. 227ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 227REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 145
ART. 228ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 228ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 228ARE LEGATURA CULEGE 480 08/11/2004
ART. 228ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 230ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 231ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 232ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 233ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 234ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 236ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 237ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 237ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 237ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 238ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 239ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 240ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 242ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 243ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 243ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 243ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 245ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 245ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 245ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 245REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 118
ART. 246ARE LEGATURA CULEGE 480 08/11/2004
ART. 246ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 249ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 251ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 254ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 254ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 257ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 257ARE LEGATURA CUDECIZIE 24 23/02/1999
ART. 258ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 262REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 10
ART. 262REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 18
ART. 264ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 264ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 267ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 267ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 267REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 113
ART. 267REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 114
ART. 270ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 272ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 273ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 273ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 274ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 274ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 274ARE LEGATURA CUDECIZIE 9 24/01/2000
ART. 275ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 278ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 278ARE LEGATURA CULEGE 480 08/11/2004
ART. 278ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 279ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 279ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 180
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 184
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 193
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 205
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 206
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 210
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 213
ART. 279REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 220
ART. 280ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 281ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 284ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 285ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 286ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 291ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 294ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 296ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 300ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 300ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 300ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 303ARE LEGATURA CULEGE 177 28/09/2010 ART. 3
ART. 303ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 303ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 304ARE LEGATURA CULEGE 159 14/05/2004
ART. 304ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 309ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 311ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 313ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 313ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 313ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 313ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 315ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 316ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 318ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 319ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 320ARE LEGATURA CUDECIZIE 1483 08/11/2011
ART. 320ARE LEGATURA CUDECIZIE 1470 08/11/2011
ART. 320ARE LEGATURA CUOUG 121 22/12/2011 ART. 5
ART. 320ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 320ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 322ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 323ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 327ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 331ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 332ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 332ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 333ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 335ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 336ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 337ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 338ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 338ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 345REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 18
ART. 346ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 346ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 348ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 350ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 350ARE LEGATURA CULEGE 159 14/05/2004
ART. 350ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 350ARE LEGATURA CUDECIZIE 10 24/01/2000
ART. 350ARE LEGATURA CUDECIZIE 9 24/01/2000
ART. 351ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 351REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 62
ART. 357ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 357REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 71
ART. 357REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 86
ART. 360ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 360ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 361ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 361ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 361ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 362ARE LEGATURA CUDECIZIE 190 26/02/2008
ART. 362ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 362ARE LEGATURA CUDECIZIE 482 09/11/2004
ART. 362REFERIRE LADECIZIE 100 09/03/2004
ART. 362ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 365ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 366ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 375ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 377ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 378ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 379ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 380ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 381ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 383ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 385ARE LEGATURA CULEGE 2 01/02/2013 ART. 1
ART. 385ARE LEGATURA CUDECIZIE 694 20/05/2010
ART. 385ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 385ARE LEGATURA CUDECIZIE 783 12/05/2009
ART. 385ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 385ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 385ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 385ARE LEGATURA CULEGE 456 18/07/2001
ART. 385ARE LEGATURA CUOUG 207 15/11/2000
ART. 385ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 386ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 386ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 387ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 388ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 389ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 391ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 396REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 145
ART. 397ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 400ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 402ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 402ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 403ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 404ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 404ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 408ARE LEGATURA CULEGE 177 28/09/2010 ART. 3
ART. 408ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 408ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 409ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 409ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 410ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 410ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 410ARE LEGATURA CULEGE 456 18/07/2001
ART. 410ARE LEGATURA CUOUG 207 15/11/2000
ART. 411ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 411ARE LEGATURA CUOUG 207 15/11/2000
ART. 412ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 412ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 412ARE LEGATURA CUDECIZIE 259 24/09/2002
ART. 413ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 414ARE LEGATURA CUDECIZIE 206 29/04/2013
ART. 414ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 414ARE LEGATURA CUDECIZIE 8 18/10/2010
ART. 414ARE LEGATURA CUDECIZIE 62 18/01/2007
ART. 414ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 414ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
ART. 414ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 414ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 414ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 414ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 414ARE LEGATURA CUCONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 418ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 420ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 421ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 422ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 422ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 425ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 425ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 429ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 431ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 432ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 433ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 434ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 435ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 437ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 438ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 439ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 447REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 86
ART. 449REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 63
ART. 450ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 450ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 450REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 62
ART. 452REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 62
ART. 453ARE LEGATURA CULEGE 195 27/05/2009
ART. 453ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 453ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 454ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 454ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 455ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 456ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 457ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 458REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 12
ART. 458REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 14
ART. 458REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 15
ART. 460ARE LEGATURA CUDECIZIE 187 08/05/2003
ART. 460ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 462ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 466ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 468ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 468ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 469ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 470ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 470ARE LEGATURA CUOUG 109 24/10/2003 ART. 1
ART. 472ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 479ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 479ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 480ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 481ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 482REFERIRE LALEGE 8 17/02/2009
ART. 482ARE LEGATURA CUOUG 31 19/03/2008
ART. 482ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 482ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 483ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 483ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 484ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 484ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 484ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 484ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 486ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 490ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 493ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
ART. 501ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 504ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 505ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 506ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 506ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 507ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
ART. 507ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 3
ART. 507ARE LEGATURA CULEGE 281 24/06/2003
ART. 513ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 513ARE LEGATURA CULEGE 218 22/05/2003
ART. 513ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 514ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 514ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 515ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 515ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 516ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 516ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 517ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 517ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 518ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 518ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 519ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 520ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 521ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
ART. 522ARE LEGATURA CULEGE 202 25/10/2010 ART. 18
ART. 522ARE LEGATURA CULEGE 704 03/12/2001
ART. 523REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997
ART. 704ARE LEGATURA CULEGE 302 28/06/2004
CAP. 1ARE LEGATURA CULEGE 356 21/07/2006 ART. 1
CAP. 2ARE LEGATURA CUOUG 60 06/09/2006 ART. 1
CAP. 4ARE LEGATURA CULEGE 576 14/12/2004 ART. 1
Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 115 07/03/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 300 18/06/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 222 20/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 47 28/02/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 133 21/03/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 48 28/02/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 229 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 245 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 230 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 279 09/05/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 49 18/09/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 64 02/10/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 588 31/10/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 631 21/11/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 714 12/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 2 27/01/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 55 16/02/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 175 24/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 17 31/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 23 27/01/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 23 04/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 38 09/06/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 113 15/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ActulREFERIT DEHOTARARE 25/01/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 205 07/04/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 23 14/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 529 10/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 506 02/11/2022
ActulREFERIT DEHOTARARE 01/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 19 19/01/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 10 18/02/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 20 19/01/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 165 09/03/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 136 03/03/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 174 16/03/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 378 08/06/2021
ActulREFERIT DEHOTARARE 18/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 333 20/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 334 20/05/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 376 08/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 641 19/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 498 13/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 493 13/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 503 13/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 524 15/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 697 28/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 695 28/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 696 28/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 651 19/10/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 764 18/11/2021
ActulREFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ActulREFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 1 20/01/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 50 04/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 96 25/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 97 25/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 8 14/01/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 55 04/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 146 12/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 119 10/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 169 26/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 392 18/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 292 09/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 462 25/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 299 09/06/2020
ActulREFERIT DEHOTARARE 24/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 307 09/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 501 30/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 310 09/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 623 22/09/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 749 20/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 68 03/11/2020
ActulREFERIT DEHOTARARE 08/12/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 72 29/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 108 28/02/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 220 09/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 112 28/02/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 254 23/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 215 09/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 4 11/02/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 246 16/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 242 16/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 213 09/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 11 17/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 269 23/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 417 03/07/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 268 23/04/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 515 24/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 21 29/10/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 630 15/10/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 535 24/09/2019
ActulREFERIT DEHOTARARE 24/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 742 21/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 746 21/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 738 21/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 784 28/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 747 21/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 542 26/09/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 727 05/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 724 05/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 772 28/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 767 28/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 10 18/01/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 2 08/02/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 91 28/02/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 102 06/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 153 27/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 140 27/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 178 29/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 276 24/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 248 19/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 275 24/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 247 19/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 271 24/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 176 29/03/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 215 17/04/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 338 22/05/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 12 12/09/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 437 28/06/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 64 13/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 485 12/07/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 460 05/07/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 14 26/09/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 633 12/10/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 685 07/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 675 06/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 691 08/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 860 18/12/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 720 20/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 802 06/12/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 794 06/12/2018
ActulREFERIT DEHOTARARE 16/10/2018
ActulREFERIT DEHOTARARE 24/07/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 257 26/04/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 244 06/04/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 251 25/04/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 302 04/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 324 09/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 217 04/04/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 308 09/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 323 09/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 299 04/05/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 437 22/06/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 562 19/09/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 561 19/09/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 531 11/07/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 532 11/07/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 473 27/06/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 554 19/09/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 604 28/09/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 802 05/12/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 691 07/11/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 814 07/12/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 555 19/09/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 783 05/12/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 734 23/11/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 820 12/12/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 779 28/11/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 835 14/12/2017
ActulREFERIT DEHOTARARE 03/10/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 32 27/01/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 84 23/02/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 80 23/02/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 105 25/02/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 731 06/12/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 41 21/11/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 742 13/12/2016
ActulREFERIT DEDECIZIE 3 19/01/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 423 09/06/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 492 23/06/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 430 09/06/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 453 16/06/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 486 23/06/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 690 20/10/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 691 20/10/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 28 29/10/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 728 29/10/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 736 03/11/2015
ActulREFERIT DEHOTĂRÂRE 15/12/2015
ActulNECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ActulREFERIT DEDECIZIE 582 21/10/2014
ActulREFERIT DEDECIZIE 591 21/10/2014
ActulREFERIT DEDECIZIE 631 11/11/2014
ActulABROGAT DELEGE 255 19/07/2013
ActulREFERIT DEHOTARARE 830 20/08/2013
ActulREFERIT DEDECIZIE 2 17/01/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 55 02/02/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 51 02/02/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 10 29/03/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 163 16/03/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 208 30/03/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 219 04/04/2017
ActulREFERIT DEDECIZIE 756 13/12/2016
ActulREFERIT DEHOTARARE 23/06/2015
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 33 23/01/2018
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 10 18/01/2018
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 2 08/02/2018
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 1 08/02/2018
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 4 28/02/2018
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 5 28/02/2018
ART. 0NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 50 02/02/2017
ART. 0NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 734 23/11/2017
ART. 0NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 820 12/12/2017
ART. 0NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 779 28/11/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 4 28/02/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 6 28/02/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 50 02/02/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 9 15/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 5 20/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 169 16/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 51 02/02/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 130 09/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 127 09/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 17 10/05/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 163 16/03/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 300 04/05/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 251 25/04/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 255 25/04/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 308 09/05/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 323 09/05/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 422 15/06/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 517 06/07/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 436 22/06/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 530 11/07/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 532 11/07/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 473 27/06/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 855 14/12/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 816 07/12/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 783 05/12/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 735 23/11/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 734 23/11/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 820 12/12/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 779 28/11/2017
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 754 13/12/2016
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 701 29/11/2016
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 723 06/12/2016
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 756 13/12/2016
ART. 0REFERIT DEDECIZIE 699 29/11/2016
ART. 0REFERIT DEHOTARARE 31/05/2016
ART. 0REFERIT DEHOTARARE 23/06/2015
ART. 1REFERIT DEDECIZIE 365 24/09/2013
ART. 3REFERIT DEDECIZIE 365 24/09/2013
ART. 5REFERIT DEDECIZIE 785 05/12/2017
ART. 6NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 6NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 6REFERIT DEDECIZIE 365 24/09/2013
ART. 9NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 12 11/03/2024
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 330 26/05/2022
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 101 17/02/2021
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 136 03/03/2021
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 496 13/07/2021
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 811 09/12/2021
ART. 10REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 10REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 78 18/02/2020
ART. 10REFERIT DEPROCEDURA 23/07/2020
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 301 09/06/2020
ART. 10REFERIT DEREGULAMENT 21/05/2019
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 4 11/02/2019
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 374 28/05/2019
ART. 10REFERIT DEREGULAMENT 17/09/2019
ART. 10REFERIT DEREGULAMENT 19/02/2018
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 435 28/06/2018
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 3 06/03/2017
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 49 02/02/2017
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 9 15/03/2017
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 10 29/03/2017
ART. 10REFERIT DEORDIN 1495 26/05/2017
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 122 09/03/2017
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 82 23/02/2016
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 166 17/03/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 10REFERIT DEHOTĂRÂRE 475 13/05/2015
ART. 10REFERIT DEHOTĂRÂRE 476 13/05/2015
ART. 10REFERIT DEHOTĂRÂRE 477 13/05/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 232 07/04/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 462 16/06/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 28 29/10/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 733 29/10/2015
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 631 11/11/2014
ART. 10REFERIT DEDECIZIE 409 08/10/2013
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 101 17/02/2021
ART. 11REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 374 28/05/2019
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 9 15/03/2017
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 462 16/06/2015
ART. 11REFERIT DEDECIZIE 409 08/10/2013
ART. 13REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 13REFERIT DEDECIZIE 500 17/07/2018
ART. 13REFERIT DEDECIZIE 362 30/05/2017
ART. 13REFERIT DEDECIZIE 529 11/07/2017
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 240 19/04/2018
ART. 14REFERIT DEHOTARARE 03/10/2017
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 32 27/01/2016
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 16 22/05/2015
ART. 14REFERIT DEDECIZIE 718 29/10/2015
ART. 14NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 14NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 304 05/06/2014
ART. 15REFERIT DEHOTĂRÂRE 14/06/2016
ART. 16REFERIT DEDECIZIE 257 26/04/2017
ART. 17REFERIT DEHOTARARE 03/10/2017
ART. 17REFERIT DEDECIZIE 746 13/12/2016
ART. 17REFERIT DEDECIZIE 358 25/06/2014
ART. 19REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 19REFERIT DEDECIZIE 678 06/11/2018
ART. 19REFERIT DEDECIZIE 15 18/09/2017
ART. 19REFERIT DEDECIZIE 787 05/12/2017
ART. 19REFERIT DEHOTĂRÂRE 14/06/2016
ART. 21REFERIT DEDECIZIE 47 28/02/2023
ART. 21REFERIT DEDECIZIE 496 13/07/2021
ART. 21REFERIT DEDECIZIE 301 09/06/2020
ART. 21REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 22REFERIT DEDECIZIE 678 06/11/2018
ART. 22REFERIT DEDECIZIE 787 05/12/2017
ART. 23REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 23REFERIT DEDECIZIE 235 07/04/2015
ART. 23NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 24REFERIT DEDECIZIE 235 07/04/2015
ART. 25NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 26NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 27NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 27REFERIT DEDECIZIE 241 21/05/2013
ART. 28REFERIT DEDECIZIE 182 28/03/2019
ART. 28NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 28NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 28NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 218 15/04/2014
ART. 28NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 276 08/05/2014
ART. 28REFERIT DEDECIZIE 241 21/05/2013
ART. 29REFERIT DEDECIZIE 417 03/07/2019
ART. 29REFERIT DEDECIZIE 19 19/01/2016
ART. 30NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 30NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 30NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 276 08/05/2014
ART. 32REFERIT DEDECIZIE 119 10/03/2020
ART. 33REFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ART. 33REFERIT DEDECIZIE 119 10/03/2020
ART. 34REFERIT DEDECIZIE 119 10/03/2020
ART. 35REFERIT DEDECIZIE 15 17/09/2018
ART. 37REFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ART. 38REFERIT DEDECIZIE 119 10/03/2020
ART. 39REFERIT DEDECIZIE 537 15/10/2014
ART. 47REFERIT DEDECIZIE 217 02/06/2020
ART. 47REFERIT DEDECIZIE 250 16/04/2019
ART. 48REFERIT DEDECIZIE 243 19/04/2018
ART. 48NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 148 17/03/2015
ART. 49REFERIT DEDECIZIE 139 16/03/2022
ART. 49REFERIT DEDECIZIE 597 24/11/2022
ART. 49REFERIT DEDECIZIE 36 25/05/2021
ART. 49REFERIT DEDECIZIE 243 19/04/2018
ART. 49REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 50NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 207 20/04/2023
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 230 27/04/2023
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 276 24/04/2018
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 248 19/04/2018
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 275 24/04/2018
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 58 02/02/2017
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 438 22/06/2017
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 269 10/05/2016
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 500 30/06/2016
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 440 21/06/2016
ART. 51REFERIT DEDECIZIE 625 26/10/2016
ART. 51NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 230 27/04/2023
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 113 15/03/2022
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 462 25/06/2020
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 242 16/04/2019
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 245 19/04/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 276 24/04/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 248 19/04/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 275 24/04/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 271 24/04/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 670 30/10/2018
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 58 02/02/2017
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 531 11/07/2017
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 500 30/06/2016
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 440 21/06/2016
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 651 01/11/2016
ART. 52REFERIT DEDECIZIE 625 26/10/2016
ART. 52NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 53REFERIT DEDECIZIE 58 02/02/2017
ART. 55NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 56NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 60REFERIT DEDECIZIE 417 15/06/2017
ART. 61REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 62REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 62REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 62REFERIT DEDECIZIE 365 24/09/2013
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 697 28/10/2021
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 217 04/04/2017
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 778 17/11/2015
ART. 63NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 63REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 63REFERIT DEHOTARARE 09/07/2013
ART. 63REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 212 09/04/2024
ART. 64NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 105 15/03/2022
ART. 64NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 248 05/05/2022
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 813 09/12/2021
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 633 12/10/2018
ART. 64REFERIT DEHOTARARE 27/06/2017
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 802 05/12/2017
ART. 64NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 64REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 64NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 294 23/05/2013
ART. 64NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 362 24/09/2013
ART. 65REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 65NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 65REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 66REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 67REFERIT DEDECIZIE 212 09/04/2024
ART. 67REFERIT DEDECIZIE 104 23/02/2021
ART. 67REFERIT DEDECIZIE 813 09/12/2021
ART. 67NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 67REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 68REFERIT DEDECIZIE 212 09/04/2024
ART. 68REFERIT DEDECIZIE 633 12/10/2018
ART. 68NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 68NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 196 03/04/2014
ART. 68REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 69REFERIT DEDECIZIE 499 03/10/2023
ART. 69REFERIT DEDECIZIE 712 12/12/2023
ART. 69NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 69NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 70NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 377 18/06/2020
ART. 70REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 70REFERIT DEDECIZIE 377 18/06/2020
ART. 70NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 71NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 72NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 73NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 74NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 74REFERIT DEDECIZIE 25 17/11/2014
ART. 75REFERIT DEDECIZIE 712 12/12/2023
ART. 75REFERIT DEDECIZIE 59 22/01/2019
ART. 75REFERIT DEDECIZIE 63 22/01/2019
ART. 75REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 77REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 78NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 78REFERIT DEDECIZIE 450 07/11/2013
ART. 83REFERIT DEHOTARARE 08/12/2020
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 331 20/05/2021
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 218 02/06/2020
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 511 30/06/2020
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 510 30/06/2020
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 248 16/04/2019
ART. 86REFERIT DEDECIZIE 784 28/11/2019
ART. 86REFERIT DEHOTARARE 25/02/2014
ART. 86REFERIT DEHOTARARE 09/07/2013
ART. 86REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 80 14/02/2024
ART. 90NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 105 15/03/2022
ART. 90NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 248 05/05/2022
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 72 29/01/2019
ART. 90REFERIT DEDECIZIE 654 17/10/2017
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 212 09/04/2024
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 248 05/05/2022
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 132 15/03/2022
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 256 05/05/2022
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 651 19/10/2021
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 651 19/10/2021
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 813 09/12/2021
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 97 25/02/2020
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 97 25/02/2020
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 55 04/02/2020
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 299 09/06/2020
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 108 28/02/2019
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 542 26/09/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 55 22/01/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 108 28/02/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 372 28/05/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 21 29/10/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 630 15/10/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 542 26/09/2019
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 743 21/11/2019
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 153 27/03/2018
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 155 27/03/2018
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 140 27/03/2018
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 176 29/03/2018
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 691 08/11/2018
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 720 20/11/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 153 27/03/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 140 27/03/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 176 29/03/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 691 08/11/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 720 20/11/2018
ART. 91REFERIT DEDECIZIE 51 16/02/2016
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 92 27/02/2014
ART. 91NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 404 08/10/2013
ART. 92REFERIT DEHOTARARE 16/10/2018
ART. 96REFERIT DEHOTARARE 24/07/2018
ART. 97REFERIT DEHOTARARE 24/07/2018
ART. 98REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 99REFERIT DEHOTARARE 24/07/2018
ART. 100REFERIT DEDECIZIE 400 10/06/2021
ART. 103REFERIT DEDECIZIE 3 06/03/2017
ART. 104REFERIT DEHOTARARE 16/10/2018
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 205 07/04/2022
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 262 17/05/2022
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 631 13/12/2022
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 334 20/05/2021
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 376 08/06/2021
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 503 13/07/2021
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 292 09/06/2020
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 623 22/09/2020
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 851 26/11/2020
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 72 29/01/2019
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 112 28/02/2019
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 515 24/09/2019
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 767 28/11/2019
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 437 28/06/2018
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 460 05/07/2018
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 860 18/12/2018
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 835 14/12/2017
ART. 112REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 113REFERIT DEDECIZIE 262 17/05/2022
ART. 113REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 114REFERIT DEHOTARARE 24/03/2020
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 205 07/04/2022
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 631 13/12/2022
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 334 20/05/2021
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 376 08/06/2021
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 292 09/06/2020
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 623 22/09/2020
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 851 26/11/2020
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 112 28/02/2019
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 515 24/09/2019
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 767 28/11/2019
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 437 28/06/2018
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 460 05/07/2018
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 860 18/12/2018
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 835 14/12/2017
ART. 115REFERIT DEDECIZIE 167 20/03/2014
ART. 116REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 120REFERIT DEDECIZIE 53 28/02/2023
ART. 120REFERIT DEDECIZIE 601 20/09/2016
ART. 121REFERIT DEDECIZIE 101 01/03/2018
ART. 121REFERIT DEDECIZIE 50 02/02/2017
ART. 121REFERIT DEDECIZIE 549 13/07/2017
ART. 124REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 125REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 125REFERIT DEDECIZIE 425 09/06/2015
ART. 129NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 362 24/09/2013
ART. 132NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 134NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 136NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 136REFERIT DEDECIZIE 712 04/12/2014
ART. 137NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 138NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 139REFERIT DEDECIZIE 535 24/09/2019
ART. 140REFERIT DEDECIZIE 38 09/06/2022
ART. 140REFERIT DEDECIZIE 256 07/04/2015
ART. 140REFERIT DEDECIZIE 25 07/12/2015
ART. 140NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 202 03/04/2014
ART. 140NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 134 13/03/2014
ART. 140REFERIT DEDECIZIE 24 06/10/2014
ART. 141REFERIT DEDECIZIE 488 13/07/2021
ART. 143REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 143REFERIT DEDECIZIE 10 18/01/2018
ART. 143NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 143NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 196 03/04/2014
ART. 144NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 145REFERIT DEDECIZIE 25 07/12/2015
ART. 145NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 145REFERIT DEDECIZIE 24 06/10/2014
ART. 145REFERIT DEDECIZIE 712 04/12/2014
ART. 146NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 147NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 148REFERIT DEDECIZIE 558 16/07/2015
ART. 148NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 148REFERIT DEDECIZIE 196 03/04/2014
ART. 149REFERIT DEDECIZIE 558 16/07/2015
ART. 149NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 149REFERIT DEDECIZIE 68 11/02/2014
ART. 150NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 150NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 68 11/02/2014
ART. 151NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 152NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 154REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 155REFERIT DEDECIZIE 558 16/07/2015
ART. 156REFERIT DEDECIZIE 558 16/07/2015
ART. 158NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 196 03/04/2014
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 117 15/03/2022
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 653 19/10/2021
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 522 24/09/2019
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 144 27/03/2018
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 22/05/2018
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 16 17/09/2018
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 53 02/02/2017
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 155 14/03/2017
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 145 17/03/2016
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 251 05/05/2016
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 698 29/11/2016
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 702 29/11/2016
ART. 159REFERIT DEDECIZIE 558 16/07/2015
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 38 09/06/2022
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 75 04/11/2021
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 53 02/02/2017
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 698 29/11/2016
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 702 29/11/2016
ART. 160NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 160NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 300 05/06/2014
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 582 21/10/2014
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 712 04/12/2014
ART. 160REFERIT DEDECIZIE 687 26/11/2014
ART. 161NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 162REFERIT DEDECIZIE 246 16/04/2019
ART. 162NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 72 02/03/2023
ART. 163REFERIT DECOMUNICAT 09/06/2023
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 49 18/09/2023
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 1 20/01/2020
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 18 07/09/2020
ART. 163REFERIT DECOMUNICAT 14/06/2019
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 2 05/06/2018
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 19 16/10/2017
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 718 06/12/2016
ART. 163REFERIT DEDECIZIE 8 27/04/2015
ART. 163NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 164NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 165REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 165NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 166REFERIT DEDECIZIE 8 27/04/2015
ART. 166NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 167REFERIT DEDECIZIE 8 27/04/2015
ART. 167NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 49 18/09/2023
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 2 05/06/2018
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 354 22/05/2018
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 28 20/01/2016
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 20 19/01/2016
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 24 20/01/2016
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 448 28/06/2016
ART. 168REFERIT DEDECIZIE 497 23/06/2015
ART. 168NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 169REFERIT DEDECIZIE 8 27/04/2015
ART. 169NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 170NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 647 19/10/2021
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 639 19/10/2021
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 247 04/06/2020
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 134 20/03/2018
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 219 17/04/2018
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 517 17/07/2018
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 462 27/06/2017
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 328 24/05/2016
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 506 05/07/2016
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 471 16/06/2015
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 590 01/10/2015
ART. 171NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 171REFERIT DEDECIZIE 537 15/10/2014
ART. 172REFERIT DEDECIZIE 835 14/12/2017
ART. 172REFERIT DEHOTARARE 05/07/2016
ART. 172NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 172REFERIT DEDECIZIE 599 21/10/2014
ART. 173REFERIT DEHOTARARE 25/01/2022
ART. 173REFERIT DEDECIZIE 599 21/10/2014
ART. 178NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 400 08/10/2013
ART. 183REFERIT DEDECIZIE 313 09/05/2017
ART. 184REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 187REFERIT DEDECIZIE 12 28/04/2020
ART. 189REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 191REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 738 21/11/2019
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 706 05/11/2019
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 9 19/06/2018
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 758 23/11/2017
ART. 192NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 87 23/02/2016
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 192REFERIT DEDECIZIE 514 12/12/2013
ART. 193REFERIT DEDECIZIE 477 27/10/2022
ART. 193REFERIT DEDECIZIE 426 23/06/2020
ART. 193REFERIT DEDECIZIE 706 05/11/2019
ART. 193REFERIT DEDECIZIE 20 19/03/2018
ART. 193REFERIT DEDECIZIE 758 23/11/2017
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 133 21/03/2023
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 229 27/04/2023
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 100 10/03/2022
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 263 17/05/2022
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 22 19/01/2021
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 378 08/06/2021
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 135 10/03/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 378 18/06/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 464 25/06/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 307 09/06/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 718 06/10/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 749 20/10/2020
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 88 13/02/2019
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 630 15/10/2019
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 675 29/10/2019
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 542 26/09/2019
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 178 29/03/2018
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 462 05/07/2018
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 802 06/12/2018
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 302 04/05/2017
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 554 19/09/2017
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 820 12/12/2017
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 779 28/11/2017
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 197NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 165 20/03/2014
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 490 25/09/2014
ART. 197REFERIT DEDECIZIE 537 15/10/2014
ART. 198REFERIT DEDECIZIE 165 20/03/2014
ART. 199REFERIT DEDECIZIE 823 03/12/2015
ART. 199NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 217 15/04/2014
ART. 200REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 200REFERIT DEDECIZIE 724 05/11/2019
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 435 28/06/2018
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 49 02/02/2017
ART. 201REFERIT DEDECIZIE 165 20/03/2014
ART. 202REFERIT DEDECIZIE 115 07/03/2024
ART. 202REFERIT DEHOTARARE 24/07/2018
ART. 202REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 202REFERIT DEDECIZIE 471 16/06/2015
ART. 205REFERIT DEDECIZIE 452 11/07/2019
ART. 209REFERIT DEDECIZIE 23 14/09/2020
ART. 209REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 209REFERIT DEDECIZIE 484 17/09/2019
ART. 209REFERIT DEDECIZIE 456 28/06/2016
ART. 209NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 213REFERIT DEDECIZIE 235 08/04/2021
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 80 14/02/2024
ART. 214NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 279 09/05/2023
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 279 09/05/2023
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 72 29/01/2019
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 763 28/11/2019
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 243 19/04/2018
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 602 27/09/2018
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 654 17/10/2017
ART. 214REFERIT DEDECIZIE 198 07/04/2016
ART. 216REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 217REFERIT DEDECIZIE 506 18/09/2019
ART. 217REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 218REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 220REFERIT DEDECIZIE 707 05/11/2019
ART. 220REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 651 19/10/2021
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 97 25/02/2020
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 140 27/03/2018
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 435 28/06/2018
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 50 02/02/2017
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 49 02/02/2017
ART. 221REFERIT DEDECIZIE 517 12/12/2013
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 80 14/02/2024
ART. 224NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 105 15/03/2022
ART. 224NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 248 05/05/2022
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 105 15/03/2022
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 248 05/05/2022
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 26 16/01/2019
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 72 29/01/2019
ART. 224NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 155 27/03/2018
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 224REFERIT DEDECIZIE 68 27/02/2017
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 651 19/10/2021
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 97 25/02/2020
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 140 27/03/2018
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 435 28/06/2018
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 50 02/02/2017
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 49 02/02/2017
ART. 228REFERIT DEDECIZIE 456 28/06/2016
ART. 228NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 384 26/06/2014
ART. 229REFERIT DEDECIZIE 358 26/05/2022
ART. 230REFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ART. 230REFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ART. 237NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 68 11/02/2014
ART. 238REFERIT DEDECIZIE 90 28/02/2017
ART. 242REFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ART. 242REFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ART. 242REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 245REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 245REFERIT DEDECIZIE 299 04/05/2017
ART. 245REFERIT DEDECIZIE 742 13/12/2016
ART. 245REFERIT DEDECIZIE 763 13/12/2016
ART. 245NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 384 26/06/2014
ART. 246REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 247REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 248REFERIT DEDECIZIE 8 17/04/2015
ART. 248REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 31 24/06/2019
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 299 04/05/2017
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 742 13/12/2016
ART. 249REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 330 20/05/2021
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 772 28/11/2019
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 767 28/11/2019
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 101 01/03/2018
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 338 22/05/2018
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 437 28/06/2018
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 50 02/02/2017
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 308 09/05/2017
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 549 13/07/2017
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 791 15/12/2016
ART. 250REFERIT DEDECIZIA nr. 787 din 15 decembrie 2016
ART. 250NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 164 20/03/2014
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 190 03/04/2014
ART. 250REFERIT DEDECIZIE 242 21/05/2013
ART. 251REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 251REFERIT DEDECIZIE 791 15/12/2016
ART. 251REFERIT DEDECIZIE 190 03/04/2014
ART. 251REFERIT DEDECIZIE 242 21/05/2013
ART. 252REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 252REFERIT DEDECIZIE 791 15/12/2016
ART. 252REFERIT DEDECIZIE 190 03/04/2014
ART. 252REFERIT DEDECIZIE 242 21/05/2013
ART. 253REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 253REFERIT DEDECIZIE 791 15/12/2016
ART. 253NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 164 20/03/2014
ART. 253REFERIT DEDECIZIE 190 03/04/2014
ART. 253REFERIT DEDECIZIE 242 21/05/2013
ART. 254REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 254REFERIT DEDECIZIE 791 15/12/2016
ART. 254REFERIT DEDECIZIE 68 11/02/2014
ART. 254REFERIT DEDECIZIE 190 03/04/2014
ART. 254REFERIT DEDECIZIE 242 21/05/2013
ART. 257REFERIT DEDECIZIE 338 22/05/2018
ART. 257REFERIT DEDECIZIE 90 28/02/2017
ART. 257REFERIT DEDECIZIE 779 28/11/2017
ART. 257NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 164 20/03/2014
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 197 06/04/2023
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 292 06/05/2021
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 466 25/06/2020
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 148 14/03/2019
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 338 22/05/2018
ART. 262REFERIT DEDECIZIE 308 09/05/2017
ART. 262NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 264REFERIT DEDECIZIE 23 04/05/2022
ART. 268REFERIT DEDECIZIE 139 16/03/2022
ART. 268REFERIT DEDECIZIE 597 24/11/2022
ART. 268REFERIT DEDECIZIE 7 10/03/2020
ART. 270REFERIT DEDECIZIE 364 24/09/2013
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 707 05/11/2019
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 869 18/12/2018
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 119 09/03/2017
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 601 28/09/2017
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 603 28/09/2017
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 423 16/06/2016
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 27 29/10/2015
ART. 273REFERIT DEDECIZIE 364 24/09/2013
ART. 275REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 275REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 275REFERIT DEHOTARARE 24/03/2020
ART. 275REFERIT DEDECIZIE 24 21/01/2014
ART. 275REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 275REFERIT DEDECIZIE 454 07/11/2013
ART. 275REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 276REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 276REFERIT DEDECIZIE 454 07/11/2013
ART. 276REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 9 21/03/2022
ART. 277REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 277REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 665 30/10/2018
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 24 21/01/2014
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 20 21/01/2014
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 114 06/03/2014
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 136 13/03/2014
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 454 07/11/2013
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 514 12/12/2013
ART. 277REFERIT DEDECIZIE 520 12/12/2013
ART. 277REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 10 13/02/2023
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 197 06/04/2023
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 2 27/01/2022
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 9 21/03/2022
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 292 06/05/2021
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 516 15/07/2021
ART. 278REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 278REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 382 18/06/2020
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 466 25/06/2020
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 618 22/09/2020
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 68 03/11/2020
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 52 22/01/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 243 16/04/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 275 23/04/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 454 11/07/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 578 01/10/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 22 27/11/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 822 12/12/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 703 05/11/2019
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 338 22/05/2018
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 665 30/10/2018
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 251 25/04/2017
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 308 09/05/2017
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 222 12/04/2016
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 274 10/05/2016
ART. 278REFERIT DEHOTĂRÂRE 04/10/2016
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 745 13/12/2016
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 112 10/03/2015
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 189 31/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 151 17/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 58 24/02/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 155 17/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 149 17/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 7 17/04/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 186 31/03/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 294 28/04/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 353 07/05/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 398 28/05/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 733 29/10/2015
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 873 15/12/2015
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 24 21/01/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 20 21/01/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 12 16/01/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 114 06/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 135 13/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 102 27/02/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 146 18/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 136 13/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 164 20/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 201 03/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 217 15/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 218 15/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 193 03/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 241 29/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 222 15/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 216 15/04/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 372 26/06/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 380 26/06/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 378 26/06/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 434 08/07/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 429 08/07/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 736 16/12/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 734 16/12/2014
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 136 13/03/2014
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 249 29/04/2014
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 431 08/07/2014
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 672 13/11/2014
ART. 278REFERIT DEHOTĂRÂRE 25/03/2014
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 248 21/05/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 271 23/05/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 244 21/05/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 408 08/10/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 364 24/09/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 365 24/09/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 400 08/10/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 363 24/09/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 411 08/10/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 410 08/10/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 380 24/09/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 455 07/11/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 467 14/11/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 454 07/11/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 514 12/12/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 506 05/12/2013
ART. 278NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 507 05/12/2013
ART. 278REFERIT DEDECIZIE 517 12/12/2013
ART. 278REFERIT DEHOTARARE 05/03/2013
ART. 278REFERIT DEHOTARARE 04/12/2012
ART. 278REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 279REFERIT DEDECIZIE 324 09/05/2017
ART. 281REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 282REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 284REFERIT DEDECIZIE 2 20/01/2020
ART. 284REFERIT DEDECIZIE 324 09/05/2017
ART. 286REFERIT DEDECIZIE 250 16/04/2019
ART. 286REFERIT DEDECIZIE 187 31/03/2015
ART. 287NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 293REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 300REFERIT DEDECIZIE 11 17/04/2019
ART. 300NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 301REFERIT DEDECIZIE 250 16/04/2019
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 21 19/01/2021
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 231 06/04/2021
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 204 25/03/2021
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 296 09/06/2020
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 854 26/11/2020
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 676 29/10/2019
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 12 12/09/2018
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 814 07/12/2017
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 297 28/04/2015
ART. 303NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 303REFERIT DEDECIZIE 219 15/04/2014
ART. 317REFERIT DEDECIZIE 102 25/02/2020
ART. 317REFERIT DEDECIZIE 468 25/06/2020
ART. 317REFERIT DEDECIZIE 187 31/03/2015
ART. 317REFERIT DEDECIZIE 517 12/12/2013
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 303 18/06/2024
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 328 30/05/2023
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 742 14/12/2023
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 128 15/03/2022
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 122 15/03/2022
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 267 17/05/2022
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 434 06/10/2022
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 626 13/12/2022
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 499 13/07/2021
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 775 18/11/2021
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 217 02/06/2020
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 622 22/09/2020
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 68 29/01/2019
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 117 28/02/2019
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 251 23/04/2019
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 4 11/02/2019
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 759 28/11/2019
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 220 17/04/2018
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 473 12/07/2018
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 728 20/11/2018
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 107 25/02/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 11 05/05/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 253 05/05/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 275 10/05/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 497 30/06/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 750 13/12/2016
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 206 31/03/2015
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 250 07/04/2015
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 484 23/06/2015
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 600 01/10/2015
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 879 15/12/2015
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 9 02/06/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 10 02/06/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 14 16/06/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 19 15/09/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 489 25/09/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 490 25/09/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 591 21/10/2014
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 25 17/11/2014
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 398 08/10/2013
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 376 24/09/2013
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 409 08/10/2013
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 452 07/11/2013
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 468 14/11/2013
ART. 320NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 469 14/11/2013
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 270 23/05/2013
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 463 14/11/2013
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 16 18/11/2013
ART. 320REFERIT DEDECIZIE 548 17/12/2013
ART. 322REFERIT DEDECIZIE 120 02/03/2021
ART. 322REFERIT DEDECIZIE 8 14/01/2020
ART. 322REFERIT DEDECIZIE 236 02/06/2020
ART. 322REFERIT DEDECIZIE 750 13/12/2016
ART. 323REFERIT DEDECIZIE 378 08/06/2021
ART. 323REFERIT DEDECIZIE 773 28/11/2017
ART. 323REFERIT DEDECIZIE 16 08/06/2016
ART. 324REFERIT DEDECIZIE 8 14/01/2020
ART. 326REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 327REFERIT DEHOTARARE 03/03/2020
ART. 327REFERIT DEDECIZIE 300 09/06/2020
ART. 327REFERIT DEHOTARARE 08/12/2020
ART. 327REFERIT DEDECIZIE 724 05/11/2019
ART. 327REFERIT DEDECIZIE 315 09/05/2017
ART. 327REFERIT DEHOTARARE 05/07/2016
ART. 327REFERIT DEHOTĂRÂRE 10/02/2015
ART. 327REFERIT DEDECIZIE 836 08/12/2015
ART. 327NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 375 24/09/2013
ART. 327REFERIT DEHOTARARE 09/07/2013
ART. 327REFERIT DEHOTARARE 03/12/2013
ART. 330NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 331REFERIT DEDECIZIE 754 21/11/2019
ART. 331NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 139 16/03/2022
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 597 24/11/2022
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 378 08/06/2021
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 7 10/03/2020
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 148 17/03/2015
ART. 332REFERIT DEDECIZIE 28 29/10/2015
ART. 332NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 333REFERIT DEDECIZIE 378 18/06/2020
ART. 333REFERIT DEDECIZIE 675 29/10/2019
ART. 333REFERIT DEDECIZIE 208 30/03/2017
ART. 333REFERIT DEDECIZIE 257 05/05/2016
ART. 333REFERIT DEDECIZIE 493 30/06/2016
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 222 20/04/2023
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 469 14/11/2013
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 334REFERIT DEDECIZIE 517 12/12/2013
ART. 334REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 335REFERIT DEDECIZIE 307 25/05/2023
ART. 335REFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ART. 335REFERIT DEDECIZIE 633 12/10/2018
ART. 335NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 130 13/03/2014
ART. 336REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 336NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 336REFERIT DEDECIZIE 130 13/03/2014
ART. 337NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 337NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 517 12/12/2013
ART. 338REFERIT DEDECIZIE 454 07/11/2013
ART. 338REFERIT DEDECIZIE 514 12/12/2013
ART. 339REFERIT DEDECIZIE 514 12/12/2013
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 802 05/12/2017
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 454 07/11/2013
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 469 14/11/2013
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 514 12/12/2013
ART. 340REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 341REFERIT DEDECIZIE 146 18/03/2014
ART. 341REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 341REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 341REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 342REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 342REFERIT DEDECIZIE 469 14/11/2013
ART. 342REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 343REFERIT DEDECIZIE 802 05/12/2017
ART. 343REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 343REFERIT DEDECIZIE 469 14/11/2013
ART. 343REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 344REFERIT DEDECIZIE 250 16/04/2019
ART. 344REFERIT DEDECIZIE 468 14/11/2013
ART. 344REFERIT DEDECIZIE 469 14/11/2013
ART. 344REFERIT DEDECIZIE 527 12/12/2013
ART. 345REFERIT DEDECIZIE 68 03/11/2020
ART. 345REFERIT DEDECIZIE 9 17/04/2019
ART. 345REFERIT DEDECIZIE 82 23/02/2016
ART. 345REFERIT DEDECIZIE 462 16/06/2015
ART. 345REFERIT DEDECIZIE 631 11/11/2014
ART. 346REFERIT DEDECIZIE 496 13/07/2021
ART. 346REFERIT DEDECIZIE 301 09/06/2020
ART. 346REFERIT DEDECIZIE 586 13/09/2016
ART. 346REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 346REFERIT DEDECIZIE 690 20/10/2015
ART. 347REFERIT DEDECIZIE 599 15/07/2020
ART. 347REFERIT DEDECIZIE 373 28/05/2019
ART. 348REFERIT DEDECIZIE 240 19/04/2018
ART. 348REFERIT DEDECIZIE 32 27/01/2016
ART. 348REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 350REFERIT DEDECIZIE 44 16/02/2016
ART. 350REFERIT DEDECIZIE 8 26/05/2014
ART. 352REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 356REFERIT DEDECIZIE 802 05/12/2017
ART. 359REFERIT DEDECIZIE 25 03/10/2017
ART. 359REFERIT DEDECIZIE 4 04/03/2015
ART. 360NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 294 09/06/2020
ART. 360REFERIT DEDECIZIE 294 09/06/2020
ART. 361REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 361NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 221 15/04/2014
ART. 361NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 219 15/04/2014
ART. 362REFERIT DEDECIZIE 235 07/04/2015
ART. 362REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 362REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 363NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 294 09/06/2020
ART. 363REFERIT DEDECIZIE 294 09/06/2020
ART. 363REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 364REFERIT DEDECIZIE 294 09/06/2020
ART. 364REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 365REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 366REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 367REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 368REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 369REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 370REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 371REFERIT DEDECIZIE 67 29/09/2021
ART. 371REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 371REFERIT DEDECIZIE 299 05/06/2014
ART. 371REFERIT DEDECIZIE 358 25/06/2014
ART. 371REFERIT DEDECIZIE 536 15/10/2014
ART. 372REFERIT DEDECIZIE 275 23/04/2019
ART. 372REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 372REFERIT DEDECIZIE 10 02/06/2014
ART. 372REFERIT DEDECIZIE 358 25/06/2014
ART. 373REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 374REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 375REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 376REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 377REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 378REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 379REFERIT DEDECIZIE 263 17/05/2022
ART. 379REFERIT DEDECIZIE 378 08/06/2021
ART. 379REFERIT DEDECIZIE 39 17/01/2019
ART. 379REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 379REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 380REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 380REFERIT DEDECIZIE 28 29/10/2015
ART. 381REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 382REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 383REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 384REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 72 02/03/2023
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 113 15/03/2022
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 263 17/05/2022
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 546 17/11/2022
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 133 02/03/2021
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 482 13/07/2021
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 498 13/07/2021
ART. 385NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 294 09/06/2020
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 114 25/02/2020
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 375 18/06/2020
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 462 25/06/2020
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 294 09/06/2020
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 215 09/04/2019
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 242 16/04/2019
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 227 16/04/2019
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 275 23/04/2019
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 275 24/04/2018
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 485 12/07/2018
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 651 01/11/2016
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 2 02/02/2015
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 627 08/10/2015
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 28 29/10/2015
ART. 385REFERIT DEHOTĂRÂRE 06/10/2015
ART. 385NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 82 18/02/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 136 13/03/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 299 05/06/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 358 25/06/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 429 08/07/2014
ART. 385REFERIT DEHOTARARE 18/03/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 537 15/10/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 536 15/10/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 631 11/11/2014
ART. 385REFERIT DEDECIZIE 745 16/12/2014
ART. 385REFERIT DEHOTARARE 29/10/2013
ART. 385REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 385REFERIT DEHOTARARE 25/01/2011
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 120 15/03/2022
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 82 19/12/2022
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 453 24/06/2020
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 10 29/03/2017
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 501 30/06/2016
ART. 386REFERIT DEDECIZIE 514 07/07/2015
ART. 386NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 431 08/07/2014
ART. 386NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 372 26/06/2014
ART. 386REFERIT DEHOTARARE 29/10/2013
ART. 386REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 388REFERIT DEDECIZIE 501 30/06/2016
ART. 391REFERIT DEDECIZIE 3 19/01/2015
ART. 391REFERIT DEDECIZIE 506 30/06/2015
ART. 392REFERIT DEDECIZIE 21 06/10/2014
ART. 392REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 15 31/01/2023
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 98 10/03/2022
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 114 15/03/2022
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 109 25/02/2020
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 51 02/02/2017
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 799 05/12/2017
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 181 29/03/2016
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 180 29/03/2016
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 503 05/07/2016
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 788 15/12/2016
ART. 393REFERIT DEDECIZIE 255 07/04/2015
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 15 31/01/2023
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 650 19/10/2021
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 245 04/06/2020
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 51 02/02/2017
ART. 394REFERIT DEHOTARARE 27/06/2017
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 188 31/03/2015
ART. 394REFERIT DEDECIZIE 873 15/12/2015
ART. 395REFERIT DEDECIZIE 650 19/10/2021
ART. 396REFERIT DEDECIZIE 873 15/12/2015
ART. 397REFERIT DEDECIZIE 17 31/03/2022
ART. 398REFERIT DEDECIZIE 463 14/11/2013
ART. 399REFERIT DEDECIZIE 17 31/03/2022
ART. 403REFERIT DEDECIZIE 810 06/12/2018
ART. 403REFERIT DEDECIZIE 255 07/04/2015
ART. 403REFERIT DEDECIZIE 506 30/06/2015
ART. 403REFERIT DEDECIZIE 545 14/07/2015
ART. 403NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 470 14/11/2013
ART. 404REFERIT DEDECIZIE 523 12/12/2013
ART. 405REFERIT DEDECIZIE 255 07/04/2015
ART. 405REFERIT DEDECIZIE 523 12/12/2013
ART. 406REFERIT DEDECIZIE 523 12/12/2013
ART. 407REFERIT DEDECIZIE 523 12/12/2013
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 68 03/11/2020
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 126 03/03/2016
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 585 13/09/2016
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 497 23/06/2015
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 873 15/12/2015
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 219 15/04/2014
ART. 408NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 463 14/11/2013
ART. 408NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 474 21/11/2013
ART. 408REFERIT DEDECIZIE 523 12/12/2013
ART. 408REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 409REFERIT DEDECIZIE 497 23/06/2015
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 234 08/04/2021
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 780 23/11/2021
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 11 28/04/2020
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 7 10/03/2020
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 2 14/01/2019
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 275 23/04/2019
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 25 11/11/2019
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 50 17/02/2015
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 624 08/10/2015
ART. 414NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 165 20/03/2014
ART. 414REFERIT DERECTIFICARE 206 29/04/2013
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 18 18/11/2013
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 16 18/11/2013
ART. 414REFERIT DEDECIZIE 17 18/11/2013
ART. 416REFERIT DEDECIZIE 11 17/02/2020
ART. 416INTERPRETAREDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 416REFERIT DECOMUNICAT 20/07/2018
ART. 416REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 417INTERPRETAREDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 417REFERIT DECOMUNICAT 20/07/2018
ART. 433REFERIT DEDECIZIE 532 11/07/2017
ART. 433REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 434REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 435REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 436REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 437REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 438REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 439REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 440REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 441REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 442REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 443REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 444REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 445REFERIT DEDECIZIE 1 19/01/2015
ART. 445REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 446REFERIT DEDECIZIE 318 09/05/2017
ART. 446REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 447REFERIT DEDECIZIE 377 28/05/2019
ART. 447REFERIT DEDECIZIE 7 15/03/2017
ART. 447REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 448REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 449REFERIT DEDECIZIE 11 28/06/2021
ART. 449REFERIT DEDECIZIE 15 17/09/2018
ART. 449REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 450REFERIT DEDECIZIE 15 17/09/2018
ART. 450REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 451REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 452REFERIT DEDECIZIE 788 15/12/2016
ART. 453REFERIT DEDECIZIE 764 18/11/2021
ART. 453REFERIT DEDECIZIE 146 12/03/2020
ART. 453REFERIT DEDECIZIE 299 09/06/2020
ART. 453REFERIT DEDECIZIE 472 25/06/2020
ART. 453REFERIT DEDECIZIE 535 24/09/2019
ART. 455REFERIT DEDECIZIE 764 18/11/2021
ART. 455REFERIT DEDECIZIE 146 12/03/2020
ART. 458REFERIT DEDECIZIE 309 09/06/2020
ART. 458REFERIT DEDECIZIE 651 25/10/2018
ART. 458REFERIT DEDECIZIE 12 06/05/2015
ART. 458REFERIT DEDECIZIE 463 14/11/2013
ART. 460REFERIT DEDECIZIE 405 08/10/2013
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 4 13/02/2020
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 160 26/05/2020
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 309 09/06/2020
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 7 21/03/2019
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 695 08/11/2018
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 13 25/04/2017
ART. 461REFERIT DEDECIZIE 12 06/05/2015
ART. 461NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 490 25/09/2014
ART. 465REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 465REFERIT DEHOTARARE 16/02/2021
ART. 465REFERIT DEDECIZIE 773 28/11/2019
ART. 465REFERIT DEHOTĂRÂRE 10/02/2015
ART. 467NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 773 28/11/2019
ART. 467REFERIT DEDECIZIE 773 28/11/2019
ART. 471REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 474REFERIT DEDECIZIE 250 16/04/2019
ART. 475REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 476REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 477REFERIT DEDECIZIE 11 02/06/2014
ART. 479NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 544 15/10/2014
ART. 479NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 451 07/11/2013
ART. 479NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 513 12/12/2013
ART. 493REFERIT DEDECIZIE 438 21/06/2016
ART. 495REFERIT DEDECIZIE 544 15/10/2014
ART. 497REFERIT DEDECIZIE 572 22/11/2022
ART. 497REFERIT DEDECIZIE 399 15/06/2016
ART. 500REFERIT DEDECIZIE 725 20/11/2018
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 81 14/02/2024
ART. 504NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 430 17/06/2021
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 136 03/03/2021
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 161 04/03/2021
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 430 17/06/2021
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 696 28/10/2021
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 11 17/02/2020
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 54 14/09/2020
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 11 17/04/2019
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 374 28/05/2019
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 20 19/03/2018
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 633 12/10/2018
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 133 09/03/2017
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 15 18/09/2017
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 179 29/03/2016
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 48 16/02/2016
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 271 10/05/2016
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 41 21/11/2016
ART. 504REFERIT DEDECIZIE 263 23/04/2015
ART. 504REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 505REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 505REFERIT DEHOTARARE 09/04/2013
ART. 506REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 506NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 435 21/06/2016
ART. 507REFERIT DEDECIZIE 76 12/11/2018
ART. 508NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 509NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 510NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 511NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 512NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 83 18/02/2014
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 230 16/04/2019
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 497 17/07/2018
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 647 01/11/2016
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 41 21/11/2016
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 22 09/06/2015
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 712 27/10/2015
ART. 522REFERIT DEDECIZIE 736 03/11/2015
ART. 522NECONSTITUTIONALITATE RESPINSADECIZIE 523 12/12/2013
ART. 550REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 552REFERIT DEDECIZIE 24 03/02/2015
ART. 985REFERIT DEDECIZIE 731 06/12/2016
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 631 13/12/2022
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 334 20/05/2021
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 376 08/06/2021
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 503 13/07/2021
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 651 19/10/2021
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 97 25/02/2020
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 292 09/06/2020
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 623 22/09/2020
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 851 26/11/2020
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 112 28/02/2019
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 515 24/09/2019
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 542 26/09/2019
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 767 28/11/2019
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 91 28/02/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 153 27/03/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 155 27/03/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 140 27/03/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 176 29/03/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 460 05/07/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 860 18/12/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 720 20/11/2018
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 473 27/06/2017
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 820 12/12/2017
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 779 28/11/2017
CAP. 2REFERIT DEDECIZIE 835 14/12/2017

(actualizat până la data de 29 iulie 2013*)



–––-*) Forma actualizata a acestui act normativ până la data de 29 iulie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamt prin includerea tuturor modificarilor şi completarilor aduse de către: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 207 din 15 noiembrie 2000; LEGEA nr. 296 din 7 iunie 2001; LEGEA nr. 456 din 18 iulie 2001; LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001; LEGEA nr. 756 din 27 decembrie 2001; LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002***); LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 10 iunie 2003; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003; DECIZIA nr. 100 din 9 martie 2004; LEGEA nr. 159 din 14 mai 2004; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 55 din 25 iunie 2004; LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 septembrie 2004; LEGEA nr. 480 din 8 noiembrie 2004; DECIZIA nr. 482 din 9 noiembrie 2004; LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004; LEGEA nr. 160 din 30 mai 2005; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005; LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006; LEGEA nr. 79 din 26 martie 2007; DECIZIA nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007; DECIZIA nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007; DECIZIA nr. 190 din 26 februarie 2008; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 19 martie 2008; LEGEA nr. 57 din 19 martie 2008; LEGEA nr. 8 din 17 februarie 2009; LEGEA nr. 195 din 27 mai 2009; DECIZIA nr. 783 din 12 mai 2009; DECIZIA nr. 694 din 20 mai 2010; LEGEA nr. 177 din 28 septembrie 2010; LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010; DECIZIA nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011; DECIZIA nr. 1.483 din 8 noiembrie 2011; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 22 decembrie 2011; LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012; LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013; DECIZIA nr. 206 din 29 aprilie 2013.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamt şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.**) Codul de procedură penala a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 145-146 din 12 noiembrie 1968 şi a mai fost republicat în Buletinul Oficial nr. 58-59 din 26 aprilie 1973, în temeiul art. 3 din Legea nr. 7/1973, publicată în Buletinul Oficial nr. 49 din 6 aprilie 1973; republicat în M. Of., Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1996, publicată în M. Of. Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996.***) Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002 care modifica Codul de procedură penala a fost abrogat de LEGEA nr. 160 din 30 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 2 iunie 2005.****) Conform alin. (1) al art. III din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006 prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar prevederile privind persoana juridica, la data intrarii în vigoare a normelor corespunzătoare din Codul penal, respectiv 10 octombrie 2006. + 
Partea GENERALĂ + 
Titlul IREGULILE DE BAZA ŞI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL + 
Capitolul ISCOPUL ŞI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENALScopul procesului penal + 
Articolul 1(1) Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoană care a savirsit o infractiune să fie pedepsita potrivit vinovatiei sale şi nici o persoană nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.(2) Procesul penal trebuie să contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor şi libertatilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetatenilor în spiritul respectarii legilor.Legalitatea şi oficialitatea procesului penal + 
Articolul 2(1) Procesul penal se desfăşoară atit în cursul urmaririi penale cit şi în cursul judecatii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.(2) Actele necesare desfăşurării procesului penal se indeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel.Aflarea adevarului + 
Articolul 3În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele şi imprejurarile cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.Rolul activ + 
Articolul 4Organele de urmărire penala şi instantele de judecată sunt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal.Garantarea libertatii persoanei + 
Articolul 5(1) În tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei.(2) Nici o persoană nu poate fi retinuta, arestata sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi supusă vreunei forme de restrangere a libertatii decat în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.(3) Dacă cel împotriva caruia s-a luat măsura arestarii preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsura de restrangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se adreseze instanţei competente, potrivit legii.(4) Orice persoană care a fost, în cursul procesului penal, privată de libertate sau careia i s-a restrans libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege.(5) În tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.––––-Alin. (2)-(4) ale art. 5 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Respectarea demnitatii umane + 
Articolul 5^1Orice persoană care se afla în curs de urmărire penala sau de judecată trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege.Prezumtia de nevinovatie + 
Articolul 5^2Orice persoană este considerata nevinovata până la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotărâre penala definitivă.––––-Art. 5^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Garantarea dreptului de aparare + 
Articolul 6(1) Dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal.(2) În cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi sa administreze probele necesare în aparare.(3) Organele judiciare au obligaţia sa-l incunostinteze, de îndată şi mai înainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia şi să-i asigure posibilitatea pregatirii şi exercitarii apararii.(4) Orice parte are dreptul să fie asistată de aparator în tot cursul procesului penal.(5) Organele judiciare au obligaţia sa incunostiinteze pe invinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnindu-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. În condiţiile şi în cazurile prevăzute de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia măsuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu are aparator ales.––––-Alin. (3) al art. 6 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Limba în care se desfăşoară procesul penal + 
Articolul 7(1) În procesul penal procedura judiciara se desfăşoară în limba română.(2) În faţa organelor judiciare se asigura părţilor şi altor persoane chemate în proces folosirea limbii materne, actele procedurale intocmindu-se în limba română.––––-Art. 7 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Folosirea limbii oficiale prin interpret + 
Articolul 8Părţilor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigura, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoştinţa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii în instanţa, prin interpret.––––-Art. 8 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Capitolul IIACTIUNEA PENALA ŞI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL + 
Secţiunea IActiunea penalaObiectul şi exercitarea actiunii penale + 
Articolul 9(1) Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savirsit infractiuni.(2) Actiunea penala se pune în miscare prin actul de inculpare prevăzut de lege.(3) Actiunea penala se poate exercita în tot cursul procesului penal.Cazurile în care punerea în miscare sau exercitarea actiunii penale este împiedicată + 
Articolul 10(1) Actiunea penala nu poate fi pusa în miscare, iar când a fost pusa în miscare nu mai poate fi exercitata dacă:a) fapta nu exista;b) fapta nu este prevăzută de legea penala;b(1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;c) fapta nu a fost savirsita de invinuit sau de inculpat;d) faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;f) lipseste plingerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în miscare a actiunii penale;g) a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de faptuitor;h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;i^1) exista o cauza de nepedepsire prevăzută de lege;j) exista autoritatea de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar dacă faptei definitiv judecate i s-ar da o alta încadrare juridica.(2) În cazul prevăzut la lit. f), actiunea poate fi pusa în miscarea ulterior în condiţii legale.––––-Lit. i^1) a alin. (1) al art. 10 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. g) a alin. (1) al art. 10 a fost modificata de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. h) a alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 1 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmaririi penale, achitarea şi încetarea procesului penal + 
Articolul 11Când se constata existenta vreunuia din cazurile prevăzute în art. 10:1. În cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune:a) clasarea, când nu exista invinuit în cauza;b) scoaterea de sub urmărire, în cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e), când exista invinuit sau inculpat în cauza;c) încetarea urmaririi penale, în cazurile prevăzute în art. 10 lit. f)-h), i^1) şi j), când exista invinuit sau inculpat în cauza.2. În cursul judecatii instanţa pronunţă:a) achitarea în cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e);b) încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art. 10 lit. f)-j).–––––Lit. c) a pct. 1 al art. 11 a fost modificata de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Sesizarea altor organe decit cele judiciare + 
Articolul 12În cazurile aratate în art. 10 lit. b), d) şi e), procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmărire, ori instanţa de judecată care pronunţă achitarea, dacă apreciaza ca fapta ar putea atrage măsuri ori sancţiuni altele decit cele prevăzute de legea penala, sesizeaza organul competent.Continuarea procesului penal în caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii prealabile ori de existenta a unei cauze de nepedepsire + 
Articolul 13(1) În caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii prealabile, precum şi în cazul existentei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.(2) Dacă se constata vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e), procurorul dispune scoaterea de sub urmărire, iar instanţa de judecată pronunţă achitarea.(3) Dacă nu se constata vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. a)-e), procurorul dispune încetarea urmaririi penale, cu excepţia cazului prevăzut în art. 10 alin. 1 lit. i), iar instanţa de judecată pronunţă încetarea procesului penal.––––-Denumirea marginala şi alin. (1) şi (3) ale art. 13 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIActiunea civilaObiectul şi exercitarea actiunii civile + 
Articolul 14(1) Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente.(2) Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila.(3) Repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile:a) în natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare savirsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori parţială a unui inscris şi prin orice alt mijloc de reparare;b) prin plata unei despăgubiri banesti, în măsura în care repararea în natura nu este cu putinta.(4) De asemenea, se acordă despăgubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila.(5) Actiunea civila poate avea ca obiect şi tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, – potrivit legii civile.––––-Alin. (5) al art. 14 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Constituirea ca parte civila + 
Articolul 15(1) Persoana vatamata se poate constitui parte civila în contra invinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente.(2) Constituirea ca parte civila se poate face în cursul urmaririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.(3) Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vatamata în aceeasi cauza.(4) Actiunea civila este scutita de taxa de timbru.Partea responsabila civilmente + 
Articolul 16(1) Introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmaririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.(2) Persoana responsabila civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanţa, luând procedura din stadiul în care se afla în momentul interventiei.(3) Partea responsabila civilmente are, în ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat.Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile + 
Articolul 16^1În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.––––Art. 16^1 a fost introdus de pct. 2 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Exercitarea din oficiu a actiunii civile + 
Articolul 17(1) Actiunea civila se porneste şi se exercită şi din oficiu, când cel vatamat este o persoană lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.(2) În acest scop, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată va cere persoanei vatamate ca, prin reprezentantul sau legal, ori, după caz, persoanei care îi incuviinteaza actele, să prezinte situaţia cu privire la intinderea pagubei materiale şi a daunelor morale, precum şi date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite.(3) Instanţa este obligata să se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei şi a daunelor morale, chiar dacă persoana vatamata nu este constituita parte civila.––––-Art. 17 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––-A se vedea DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 80 din 20 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 14 iulie 1999.Susţinerea actiunii civile de către procuror + 
Articolul 18(1) Procurorul poate sustine în faţa instanţei actiunea civila pornita de persoana vatamata.(2) Când cel vatamat este o persoană lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, procurorul, când participa la judecata, este obligat sa sustina interesele civile ale acesteia, chiar dacă nu este constituita parte civila.––––-Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––-A se vedea DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 80 din 20 mai 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 14 iulie 1999.Actiunea adresata instanţei civile + 
Articolul 19(1) Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila în procesul penal poate introduce la instanţa civila actiune pentru repararea pagubei materiale şi a daunelor morale pricinuite prin infractiune.(2) Judecata în faţa instanţei civile se suspenda până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.(3) De asemenea, poate să porneasca actiune în faţa instanţei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila în procesul penal, dar acesta a fost suspendat. În caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanţa civila se suspenda.(4) Persoana vatamata care a pornit actiunea în faţa instanţei civile poate să părăsească această instanţă şi să se adreseze organului de urmărire penala sau instanţei de judecată, dacă punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Parasirea instanţei civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronuntat o hotărâre chiar nedefinitiva.––––-Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Cazuri speciale de rezolvare a actiunii civile + 
Articolul 20(1) Persoana vatamata constituita parte civila în procesul penal poate să porneasca actiune în faţa instanţei civile, dacă instanţa penala, prin hotărârea rămasă definitivă, a lasat nesolutionata actiunea civila.(2) În cazurile în care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, dacă se constata din probe noi ca paguba şi daunele morale nu au fost integral reparate, diferenţa poate fi ceruta pe calea unei acţiuni la instanţa civila.(3) De asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanţa civila pentru repararea pagubelor materiale şi a daunelor morale care s-au nascut ori s-au descoperit după pronuntarea hotărârii penale de prima instanţa.––––-Alin. (2) şi (3) ale art. 20 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Exercitarea actiunii civile de către sau faţă de succesori + 
Articolul 21(1) Actiunea civila ramine în competenţa instanţei penale în caz de deces al uneia din părţi, introducindu-se în cauza mostenitorii acesteia.(2) Dacă una dintre părţi este o persoană juridica, în caz de reorganizare a acesteia se introduc în cauza succesorii în drepturi, iar în caz de desfiinţare sau de dizolvare se introduc în cauza lichidatorii.–––––Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Autoritatea hotărârii penale în civil şi efectele hotărârii civile şi penal + 
Articolul 22(1) Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savirsit-o şi a vinovatiei acesteia.(2) Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penala şi a instanţei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savirsit-o şi a vinovatiei acesteia. + 
Secţiunea IIIPărţile în procesul penalInculpatul + 
Articolul 23Persoana împotriva careia s-a pus în miscare actiunea penala este parte în procesul penal şi se numeste inculpat.Alte părţi în procesul penal + 
Articolul 24(1) Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, dacă participa în procesul penal, se numeste parte vatamata.(2) Persoana vatamata care exercită actiunea civila în cadrul procesului penal se numeste parte civila.(3) Persoana chemata în procesul penal sa răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente. + 
Titlul IICOMPETENTA + 
Capitolul IFELURILE COMPETENTEI + 
Secţiunea ICompetenţa după materie şi după calitatea persoaneiCompetenţa judecatoriei + 
Articolul 25(1) Judecatoria judeca în prima instanţa toate infractiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instante.(2) Judecatoria solutioneaza şi alte cazuri anume prevăzute de lege.––––-Alin. (2) al art. 25 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Competenţa tribunalului militar + 
Articolul 26Tribunalul militar:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile prevăzute în art. 331-352 din Codul penal, precum şi alte infractiuni savarsite în legătură cu indatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instante;b) abrogata;2. judeca şi solutioneaza şi alte cauze anume prevăzute de lege.––––-Art. 26 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. b) a pct. 1 al art. 26 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Competenţa tribunalului + 
Articolul 27Tribunalul:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-5, art. 197 alin. 3, art. 211 alin. 3, art. 212 alin. 3, art. 215 alin. 5, art. 254, art. 255, art. 257, art. 266-270, art. 279^1, art. 312 şi art. 317, precum şi infractiunea de contrabanda, dacă a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;c) abrogata;d) infracţiunile privind traficul şi consumul ilicit de droguri;e) infractiunea de bancruta frauduloasa, dacă fapta priveste sistemul bancar;e^1) infracţiunile de spălare a banilor şi infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.f) alte infractiuni date prin lege în competenţa sa;2. abrogat;3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;4. solutioneaza conflictele de competenţa ivite între judecatoriile din circumscripţia sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.––––Lit. a) şi d) ale pct. 1 al art. 27 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 207/2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 22 noiembrie 2000.Lit. a) şi d) ale pct. 1 al art. 27 au fost modificate de Legea nr. 456/2001 publicată în M. Of. 410/25.07.2001 pentru aprobarea cu modificari şi completari a ORDONANTEI DE URGENTA. nr. 207/2000.Lit. a) a pct. 1 al art. 27 a fost modificata de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002.*)*) Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002 care modifica art. 27, pct. 1, lit. a) din Codul de procedură penala a fost abrogat de LEGEA nr. 160 din 30 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 2 iunie 2005.Pct. 4 al art. 27 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) a pct. 1 al art. 27 a fost modificata prin articolul 1 punctul 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Lit. e^1) de la pct. 1 al art. 27 a fost introdusa de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005.Lit. a) şi b) ale pct. 1 al art. 27 au fost modificate de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. c) a pct. 1 al art. 27 a fost abrogata de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 2 şi 3 ale art. 27 au fost modificate de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. d) şi e^1) ale pct. 1 al art. 27 au fost modificate de pct. 3 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 2 al art. 27 a fost abrogat de pct. 4 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 3 al art. 27 a fost modificat de pct. 5 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Competenţa tribunalului militar teritorial + 
Articolul 28Tribunalul militar teritorial:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile menţionate în art. 27 pct. 1 lit. a)-e^1), savarsite în legătură cu indatoririle de serviciu, de militari până la gradul de colonel inclusiv;b) alte infractiuni date prin lege în competenţa sa;2. abrogat;3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele militare privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;4. solutioneaza conflictele de competenţa ivite între tribunalele militare din circumscripţia sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.–––––Art. 28 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) a pct. 1 al art. 28 a fost modificata de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 2 şi 3 ale art. 28 au fost modificate de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 2 al art. 28 a fost abrogat de pct. 6 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 3 al art. 28 a fost modificat de pct. 7 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Competenţa Curtii de Apel + 
Articolul 28^1Curtea de Apel:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi infractiunile privind siguranţa naţionala a României prevăzute în legi speciale;a^1) infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 253^1, art. 273-276 când s-a produs o catastrofa de cale ferata şi art. 356-361;b) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instante, precum şi de avocati, notari publici, executori judecătorești şi de controlorii financiari ai Curtii de Conturi;b^1) infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de ceilalţi membri ai înaltului cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;–––––Lit. b^1) a pct. 1 al art. 28^1 a fost introdusă de pct. 8 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.b^2) infracţiunile săvârşite de magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe;–––––Lit. b^2) a pct. 1 al art. 28^1 a fost introdusă de pct. 8 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.b^3) infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ şi de Avocatul Poporului.–––––Lit. b^3) a pct. 1 al art. 28^1 a fost introdusă de pct. 8 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.c) abrogata;d) alte infractiuni date prin lege în competenţa sa;e) abrogata;f) abrogata.2. ca instanţa de apel, judeca apelurile împotriva hotărârilor penale pronuntate în prima instanţa de tribunale;3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în primă instanţă, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;–––––Pct. 3 al art. 28^1 a fost modificat de pct. 9 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.4. solutioneaza conflictele de competenţa ivite între tribunale sau între judecatorii şi tribunale din circumscripţia sa ori între judecatorii din circumscripţia unor tribunale diferite aflate în circumscripţia Curtii, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.5. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate în strainatate.6. soluţionează cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.–––-Lit. e) a pct. 1 al articolului 28^1 a fost introdusa prin art. 55 din Legea nr. 296 din 7 iunie 2001*), publicată în Monitorul Oficial nr. 326 din 18 iunie 2001.*) Legea nr. 296 din 7 iunie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Lit. f) a pct. 1 al art. 28^1 a fost introdusa de LEGEA nr. 756 din 27 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 4 ianuarie 2002.**) LEGEA nr. 756 din 27 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Lit. c) a pct. 1 al art. 28^1 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. e) şi f) ale art. 28^1 au fost abrogate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pct. 4 al art. 28^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pct. 5 al art. 28^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) a pct. 1 al art. 28^1 a fost modificata de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. a^1) a pct. 1 al art. 28^1 a fost introdusa de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. b) a pct. 1 al art. 28^1 a fost modificata de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. c) a pct. 1 al art. 28^1 a fost abrogata de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. b) a pct. 1 al art. 28^1 a fost modificata de articolul unic din LEGEA nr. 79 din 26 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 2 aprilie 2007.Pct. 6 al art. 28^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. + 
Articolul 28^2Curtea Militara de Apel:1. judeca în prima instanţa:a) infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi art. 356-361, savarsite de militari;b) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare şi ai tribunalelor militare teritoriale, precum şi de procurorii militari de la parchetele militare de pe lângă aceste instante;c) alte infractiuni date prin lege în competenţa sa;2. ca instanţa de apel, judeca apelurile împotriva hotărârilor pronuntate în prima instanţa de tribunalele militare teritoriale;3. ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de tribunalul militar în primă instanţă, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului militar teritorial, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;4. solutioneaza conflictele de competenţa ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare şi tribunalele militare teritoriale ori între tribunalele militare din raza de competenţa a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.5. soluţionează cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.––––Lit. a) a pct. 1 al art. 28^2 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pct. 4 al art. 28^2 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pct. 3 al art. 28^2 a fost modificat de pct. 10 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 5 al art. 28^2 a fost introdus de pct. 2 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Competenţa Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie + 
Articolul 29Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie:1. judecă în primă instanţă:a) infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi europarlamentari;b) infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;c) infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale;d) infracţiunile săvârşite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;e) infracţiunile săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;f) infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori;g) alte cauze date prin lege în competenţa sa;2. ca instanţa de recurs, judeca:a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate, în prima instanţa, de curtile de apel şi Curtea Militara de Apel;b) recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel şi Curtea Militara de Apel;c) recursurile împotriva hotărârilor penale pronuntate, în prima instanţa, de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, precum şi alte cazuri prevăzute de lege.3. judeca recursurile în interesul legii;4. abrogat;5. solutioneaza:a) conflictele de competenţa în cazurile în care Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie este instanţa superioara comuna;b) cazurile în care cursul justiţiei este intrerupt;c) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege;d) alte cazuri anume prevăzute de lege.––––-Lit. c), d) şi f) ale pct. 1 al art. 29 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. c) a pct. 2 al art. 29 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. d) a pct. 5 al art. 29 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pct. 4 al art. 29 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Lit. c) a pct. 1 al art. 29 a fost modificata de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. e^1) a pct. 1 al art. 29 a fost introdusa de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 1 al art. 29 a fost modificat de pct. 11 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Lit. c) a pct. 5 al art. 29 a fost modificată de pct. 3 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. + 
Secţiunea IICompetenţa teritorialaCompetenţa pentru infractiunile savirsite în tara + 
Articolul 30(1) Competenţa după teritoriu este determinata de:a) locul unde a fost savirsita infractiunea;b) locul unde a fost prins faptuitorul;c) locul unde locuieste faptuitorul;d) locul unde locuieste persoana vatamata.(2) Judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente potrivit alin. 1, în a carei circumscriptie s-a efectuat urmarirea penala.(3) Când urmarirea penala se efectueaza de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau de către parchetele de pe lângă curtile de apel ori de pe lângă tribunale sau de către un organ de cercetare central ori judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele prevăzute în alin. 1 îi revine competenţa de a judeca, ţinând seama ca, în raport cu imprejurarile cauzei, să fie asigurată buna desfăşurare a procesului penal.(4) Prin "locul savirsirii infractiunii" se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infractionala, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.––––Alin. (3) al art. 30 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Competenţa pentru infractiunile savirsite în strainatate + 
Articolul 31(1) Infractiunile savarsite în afara teritoriului tarii se judeca, după caz, de către instantele civile sau militare în a caror circumscriptie îşi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Dacă acesta nu are domiciliul şi nici nu locuieste în România, iar fapta este de competenţa judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar în celelalte cazuri, de instanţa competenţa după materie şi calitatea persoanei, din municipiul Bucureşti, afară de cazul când prin lege se dispune altfel.(2) Infractiunea savirsita pe o nava este de competenţa instanţei în a carei circumscriptie se afla primul port român în care ancoreaza nava, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.(3) Infractiunea savirsita pe o aeronava este de competenţa instanţei în a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul român.(4) Dacă nava nu ancoreaza într-un port român sau dacă aeronava nu aterizeaza pe teritoriul român, competenţa este cea prevăzută în alin. 1, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.––––Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IIICompetenţa în caz de indivizibilitate şi conexitateReunirea cauzelor + 
Articolul 32În caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata în prima instanţa, dacă are loc în acelasi timp pentru toate faptele şi pentru toţi faptuitorii, se efectueaza de aceeasi instanţa.Cazurile de indivizibilitate + 
Articolul 33Este indivizibilitate:a) când la savirsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;b) când doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite prin acelasi act;c) în cazul infractiunii continuate sau în orice alte cazuri când doua sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singura infractiune.Cazurile de conexitate + 
Articolul 34Este conexitate:a) când doua sau mai multe infractiuni sunt savirsite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane împreună, în acelasi timp şi în acelasi loc;b) când doua sau mai multe infractiuni sunt savirsite în timp ori în loc diferit, după o prealabila înţelegere între infractori;c) când o infractiune este savirsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savirsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a făptuitorului altei infractiuni;d) când între doua sau mai multe infractiuni exista legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justiţiei.Competenţa în caz de indivizibilitate sau conexitate + 
Articolul 35(1) În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacă competenţa în raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi faptuitorii revine instanţei mai intii sesizate, iar dacă competenţa după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparţine unor instante de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.(2) Dacă dintre instante una este civila, iar alta militara, competenţa revine instanţei civile.(3) Dacă instanţa militara este superioara în grad, competenţa revine instanţei civile echivalente în grad cu instanţa militara.(4) Competenţa de a judeca cauzele reunite rămâne dobandita instanţei, chiar dacă pentru fapta sau pentru faptuitorul care a determinat competenţa acestei instante s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronuntat achitarea.(5) Tainuirea, favorizarea infractorului şi nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenţa instanţei care judeca infractiunea la care acestea se referă, iar dacă competenţa după calitatea persoanelor aparţine unor instante de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.––––Alin. (3) al art. 35 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2), (3), (4) şi (5) ale art. 35 au fost modificate de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Instanţa competenţa a hotari reunirea cauzelor + 
Articolul 36(1) Reunirea cauzelor se hotaraste de instanţa careia îi revine competenţa de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 35.(2) În cazul prevăzut în art. 35 alin. 3, reunirea cauzelor se hotaraste de instanţa militara, care trimite dosarul instanţei civile careia îi revine competenţa.––––-Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Cazuri speciale + 
Articolul 37(1) În cazurile de indivizibilitate prevăzute în art. 33 lit. a) şi b), precum şi în cele de conexitate, cauzele sunt reunite dacă ele se afla în faţa primei instante de judecată, chiar după desfiintarea hotărârii cu trimitere de către instanţa de apel sau după casarea cu trimitere de către instanţa de recurs.(2) Cauzele se reunesc şi la instantele de apel, precum şi la cele de recurs, de acelasi grad, dacă se afla în acelasi stadiu de judecată.(3) În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. c), cauzele trebuie să fie reunite intotdeauna.Disjungerea + 
Articolul 38În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. a), precum şi în toate cazurile de conexitate, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infractiuni să se faca separat. + 
Secţiunea IVDispozitii comuneExcepţii de necompetenta + 
Articolul 39(1) Excepţia de necompetenta materiala şi cea de necompetenta după calitatea persoanei pot fi ridicate în tot cursul procesului penal, până la pronuntarea hotărârii definitive.(2) Excepţia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai până la citirea actului de sesizare în faţa primei instante de judecată.(3) Excepţiile de necompetenta pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre părţi, sau puse în discutia părţilor din oficiu.Competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului + 
Articolul 40(1) Când competenţa instanţei este determinata de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competenţa sa judece chiar dacă inculpatul, după savarsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului;b) s-a dat o hotărâre în prima instanţa.(2) Dobandirea calităţii după savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu excepţia infracţiunilor savarsite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1.––––Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de articolul 1 punctul 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.––––-A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 67 din 13 februarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 178 din 21 martie 2003.Competenţa în caz de schimbare a încadrării juridice sau a calificarii + 
Articolul 41(1) Instanţa sesizata cu judecarea unei infractiuni ramine competenţa a o judeca chiar dacă constata, după efectuarea cercetării judecătorești, ca infractiunea este de competenţa instanţei inferioare.(2) Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita în cursul judecarii cauzei, nu atrage incompetenta instanţei de judecată, afară de cazul când prin acea lege s-ar dispune altfel.Declinarea de competenţa + 
Articolul 42(1) Instanţa de judecată care îşi declina competenţa trimite dosarul instanţei de judecată aratata ca fiind competenţa prin hotărârea de declinare.(2) Dacă declinarea a fost determinata de competenţa materiala sau după calitatea persoanei, instanţa careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite şi poate menţine masurile dispuse de instanţa desesizata.(3) În cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.(4) Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului şi nici recursului.Conflictul de competenţa + 
Articolul 43(1) Când doua sau mai multe instante se recunosc competente a judeca aceeasi cauza ori îşi declina competenţa, conflictul pozitiv sau negativ de competenţa se solutioneaza de instanţa ierarhic superioara comuna.(2) Când conflictul de competenţa se iveste între o instanţa civila şi una militara, solutionarea conflictului este de competenţa Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.(3) Instanţa ierarhic superioara comuna este sesizata în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urma competenţa, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urma competenţa.(4) În toate cazurile, sesizarea se poate face şi de procuror sau de părţi.(5) Până la solutionarea conflictului pozitiv de competenţa judecata se suspenda.(6) Instanţa care şi-a declinat competenţa ori s-a declarat competenţa cea din urma ia masurile şi efectueaza actele ce reclama urgenta.(7) Instanţa ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenţa cu citarea părţilor.(8) Când instanţa sesizata cu solutionarea conflictului de competenţa constata ca acea cauza este de competenţa altei instante decit cele între care a intervenit conflictul şi faţă de care nu este instanţa superioara comuna trimite dosarul instanţei superioare comune.(9) Instanţa careia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, afară de cazul în care, în urma noii situaţii de fapt ce rezultă din completarea cercetării judecătorești, se constată că fapta constituie o infractiune data prin lege în competenţa altei instante.(10) Instanţa careia i s-a trimis cauza aplica în mod corespunzător dispozitiile art. 42 alin. 2.Chestiuni prealabile + 
Articolul 44(1) Instanţa penala este competenţa sa judece orice chestiune prealabila de care depinde solutionarea cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competenţa altei instante.(2) Chestiunea prealabila se judeca de către instanţa penala, potrivit regulilor şi mijloacelor de proba privitoare la materia careia îi aparţine acea chestiune.(3) Hotărârea definitivă a instanţei civile, asupra unei împrejurări ce constituie o chestiune prealabila în procesul penal, are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale.Dispozitii care se aplică la urmarirea penala + 
Articolul 45(1) Dispozitiile cuprinse în art. 30-36, 38, 40, 42 şi 44 se aplică în mod corespunzător şi în cursul urmaririi penale.(1^1) Prevederile art. 35 alin. 4 nu se aplică în faza de urmărire penala.(1^2) Declinarea de competenţa se dispune prin ordonanţa.(2) Când nici unul din locurile aratate în art. 30 alin. 1 nu este cunoscut, competenţa revine organului de urmărire penala care a fost mai intii sesizat.(3) În caz de sesizari simultane, precaderea se stabileste în ordinea enumerarii de la art. 30 alin. 1.(4) Dacă în raport cu vreunul din criteriile aratate în art. 30 alin. 1 sunt competente mai multe organe de urmărire penala, competenţa revine organului care a fost mai intii sesizat.(4^1) În caz de indivizibilitate sau conexitate între infracţiuni pentru care competenţa aparţine Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, competenţa de a efectua urmărirea penală în cauza reunită aparţine organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispoziţia nu este aplicabilă în situaţia în care s-a dispus disjungerea cu privire la infracţiunea care atrage competenţa celeilalte structuri.(5) Urmarirea penala a infracţiunilor savirsite în condiţiile prevăzute în art. 31 se efectueaza de către organul de urmărire penala din circumscripţia instanţei competente sa judece cauza.(6) Conflictul de competenţa între doi sau mai mulţi procurori se rezolva de către procurorul superior comun acestora. Când conflictul se iveste între doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenţa se stabileste de către procurorul care exercită supravegherea activităţii de cercetare penala a acestor organe.––––Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 45 au fost introduse de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) al art. 45 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4^1) al art. 45 a fost introdus de pct. 12 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Capitolul IIINCOMPATIBILITATEA ŞI STRAMUTAREA + 
Secţiunea IIncompatibilitateaRudenia între judecatori + 
Articolul 46Judecatorii care sunt soti, rude sau afini între ei, până la gradul al patrulea inclusiv, nu pot face parte din acelasi complet de judecată.––––Art. 46 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Judecator care s-a pronuntat anterior + 
Articolul 47(1) Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei după desfiintarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs.(2) De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care şi-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data în acea cauza.––––Alin. (1) al art. 47 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alte cauze de incompatibilitate + 
Articolul 48(1) Judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, dacă în cauza respectiva:a) a pus în miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea în judecata ori a pus concluzii în calitate de procuror la instanţa de judecată, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive în cursul urmaririi penale;b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din părţi;c) a fost expert sau martor;d) exista împrejurări din care rezultă ca este interesat sub orice formă, el, sotul sau vreo ruda apropiata.e) sotul, ruda sau afinul sau, până la gradul al patrulea inclusiv, a efectuat acte de urmărire penala, a supravegheat urmarirea penala, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive, în cursul urmaririi penale;f) este sot, ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu una dintre părţi sau cu avocatul ori mandatarul acesteia;g) exista dusmanie între el, sotul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, sotul sau rudele acesteia până la gradul al treilea inclusiv;h) este tutore sau curator al uneia dintre părţi;i) a primit liberalitati de la una dintre părţi, avocatul sau mandatarul acesteia.(2) Judecatorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze în caile de atac, atunci când sotul, ruda ori afinul sau până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze.––––Lit. a) a art. 48 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) a art. 48 a fost modificata prin art. 1, pct. 3 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Lit. a) a art. 48 a fost modificata de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. e)-i) ale art. 48 au fost introduse de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2) al art. 48 a fost introdus de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penala, a magistratului-asistent şi a grefierului + 
Articolul 49(1) Dispozitiile art. 46 se aplică procurorului şi magistratului-asistent sau, după caz, grefierului de sedinta, când cauza de incompatibilitate exista între ei sau între vreunul dintre ei şi unul dintre membrii completului de judecată.(2) Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 48 alin. 1 lit. b)-i) şi alin. 2 se aplică procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala, magistratului-asistent şi grefierului de sedinta.(3) Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei în prima instanţa nu poate pune concluzii la judecarea ei în caile de atac.(4) Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la refacerea acesteia, când refacerea este dispusa de instanţa.––––-Denumirea marginala a art. 49 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) – (3) ale art. 49 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de articolul 1 punctul 4 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) şi (4) ale art. 49 au fost modificate de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Abtinerea + 
Articolul 50(1) Persoana incompatibila este obligata sa declare, după caz, presedintelui instanţei, procurorului care supraveghează cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.(2) Declaratia de abtinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunoştinţa de existenta cazului de incompatibilitate.Recuzarea + 
Articolul 51(1) În cazul în care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atit în cursul urmaririi penale cit şi în cursul judecatii, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.(2) Recuzarea se formuleaza oral sau în scris, cu aratarea pentru fiecare persoana în parte a cazului de incompatibilitate invocat şi a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzarii. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecatori care compun completul de judecată.(3) Nerespectarea condiţiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate şi pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsa atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constata de completul în faţa caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat.(4) Completul în faţa caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunţă asupra masurilor preventive.––––-Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) şi (4) ale art. 51 au fost introduse de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura de solutionare în cursul judecatii + 
Articolul 52(1) Abtinerea sau recuzarea judecatorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se solutioneaza de un alt complet, în sedinta secreta, fără participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.(2) Examinarea declaraţiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul când este prezent în instanţa, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi persoana care se abtine sau a carei recuzare se cere.(3) Când abtinerea sau recuzarea priveste cazul prevăzut în art. 46 şi 49 alin. 1, instanţa, admiţând recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate în mentionatele texte nu va lua parte la judecarea cauzei.(4) În caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili în ce măsura actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.(5) Când pentru solutionarea abtinerii sau a recuzarii nu se poate alcatui completul potrivit alin. 1, abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanţa ierarhic superioara. În cazul în care găseşte intemeiata abtinerea sau recuzarea şi, din cauza abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecată la instanţa competenţa sa solutioneze cauza, instanţa ierarhic superioara desemneaza pentru judecarea cauzei o instanţa egala în grad cu instanţa în faţa careia s-a formulat abtinerea sau recuzarea.(5^1) Este inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii.(6) Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca şi aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei cai de atac.(7) Abrogat.––––Alin. (1) şi (5) ale art. 52 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5^1) al art. 52 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (7) al art. 52 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (7) al art. 52 a fost modificat de LEGEA nr. 159 din 14 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 20 mai 2004.Alin. (7) al art. 52 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 25 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 1 iulie 2004.Alin. (5) şi (5^1) ale art. 52 au fost modificate de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura de solutionare în cursul urmaririi penale + 
Articolul 53(1) În cursul urmaririi penale, asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se pronunţă procurorul care supraveghează cercetarea penala sau procurorul ierarhic superior.(2) Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. În cazul în care cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o inainteze împreună cu lamuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a intrerupe cursul cercetării penale.(3) Procurorul este obligat sa solutioneze cererea în cel mult 3 zile, printr-o ordonanţa.(4) Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza în acelasi termen şi în aceleasi condiţii de procurorul ierarhic superior.(5) Abtinerea se solutioneaza potrivit dispoziţiilor din alin. 3 şi 4, care se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (1) al art. 53 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Incompatibilitatea expertului şi interpretului + 
Articolul 54(1) Dispozitiile art. 48, 50, 51, 52 şi 53 se aplică în mod corespunzător expertului şi interpretului.(2) Calitatea de expert este incompatibila cu aceea de martor în aceeasi cauza. Calitatea de martor are intiietate.(3) Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori în aceeasi cauza nu constituie un motiv de recuzare. + 
Secţiunea IIStramutarea judecarii cauzei penaleTemeiul stramutarii + 
Articolul 55(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă militară competentă la o altă instanţă militară de acelaşi grad se dispune de Curtea Militară de Apel, fiind aplicabile, în mod corespunzător, prevederile prezentei secţiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel.(2) În cursul judecatii stramutarea poate fi ceruta de partea interesata, de procuror sau de ministrul justiţiei.––––-Alin. (1) şi (2) ale art. 55 au fost modificate de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 4 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Cererea şi efectele ei + 
Articolul 56(1) Cererea de strămutare se adresează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel competente şi trebuie motivată. Înscrisurile pe care se sprijină cererea se alătură la aceasta, când sunt deţinute de partea care cere strămutarea.(2) În cerere se face menţiune dacă în cauza se gasesc arestati.(3) Suspendarea judecarii cauzei poate fi dispusa numai de către completul de judecată investit cu judecarea cererii de stramutare.(4) Abrogat.––––Alin. (4) al art. 56 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 56 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 56 a fost abrogat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 5 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. ––––A se vedea şi DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 8 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 4 iunie 2001.Art. II, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013 prevede:"Art. II(1) Dispoziţiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, rămân aplicabile cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului.(2) Dispoziţiile referitoare la strămutare, respectiv cele privind desemnarea unei alte instanţe din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai cererilor de strămutare sau de desemnare a unei alte instanţe cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi."Procedura de informare + 
Articolul 57(1) Preşedintele curţii de apel competente cere, pentru lămurirea instanţei, informaţii de la preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, comunicându-i totodată termenul fixat pentru judecarea cererii de strămutare.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă a soluţiona cererea, când aceasta este instanţa ierarhic superioară, solicită informaţii Ministerului Justiţiei.(3) În cazul introducerii unei noi cereri de stramutare cu privire la aceeasi cauza, cererea de informaţii este facultativa.–––––Alin. (1) şi (2) ale art. 57 au fost modificate de pct. 6 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Instiintarea părţilor + 
Articolul 58(1) Preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia măsuri pentru incunostintarea părţilor despre introducerea cererii de stramutare, despre termenul fixat pentru solutionarea acesteia, cu menţiunea ca părţile pot trimite memorii şi se pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii.(2) În informaţiile trimise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel se face menţiune expresă despre efectuarea încunoştinţărilor, ataşându-se şi dovezile de comunicare a acestora.(3) Când în cauza a carei stramutare se cere sunt arestati, preşedintele dispune desemnarea unui aparator din oficiu.–––––-Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de pct. 7 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Examinarea cererii + 
Articolul 59(1) Examinarea cererii de stramutare se face în sedinta publică.(2) Când părţile se infatiseaza, se asculta şi concluziile acestora.–––––Alin. (1) al art. 59 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Soluţionarea cererii + 
Articolul 60(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă motivată.(2) În cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea, iar curtea de apel dispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instanţele din circumscripţia sa de acelaşi grad cu instanţa de la care se solicită strămutarea.(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă hotărăşte în ce măsură se menţin actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza.(4) Instanţa de la care a fost strămutată cauza, precum şi instanţa la care s-a strămutat cauza vor fi înştiinţate, de îndată, despre admiterea cererii de strămutare.(5) Dacă instanţa de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.(6) Sentinţa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă dispune asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac.–––––Alin. (1) al art. 60 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 60 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Art. 60 a fost modificat de pct. 13 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (1)-(3) şi (6) ale art. 60 au fost modificate de pct. 8 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Repetarea cererii + 
Articolul 61Strămutarea cauzei nu poate fi cerută din nou, afară de cazul când noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel competente la soluţionarea cererii anterioare sau ivite după aceasta.–––––Art. 61 a fost modificat de pct. 9 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei + 
Articolul 61^1(1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.(2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curţii de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul.(3) Dispoziţiile art. 55 alin. 1, art. 56 alin. 1 şi 2 şi art. 61 se aplică în mod corespunzător.(4) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.(5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii şi desemnarea, după caz, a unei instanţe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.(6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.–––––-Art. 61^1 a fost introdus de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Art. 61^1 a fost modificat de pct. 10 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013. + 
Titlul IIIPROBELE ŞI MIJLOACELE DE PROBA + 
Capitolul IDISPOZITII GENERALELamurirea cauzei prin probe + 
Articolul 62În vederea aflarii adevarului, organul de urmărire penala şi instanţa de judecată sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.Probele şi aprecierea lor + 
Articolul 63(1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savirsit-o şi la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.(2) Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată în urma examinarii tuturor probelor administrate, în scopul aflarii adevarului.––––Alin. (2) al art. 63 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 171 din 23 mai 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 16 iulie 2001.Mijloacele de proba + 
Articolul 64(1) Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile părţii vatamate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale şi expertizele.(2) Mijloacele de proba obtinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.––––Alin. (2) al art. 64 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Sarcina administrarii probelor + 
Articolul 65(1) Sarcina administrarii probelor în procesul penal revine organului de urmărire penala şi instanţei de judecată.(2) La cererea organului de urmărire penala ori a instanţei de judecată, orice persoană care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata să le aduca la cunoştinţa sau să le infatiseze.Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor + 
Articolul 66(1) Invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie şi nu este obligat să-şi dovedeasca nevinovatia.(2) În cazul când exista probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.––––Denumirea marginala şi alin. (1) ale art. 66 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Concludenta şi utilitatea probei + 
Articolul 67(1) În cursul procesului penal părţile pot propune probe şi cere administrarea lor.(2) Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsa, dacă proba este concludenta şi utila.(3) Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.Interzicerea mijloacelor de constringere + 
Articolul 68(1) Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constringere, precum şi promisiuni sau indemnuri, în scopul de a se obtine probe.(2) De asemenea, este oprit a determina o persoană sa savirseasca sau sa continue savirsirea unei fapte penale, în scopul obtinerii unei probe.Indicii temeinice + 
Articolul 68^1Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauza rezultă presupunerea rezonabila ca persoana faţă de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmărire penala a savarsit fapta.–––––-Art. 68^1 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul IIMIJLOACELE DE PROBA + 
Secţiunea IDeclaratiile invinuitului sau ale inculpatuluiDeclaratiile invinuitului sau ale inculpatului + 
Articolul 69Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauza.Intrebari şi lamuriri prealabile + 
Articolul 70(1) Invinuitul sau inculpatul, înainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data şi locul nasterii, numele şi prenumele parintilor, cetatenie, studii, situaţia militara, loc de muncă, ocupatie, adresa la care locuieste efectiv, antecedente penale şi alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.(2) Invinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunoştinţa fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator, precum şi dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se totodata atenţia ca ceea ce declara poate fi folosit şi împotriva sa. Dacă invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune în vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta şi la invinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta.(3) Dacă invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmărire penala, înainte de a-l asculta, îi cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.(4) Invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunoştinţa şi obligaţia sa anunte în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal.––––Alin. (2) şi (3) ale art. 70 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (2) ale art. 70 au fost modificate de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 70 a fost introdus de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Modul de ascultare + 
Articolul 71(1) Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.În cursul urmaririi penale, dacă sunt mai mulţi invinuiti sau inculpaţi, fiecare este ascultat fără să fie de faţa ceilalti.(2) Invinuitul sau inculpatul este mai intii lasat sa declare tot ce stie în cauza.(3) Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate începe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauza.(4) Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai înainte, însă se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.Condiţii ale ascultarii invinuitului sau inculpatului + 
Articolul 71^1Dacă, în timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viaţa în pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia măsuri pentru ca acesta să fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viaţa invinuitului sau inculpatului nu este în pericol.–––––Art. 71^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Intrebari cu privire la fapta + 
Articolul 72(1) După ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei şi la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care înţelege să le propuna.(2) În cursul judecatii dispozitiile art. 323 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.–––––Alin. (2) al art. 72 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Consemnarea declaratiilor + 
Articolul 73(1) Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza în scris. În fiecare declaratie se vor consemna, totodata, ora începerii şi ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. Declaratia scrisa se citeşte acestuia, iar dacă cere, i se da sa o citeasca. Când este de acord cu conţinutul ei, o semneaza pe fiecare pagina şi la sfârşit.(2) Când invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza să semneze, se face menţiune în declaratia scrisa.(3) Declaratia scrisa este semnata şi de organul de urmărire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, precum şi de interpret când declaratia a fost luata printr-un interpret.(4) Dacă invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizări, acestea se consemneaza şi se semneaza în condiţiile aratate în prezentul articol.––––Alin. (1) al art. 73 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla + 
Articolul 74Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se găseşte în imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.––––Art. 74 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IIDeclaratiile părţii vatamate, părţii civile şi ale părţii responsabile civilmenteDeclaratiile celorlalte părţi din proces + 
Articolul 75Declaratiile părţii vatamate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauza.Explicatii prealabile + 
Articolul 76(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată are obligaţia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum şi persoana civilmente responsabila.(2) Înainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune în vedere ca poate participa în proces ca parte vatamata, iar dacă a suferit o paguba materiala sau o dauna morala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atenţia ca declaratia de participare în proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face în tot cursul urmaririi penale, iar în faţa primei instante de judecată, până la citirea actului de sesizare.––––Alin. (2) al art. 76 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Modul de ascultare + 
Articolul 77Ascultarea părţii vatamate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se aplică în mod corespunzător.Modalităţi speciale de ascultare a părţii vatamate şi a părţii civile + 
Articolul 77^1(1) În cazul în care poate fi periclitata viaţa, integritatea corporala sau libertatea părţii vatamate ori a părţii civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, după caz, instanţa de judecată poate incuviinta ca aceasta să fie ascultata fără a fi prezenta fizic la locul unde se afla organul care efectueaza urmarirea penala sau, după caz, în locul în care se desfăşoară sedinta de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în alineatele urmatoare.(2) La solicitarea organului judiciar sau a părţii vatamate ori a părţii civile ascultate în condiţiile prevăzute în alin. 1, la luarea declaraţiei poate participa un consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor, care are obligaţia de a pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoştinţa în timpul audierii. Organul judiciar are obligaţia sa aduca la cunoştinţa părţii vatamate sau a părţii civile dreptul de a solicita audierea în prezenta unui consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor.(3) Partea vatamata sau partea civila poate fi ascultata prin intermediul unei retele video şi audio.(4) În cursul judecatii, părţile şi aparatorii acestora pot adresa intrebari, în mod nemijlocit, părţii vatamate sau părţii civile ascultate în condiţiile alin. 1-3. Intrebarile se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2. Preşedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile şi concludente judecarii cauzei.(5) Declaratia părţii vatamate sau a părţii civile, ascultata în condiţiile aratate în alin. 1-3, se înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se reda integral în forma scrisa, fiind semnata de organul judiciar, de partea vatamata sau partea civila ascultata, precum şi de consilierul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunandu-se la dosarul cauzei.(6) Suportul pe care a fost înregistrată declaratia părţii vatamate sau a părţii civile, în original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, după caz, al instanţei de judecată, se păstrează la sediul acestora.(7) Dispozitiile art. 75-77 şi ale art. 86^5 se aplică în mod corespunzător.–––––Art. 77^1 a fost introdus de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIIDeclaratiile martorilorMartorul + 
Articolul 78Persoana care are cunoştinţa despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în procesul penal poate fi ascultata în calitate de martor.Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional + 
Articolul 79(1) Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele şi imprejurarile de care a luat cunoştinţa în exercitiul profesiei, fără incuviintarea persoanei sau a unităţii faţă de care este obligata a pastra secretul.(2) Calitatea de martor are intiietate faţă de calitatea de aparator, cu privire la faptele şi imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre părţi.Ascultarea sotului şi a rudelor apropiate + 
Articolul 80(1) Sotul şi rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori.(2) Organele judiciare vor aduce aceasta la cunoştinţa persoanelor aratate în alineatul precedent, de îndată ce au fost indeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.Martor minor + 
Articolul 81Minorul poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia îi este încredinţat minorul spre crestere şi educare.Persoana vatamata + 
Articolul 82Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, dacă nu este constituita parte civila sau nu participa în proces ca parte vatamata.Obligaţia de prezentare + 
Articolul 83Persoana chemata ca martor este obligata să se infatiseze la locul, ziua şi ora aratate în citatie şi are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.Intrebari prealabile + 
Articolul 84(1) Martorul este intrebat mai intii despre nume, prenume, etate, adresa şi ocupatie.(2) În caz de indoiala asupra identităţii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de proba.(3) Martorul va fi apoi intrebat dacă este sot sau ruda a vreuneia dintre părţi şi în ce raporturi se afla cu acestea, precum şi dacă a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii.Juramintul martorului + 
Articolul 85(1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramint: "Jur ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa să-mi ajute Dumnezeu!".(2) În timpul depunerii juramintului martorul tine mina pe cruce sau pe biblie.(3) Referirea la divinitate din formula juramintului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.(4) Martorului de alta religie decit cea crestina nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune urmatorul juramint: "Jur pe onoare şi constiinta ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".(5) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramintul vor rosti în faţa instanţei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".(6) Situaţiile la care se referă alin. 3, 4 şi 5 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.(7) După depunerea juramintului sau după rostirea formulei prevăzute în alin. 5, se va pune în vedere martorului ca, dacă nu va spune adevarul, savirseste infractiunea de marturie mincinoasa.(8) Despre toate acestea se face menţiune în declaratia scrisa.(9) Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage însă atenţia sa spuna adevarul.Modul şi limitele ascultarii martorului + 
Articolul 86(1) Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei şi i se arata care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerindu-i-se sa declare tot ce stie cu privire la acestea.(2) După ce martorul a facut declaratii, i se pot pune intrebari cu privire la faptele şi imprejurarile care trebuie constatate în cauza, cu privire la persoana părţilor, precum şi în ce mod a luat cunoştinţa despre cele declarate.(3) Dispozitiile art. 71-74 se aplică în mod corespunzător şi la ascultarea martorului.Protectia datelor de identificare a martorului + 
Articolul 86^1(1) Dacă exista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identităţii reale a martorului sau a localităţii acestuia de domiciliu ori de reşedinţa ar fi periclitata viaţa, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate incuviinta sa nu declare aceste date, atribuindu-i-se o alta identitate sub care urmeaza să apară în faţa organului judiciar.(2) Aceasta măsura poate fi dispusa de către procuror în cursul urmaririi penale, iar în cursul judecatii de instanţa, la cererea motivata a procurorului, a martorului sau a oricarei alte persoane indreptatite.(3) Datele despre identitatea reala a martorului se consemneaza într-un proces-verbal, care va fi pastrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmaririi penale ori, după caz, la sediul instanţei, într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de maxima siguranţa. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a inaintat cererea, precum şi de cel care a dispus măsura.(4) Documentele privind identitatea reala a martorului vor fi prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în condiţii de stricta confidentialitate.(5) În toate cazurile, documentele privind identitatea reala a martorului vor fi introduse în dosarul penal numai după ce procurorul, prin ordonanţa sau, după caz, instanţa, prin încheiere, a constatat ca a disparut pericolul care a determinat luarea masurilor de protecţie a martorului.(6) Declaratiile martorilor cărora li s-a atribuit o alta identitate, redate în procesul-verbal al procurorului potrivit art. 86^2 alin. 5, precum şi declaratia martorului, consemnata în cursul judecatii şi semnata de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de preşedintele completului de judecată, potrivit art. 86^2 alin. 6, teza I, pot servi la aflarea adevarului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauza.(7) Pot fi audiati ca martori cărora li s-a atribuit o alta identitate şi investigatorii sub acoperire.(8) Dispozitiile prevăzute în alin. 1-6 se aplică şi expertilor.––––Art. 86^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Modalităţi speciale de ascultare a martorul + 
Articolul 86^2(1) În situaţiile prevăzute în art. 86^1, procurorul sau, după caz, instanţa de judecată poate incuviinta ca martorul să fie ascultat fără a fi prezent fizic la locul unde se afla organul de urmărire penala ori în sala în care se desfăşoară sedinta de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în alineatele urmatoare.(2) La solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat în condiţiile alin. 1, la luarea declaraţiei poate participa un consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor, care are obligaţia de a pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoştinţa în timpul audierii. Organul judiciar are obligaţia sa aduca la cunoştinţa martorului dreptul de a solicita audierea în prezenta unui consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor.(3) Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate, astfel încât sa nu poata fi recunoscut.(3^1) În cazul judecatii, părţile şi aparatorii acestora pot adresa intrebari, în mod nemijlocit, martorului ascultat în condiţiile alin. 1-3. Intrebarile se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2. Preşedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile şi concludente judecarii cauzei sau pot conduce la identificarea martorului.(4) Declaratia martorului ascultat, în condiţiile aratate în alin. 1-3^1, se înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se reda integral în forma scrisa.(5) În cursul urmaririi penale, se întocmeşte un proces-verbal în care se reda cu exactitate declaratia martorului şi acesta se semneaza de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de organul de urmărire penala şi se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata şi de acesta şi va fi păstrată în dosarul depus la parchet, într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de maxima siguranţa.(6) În cursul judecatii, declaratia martorului va fi semnata de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de preşedintele completului de judecată. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata şi de martor, fiind păstrată în dosarul depus la instanţa, în condiţiile prevăzute în alin. 5.(7) Suportul pe care a fost înregistrată declaratia martorului, în original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, după caz, al instanţei de judecată în faţa careia s-a facut declaratia, se păstrează în condiţiile prevăzute în alin. 5. Suportul care contine inregistrarile efectuate în cursul urmaririi penale va fi inaintat la terminarea urmaririi penale instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei, şi va fi pastrat în aceleasi condiţii.(8) Dispozitiile art. 78, 85 şi ale art. 86 alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.––––Art. 86^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (2) ale art. 86^2 au fost modificate de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3^1) al art. 86^2 a fost introdus de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) şi (7) ale art. 86^2 au fost modificate de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Verificări privind mijloacele de ascultare a martorilor + 
Articolul 86^3Abrogat.––––Art. 86^3 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 86^3 a fost abrogat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Audierea martorilor sub 16 ani în anumite cauze + 
Articolul 86^4În cauzele privind infractiunile de violenta între membrii aceleiasi familii, instanţa poate dispune ca martorul sub 16 ani sa nu fie audiat în sedinta de judecată, admitandu-se prezentarea unei audieri efectuate în prealabil, prin înregistrări audio-video, în condiţiile art. 86^2 alin. 2, 4, 5 şi 7.––––Art. 86^4 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Protejarea deplasarilor martorului + 
Articolul 86^5(1) Procurorul care efectueaza sau supraveghează cercetarea penala ori, după caz, instanţa de judecată poate dispune ca organele politiei sa supravegheze domiciliul sau reşedinţa martorului ori să-i asigure o reşedinţa temporara supravegheata, precum şi sa-l insoteasca la sediul parchetului sau al instanţei şi inapoi la domiciliu sau la reşedinţa.(2) Masurile prevăzute în alin. 1 vor fi ridicate de procuror sau, după caz, de instanţa, când se constată că pericolul care a impus luarea lor a incetat.––––Art. 86^5 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IVConfruntareaObiectul confruntarii + 
Articolul 87Când se constată că exista contraziceri între declaratiile persoanelor ascultate în aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lamurirea cauzei.Procedura confruntarii + 
Articolul 88(1) Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele şi imprejurarile în privinta cărora declaratiile date anterior se contrazic.(2) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate incuviinta ca persoanele confruntate să-şi puna reciproc intrebari.(3) Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza în proces-verbal. + 
Secţiunea VInscrisurileMijloacele de proba scrise + 
Articolul 89Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, dacă în conţinutul lor se arata fapte sau împrejurări de natura să contribuie la aflarea adevarului. + 
Articolul 89^1Formularele în care urmeaza să se consemneze orice declaratie, în faza de urmărire penala, vor fi în prealabil înregistrate şi inseriate, ca formulare cu regim special, iar după completare vor fi introduse în dosarul cauzei.––––Art. 89^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Procesul-verbal ca mijloc de proba + 
Articolul 90(1) Procesele-verbale incheiate de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată sunt mijloace de proba.(2) De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale şi actele de constatare, incheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.Cuprinsul şi forma procesului-verbal + 
Articolul 91(1) Procesul-verbal trebuie să cuprindă:a) data şi locul unde este incheiat, ora la care a inceput şi ora la care s-a terminat incheierea procesului-verbal;b) numele, prenumele şi calitatea celui care îl incheie;c) numele, prenumele, ocupatia şi adresa martorilor asistenti, când exista;d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum şi a masurilor luate;e) numele, prenumele, ocupatia şi adresa persoanelor la care se referă procesul-verbal, obiectiile şi explicatiile acestora;f) menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale.(2) Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina şi la sfirsit de cel care îl incheie, precum şi de persoanele aratate la lit. c) şi e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza să semneze, se face menţiune despre aceasta.––––-Lit. a) a alin. (1) al art. 91 a fost modificata de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea V^1Interceptarile şi inregistrarile audio sau video––––Secţiunea 5^1 a capitolul 2 al titlului 3 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Condiţiile şi cazurile de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare + 
Articolul 91^1(1) Interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, în condiţiile prevăzute de lege, dacă sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea şi inregistrarea se impun pentru stabilirea situaţiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.(2) Interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate în cazul infracţiunilor contra sigurantei naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul unor alte infractiuni grave ori al infracţiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronică. Dispozitiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.(3) Autorizatia se da pentru durata necesară interceptarii şi înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, în camera de consiliu, de preşedintele instanţei careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în prima instanţa sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala. În lipsa presedintelui instanţei autorizatia se da de către judecatorul desemnat de acesta.(4) Autorizatia poate fi reinnoita, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleasi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depăşi 30 de zile.(5) Durata totala a interceptarilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana şi aceeasi fapta, nu poate depăşi 120 de zile.(6) Inregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care o reprezinta sau o asista în proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat dacă din cuprinsul acesteia rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea sau savarsirea de către avocat a unei infractiuni dintre cele prevăzute la alin. 1 şi 2.(7) Procurorul dispune încetarea imediata a interceptarilor şi înregistrărilor înainte de expirarea duratei autorizatiei dacă nu mai exista motivele care le-au justificat, informand despre această instanţă care a emis autorizatia.(8) La cererea motivata a persoanei vatamate, procurorul poate solicita judecatorului autorizarea interceptarii şi înregistrării convorbirilor ori comunicarilor efectuate de aceasta prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare, indiferent de natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetării.(9) Autorizarea interceptarii şi a înregistrării convorbirilor sau comunicarilor se face prin încheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete şi faptele care justifica măsura; motivele pentru care stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea şi inregistrarea.––––-Art. 91^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 91^1 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 91^1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Organele care efectueaza interceptarea şi inregistrarea + 
Articolul 91^2(1) Procurorul procedeaza personal la interceptarile şi inregistrarile prevăzute în art. 91 1 sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari şi înregistrări sunt obligate sa pastreze secretul operaţiunii efectuate, incalcarea acestei obligaţii fiind pedepsita potrivit Codului penal.(2) În caz de urgenta, când intarzierea obtinerii autorizarii prevăzute în art. 91^1 alin. 1, 2 şi 8 ar aduce grave prejudicii activităţii de urmărire penala, procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanţa motivata, înscrisă în registrul special prevăzut în art. 228 alin. 1^1, interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durată de cel mult 48 de ore.(3) În termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut în alin. 2, procurorul prezinta ordonanţa, împreună cu suportul pe care sunt fixate interceptarile şi inregistrarile efectuate şi un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecatorului de la instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în prima instanţa sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, în vederea confirmarii. Judecatorul se pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei ordonantei în cel mult 24 de ore, prin încheiere motivata data în camera de consiliu. În cazul în care ordonanţa este confirmata, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii, judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii şi înregistrării, în condiţiile art. 91^1 alin. 1-3 şi 8. Dacă judecatorul nu confirma ordonanţa procurorului, va dispune încetarea de îndată a interceptarilor şi înregistrărilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, după caz, distruse de către procuror, incheindu-se în acest sens un proces-verbal care se comunică în copie instanţei.(4) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, şi pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi sterse sau, după caz, distruse de către procuror, incheindu-se în acest sens un proces-verbal.(5) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate pot fi folosite şi în alta cauza penala dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevăzute la art. 91^1 alin. 1 şi 2.––––-Art. 91^2 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2), (3) şi (4) ale art. 91^2 au fost modificate de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 91^2 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Certificarea înregistrărilor + 
Articolul 91^3(1) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral într-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror, în care se menţionează autorizatia data pentru efectuarea acestora, numărul ori numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legaturilor între care s-au purtat convorbirile ori comunicarile, numele persoanelor care le-au purtat, dacă sunt cunoscute, data şi ora fiecarei convorbiri ori comunicari în parte şi numărul de ordine al suportului pe care se face imprimarea.(2) Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de către procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala în cauza. Dacă savarsirea unor infractiuni are loc prin convorbiri sau comunicari care conţin secrete de stat, consemnarea se face în procese-verbale separate, iar dispozitiile art. 97 alin. 3 se aplică în mod corespunzător. Corespondentele în alta limba decat cea română sunt transcrise în limba română, prin intermediul unui interpret.(3) La procesul-verbal se ataseaza, în plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, şi va fi pus la dispoziţia instanţei, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanţei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii şi copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziţia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.(4) La prezentarea materialului de urmărire penala, procurorul este obligat să prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale în care sunt redate convorbirile înregistrate şi să asigure, la cerere, ascultarea acestora.(5) Dacă în cauza s-a dispus o solutie de netrimitere în judecata, procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate şi înregistrate. Suportul pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate se arhiveaza la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, şi se păstrează până la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, când se distrug, incheindu-se proces-verbal în acest sens.(6) După arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate poate fi consultat sau copiat în cazul reluării cercetarilor sau în condiţiile prevăzute în art. 91^2 alin. 5 şi numai de către procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, iar în alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului.(7) Dacă în cauza instanţa a pronuntat o hotărâre de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, rămasă definitivă, suportul original şi copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. După arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate poate fi consultat sau copiat numai în condiţiile prevăzute în art. 91^2 alin. 5, cu incuviintarea prealabila a presedintelui instanţei.––––Art. 91^3 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 91^3 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alte înregistrări + 
Articolul 91^4Dispozitiile art. 91^1-91^3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrărilor în mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere.––––Art. 91^4 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 91^4 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Inregistrarile de imagini + 
Articolul 91^5Dispozitiile art. 91^1 şi 91^2 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrării de imagini, iar procedura de certificare a acestora este cea prevăzută în art. 91^3, cu excepţia redarii în forma scrisa, după caz.––––Art. 91^5 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Verificarea mijloacelor de proba + 
Articolul 91^6(1) Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secţiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părţilor sau din oficiu.(2) Inregistrarile prevăzute în prezenta secţiune, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de proba când privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de proba dacă nu sunt interzise de lege.––––Art. 91^6 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 91^6 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1) al art. 91^6 a fost modificat de pct. 14 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Secţiunea VIMartorii asistentiPrezenta martorilor asistenti + 
Articolul 92(1) Când legea prevede că la efectuarea unui act procedural este necesară prezenta unor martori asistenti, numărul acestora trebuie să fie de cel puţin doi.(2) Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate în cauza şi cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.Stabilirea identităţii martorilor asistenti + 
Articolul 93Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural în prezenta martorilor asistenti este obligat să constate şi sa consemneze în procesul-verbal pe care îl incheie date privind identitatea martorilor asistenti, mentionind şi observatiile pe care acestia au fost invitati să le faca cu privire la cele constatate şi la desfăşurarea operaţiilor la care asista. + 
Secţiunea VIIMijloacele materiale de probaObiectele ca mijloc de proba + 
Articolul 94Obiectele care conţin sau poarta o urma a faptei savirsite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului, sunt mijloace materiale de proba.Corpuri delicte + 
Articolul 95Sunt de asemenea mijloace materiale de proba obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savirsirea unei infractiuni, precum şi obiectele care sunt produsul infractiunii. + 
Secţiunea VIIIRidicarea de obiecte şi inscrisuri. Efectuarea perchezitiilorRidicarea de obiecte şi inscrisuri + 
Articolul 96Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată are obligaţia sa ridice obiectele şi inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba în procesul penal.Predarea obiectelor şi inscrisurilor + 
Articolul 97(1) Orice persoană fizica sau persoana juridica, în posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte şi sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmărire penala sau instanţei de judecată, la cererea acestora.(2) Dacă organul de urmărire penala sau instanţa de judecată apreciaza ca şi o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.(3) Dacă obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face în condiţii care să asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.––––Alin. (1) şi (3) ale art. 97 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Retinerea şi predarea corespondentei şi a obiectelor + 
Articolul 98(1) Instanţa de judecată, la propunerea procurorului, în cursul urmaririi penale, sau din oficiu, în cursul judecatii, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina şi sa predea scrisorile, telegramele şi oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.(1^1) Măsura prevăzută în alin. 1 se dispune dacă sunt intrunite condiţiile aratate în art. 91^1 alin. 1 şi potrivit procedurii acolo prevăzute.(1^2) Retinerea şi predarea scrisorilor, telegramelor şi a oricăror alte corespondente ori obiecte la care se referă alin. 1 pot fi dispuse, în scris, în cazuri urgente şi temeinic justificate şi de procuror, care este obligat sa informeze de îndată despre această instanţă.(2) Corespondenta şi obiectele ridicate care nu au legătură cu cauza se restituie destinatarului.––––Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 98 au fost introduse de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri + 
Articolul 99(1) Dacă obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată dispune ridicarea silita.(2) În cursul judecatii dispoziţia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.Perchezitia + 
Articolul 100(1) Când persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate în art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum şi ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesară pentru descoperirea şi strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.(2) Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.(3) Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin încheiere motivata, în cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau în cursul judecatii. În cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune de judecatorul de la instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în prima instanţa sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.(4) Perchezitia domiciliara se dispune în cursul urmaririi penale în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.(4^1) În baza incheierii, judecatorul emite de îndată autorizatia de perchezitie, care trebuie să cuprindă:a) denumirea instanţei;b) data, ora şi locul emiterii;c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis autorizatia de perchezitie;d) perioada pentru care s-a emis autorizatia;e) locul unde urmeaza a se efectua perchezitia;f) numele persoanei la domiciliul sau reşedinţa careia se efectueaza perchezitia;g) numele invinuitului sau inculpatului.(4^2) Autorizatia poate fi folosita o singură dată.(5) Perchezitia corporala sau asupra vehiculelor poate fi dispusa, după caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.(6) Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa înainte de începerea urmaririi penale.––––Art. 100 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 100 a fost modificat prin articolul 1 punctul 5 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (3) al art. 100 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4^1) şi (4^2) ale art. 100 au fost introduse de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 100 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Perchezitia domiciliara în cursul urmaririi penale + 
Articolul 101Perchezitia dispusa în cursul urmaririi penale, potrivit art. 100, se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, după caz, de lucrători operativi.––––Art. 101 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Perchezitia domiciliara în cursul judecatii + 
Articolul 102(1) Instanţa poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale.(2) În celelalte cazuri, dispoziţia instanţei de judecată de a se efectua o perchezitie se comunică procurorului, în vederea efectuării acesteia.Timpul de efectuare a perchezitiei + 
Articolul 103Ridicarea de obiecte şi inscrisuri, precum şi perchezitia domiciliara se pot face între orele 6,00-20,00, iar în celelalte ore numai în caz de infractiune flagranta sau când perchezitia urmeaza să se efectueze într-un local public. Perchezitia inceputa între orele 6,00-20,00 poate continua şi în timpul noptii.––––Art. 103 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Procedura perchezitiei + 
Articolul 104(1) Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca, în prealabil, să se legitimeze şi, în cazurile prevăzute de lege, să prezinte autorizatia data de judecator.(2) Ridicarea de obiecte şi inscrisuri precum şi perchezitia domiciliara se fac în prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar în lipsa acesteia, în prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, având capacitate de exercitiu.(3) Aceste operaţiuni se efectueaza de organul judiciar în prezenta unor martori asistenti.(4) Când persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. În cazul în care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte şi inscrisuri, precum şi perchezitia domiciliara se fac în prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar în lipsa acestora, a unui vecin, având capacitate de exercitiu.(5) Este interzisa efectuarea în acelasi timp cu perchezitia a oricăror acte procedurale în aceeasi cauza, care prin natura lor împiedica persoana la care se face perchezitia sa participe la perchezitie.––––Alin. (1) şi (3) ale art. 104 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 104 a fost modificat prin articolul 1 punctul 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (5) al art. 104 a fost introdus de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Efectuarea perchezitiei domiciliare + 
Articolul 105(1) Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschidă incaperile sau alte mijloace de pastrare în care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, dacă cel în măsura să le deschidă refuza aceasta.(2) Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi inscrisurilor care au legătură cu fapta savirsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna.(3) Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca faptele şi imprejurarile din viaţa personala a celui la care se efectueaza perchezitia şi care nu au legătură cu cauza, sa nu devina publice.Efectuarea perchezitiei corporale + 
Articolul 106(1) Perchezitia corporala se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispoziţiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnata de acest organ.(2) Perchezitia corporala se face numai de o persoană de acelasi sex cu cea perchezitionata.Identificarea şi pastrarea obiectelor + 
Articolul 107(1) Obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sunt ridicate şi celor care asista, pentru a fi recunoscute şi a fi insemnate de către acestea spre neschimbare, după care se eticheteaza şi se sigileaza.(2) Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete şi sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cit posibil laolalta, după care se aplică sigilii.(3) Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreaza şi se lasă în pastrare fie celui la care se afla, fie unui custode.(4) Probele pentru analiza se iau cel puţin în dublu şi se sigileaza. Una din probe se lasă celui de la care se ridica, iar lipsa acestuia, uneia din persoanele aratate în art. 108 alin. final.Procesul-verbal de perchezitie şi de ridicare a obiectelor şi inscrisurilor + 
Articolul 108(1) Despre efectuarea perchezitiei şi ridicarea de obiecte şi inscrisuri se întocmeşte proces-verbal.(2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă, în afară de menţiunile prevăzute în art. 91, şi urmatoarele menţiuni: locul, timpul şi condiţiile în care inscrisurile şi obiectele au fost descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute.(3) În procesul-verbal se face menţiune şi despre obiectele care nu au fost ridicate, precum şi de acelea care au fost lasate în pastrare.(4) Copie de pe procesul-verbal se lasă persoanei la care s-a facut perchezitia sau de la care s-au ridicat obiectele şi inscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsa, celor cu care locuieste sau unui vecin şi, dacă este cazul, custodelui.Măsuri privind obiectele ridicate + 
Articolul 109(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată dispune ca obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba să fie, după caz, atasate la dosar sau pastrate în alt mod.(2) Obiectele şi inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. În acest caz fotografiile se vizeaza şi se ataseaza la dosar.(3) Până la solutionarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de proba se păstrează de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată la care se găseşte dosarul.(4) Obiectele şi inscrisurile predate sau ridicate în urma perchezitiei şi care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei careia îi apartin. Obiectele supuse confiscarii nu se restituie.(5) Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, dacă nu sunt supuse confiscarii, pot fi restituite persoanei careia îi apartin, chiar înainte de solutionarea definitivă a procesului, afară de cazul când prin aceasta restituire s-ar putea stinjeni aflarea adevarului. Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată pune în vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele, ca este obligata să le pastreze până la solutionarea definitivă a cauzei.Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate + 
Articolul 110Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, dacă sunt dintre acelea aratate în art. 165 alin. 2 şi dacă nu este cazul a fi restituite, se conserva sau se valorifica potrivit dispoziţiilor acelui articol.Dispozitii speciale privind unitatile publice şi alte persoane juridice + 
Articolul 111Dispozitiile din prezenta secţiune se aplică în mod corespunzător şi atunci când actele procedurale se efectueaza la o unitate dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal sau la o altă persoană juridica, dispozitii care se completeaza după cum urmeaza:a) organul judiciar se legitimeaza şi, după caz, infatiseaza reprezentantului unităţii publice sau al altei persoane juridice autorizatia data;b) ridicarea de obiecte şi inscrisuri precum şi perchezitia se efectueaza în prezenta reprezentantului unităţii;c) atunci când este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unităţii;d) copie de pe procesul-verbal se lasă reprezentantului unităţii.––––-Denumirea marginala, partea introductiva şi litera a) ale art. 111 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IXConstatarea tehnico-stiintifica şi constatarea medico-legalaFolosirea unor specialisti + 
Articolul 112(1) Când exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară lamurirea urgenta a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penala poate folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunind, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice.(2) Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza, de regula, de către specialisti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul ori pe linga institutia de care aparţine organul de urmărire penala. Ea poate fi efectuata şi de către specialisti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul altor organe.Obiectul şi materialul constatarii tehnico-stiintifice + 
Articolul 113(1) Organul de urmărire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie să se răspundă şi termenul în care urmeaza a fi efectuata lucrarea.(2) Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor şi datelor puse la dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penala. Celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega şi nici acesta nu-şi poate insusi atribuţii de organ de urmărire penala sau de organ de control.(3) Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrării, dacă socoteste ca materialele puse la dispoziţie ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta organului de urmărire penala, în vederea completarii lor.Constatarea medico-legala + 
Articolul 114(1) În caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau când este necesară o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmărire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale şi cere organului medico-legal, caruia îi revine competenţa potrivit legii, să efectueze aceasta constatare.(2) Exhumarea în vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala + 
Articolul 115(1) Operaţiile şi concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza într-un raport.(2) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea oricareia dintre părţi, dacă apreciaza ca raportul tehnico-ştiinţific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize.(3) Când refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instanţa de judecată, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia măsuri în vederea completarii sau refacerii lui. + 
Secţiunea XExpertizeleOrdonarea efectuării expertizei + 
Articolul 116Când pentru lamurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire penala ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.Expertiza obligatorie + 
Articolul 117(1) Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum şi atunci când organul de urmărire penala sau instanţa de judecată are indoiala asupra stării psihice a invinuitului sau inculpatului.(2) Expertiza în aceste cazuri se efectueaza în institutii sanitare de specialitate. În vederea efectuării expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanţei de judecată dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta măsura este executorie şi se aduce la indeplinire, în caz de opunere, de organele de politie.(3) De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal.Procedura expertizei + 
Articolul 118(1) Expertiza se efectueaza potrivit dispoziţiilor din prezentul cod, afară de cazul când prin lege se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplică în mod corespunzător.(2) Expertul este numit de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată, cu excepţia expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2.(3) Fiecare dintre părţi are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.Experti oficiali + 
Articolul 119(1) Dacă exista experti medico-legali sau experti oficiali în specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o altă persoană, decit dacă împrejurări deosebite ar cere aceasta.(2) Când expertiza urmeaza să fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmărire penala ori instanţa de judecată se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.(3) Când serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau să-şi dea parerea şi specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenţa sau avizul acestora.Lamuriri date expertului şi părţilor + 
Articolul 120(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul, dacă acesta a fost desemnat de organul de urmărire penala sau de instanţa.(2) La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor şi expertului obiectul expertizei şi intrebarile la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari şi ca pot cere modificarea sau completarea lor.(3) Părţile mai sunt încunoştinţate ca au dreptul sa ceara numirea şi a cite unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.(4) După examinarea obiectiilor şi cererilor facute de părţi şi expert, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmeaza a fi efectuata expertiza, incunostintindu -l totodata dacă la efectuarea acesteia urmeaza sa participe părţile.(5) Abrogat.––––Alin. (5) al art. 120 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Drepturile expertului + 
Articolul 121(1) Expertul are dreptul sa ia cunoştinţa de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. În cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului de urmărire.(2) Expertul poate cere lamuriri organului de urmărire penala sau instanţei de judecată cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei.(3) Părţile, cu incuviintarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată, pot da expertului explicatiile necesare.Raportul de expertiza + 
Articolul 122(1) După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris.(2) Când sunt mai mulţi experti se întocmeşte un singur raport de expertiza. Dacă sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului sau intr-o anexa.(3) Raportul de expertiza se depune la organul de urmărire penala sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei.Conţinutul raportului + 
Articolul 123Raportul de expertiza cuprinde:a) partea introductiva, în care se arata organul de urmărire penala sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi prenumele expertului, data şi locul unde a fost efectuata, data întocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia şi intrebarile la care expertul urma sa răspundă, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicatii în cursul expertizei;b) descrierea în amanunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile părţilor, precum şi analiza acestor obiectii ori explicatii în lumina celor constatate de expert;c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse şi parerea expertului asupra obiectului expertizei.Suplimentul de expertiza + 
Articolul 124(1) Când organul de urmărire penala sau instanţa de judecată constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de către acelasi expert, fie de către altul.(2) De asemenea, când se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea martorilor.(3) Lamuririle suplimentare în scris pot fi cerute şi serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.Efectuarea unei noi expertize + 
Articolul 125Dacă organul de urmarirea penala sau instanţa de judecată are indoieli cu privire la exercitarea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.Lamuriri cerute la institutul de emisiune + 
Articolul 126În cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda sau de alte valori, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate cere lamuriri institutului de emisiune.Prezentarea scriptelor de comparatie + 
Articolul 127(1) În cauzele privind infractiuni de fals în inscrisuri, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate ordona să fie prezentate scripte de comparatie.(2) Dacă scriptele se gasesc în depozite publice, autorităţile în drept sunt obligate a le elibera.(3) Dacă scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, organul de urmărire penala ori instanţa de judecată îi pune în vedere să le prezinte.(4) Scriptele de comparatie trebuie vizate de organul de urmărire penala sau de preşedintele completului de judecată şi semnate de acela care le prezinta.(5) Organul de urmărire penala ori instanţa de judecată poate dispune ca invinuitul sau inculpatul să prezinte o piesa scrisa cu mina sa, ori sa scrie după dictarea ce i s-ar face.(6) Dacă invinuitul sau inculpatul refuza, se face menţiune în procesul-verbal.Ancheta socială în cazul expertizei psihiatrice a minorului + 
Articolul 127^1În vederea întocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială domiciliază minorul are obligaţia să efectueze ancheta socială la cererea unităţii sanitare de specialitate care efectuează expertiza.––––Art. 127^1 a fost introdus de pct. 15 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Secţiunea XIFolosirea interpreţilorCazurile şi procedura de folosire a interpreţilor + 
Articolul 128(1) Când una dintre părţi sau o altă persoană care urmeaza să fie ascultata nu cunoaste limba română ori nu se poate exprima, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată îi asigura în mod gratuit folosirea unui interpret. Interpretul poate fi desemnat sau ales de părţi; în acest din urmă caz, el trebuie să fie un interpret autorizat, potrivit legii.(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul când unele dintre inscrisurile aflate în dosarul cauzei sau prezentate în instanţa sunt redactate intr-o alta limba decit cea română.(3) Dispozitiile art. 83, 84 şi 85 se aplică în mod corespunzător şi interpretului.––––Alin. (1) al art. 128 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea XIICercetarea la faţa locului şi reconstituireaCercetarea la faţa locului + 
Articolul 129(1) Cercetarea la faţa locului se efectueaza atunci când este necesar să se faca constatari cu privire la situaţia locului savirsirii infractiunii, să se descopere şi să se fixeze urmele infractiunii, să se stabileasca pozitia şi starea mijloacelor materiale de proba şi imprejurarile în care infractiunea a fost savirsita.(2) Organul de urmărire penala efectueaza cercetarea la faţa locului în prezenta martorilor asistenti, afară de cazul când aceasta nu este posibil. Cercetarea la faţa locului se face în prezenta părţilor, atunci când este necesar. Neprezentarea părţilor încunoştinţate nu împiedica efectuarea cercetării.(3) Când invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat, dacă nu poate fi adus la cercetare, organul de urmărire penala îi pune în vedere ca are dreptul să fie reprezentat şi îi asigura, la cerere, reprezentarea.(4) Instanţa de judecată efectueaza cercetarea la faţa locului cu citarea părţilor şi în prezenta procurorului, când participarea acestuia la judecata este obligatorie.(5) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice între ele sau cu alte persoane, ori sa plece înainte de terminarea cercetării.Reconstituirea + 
Articolul 130(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, dacă găseşte necesar pentru verificarea şi precizarea unor data, poate să procedeze la reconstituirea la faţa locului, în intregime sau în parte, a modului şi a condiţiilor în care a fost savirsita fapta.(2) Reconstituirea se face în prezenta invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 129 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.Procesul-verbal de cercetare la faţa locului + 
Articolul 131(1) Despre efectuarea cercetării la faţa locului se incheie proces-verbal, care trebuie să cuprindă, în afara menţiunilor aratate în art. 91, descrierea amanuntita a situaţiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate şi a celor ridicate, a pozitiei şi stării celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incit acestea să fie redate cu precizie şi pe cit posibil cu dimensiunile respective.(2) În caz de reconstituire a modului în care a fost savirsita fapta, se consemneaza amanuntit şi desfăşurarea reconstituirii.(3) În toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrari, care se vizeaza şi se anexeaza la procesul-verbal. + 
Secţiunea XIIIComisia rogatorie şi delegareaCondiţii pentru dispunerea comisiei rogatorii + 
Articolul 132(1) Când un organ de urmărire penala sau instanţa de judecată nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la faţa locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea să le efectueze.(2) Punerea în miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum şi dispunerea celorlalte acte procesuale sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.(3) Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale în grad.Conţinutul comisiei rogatorii + 
Articolul 133(1) Rezolutia sau incheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie să conţină toate lamuririle referitoare la indeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar în cazul când urmeaza să fie ascultata o persoană, se vor arata şi intrebarile ce trebuie să i se puna.(2) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată care efectueaza comisia rogatorie poate pune şi alte intrebari, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultarii.Drepturile părţilor în cazul comisiei rogatorii + 
Articolul 134(1) Când comisia rogatorie s-a dispus de instanţa de judecată, părţile pot formula în faţa acesteia intrebari, care vor fi transmise instanţei ce urmeaza a efectua comisia rogatorie.(2) Totodata, oricare dintre părţi poate cere să fie citata la efectuarea comisiei rogatorii.(3) Când inculpatul este arestat, instanţa care urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui aparator din oficiu, care îl va reprezenta.Delegarea + 
Articolul 135(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate dispune, în condiţiile aratate în art. 132, efectuarea unui act de procedura şi prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecată ierarhic inferioare.(2) Dispozitiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mod corespunzător şi în caz de delegare. + 
Titlul IVMASURILE PREVENTIVE ŞI ALTE MASURI PROCESUALE + 
Capitolul IMASURILE PREVENTIVE + 
Secţiunea IDispozitii generaleScopul şi categoriile masurilor preventive + 
Articolul 136(1) În cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viaţa sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua faţă de acesta una dintre urmatoarele măsuri preventive:a) retinerea;b) obligarea de a nu părăsi localitatea;c) obligarea de a nu părăsi tara;d) arestarea preventiva.(2) Scopul masurilor preventive poate fi realizat şi prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.(3) Măsura prevăzută în alin. 1 lit. a) poate fi luata de organul de cercetare penala sau de procuror.(4) Masurile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c) se pot lua de procuror sau de judecator, în cursul urmaririi penale, şi de instanţa de judecată, în cursul judecatii.(5) Măsura prevăzută în alin. 1 lit. d) poate fi luata de judecator.(6) Măsura arestarii preventive nu poate fi dispusa în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii.(7) Liberarea provizorie se dispune de instanţa de judecată.(8) Alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.––––Art. 136 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5) al art. 136 a fost modificat de articolul 1 punctul 7 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (4) al art. 136 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Cuprinsul actului prin care se ia măsura preventiva + 
Articolul 137(1) Actul prin care se ia măsura preventiva trebuie să arate fapta care face obiectul invinuirii sau inculparii, textul de lege în care aceasta se încadrează şi pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea savarsita.(2) În cazul retinerii şi arestarii preventive, actul prin care se iau aceste măsuri trebuie să indice cazul prevăzut în art. 148, precum şi temeiurile concrete din care rezultă existenta acestuia.(3) În cazul obligarii de a nu părăsi localitatea sau tara, actul prin care se ia această măsură trebuie să indice temeiurile concrete care au determinat luarea masurii.––––-Art. 137 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Aducerea la cunoştinţa a motivelor luării masurilor preventive şi a invinuirii + 
Articolul 137^1(1) Persoanei reţinute sau arestate i se aduc de îndată la cunoştinţa, în limba pe care o înţelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, în cel mai scurt termen. Invinuirea se aduce la cunoştinţa numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.(2) Când se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, judecatorul incunostinteaza despre măsura luata, în termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o altă persoană pe care o desemneaza invinuitul sau inculpatul, consemnandu-se aceasta într-un proces-verbal.(3) Cel retinut poate să ceara să fie incunostintat despre măsura luata un membru de familie sau una dintre persoanele aratate în alin. 2. Atât cererea celui retinut, cat şi incunostintarea se consemneaza într-un proces-verbal. În mod excepţional, dacă organul de cercetare penala apreciaza ca acest lucru ar afecta urmarirea penala, îl informeaza pe procuror, care va decide cu privire la instiintarea solicitata de retinut.––––Alin. (2) al art. 137^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 137^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 137^1 a fost modificat de articolul 1 punctul 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (1) al art. 137^1 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Sesizarea procurorului pentru luarea unor măsuri preventive + 
Articolul 138(1) Dacă organul de cercetare penala considera ca este cazul să se ia una dintre masurile prevăzute în art. 136 alin. 1 lit. b)-d), inainteaza în acest sens un referat motivat procurorului.(2) În cazul masurilor prevăzute în art. 136 alin. 1 lit. b) şi c), procurorul este obligat să se pronunte în termen de 24 de ore.(3) În cazul masurii prevăzute în art. 136 alin. 1 lit. d), procurorul, dacă apreciaza ca sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege, procedeaza, după caz, potrivit art. 146 sau 149^1.––––Art. 138 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Inlocuirea sau revocarea masurilor preventive + 
Articolul 139(1) Măsura preventiva luata se inlocuieste cu alta măsura preventiva, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.(2) Când măsura preventiva a fost luata cu incalcarea prevederilor legale sau nu mai exista vreun temei care să justifice menţinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, dispunandu-se, în cazul retinerii şi arestarii preventive, punerea în libertate a invinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu este arestat în alta cauza.(3) În cazul în care măsura preventiva a fost luata, în cursul urmaririi penale, de instanţa sau de procuror, organul de cercetare penala are obligaţia sa-l informeze de îndată pe procuror despre schimbarea sau încetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive.(3^1) Când măsura preventiva a fost luata, în cursul urmaririi penale, de procuror sau de instanţa, procurorul, dacă apreciaza ca informaţiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, după caz, sesizeaza instanţa.(3^2) Procurorul este obligat sa sesizeze şi din oficiu instanţa, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de către aceasta, când constata el insusi că nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii.(3^3) Abrogat.(3^4) Abrogat.(3^5) Măsura arestarii preventive poate fi inlocuita cu una dintre masurile prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. b) şi c).(4) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică chiar dacă organul judiciar urmeaza să-şi decline competenţa.––––Alin. (3) al art. 139 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3^1)-(3^5) ale art. 139 au fost introduse de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3^4) al art. 139 a fost modificat de articolul 1 punctul 9 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) al art. 139 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3^3) al art. 139 a fost abrogat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3^4) al art. 139 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Tratamentul medical sub paza permanenta + 
Articolul 139^1În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata în reteaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta în reteaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei măsuri sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmaririi penale, sau instanţei de judecată, în cursul judecatii.––––-Art. 139^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Încetarea de drept a masurilor preventive + 
Articolul 140(1) Masurile preventive inceteaza de drept:a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la expirarea termenului prevăzut în art. 160 b alin. 1, dacă instanţa nu a procedat la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestarii preventive în acest termen;b) în caz de scoatere de sub urmărire, de incetare a urmarii penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.(2) Măsura arestarii preventive inceteaza de drept şi atunci când, înainte de pronuntarea unei hotărâri de condamnare în prima instanţa, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinurii, fără a se putea depăşi, în cursul urmaririi penale, maximele prevăzute în art. 159 alin. 13, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.(3) În cazurile prevăzute la alin. 1 şi 2, instanţa de judecată, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau în urma informării organului de cercetare penală, are obligaţia, potrivit competenţelor prevăzute de lege, să constate încetarea de drept a măsurii preventive trimiţând, în vederea punerii de îndată în libertate a celui reţinut sau arestat, administraţiei locului de deţinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanţă ori un extras cuprinzând următoarele menţiuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului, numărul mandatului de arestare, numărul şi data ordonanţei, ale încheierii sau hotărârii prin care s-a dispus liberarea, precum şi temeiul legal al liberării.––––Alin. (2) şi (3) ale art. 140 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 140 a fost modificat de articolul 1 punctul 10 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Lit. a) a alin. (1) al art. 140 a fost modificata de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 140 a fost modificat de pct. 16 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Plangerea împotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind măsura retinerii + 
Articolul 140^1(1) Împotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat măsura preventiva a retinerii se poate face plangere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penala, iar împotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat această măsură se poate face plangere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 278 alin. 1 şi 2.(2) Procurorul se pronunţă prin ordonanţa înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii.(3) Când considera ca măsura retinerii este ilegala sau nu este justificata, procurorul dispune revocarea ei.––––Art. 140^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Plangerea împotriva ordonantei procurorului privind masurile preventive prevăzute în art. 136 lit. b) şi c) + 
Articolul 140^2(1) Împotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu părăsi localitatea ori a masurii obligarii de a nu părăsi tara, invinuitul sau inculpatul poate face plangere în termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în prima instanţa.(2) Plangerea se va solutiona în camera de consiliu.(3) Citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Neprezentarea acestuia nu împiedica judecarea plangerii.(4) Participarea procurorului la judecarea plangerii este obligatorie.(5) Dosarul va fi inaintat instanţei în termen de 24 de ore, iar plangerea se solutioneaza în termen de 3 zile.(6) Instanţa se pronunţă în aceeasi zi, prin încheiere.(7) Când considera ca măsura preventiva este ilegala sau nu este justificata, instanţa dispune revocarea ei.(8) Plangerea invinuitului sau inculpatului împotriva ordonantei procurorului, prin care s-a dispus luarea masurii preventive, nu este suspensiva de executare.(9) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.––––Art. 140^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Calea de atac împotriva incheierii pronuntate de judecator în cursul urmaririi penale privind masurile preventive + 
Articolul 140^3(1) Împotriva incheierii prin care judecatorul dispune, în timpul urmaririi penale, luarea unei măsuri preventive, revocarea, inlocuirea, încetarea de drept sau prelungirea masurii preventive, precum şi împotriva incheierii de respingere a propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul şi procurorul pot face recurs la instanţa superioara în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Incheierea prin care judecatorul respinge, în timpul urmaririi penale, revocarea, inlocuirea sau încetarea de drept a masurii preventive nu este supusă niciunei cai de atac.(2) Abrogat.(3) Invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus în faţa instanţei de recurs şi va fi ascultat în prezenta aparatorului sau. În cazul în care invinuitul sau inculpatul se afla internat în spital şi, din cauza stării sănătăţii, nu poate fi adus în faţa judecatorului sau când, din cauza de forta majoră sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, recursul va fi examinat în lipsa acestuia, dar numai în prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.(4) Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie.(5) Dosarul va fi inaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se solutioneaza în termen de 48 de ore, în cazul arestarii invinuitului, şi în 3 zile, în cazul arestarii inculpatului.(6) Instanţa se pronunţă în aceeasi zi, prin încheiere.(7) Când apreciaza ca măsura preventiva este nelegala sau nu este justificata, instanţa de recurs o revoca, dispunand, în cazul arestarii preventive, punerea de îndată în libertate a invinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu este arestat în alta cauza.(8) Recursul declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus luarea masurii preventive sau prin care s-a constatat încetarea de drept a acestei măsuri nu este suspensiv de executare.(9) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penala în termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.––––Art. 140^3 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 140^3 a fost introdus de de articolul 1 punctul 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) al art. 140^3 a fost abrogat de articolul 1 punctul 12 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (8) al art. 140^3 a fost modificat de articolul 1 punctul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Denumirea marginala a art. 140^3 a fost modificata de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1), (3), (7), (8) şi (9) ale art. 140^3 au fost modificate de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Calea de atac împotriva incheierii pronuntate de instanţa în cursul judecatii privind masurile preventive + 
Articolul 141(1) Incheierea data în prima instanţa şi în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, inlocuirea sau încetarea de drept a masurii preventive, precum şi împotriva incheierii prin care se dispune menţinerea arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Incheierea prin care prima instanţa sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive nu este supusă niciunei cai de atac.(2) Dosarul va fi inaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judeca în 3 zile. Instanţa de recurs va restitui dosarul primei instante în termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.(3) Recursul declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care s-a constatat încetarea de drept a arestarii preventive nu este suspensiv de executare.––––Art. 141 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 141 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Tinerea separata a unor categorii de infractori + 
Articolul 142În timpul retinerii şi arestarii, minorii se ţin separat de majori, iar femeile separat de barbati. + 
Secţiunea IIRetinereaCondiţiile retinerii + 
Articolul 143(1) Măsura retinerii poate fi luata de procuror ori de organul de cercetare penala faţă de invinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o faptă prevăzută de legea penala.(2) Organul de cercetare penala este obligat sa îl incunostinteze, de îndată, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii.(3) Procurorul sau organul de cercetare penala va aduce la cunoştinţa invinuitului sau inculpatului ca are dreptul să-şi angajeze aparator. De asemenea, i se aduce la cunoştinţa ca are dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se atenţia ca ceea ce declara poate fi folosit împotriva sa.(4) Măsura retinerii se ia în cazurile prevăzute în art. 148, precum şi în caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevăzute de lege.––––-Alin. (1) al art. 143 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 143 au fost introduse de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 143 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Durata retinerii + 
Articolul 144(1) Măsura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privată de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, prevăzută în art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi functionarea Politiei Române.(1^1) În situaţia în care retinerea se dispune după audierea invinuitului citat de către organul de urmărire penala, termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.(2) În ordonanţa prin care s-a dispus retinerea trebuie să se mentioneze ziua şi ora la care retinerea a inceput, iar în ordonanţa de punere în libertate, ziua şi ora la care retinerea a incetat.(3) Când organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua măsura arestarii preventive, inainteaza procurorului, în primele 10 ore de la retinerea invinuitului, o dată cu incunostintarea la care se referă art. 143 alin. 1, un referat motivat. Procurorul, dacă apreciaza ca sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, procedeaza, inauntrul termenului prevăzut în alin. 1, potrivit art. 146.(4) Când măsura retinerii este luata de procuror, dacă acesta considera ca este necesar a se lua măsura arestarii preventive, procedeaza, în termen de 10 ore de la luarea masurii retinerii, potrivit art. 146.––––-Alin. (1) şi (3) ale art. 144 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 144 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) al art. 144 a fost introdus de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIIObligarea de a nu părăsi localitateaConţinutul masurii + 
Articolul 145(1) Măsura obligarii de a nu părăsi localitatea consta în indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, în cursul urmaririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecatii, de a nu părăsi localitatea în care locuieste, fără incuviintarea organului care a dispus această măsură. Măsura poate fi luata numai dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în art. 143 alin. 1.(1^1) Pe durata masurii obligarii de a nu părăsi localitatea, invinuitul sau inculpatul este obligat să respecte urmatoarele obligaţii:a) să se prezinte la organul de urmărire penala sau, după caz, la instanţa de judecată ori de cate ori este chemat;b) să se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;c) sa nu îşi schimbe locuinta fără incuviintarea organului judiciar care a dispus măsura;d) sa nu detina, sa nu foloseasca şi sa nu poarte nicio categorie de arme.(1^2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe durata masurii obligarii de a nu părăsi localitatea să respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligaţii:a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere*);b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;e) sa nu se afle în locuinta persoanei vatamate;f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea în exercitarea careia a savarsit fapta.(2) În cursul urmaririi penale, durata masurii prevăzute în alin. 1 nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungita în condiţiile legii. Măsura obligarii de a nu părăsi localitatea poate fi prelungita în cursul urmaririi penale, în caz de necesitate şi numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, fiecare prelungire neputand să depăşească 30 de zile. Dispozitiile art. 140^2 se aplică în mod corespunzător. Durata maxima a masurii prevăzute în alin. 1 în cursul urmaririi penale este de un an. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege este detentiunea pe viaţa sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu părăsi localitatea este de 2 ani.(2^1) Copia ordonantei procurorului sau, după caz, a incheierii judecatorului ori a instanţei de judecată se comunică, în aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, secţiei de politie în a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontieră, precum şi altor institutii, în vederea asigurarii respectarii obligaţiilor care îi revin. Organele în drept refuza eliberarea pasaportului sau, după caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.(2^2) În cuprinsul ordonantei sau incheierii sunt menţionate expres oblibaţiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie să le respecte şi se atrage atenţia acestuia ca, în caz de încălcare cu rea-credinta a masurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestarii preventive.(2^3) Dacă pe durata obligarii de a nu părăsi localitatea au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligaţii, fie inlocuirea sau încetarea celor existente, procurorul sau instanţa dispune aceasta prin ordonanţa sau încheiere motivata. Dispozitiile alin. 2^1 şi alin. 2^2 se aplică în mod corespunzător.(3) În caz de încălcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligaţiilor, măsura obligarii de a nu părăsi localitatea va fi inlocuita cu măsura arestarii preventive, în condiţiile prevăzute de lege. Organul de politie desemnat de organul judiciar care a dispus măsura verifica periodic respectarea masurii şi a obligaţiilor de către invinuit sau inculpat, iar în cazul în care constata încălcări ale acestora, sesizeaza de îndată procurorul, în cursul urmaririi penale, sau instanţa, în cursul judecatii.––––-Alin. (1) şi (2) ale art. 145 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2^1) al art. 145 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 145 a fost modificat de articolul 1 punctul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (1) al art. 145 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 145 a fost introdus de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2) şi (2^1) ale art. 145 au fost modificate de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2^2) şi (2^3) ale art. 145 au fost introduse de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 145 a fost modificat de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 145 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alin. (1^2) al art. 145 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alin. (2^1), (2^2) şi (3) ale art. 145 au fost modificate de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.*) Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006, dispozitiile din Codul de procedură penala privind obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere intră în vigoare la 1 iulie 2007. + 
Secţiunea III^1Obligarea de a nu părăsi tara––––-Secţiunea III^1 a cap. I al titlului IV a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Obligarea de a nu părăsi tara + 
Articolul 145^1(1) Măsura obligarii de a nu părăsi tara consta în indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, în cursul urmaririi penale, ori de instanţa de judecată, în cursul judecatii, de a nu părăsi tara fără incuviintarea organului care a dispus această măsură.(2) Dispozitiile art. 145 se aplică în mod corespunzător şi în cazul obligarii de a nu părăsi tara.––––-Art. 145^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 145^1 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IVArestarea preventiva1. Arestarea invinuituluiArestarea invinuitului în cursul urmaririi penale + 
Articolul 146(1) Dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi exista vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, când considera ca arestarea invinuitului este necesară în interesul urmaririi penale, numai după ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, întocmeşte propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului.(2) Dosarul, împreună cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, întocmită de procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.(3) La prezentarea dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua şi ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, până la expirarea celor 24 de ore de retinere, în cazul în care invinuitul este retinut. Ziua şi ora se comunică atât aparatorului ales sau numit din oficiu, cat şi procurorului, acesta din urma fiind obligat să asigure prezenta în faţa judecatorului a invinuitului retinut.(4) Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza în camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.(5) Invinuitul este adus în faţa judecatorului şi va fi asistat de aparator.(6) Dispozitiile art. 149^1 alin. 6 şi ale art. 150 se aplică în mod corespunzător.(7) Participarea procurorului este obligatorie.(8) După ascultarea invinuitului, judecatorul, de îndată, admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin încheiere motivata.(9) Dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecatorul dispune, prin încheiere motivata, arestarea preventiva a invinuitului pe o durată ce nu poate depăşi 10 zile.(10) Totodata, judecatorul, admitand propunerea, emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde în mod corespunzător menţiunile aratate în art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) şi j), precum şi numele şi prenumele invinuitului şi durata pentru care este dispusa arestarea preventiva a acestuia.(11) Dispozitiile art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.(11^1) În caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege, judecatorul poate dispune măsura obligarii de a nu părăsi localitatea sau aceea de a nu părăsi tara.(12) Împotriva incheierii se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.––––-Art. 146 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 146 a fost modificat de articolul 1 punctul 15 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (1), (2) şi (9) ale art. 146 au fost modificate de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (11^1) al art. 146 a fost introdus de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Arestarea invinuitului la instanţa de judecată + 
Articolul 147Instanţa de judecată, în situaţiile aratate în partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea invinuitului în cazurile şi condiţiile prevăzute în art. 146. Când s-a dispus arestarea, preşedintele completului de judecată emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de îndată procurorului împreună cu mandatul de arestare.2. Arestarea inculpatuluiCondiţiile şi cazurile în care se dispune arestarea inculpatului + 
Articolul 148(1) Măsura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau să se sustraga în orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;a^1) inculpatul a încălcat, cu rea-credinta, măsura obligarii de a nu părăsi localitatea sau tara ori oblibaţiile care îi revin pe durata acestor măsuri;b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca în mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;c) exista date ca inculpatul pregăteşte savarsirea unei noi infractiuni;d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o înţelegere frauduloasa cu aceasta;f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viaţa sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani şi exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publică.(2) În cazurile prevăzute în alin. 1 lit. a)-e), măsura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai dacă pedeapsa prevăzută de lege este detentiunea pe viaţa sau inchisoarea mai mare de 4 ani.––––-Lit. b) şi e) ale alin. (1) al art. 148 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. g) a alin. (1) al art. 148 a fost abrogata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. h) a alin. (1) al art. 148 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. i) a alin. (1) al art. 148 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 148 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 148 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. a^1) a alin. (1) al art. 148 a fost introdusa de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Durata arestarii inculpatului + 
Articolul 149(1) Durata arestarii inculpatului în cursul urmaririi penale nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungita în condiţiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusa după ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusa în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.(2) Când o cauza este trecuta pentru continuarea urmarii penale de la un organ de urmărire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramine valabil. Durata arestarii se calculeaza potrivit dispoziţiilor alineatului precedent.(3) Abrogat.––––Alin. (1) al art. 149 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 149 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 149 a fost modificat de articolul 1 punctul 16 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Arestarea inculpatului în cursul urmaririi penale + 
Articolul 149^1(1) Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi exista vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când considera ca în interesul urmaririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, întocmeşte propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.(2) Dosarul, împreună cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectueaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.(3) Cu ocazia prezentarii dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua şi ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, până la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este retinut, până la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua şi ora se comunică atât aparatorului ales sau numit din oficiu cat şi procurorului, acesta din urma fiind obligat să asigure prezenta în faţa judecatorului a inculpatului arestat sau retinut.(4) Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza în camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.(5) Inculpatul este adus în faţa judecatorului şi va fi asistat de aparator.(6) În cazul în care inculpatul se afla în stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stării sănătăţii ori din cauza de forta majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata în lipsa inculpatului, în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii.(7) Dispozitiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.(8) Participarea procurorului este obligatorie.(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin încheiere motivata.(10) Dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecatorul dispune, prin încheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas după scaderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestarii invinuitului.(12) Dispozitiile art. 146 alin. 10 şi 11^1 şi ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.(13) Împotriva incheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care procurorul pune în miscare actiunea penala înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.––––Art. 149^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 149^1 a fost modificat de de articolul 1 punctul 17 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (1), (2), (10) şi (12) ale art. 149^1 au fost modificate de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Ascultarea inculpatului + 
Articolul 150(1) Măsura arestarii inculpatului poate fi luata numai după ascultarea acestuia de către procuror şi de către judecator, afară de cazul când inculpatul este disparut, se afla în strainatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecata ori se afla în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149^1 alin. 6.(2) În cazul în care inculpatul este disparut, se afla în strainatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecata, când mandatul a fost emis fără ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat.––––Art. 150 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 150 a fost modificat de de articolul 1 punctul 18 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Conţinutul mandatului de arestare + 
Articolul 151(1) După intocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de la prima instanţa sau, după caz, preşedintele completului de la instanţa de recurs emite de îndată mandatul de arestare preventiva.(2) Dacă prin aceeasi hotărâre s-a dispus arestarea mai multor inculpaţi, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.(3) În mandatul de arestare trebuie să se arate:a) instanţa care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;b) data şi locul emiterii;c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevăzute în art. 70, şi codul numeric personal;e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii şi denumirea infractiunii;f) incadrarea juridica a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege;g) temeiurile concrete care determina arestarea;h) ordinul de a fi arestat inculpatul;i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;j) semnatura judecatorului.–––-Art. 151 a fost modificat de de articolul 1 punctul 19 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (1) al art. 151 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Executarea mandatului + 
Articolul 152(1) Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar îl trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere o dată cu arestatul.(2) Când măsura arestarii a fost dispusa în lipsa inculpatului potrivit art. 150, mandatul emis se inainteaza în dublu exemplar organului de politie, pentru executare.(3) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate în mandat, careia îi preda un exemplar al mandatului şi o conduce la judecatorul care a emis mandatul.(3^1) În vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără invoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fără invoirea reprezentantului legal al acesteia.(4) Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar dacă acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de îndată termen de judecată.––––Alin. (4) al art. 152 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 152 a fost modificat de de articolul 1 punctul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (3^1) al art. 152 a fost introdus de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Obiectii în ceea ce priveste identitatea + 
Articolul 153(1) Dacă cel arestat ridica obiectii în contra executarii mandatului numai în ceea ce priveste identitatea, este condus în faţa instanţei locului unde a fost gasit, care, dacă este necesar, cere relatii judecatorului care a emis mandatul.(2) Până la rezolvarea obiectiilor, instanţa, dacă apreciaza că nu exista pericol de disparitie, dispune punerea în libertate a persoanei împotriva careia s-a executat mandatul.(3) Dacă instanţa constata ca persoana adusa nu este cea aratata în mandat, o pune imediat în libertate, iar dacă constata ca obiectiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului, procedandu-se potrivit art. 152 alin. 3.(4) În cazurile prevăzute în alin. 1-3, instanţa dispune prin încheiere, ce se trimite şi judecatorului care a emis mandatul.––––Art. 153 a fost modificat de de articolul 1 punctul 21 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Negasirea persoanei menţionate în mandat + 
Articolul 154Când persoana mentionata în mandat nu a fost gasita, organul insarcinat cu executarea incheie un proces-verbal prin care constata aceasta şi instiinteaza organul judiciar care a emis mandatul, precum şi organele competente pentru darea în urmărire şi în consemn la punctele de trecere a frontierei.–––––Art. 154 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Prelungirea duratei arestarii în cursul urmaririi penale + 
Articolul 155(1) Arestarea inculpatului dispusa de instanţa poate fi prelungita, în cursul urmaririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.(2) În cazul prevăzut în alin. 1, prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanţa careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în fond sau de instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevăzute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.––––Art. 155 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 155 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 10 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 11 iulie 2003.Alin. (2) al art. 155 a fost modificat de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Propunerea pentru prelungirea arestarii dispuse în cursul urmaririi penale + 
Articolul 156(1) Prelungirea duratei arestarii preventive prevăzute în art. 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, după caz, efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.(2) În cazul în care procurorul supraveghează urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de către organul de cercetare penala, în vederea formulării propunerii de prelungire, cu cel puţin 8 zile înainte de expirarea duratei arestarii preventive.(3) Dacă arestarea a fost dispusa de o instanţa inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instanţei competente.(4) Abrogat.(5) Când în aceeasi cauza se gasesc mai mulţi inculpaţi arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanţa pentru unul dintre inculpaţi va sesiza, totodata, instanţa şi cu privire la ceilalti inculpaţi.––––Art. 156 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (2) ale art. 156 au fost modificate de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 156 a fost abrogat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Articolul 157Abrogat. + 
Articolul 158Abrogat.Procedura prelungirii arestarii preventive dispuse în cursul urmaririi penale + 
Articolul 159(1) Dosarul cauzei va fi depus la instanţa, împreună cu propunerea de prelungire a arestarii preventive, întocmită de procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestarii preventive, şi va putea fi consultat de aparator.(2) Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza în camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.(3) Inculpatul este adus în faţa judecatorului şi va fi asistat de aparator.(4) În cazul în care inculpatul arestat se afla internat în spital şi din cauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecatorului sau când, din cauza de forta majoră sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata în lipsa inculpatului, dar numai în prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.(5) Participarea procurorului este obligatorie.(6) În cazul în care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depăşi 30 de zile.(7) Judecatorul solutioneaza propunerea şi se pronunţă asupra prelungirii arestarii preventive, în termen de 24 de ore de la primirea dosarului, şi comunică incheierea celor lipsa de la judecata în acelasi termen.(8) Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza înainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.(9) Recursul, declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive, nu este suspensiv de executare.(10) Dispozitiile art. 140^3 alin. 3-7 şi 9 se aplică în mod corespunzător la judecarea recursului.(11) Măsura dispusa de judecator se comunică administraţiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunoştinţa inculpatului.(12) Dacă incheierea judecatorului de la prima instanţa nu este atacata cu recurs, instanţa este obligata sa restituie dosarul organului de urmărire penala în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.(13) Judecatorul poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputand depăşi 30 de zile. Dispozitiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător. Durata totala a arestarii preventive în cursul urmaririi penale nu poate depăşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.––––Art. 159 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 159 a fost modificat de de articolul 1 punctul 22 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (13) al art. 159 a fost modificat de de articolul 1 punctul 23 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Denumirea marginala a art. 159 a fost modificata de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1), (3), (4), (6)-(12) ale art. 159 au fost modificate de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Menţinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului + 
Articolul 160(1) Când procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea în judecata a inculpatului aflat în stare de arest, dosarul se inainteaza instanţei competente cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea mandatului de arestare sau, după caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii.(2) Instanţa, în camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 300^1.––––Art. 160 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 160 a fost modificat de de articolul 1 punctul 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Arestarea inculpatului în cursul judecatii + 
Articolul 160^a(1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa în cursul judecatii, prin încheiere motivata, dacă sunt intrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi exista vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148.(2) Incheierea poate fi atacata separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judeca în 3 zile. Recursul declarat împotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.(3) Dispozitiile art. 151 se aplică şi în cazul arestarii inculpatului în cursul judecatii.(4) Faţa de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeasi cauza, în cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.––––Art. 160^a a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 160^a a fost modificat de de articolul 1 punctul 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (4) al art. 160^a a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 756 din 29 octombrie 2003.Verificări privind arestarea inculpatului în cursul judecatii + 
Articolul 160^b(1) În cursul judecatii, instanţa verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestarii preventive.(2) Dacă instanţa constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivata, revocarea arestarii preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.(3) Când instanţa constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivata, menţinerea arestarii preventive.(4) Incheierea poate fi atacata cu recurs, prevederile art. 160^a alin. 2 aplicandu-se în mod corespunzător.––––-Art. 160^b a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 160^b a fost modificat de de articolul 1 punctul 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) al art. 160^b a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Prelungirea arestarii în cursul judecatii + 
Articolul 160^cAbrogat.––––Art. 160^c a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 160^c a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 10 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 11 iulie 2003.Art. 160^c a fost abrogat de articolul 1 punctul 25 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Arestarea şi prelungirea arestarii inculpatului condamnat de instanţa de fond + 
Articolul 160^dAbrogat.––––Art. 160^d a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 160^d a fost abrogat de articolul 1 punctul 26 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003. + 
Secţiunea IV^1Dispozitii speciale pentru minori––––Secţiunea IV^1 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Dispozitii generale + 
Articolul 160^e(1) Retinerea şi arestarea preventiva a minorului se fac potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunile I, II şi IV, cu derogarile şi completările din prezenta secţiune.(2) La stabilirea dispoziţiilor aplicabile cu privire la măsura retinerii şi arestarii preventive se are în vedere vârsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra luării, prelungirii sau mentinerii masurii preventive.––––Art. 160^e a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 160^e a fost modificat de articolul 1 punctul 27 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) al art. 160^e a fost introdus de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Drepturile proprii şi regimul special pentru minori + 
Articolul 160^f(1) Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru detinutii preventiv ce au depasit 18 ani, drepturi proprii şi un regim special de detentie preventiva, în raport cu particularitatile varstei lor, astfel încât masurile privative de libertate, luate faţă de minori în scopul bunei desfăşurări a procesului penal ori al impiedicarii sustragerii lor de la urmarirea penala, judecata ori de la executarea pedepsei, sa nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorului.(2) Invinuitilor sau inculpatilor minori, retinuti ori arestati preventiv, li se asigura în toate cazurile asistenţa juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate sa ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu dacă minorul nu şi-a ales unul şi pentru ca acesta să poată lua contact direct cu minorul arestat şi sa comunice cu el.(3) Atunci când se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori inculpat minor se incunostinteaza despre aceasta imediat, în cazul retinerii, şi în termen de 24 de ore, în cazul arestarii, parintii, tutorele, persoana în ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar în caz de arestare, şi serviciul de reintegrare sociala a infractorilor şi de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lângă instanţa careia i-ar reveni sa judece în prima instanţa cauza, consemnandu-se aceasta într-un proces-verbal.(4) În timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se ţin separat de majori, în locuri anume destinate minorilor arestati preventiv.(5) Respectarea drepturilor şi a regimului special prevăzute de lege pentru minorii retinuti sau arestati preventiv este asigurata prin controlul unui judecator anume desemnat de preşedintele instanţei, prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de către procuror, precum şi prin controlul altor organisme abilitate de lege sa viziteze detinutii preventiv.––––-Art. 160^f a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Retinerea minorului la dispoziţia organului de cercetare penala sau a procurorului + 
Articolul 160^g(1) În mod cu totul excepţional, minorul între 14 şi 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la dispoziţia procurorului sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea şi sub controlul procurorului, pentru o durată ce nu poate depăşi 10 ore, dacă exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viaţa sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.(2) Retinerea poate fi prelungita numai dacă se impune, prin ordonanţa motivata, de procuror, pentru o durată de cel mult 10 ore.––––-Art. 160^g a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Arestarea preventiva a minorului + 
Articolul 160^h(1) Minorul între 14 şi 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viaţa sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare şi o alta măsura preventiva nu este suficienta.(2) Durata arestarii inculpatului minor între 14 şi 16 ani este, în cursul urmaririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalităţii şi temeiniciei arestarii preventive se efectueaza în cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei măsuri în cursul urmaririi penale sau menţinerea ei în cursul judecatii nu poate fi dispusa decat în mod excepţional. Arestarea preventiva a minorului în cursul urmaririi penale nu poate să depăşească, în total, un termen rezonabil şi nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depăşi 15 zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege este detentiunea pe viaţa sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor între 14 şi 16 ani în cursul urmaririi penale poate fi prelungita până la 180 de zile.(3) Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv în cursul urmaririi penale pe o durată de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungita în cursul urmaririi penale, de fiecare data cu 20 de zile. Arestarea preventiva a inculpatului minor în cursul urmaririi penale nu poate să depăşească, în total, un termen rezonabil şi nu mai mult de 90 de zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevăzută de lege este detentiunea pe viaţa sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor în cursul urmaririi penale poate fi prelungita până la 180 de zile. Verificarea legalităţii şi temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.(4) Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.––––-Art. 160^h a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) şi (3) ale art. 160^h au fost modificate de articolul 1 punctul 28 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003. + 
Secţiunea VLiberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cautiuneModalitatile liberarii provizorii + 
Articolul 160^1În tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.––––-Art. 160^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.1. Liberarea provizorie sub control judiciarCondiţiile liberarii + 
Articolul 160^2(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor savarsite din culpa, precum şi în cazul infracţiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depăşeşte 18 ani.(2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care exista date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor părţi, martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.(3) Pe timpul liberarii provizorii invinuitul sau inculpatul este obligat să respecte urmatoarele obligaţii:a) sa nu depăşească limita teritoriala fixata decat în condiţiile stabilite de instanţa;b) să se prezinte la organul de urmărire penala sau, după caz, la instanţa de judecată ori de cate ori este chemat;c) să se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanţa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;d) sa nu îşi schimbe locuinta fără incuviintarea instanţei care a dispus măsura;e) sa nu detina, sa nu foloseasca şi sa nu poarte nicio categorie de arme.(3^1) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberarii provizorii să respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligaţii:a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere*);b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanţa, şi sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;e) sa nu se afle în locuinta persoanei vatamate;f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea în exercitarea careia a savarsit fapta.(3^2) În cuprinsul incheierii sunt menţionate expres oblibaţiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie să le respecte şi se atrage atenţia acestuia ca, în caz de încălcare cu rea-credinta a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestarii preventive.(4) Dispozitiile art. 145 alin. 2^1 se aplică în mod corespunzător.––––-Alin. (1) şi (2) ale art. 160^2 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (2) ale art. 160^2 au fost modificate de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. b) a alin. (3) al art. 160^2 a fost modificata de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. h) a alin. (3) al art. 160^2 a fost introdusa de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 160^2 a fost introdus de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 160^2 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alin. (3^1) şi (3^2) ale art. 160^2 au fost introduse de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.*) Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006, dispozitiile din Codul de procedură penala privind obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere intră în vigoare la 1 iulie 2007.Organul care dispune liberarea provizorie + 
Articolul 160^2aLiberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atât în cursul urmaririi penale, cat şi în cursul judecatii, de instanţa de judecată.––––-Art. 160^2a a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Organul care efectueaza controlul respectarii obligaţiilor + 
Articolul 160^2bControlul modului în care invinuitul sau inculpatul respecta oblibaţiile stabilite de instanţa revine judecatorului delegat cu executarea, precum şi procurorului şi organului de politie.––––-Art. 160^2b a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Modificarea sau ridicarea controlului judiciar + 
Articolul 160^3Controlul judiciar instituit de instanţa poate fi oricand modificat sau ridicat de aceasta, în total sau în parte, pentru motive temeinice.––––-Art. 160^3 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.2. Liberarea provizorie pe cautiuneCondiţiile liberarii + 
Articolul 160^4(1) Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanţa de judecată, atât în cursul urmaririi penale, cat şi al judecatii, la cerere, când s-a depus cautiunea şi sunt indeplinite condiţiile prevăzute în art. 160^2 alin. 1 şi 2.(2) Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat să respecte oblibaţiile care îi revin potrivit art. 160^2 alin. 3 şi 3^1. Dispozitiile art. 160^2 alin. 3^2 se aplică în mod corespunzător.(3) Dispozitiile art. 160^2 alin. 4 se aplică în mod corespunzător.––––-Art. 160^4 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.Art. 160^4 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 160^4 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 160^4 a fost introdus de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2) al art. 160^4 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Cautiunea + 
Articolul 160^5(1) Cautiunea garanteaza respectarea de către invinuit sau inculpat a obligaţiilor care îi revin în timpul liberarii provizorii.(2) Cuantumul cautiunii este de cel puţin 1.000 lei şi consemnarea să se poate face fie prin depunerea sumei de bani stabilita de către instanţa, fie prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispoziţia instanţei care a stabilit cautiunea.(3) Consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului şi la dispoziţia instanţei care a stabilit cuantumul cautiunii.(4) Cautiunea se restituie când:a) se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevăzut în art. 160^10 alin. 1 lit. a);b) se constata de instanţa, prin încheiere, că nu mai exista temeiurile care au justificat măsura arestarii preventive;c) se dispune scoaterea de sub urmărire penala, încetarea urmaririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal;d) se pronunţă pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea condiţionată a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executarea la locul de muncă;e) se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii;f) cererea de liberare provizorie a fost respinsa potrivit art. 160^8a alin. 6.(5) Cautiunea nu se restituie, în cazul prevăzut la lit. e), când liberarea provizorie s-a revocat potrivit dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b). Cautiunea se face venit la bugetul de stat, la raminerea definitivă a hotărârii de condamnare.(6) În cazurile prevăzute la lit. b)-e) se dispune şi încetarea stării de liberare provizorie.––––Alin. (2) al art. 160^5 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.Alin. (1), (3) şi lit. b) a alin. (4) ale art. 160^5 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. f) a alin. (4) al art. 160^5 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (2) ale art. 160^5 au fost modificate de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.3. Dispozitii comuneCererea de liberare provizorie şi organul competent sa o rezolve + 
Articolul 160^6(1) Cererea de liberare provizorie poate fi facuta, atât în cursul urmaririi penale, cat şi în cursul judecatii, de către invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale acestuia.(2) Cererea trebuie să cuprindă numele, prenumele, domiciliul şi calitatea persoanei care o face, precum şi menţiunea cunoasterii dispoziţiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii.(3) În cazul liberarii provizorii pe cautiune, cererea trebuie să cuprindă şi obligaţia depunerii cautiunii şi menţiunea cunoasterii dispoziţiilor legii privind cazurile de nerestituire a cautiunii.(4) Rezolvarea cererii, în cursul urmaririi penale, revine instanţei careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în fond, iar în cursul judecatii, instanţei sesizate cu judecarea cauzei.(4^1) În cursul urmăririi penale, cererea de liberare provizorie se soluţionează de un singur judecător, indiferent de natura cauzei.(5) Cererea depusa la organul de cercetare penala, la procuror ori la administratia locului de detinere se inainteaza, în termen de 24 de ore, instanţei competente.––––Alin. (1) al art. 160^6 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.Alin. (2) al art. 160^6 a fost abrogat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.Art. 160^6 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4^1) al art. 160^6 a fost introdus de pct. 17 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Masurile premergatoare examinarii cererii + 
Articolul 160^7(1) Instanţa verifica dacă cererea de liberare provizorie cuprinde menţiunile prevăzute în art. 160^6 alin. 2 şi 3 şi, dacă este cazul, ia măsuri pentru completarea acesteia.(2) Când cererea este facuta de o altă persoană decat invinuitul sau inculpatul, din cele aratate în art. 160^6 alin. 1, instanţa îl intreaba pe invinuit sau pe inculpat dacă îşi insuseste cererea, iar declaratia acestuia se consemneaza pe cerere.––––Art. 160^7 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Teza finala a alin. (1) al art. 106^7 a fost abrogata de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Examinarea şi admiterea în principiu a cererii + 
Articolul 160^8(1) Instanţa examineaza, de urgenta, cererea, verificand dacă sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia.(2) În cazul cererii de liberare pe cautiune, dacă instanţa constata ca sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege, stabileste cuantumul cautiunii şi termenul în care cautiunea trebuie depusa, incunostintand despre aceasta persoana care a facut cererea. După depunerea dovezii de consemnare a cautiunii, instanţa admite în principiu cererea şi fixeaza termenul pentru solutionarea ei.(3) Dacă nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege şi dovada de consemnare a cautiunii nu a fost depusa, cererea se respinge.––––Art. 160^8 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Solutionarea cererii + 
Articolul 160^8a(1) Solutionarea cererii se face după ascultarea invinuitului sau a inculpatului, a concluziilor aparatorului, precum şi ale procurorului.(2) În cazul în care se constată că sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege şi cererea este intemeiata, instanţa admite cererea şi dispune punerea în libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului.(3) Instanţa, în cazul admiterii cererii de liberare provizorie, stabileste şi oblibaţiile ce urmeaza a fi respectate de invinuit sau inculpat.(4) Copia dispozitivului incheierii rămase definitive ori un extras al acesteia se trimite administraţiei locului de detinere şi organului de politie în a cărui circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul. Persoanele interesate se incunostinteaza.(5) Administratia locului de detinere este obligata sa ia măsuri pentru punerea de îndată în libertate a invinuitului sau inculpatului.(6) În cazul în care nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege, când cererea este neintemeiata sau când aceasta a fost facuta de către o altă persoană şi nu a fost insusita de invinuit sau de inculpat, instanţa respinge cererea.––––Art. 160^8a a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Recursul împotriva incheierilor privind liberarea provizorie + 
Articolul 160^9(1) Împotriva incheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie se poate face recurs de către invinuit sau inculpat ori de către procuror, la instanţa superioara.(2) Termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.(3) Dosarul va fi inaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore.(4) Recursul se judeca în termen de doua zile.(5) Abrogat.(6) Invinuitul sau inculpatul este adus la judecarea recursului. Participarea procurorului este obligatorie.(7) Instanţa se pronunţă în aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului.(8) Recursul împotriva incheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de executare.(9) Dosarul se restituie în termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.(10) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi în cazul modificarii sau ridicarii controlului judiciar.––––-Art. 160^9 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5) al art. 160^9 a fost abrogat de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Revocarea liberarii + 
Articolul 160^10(1) Liberarea provizorie poate fi revocata dacă:a) se descopera fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie şi care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;b) invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, oblibaţiile ce-i revin potrivit art. 160^2 alin. 3 şi 3^1 şi art. 160^4 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.(2) Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanţa, prin încheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune şi în lipsa invinuitului sau inculpatului, când acesta, fără motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.(3) În caz de revocare a liberarii provizorii, instanţa dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului şi emite un nou mandat de arestare.(4) Împotriva incheierii instanţei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs.(5) Dispozitiile art. 160^9 se aplică în mod corespunzător.–––––Art. 160^10 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. b) a alin. (1) al art. 160^10 a fost modificata de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006. + 
Capitolul IIALTE MASURI PROCESUALE + 
Secţiunea ILuarea masurilor de ocrotire şi de siguranţăMasurile de ocrotire în caz de retinere sau de arestare preventiva + 
Articolul 161Când măsura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata faţă de un invinuit sau inculpat în a cărui ocrotire se afla un minor, o persoană pusa sub interdictie, o persoană careia i s-a instituit curatela, ori o persoană care datorita virstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie să fie instiintata autoritatea competentă în vederea luării masurilor de ocrotire. Obligaţia de incunostintare revine organului judiciar care a luat măsura retinerii ori a arestarii preventive.Luarea masurilor de siguranţă + 
Articolul 162(1) Dacă procurorul care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala constata, în cursul urmaririi penale, ca invinuitul sau inculpatul se afla în vreuna dintre situaţiile aratate în art. 113 sau 114 din Codul penal, sesizeaza instanţa care, dacă este cazul, dispune luarea, în mod provizoriu, a masurii de siguranţă corespunzătoare. În cursul urmaririi penale, măsura de siguranţă poate fi dispusa pe o durată ce nu poate depăşi 180 de zile. În cursul judecatii, măsura de siguranţă corespunzătoare este dispusa, de asemenea, în mod provizoriu de instanţa de judecată.(1^1) Instanţa dispune luarea masurilor de siguranţă prevăzute în alin. 1 numai după ascultarea invinuitului ori inculpatului şi în prezenta aparatorului şi a procurorului.(2) Instanţa ia măsuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii şi, totodata, sesizeaza comisia medicală competenţa sa avizeze internarea bolnavilor mintali şi a toxicomanilor periculosi.(3) Măsura internarii provizorii dureaza până la confirmarea acesteia de către instanţa de judecată.(4) Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale, care trebuie comunicat instanţei în termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. Nerespectarea acestui termen constituie abatere judiciara şi se sancţionează conform art. 198 alin. 3.(5) În cazul în care s-a dispus internarea medicală, se vor lua şi masurile prevăzute în art. 161.(6) Hotărârea instanţei de judecată prin care s-a confirmat măsura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.––––Alin. (1) al art. 162 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) al art. 162 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 162 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (4) ale art. 162 au fost modificate de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIMasurile asiguratorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare savirsirii infractiuniiMasurile asiguratorii + 
Articolul 163(1) Masurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum şi pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.(2) Masurile asiguratorii în vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenta valorii probabile a pagubei.(3) Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.(4) Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, precum şi cele exceptate de lege.(5) Masurile asiguratorii în vederea repararii pagubei se pot lua la cererea părţii civile sau din oficiu.(6) Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie:a) abrogata;b) în cazul în care cel vatamat este o persoană lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restrinsa.––––Alin. (1) al art. 163 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) a alin. (6) al art. 163 a fost abrogata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 163 a fost modificat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.––––A se vedea şi DECIZIA nr. 191 din 12 octombrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 16 decembrie 2000.Organele care aduc la indeplinire masurile asiguratorii + 
Articolul 164(1) Ordonanţa de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de către organul de urmărire penala care a luat măsura.(2) Incheierea instanţei judecătorești prin care s-a dispus luarea masurii asiguratorii se aduce la indeplinire prin executorul judecătoresc.(3) Masurile asiguratorii dispuse de procuror sau de instanţa de judecată pot fi aduse la indeplinire şi prin organele proprii de executare ale unităţii pagubite, în cazul în care aceasta este una dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal.(4) În cazurile în care urmarirea penala se efectueaza de către procuror, acesta poate dispune ca măsura asiguratorie luata să fie adusa la indeplinire de către secretarul parchetului.––––Alin. (3) al art. 164 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Procedura sechestrului + 
Articolul 165(1) Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice şi sa evalueze bunurile sechestrate, putind recurge în caz de necesitate şi la experti.(2) Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre pretioase, mijloacele de plată straine, titlurile de valoare interne, obiectele de arta şi de muzeu, colectiile de valoare, precum şi sumele de bani care fac obiectul sechestrului, vor fi ridicate în mod obligatoriu.(3) Bunurile perisabile se predau unităţilor comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit profilului activităţii, care sunt obligate să le primeasca şi să le valorifice de îndată.(4) Metalele sau pietrele pretioase ori obiectele confectionate cu acestea şi mijloacele de plată straine se depun la cea mai apropiata institutie bancara competenţa.(5) Titlurile de valoare interne, obiectele de arta sau de muzeu şi colectiile de valoare se predau spre pastrare instituţiilor de specialitate.(6) Obiectele prevăzute în alin. 4 şi 5 se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmaririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai tirziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmaririi penale.(7) Obiectele sechestrate se păstrează până la ridicarea sechestrului.(8) Sumele de bani rezultate din valorificarea facuta potrivit alin. 3 şi 7, precum şi sumele de bani ridicate potrivit alin. 2, se consemneaza, după caz, pe numele invinuitului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului care a dispus instituirea sechestrului, caruia i se preda recipisa de consemnare a sumei, în termen de cel mult trei zile de la ridicarea banilor ori de la valorificarea bunurilor.(9) Dacă exista pericol de instrainare, celelalte bunuri mobile sechestrate vor fi puse sub sigiliu sau ridicate, putindu-se numi un custode.––––Alin. (7) al art. 165 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Procesul-verbal de sechestru şi inscripţia ipotecara + 
Articolul 166(1) Organul care aplica sechestru incheie proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 165, descriind amanuntit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arata bunurile exceptate de lege de la urmărire, gasite la persoana careia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemneaza obiectiile părţilor sau ale altor persoane interesate.(1^1) În procesul-verbal prevăzut la alin. 1 se menţionează şi faptul că părţile au fost încunoştinţate că:a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 168^1 alin. 1;b) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământul proprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 168^1 alin. 2.––––Alin. (1^1) al art. 166 a fost introdus de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012.(2) Un exemplar de pe procesul-verbal se lasă persoanei careia i s-a aplicat sechestrul, iar în lipsa, celor cu care locuieste, administratorului, portarului, ori celui care în mod obisnuit îl inlocuieste sau unui vecin. În cazul când parte din bunuri ori totalitatea lor au fost predate unui custode, se lasă acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se inainteaza şi organului care a dispus luarea masurii asiguratorii, în termen de 24 de ore de la incheierea procesului-verbal.(3) Pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexind copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi un exemplar al procesului-verbal de sechestru.Poprirea + 
Articolul 167Sumele de bani datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoana, ori de către cel pagubit, sunt poprite în miinile acestora şi în limitele prevăzute de lege, de la data primirii actului prin care se infiinteaza sechestrul. Aceste sume vor fi consemnate de debitori, după caz, la dispoziţia organului care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de cinci zile de la scadenta, recipisele urmind a fi predate aceluiasi organ în 24 de are de la consemnare.Contestarea masurii asiguratorii + 
Articolul 168(1) În contra masurii asiguratorii luate şi a modului de aducere la indeplinire a acesteia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum şi orice altă persoană interesata se pot plange procurorului sau instanţei de judecată, în orice faza a procesului penal.(2) Hotărârea instanţei de judecată poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.(3) După solutionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a facut plingere împotriva aducerii la indeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestaţie potrivit legii civile.––––Alin. (1) al art. 168 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate + 
Articolul 168^1În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când nu există acordul proprietarului, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în mod excepţional, în următoarele situaţii:a) atunci când, în termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu valoarea din momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Dispoziţiile art. 165 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi în acest caz;b) atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;c) atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere;d) atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: proprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate face potrivit alin. 2, autovehiculele ori mijloacele de transport asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate în următoarele situaţii:a) atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni;b) dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acestor bunuri a trecut o perioadă de un an sau mai mare.Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 1 şi 2 se consemnează pe numele învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 3 se consemnează pe numele făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, într-un cont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.––––Art. 168^1 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012.Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale + 
Articolul 168^2În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, se fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, procurorul dispune prin ordonanţă asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 168^1 alin. 2. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate părţile, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot face plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă, în termen de 10 zile.Termenul prevăzut la alin. 3 curge de la comunicare, în cazul părţilor şi al custodelui, sau de la data când au luat la cunoştinţă, în cazul altor persoane.Plângerea împotriva ordonanţei suspendă executarea. Judecarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea instanţei prin care s-a soluţionat contestaţia este definitivă.––––Art. 168^2 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012.Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul judecăţii + 
Articolul 168^3În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.La termenul fixat se pune în discuţia părţilor, în şedinţă publică, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere faptul că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de acestea. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. 2, instanţa de judecată dispune prin încheiere. Încheierea instanţei este definitivă.––––Art. 168^3 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012.Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate + 
Articolul 168^4Împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot formula, în cursul procesului penal, plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.Plângerea prevăzută la alin. 1 se face în termen de 15 zile de la îndeplinirea actului contestat.Instanţa soluţionează plângerea de urgenţă şi cu precădere, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, se poate face contestaţie potrivit legii civile.––––Art. 168^4 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 28 din 16 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 martie 2012.Restituirea lucrurilor + 
Articolul 169(1) Dacă procurorul sau instanţa de judecată constata ca lucrurile ridicate de la invinuit ori inculpat, sau de la orice persoană care le-a primit spre a le pastra, sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate. Orice altă persoană care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispoziţiilor art. 168, stabilirea acestui drept şi restituirea.(2) Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin aceasta nu se stinghereste aflarea adevarului şi justa solutionare a cauzei şi cu obligaţia pentru cel caruia îi sunt restituite să le pastreze până la raminerea definitivă a hotărârii.––––Alin. (1) al art. 169 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Restabilirea situaţiei anterioare + 
Articolul 170Procurorul sau instanţa de judecată poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare savarsirii infractiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat în mod vadit din comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibila.––––Art. 170 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Titlul VACTE PROCESUALE ŞI PROCEDURALE COMUNE + 
Capitolul IASISTENŢA JURIDICA ŞI REPREZENTAREAAsistenţa invinuitului sau a inculpatului + 
Articolul 171(1) Invinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de aparator în tot cursul urmaririi penale şi al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aduca la cunoştinţa acest drept.(2) Asistenţa juridica este obligatorie când invinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este retinut sau arestat chiar în alta cauza, când faţă de acesta a fost dispusa măsura de siguranţă a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar în alta cauza ori când organul de urmărire penala sau instanţa apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apararea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.(3) În cursul judecatii, asistenţa juridica este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viaţa sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.(4) Când asistenţa juridica este obligatorie, dacă invinuitul sau inculpatul nu şi-a ales un aparator, se iau măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.(4^1) Când asistenţa juridica este obligatorie, dacă aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmărire penala sau la termenul de judecată fixat şi nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza să efectueze apararea, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care să-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregătirea apararii. În cursul judecatii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridica este obligatorie, dacă aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecată şi nu asigura substituirea, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care să-l inlocuiasca, acordând un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apararii.(5) Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.(6) Dacă la judecarea cauzei aparatorul lipseste şi nu poate fi inlocuit în condiţiile alin. 4^1, cauza se amana.––––Alin. (2) şi (3) ale art. 171 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4^1) al art. 171 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 171 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) şi (4^1) ale art. 171 au fost modificate de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Drepturile aparatorului + 
Articolul 172(1) În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.(2) Când asistenţa juridica este obligatorie, organul de urmărire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea invinuitului sau inculpatului.(3) În cazul în care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penala, se face menţiune despre aceasta, iar actul este semnat şi de aparator.(4) Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu aparatorul, asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor.(5) Abrogat.(6) Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, dacă cererile sale nu au fost acceptate; în situaţiile prevăzute în alin. 2 şi 4, procurorul este obligat sa rezolve plangerea în cel mult 48 de ore.(7) În cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.(8) Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua măsuri.––––-Alin. (4) al art. 172 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1), (2) şi (6) ale art. 172 au fost modificate de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) ale art. 172 a fost abrogat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1) al art. 172 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 57 din 19 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 25 martie 2008.––––-*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 18 decembrie 2007 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală, constatându-se că prevederea „care implică audierea sau prezenţa învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea” este neconstituţională.Art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 prevede că dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, prevederile de mai sus din cuprinsul art. 172 alin. 1 teza intâi din Codul de procedură penală, au fost suspendate în perioada 18 decembrie 2007-31 ianuarie 2008, iar începând cu data de 1 februarie 2008 acestea şi-au încetat efectele juridice.Asistenţa celorlalte părţi + 
Articolul 173(1) Aparatorul părţii vatamate, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente are dreptul sa asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penala care implica audierea sau prezenta părţii careia îi asigura apararea*) şi poate formula cereri şi depune memorii.(2) În cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile părţii pe care o asista.(3) Când organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu şi-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.––––-Alin. (1) al art. 173 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) şi (3) ale art. 173 au fost modificate pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.––––-*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.086 din 20 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 18 decembrie 2007 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, constatându-se că prevederea „care implică audierea sau prezenţa părţii căreia îi asigură apărarea” este neconstituţională.Art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 prevede că dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, prevederile de mai sus din cuprinsul art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, au fost suspendate în perioada 18 decembrie 2007-31 ianuarie 2008, iar începând cu data de 1 februarie 2008 acestea şi-au încetat efectele juridice.Reprezentarea + 
Articolul 174(1) În cursul judecatii invinuitul şi inculpatul, precum şi celelalte părţi pot fi reprezentati, cu excepţia cazurilor în care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.(2) În cazurile în care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanţa de judecată, când apreciaza necesară prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.(3) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezoluţia va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa de refuzul lor de a fi reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu.(4) În cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părţi vătămate, constituite sau nu părţi civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile vătămate nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.(5) Dovada mandatului se va face în condiţiile legii.(6) În cazurile prevăzute la alin. 3 şi 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate."––––Art. 174 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 145 din 14 iulie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 16 decembrie 2000.Alin. (3)-(6) ale art. 174 au fost introduse de pct. 18 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Capitolul IICITAREA, COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE, MANDATUL DE ADUCEREModul de citare + 
Articolul 175Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penala sau a instanţei de judecată se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face şi prin nota telefonica sau telegrafica.Citatiile se inmineaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atribuţii sau prin mijlocirea serviciului postal.Conţinutul citatiei + 
Articolul 176(1) Citatia este individuala şi trebuie să cuprindă urmatoarele menţiuni:a) denumirea organului de urmărire penala sau a instanţei de judecată care emite citatia, sediul sau, data emiterii şi numărul dosarului;b) numele, prenumele celui citat, calitatea în care este citat şi indicarea obiectului cauzei;c) adresa celui citat, care trebuie să cuprindă în oraşe şi municipii: localitatea, judeţul, strada, numărul şi apartamentul unde locuieste, iar în comune: judeţul, comuna şi satul.În citatie se menţionează, când este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat;d) ora, ziua, luna şi anul, locul de infatisare, precum şi invitarea celui citat să se prezinte la data şi locul indicate, cu aratarea consecintelor legale în caz de neprezentare.e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care să se prezinte la termenul fixat;f) ca potrivit art. 171 alin. 2 şi 3 apararea este obligatorie, iar în cazul în care partea nu îşi alege un aparator, cu care să se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un aparator din oficiu;g) ca partea citata poate, în vederea exercitarii dreptului la aparare, sa consulte dosarul aflat la arhiva instanţei.(2) Citatia se semneaza de cel care o emite.–––––Lit. e), f) şi g) ale alin. (1) al art. 176 au fost introduse de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Locul de citare + 
Articolul 177(1) Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar dacă aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de muncă, prin serviciul de personal al unităţii la care lucreaza.(2) Dacă printr-o declaratie data în cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.(3) În caz de schimbare a adresei aratate în declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai dacă a incunostintat organul de urmărire penala ori instanţa de judecată de schimbarea intervenita, sau dacă organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.(4) Dacă nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul şi nici locul sau de muncă, citatia se afişează la sediul consiliului local în a cărui circumscriptie s-a savirsit infractiunea. Când activitatea infractionala s-a desfăşurat în mai multe locuri, citatia se afişează la sediul consiliului local în a cărui circumscriptie se afla organul care efectueaza urmarirea penala.(5) Bolnavii aflati în spital intr-o casa de sănătate se citeaza prin administratia acestora.(6) Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.(7) Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.(8) Dacă invinuitul sau inculpatul locuieste în strainatate, citarea se face potrivit normelor de drept international penal aplicabile în relaţia cu statul solicitat, în condiţiile legii. În absenta unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic international aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandata. În acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.(8^1) La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat în strainatate, se tine seama de normele internationale aplicabile în relaţia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul, iar în lipsa unor asemenea norme, de necesitatea ca citatia în vederea infatisarii să fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile înainte de ziua stabilita pentru infatisare.(9) Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispoziţiilor din prezentul articol. Unitatile la care se referă art. 145 din Codul penal şi alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora, iar în cazul neidentificarii sediului, citatia se afişează la sediul consiliului local în a cărui circumscriptie s-a savarsit infractiunea.––––Alin. (8) al art. 177 a fost modificat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.*) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Alin. (8) şi (9) ale art. 177 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (7) şi (8) ale art. 177 au fost modificate de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (8^1) al art. 177 a fost introdus de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Inminarea citatiei + 
Articolul 178(1) Citatia se inmineaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.(2) Dacă persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate să semneze dovada de primire, agentul lasă citatia celui citat ori, în cazul refuzului de primire, o afişează pe usa locuinţei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.(2^1) În cazul în care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste în strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii ei sau din orice alt motiv, precum şi în cazul în care statul destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor săi, citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instanţei, după caz.(3) Când citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finala, alin. 5, 6 şi 7, unitatile acolo aratate sunt obligate a inmina de îndată citatia persoanei citate sub luare de dovada, certificându-i semnatura sau aratind motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmărire penala sau instanţei de judecată care a emis citatia.(4) Citatia destinata unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal sau altei persoane juridice se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei. Dispozitiile alin. 2 se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (2^1) al art. 178 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 178 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Inminarea citatiei altor persoane + 
Articolul 179(1) Dacă persoana citata nu se afla acasa, agentul inmineaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea, ori care în mod obisnuit îi primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inminata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.(2) Dacă persoana citata locuieste într-un imobil cu mai multe apartamente sau într-un hotel, în lipsa persoanelor aratate în alin. 1, citatia se preda administratorului, portarului ori celui care în mod obisnuit îl inlocuieste.(3) Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificind identitatea şi semnatura, incheie proces-verbal. Dacă aceasta nu voieste sau nu poate semna dovada de primire, agentul afişează citatia pe usa locuinţei, incheind proces-verbal.(4) În lipsa persoanelor aratate în alin. 1 şi 2, agentul este obligat să se intereseze când poate gasi persoana citata pentru a-i inmina citatia. Când nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inminare, agentul afişează citatia pe usa locuinţei persoanei citate, incheind proces-verbal.(5) În cazul când persoana citata locuieste într-un imobil cu mai multe apartamente sau într-un hotel, dacă în citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera în care locuieste, agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Dacă investigatiile au ramas fără rezultat, agentul afişează citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal şi făcând menţiune despre imprejurarile care au facut imposibil inminarea citatiei.Cercetari în vederea inminarii citatiei + 
Articolul 180Dacă persoana citata şi-a schimbat adresa, agentul afişează citatia pe usa locuinţei aratate în citatie şi se informeaza pentru aflarea noii adrese, mentionind în procesul-verbal datele obtinute.Dovada de primire şi procesul-verbal de predare a citatiei + 
Articolul 181(1) Dovada de primire a citatiei trebuie să cuprindă numărul dosarului, denumirea organului de urmărire penala sau a instanţei care a emis citatia, numele, prenumele şi calitatea persoanei citate, precum şi data pentru care este citata. De asemenea, trebuie să cuprindă data inminarii citatiei, numele, prenumele, calitatea şi semnatura celui ce inmineaza citatia, certificarea de către acesta a identităţii şi semnaturii persoanei careia i s-a inminat citatia, precum şi aratarea calităţii acesteia.(2) Ori de cite ori cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii se incheie un proces-verbal, acesta va cuprinde în mod corespunzător şi menţiunile aratate în alineatul precedent.Comunicarea altor acte procedurale + 
Articolul 182Comunicarea celorlalte acte de procedura se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.Mandatul de aducere + 
Articolul 183(1) O persoana poate fi adusa în faţa organului de urmărire penala sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 176, dacă fiind anterior citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesară.(2) Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar înainte de a fi fost chemat prin citatie, dacă organul de urmărire penala sau instanţa constata motivat ca în interesul rezolvarii cauzei se impune această măsură.(3) Persoanele aduse cu mandat, potrivit alin. 1 şi 2, nu pot rămâne la dispoziţia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor, în afară de cazul când s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora.(4) Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de îndată de către organul judiciar.––––Alin. (3) şi (4) ale art. 183 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Executarea mandatului de aducere + 
Articolul 184(1) Mandatul de aducere se executa prin organele politiei, jandarmeriei sau politiei comunitare.(2) Dacă persoana aratata în mandatul de aducere nu poate fi adusa din motive de boala, cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se inainteaza de îndată organului de urmărire penala ori instanţei de judecată.(2^1) Dispozitiile alin. 2 se aplică şi în cazul în care persoana aratata în mandat, cu excepţia invinuitului sau inculpatului, nu poate fi adusa din orice alta cauza.(3) Dacă cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu găseşte persoana prevăzută în mandat la adresa indicată, face cercetari şi dacă acestea au ramas fără rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde menţiuni despre cercetarile facute.(3^1) Dacă învinuitul, inculpatul sau martorul refuză să se supună mandatului de aducere sau încearcă să fugă, va fi adus prin constrângere în faţa organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată.(4) Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unităţii militare sau prin comandantul garnizoanei.––––Alin. (2) al art. 184 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2^1) al art. 184 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3^1) ale art. 184 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 184 a fost modificat de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3^1) ale art. 184 a fost modificat de pct. 19 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Accesul la bazele electronice de date + 
Articolul 184^1În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa are drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat.Organele administraţiei publice care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată, în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date.––––Art. 184^1 a fost introdus de pct. 20 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Capitolul IIITERMENELEConsecintele nerespectarii termenului + 
Articolul 185(1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului şi nulitatea actului facut peste termen.(2) Când o măsura procesuala nu poate fi luata decit pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului masurii.(3) Pentru celelalte termene procedurale se aplică, în caz de nerespectare, dispozitiile privitoare la nulitati.Calculul termenelor procedurale + 
Articolul 186(1) La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazul când legea dispune altfel.(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se implineste.(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expira, după caz, la sfirsitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfirsitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzătoare, termenul expira în ultima zi a acelei luni.(4) Când ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfirsitul primei zile lucratoare care urmeaza.Acte considerate ca facute în termen + 
Articolul 187(1) Actul depus inauntrul termenului prevăzut de lege la administratia locului de detinere ori la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata este considerat ca facut în termen. Inregistrarea sau atestarea facuta de către administratia locului de detinere pe actul depus, recipisa oficiului postal, precum şi inregistrarea ori arestarea facuta de unitatea militara pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii actului.(2) Cu excepţia cailor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca facut în termen, dacă data la care a fost trecut în registrul de iesire al parchetului este inauntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului.Calcularea termenelor în cazul masurilor preventive + 
Articolul 188În calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfarseste termenul intră în durata acestuia.––––-Art. 188 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Capitolul IVCHELTUIELILE JUDICIAREAcoperirea cheltuielilor judiciare + 
Articolul 189(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acopera din sumele avansate de stat sau platite de părţi.(2) Cheltuielile judiciare prevăzute în alin. 1, avansate de stat, sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.––––-Alin. (2) al art. 189 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 189 a fost modificat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Sumele cuvenite martorului, expertului şi interpretului + 
Articolul 190(1) Martorul, expertul şi interpretul chemati de organul de urmărire penala ori de instanţa de judecată au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinta şi altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor.(2) Martorul, expertul şi interpretul care sunt salariati au dreptul şi la venitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu, pricinuita de chemarea la organul de urmărire penala sau la instanţa de judecată.(3) Martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este indreptatit sa primeasca şi o compensare.(4) Expertul şi interpretul au dreptul şi la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date, în cazurile şi condiţiile prevăzute prin dispozitii legale.(5) Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 şi 4 se platesc pe baza dispoziţiilor luate de organul care a dispus chemarea şi în faţa caruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se platesc martorului imediat după infatisare, iar expertului şi interpretului, după ce şi-au indeplinit insarcinarile.(6) Suma care reprezinta venitul aratat în alin. 2 se plateste de cel la care lucreaza martorul, expertul sau interpretul.––––Alin. (2), (3) şi (6) ale art. 190 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de condamnare + 
Articolul 191(1) În caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind interpreţii desemnaţi de organele judiciare, potrivit legii, precum şi în cazul în care s-a dispus acordarea de asistenţa gratuita, care rămân în sarcina statului.(2) Când sunt mai mulţi inculpaţi condamnati, instanţa hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei părţi se tine seama, pentru fiecare dintre inculpaţi, de măsura în care a provocat cheltuielile judiciare.(3) Partea responsabila civilmente, în măsura în care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligata în mod solidar cu acesta şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.––––Alin. (1) al art. 191 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din1 iulie 2003.Plata cheltuielilor avansate de stat în celelalte cazuri + 
Articolul 192(1) În caz de achitare sau de incetare a procesului penal în faţa instanţei de judecată, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmeaza:1. În caz de achitare, de către:a) partea vatamata, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta;b) partea civila careia i s-a respins în totul pretentiile civile, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;c) inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.d) inculpat, în cazul când a fost achitat în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b^1).2. În caz de incetare a procesului penal, de către:a) inculpat, dacă s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire;b) ambele părţi, în caz de impacare;c) partea vatamata, în caz de retragere a plangerii sau în cazul în care plangerea a fost tardiv introdusa.3. În caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii, precum şi în cazul existentei unei cauze de nepedepsire, dacă inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuielile judiciare sunt suportate de către:a) partea vatamata, atunci când în cauza se face aplicatia art. 13 alin. 2;b) inculpat, atunci când în cauza se face aplicatia art. 13 alin. 3.(1^1) În cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a făcut sesizarea, în măsura în care se reţine exercitarea abuzivă a acestui drept.(2) În cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii oricarei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana careia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul sau cererea.(3) În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.(4) În cazul când mai multe părţi sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanţa hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.(5) Dispozitiile prevăzute în alin. 1 pct. 1 lit. a) şi d), precum şi la pct. 2 şi 3, se aplică în mod corespunzător şi în caz de clasare, de scoatere de sub urmărire sau de incetare a urmaririi penale.(6) Cheltuielile pentru plata interpreţilor desemnaţi de organele judiciare, potrivit legii, pentru asistarea părţilor rămân, în toate cazurile, în sarcina statului.––––-Lit. a) a pct. 2 al alin. 1 al art. 192 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Partea introductiva a pct. 3 al alin. (1) al art. 192 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 192 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. d) a pct. 1 al alin. (1) al art. 192 a fost introdusa de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. c) a pct. 2 al alin. (1) al art. 192 a fost modificata de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 192 a fost modificat de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 192 a fost introdus de pct. 21 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Plata cheltuielilor judiciare facute de părţi + 
Articolul 193(1) Inculpatul este obligat sa plateasca părţii vatamate în caz de condamnare, precum şi părţii civile careia i s-a admis actiunea civila, cheltuielile judiciare facute de acestea.(2) Când actiunea civila este admisa numai în parte, instanţa poate obliga pe inculpat la plata totala sau parţială a cheltuielilor judiciare.(3) În caz de renuntare la actiunea civila, instanţa se pronunţă asupra cheltuielilor la cererea părţilor.(4) În situaţiile prevăzute în alin. 1 şi 2, când sunt mai mulţi condamnati, ori dacă exista şi parte responsabila civilmente, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 191 alin. 2 şi 3.(5) În caz de achitare, partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului şi părţii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, în măsura în care au fost provocate de partea vatamata.(6) În celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare facute de părţi în cursul procesului penal, instanţa stabileste obligaţia de restituire potrivit legii civile. + 
Capitolul VMODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, INDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ŞI INLATURAREA UNOR OMISIUNI VADITEModificari în acte procedurale + 
Articolul 194(1) Orice adaugare, corectura ori suprimare facuta în cuprinsul unui act procedural este ţinuta în seama, numai dacă aceste modificari sunt confirmate în scris, în cuprinsul sau la sfirsitul actului, de către cei care l-au semnat.(2) Modificările neconfirmate, dar care nu schimba înţelesul frazei, rămân valabile.(3) Locurile nescrise în cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incit sa nu se poate face adaugari.Indreptarea erorilor materiale + 
Articolul 195(1) Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.(2) În vederea indreptarii erorii, părţile pot fi chemate spre a da lamuriri.(3) Despre indreptarea efectuata, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, după caz, întocmeşte un proces-verbal sau o încheiere, facindu-se menţiune şi la sfirsitul actului corectat.Înlăturarea unor omisiuni vadite + 
Articolul 196Dispozitiile art. 195 se aplică şi în cazul când organul de urmărire penala sau instanţa, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronuntat asupra sumelor pretinse de martori, experti, interpreţi, aparatori, potrivit art. 189 sau 190, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea masurilor asiguratorii. + 
Capitolul VINULITATILEIncalcarile care atrag nulitatea + 
Articolul 197(1) Incalcarile dispoziţiilor legale care reglementeaza desfăşurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decit prin anularea acelui act.(2) Dispozitiile relative la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea sedintei de judecată sunt prevăzute sub sancţiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevăzute sub sancţiunea nulitatii şi dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta invinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestora de către aparator, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum şi la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.(3) Nulitatea prevăzută în alin. 2 nu poate fi inlaturata în nici un mod. Ea poate fi invocata în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu.(4) Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decit cele prevăzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în condiţiile alin. 1, numai dacă a fost invocata în cursul efectuării actului când partea este prezenta sau la primul termen de judecată cu procedura completa când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanţa ia în considerare din oficiu incalcarile, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevarului şi justa solutionare a cauzei.(5) În situaţiile prevăzute în alin. 1 şi 4, în cazul în care refacerea actului anulabil se poate face în faţa instanţei care a constatat, prin încheiere, incalcarea dispoziţiilor legale, aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului.–––––Alin. (2) al art. 197 a fost modificat de pct. 110 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 197 a fost introdus de pct. 111 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul VIIAMENDA JUDICIARAAbateri judiciare + 
Articolul 198(1) Urmatoarele abateri savarsite în cursul procesului penal se sancţionează cu amendă judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:a) neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrărilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum şi a oricăror alte lucrari, dacă prin acestea s-au provocat intarzieri în desfăşurarea procesului penal;b) neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum şi neexecutarea mandatelor de aducere;b^1) lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea;(2) Lipsa nejustificată a martorului, a părţii vătămate sau a părţii responsabile civilmente se sancţionează cu amendă de la 250 lei la 3.000 lei.(3) Lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apărarea se sancţionează cu amendă judiciară de la 250 lei la 3.000 lei.(4) Urmatoarele abateri savarsite în cursul procesului penal se sancţionează cu amendă judiciara de la 500 lei la 5.000 lei:a) impiedicarea în orice mod a exercitarii, în legătură cu procesul, a atribuţiilor ce revin organelor judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești şi al parchetelor, expertilor desemnaţi de organul judiciar în condiţiile legii, agentilor procedurali, precum şi altor salariati ai instanţelor şi parchetelor;b) lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat;c) tergiversarea de către expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite;d) neindeplinirea de către orice persoană a obligaţiei de prezentare, la cererea organului de urmărire penala sau a instanţei de judecată, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum şi neindeplinirea aceleiasi obligaţii de către reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligaţii;e) nerespectarea obligaţiei de pastrare, prevăzută în art. 109 alin. 5;f) neluarea de către reprezentantul legal al persoanei juridice în cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum şi impiedicarea de către orice persoană a efectuării expertizei în condiţiile legii;g) nerespectarea de către părţi, aparatorii acestora, martori, experti, interpreţi sau orice alte persoane a masurilor luate de către preşedintele completului de judecată potrivit art. 298;h) manifestarile ireverentioase ale părţilor, aparatorilor acestora, martorilor, expertilor, interpreţilor sau ale oricăror alte persoane, faţă de judecator sau procuror;i) nerespectarea de către invinuit sau inculpat a obligaţiei de a incunostinta în scris, în termen de 3 zile, organele judiciare despre orice schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal;j) neindeplinirea de către organul de cercetare penala a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta;k) abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi procedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai acestora ori consilierii juridici.(5) Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzandu-se distinct în bugetul Ministerului Public sau Ministerului Justiţiei, după caz, potrivit legii.(6) Aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala, în cazul în care fapta constituie infractiune.––––-Art. 198 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 198 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 112 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. b^1) a alin. (1) al art. 198 a fost introdusă de pct. 22 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (2) şi (3) ale art. 198 au fost modificate de pct. 23 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Lit. k) a alin. (4) al art. 198 a fost introdusă de pct. 24 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Procedura privitoare la amenda judiciara + 
Articolul 199(1) Amenda se aplică de organul de urmărire penala, prin ordonanţa, iar de instanţa de judecată, prin încheiere.(2) Persoana amendata poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.(3) Dacă persoana amendata justifica de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii. + 
Partea SPECIALA + 
Titlul IURMARIREA PENALA + 
Capitolul IDISPOZITII GENERALEObiectul urmaririi penale + 
Articolul 200Urmarirea penala are ca obiect stringerea probelor necesare cu privire la existenta infracţiunilor, la identificarea faptuitorilor şi la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecata.Organele de urmărire penala + 
Articolul 201(1) Urmarirea penala se efectueaza de către procurori şi de către organele de cercetare penala.(2) Organele de cercetare penala sunt:a) organele de cercetare ale politiei judiciare;b) organele de cercetare speciala.(3) Ca organe de cercetare ale politiei judiciare funcţionează lucrători specializati din Ministerul Administraţiei şi Internelor, desemnaţi nominal de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie conduce la încetarea calităţii de lucrator în cadrul politiei judiciare. Când legea speciala prevede o procedură diferita de desemnare şi functionare a organelor de politie judiciara, se aplică dispozitiile legii speciale.––––-Lit. a) a alin. (2) şi alin. (3) ale art. 201 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 201 a fost modificat de pct. 113 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 201 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Rolul activ al organului de urmărire penala + 
Articolul 202(1) Organul de urmărire penala este obligat sa stringa probele necesare pentru aflarea adevarului şi pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei solutionari a acesteia. Organul de urmărire aduna probele atit în favoarea, cit şi în defavoarea invinuitului sau inculpatului.(2) Indatoririle prevăzute în alineatul precedent se indeplinesc chiar dacă invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.(3) Organul de urmărire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum şi celorlalte părţi drepturile lor procesuale.(4) Organul de urmărire penala este de asemenea obligat sa stringa date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savirsirea infractiunii, precum şi orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.Ordonantele organului de urmărire penala + 
Articolul 203(1) În desfăşurarea urmarii penale, organul de urmărire dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin ordonanţa, acolo unde legea prevede aceasta, iar în celelalte cazuri prin rezolutie motivata.(2) Ordonanţa trebuie să fie motivata şi sa cuprindă totdeauna data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea celui care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul actului sau masurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnatura celui care a întocmit-o. Ordonanţa va cuprinde de asemenea menţiunile speciale prevăzute de lege pentru anumite acte sau măsuri.(3) Când organul de cercetare penala considera ca este cazul să fie luate anumite măsuri, face propuneri motivate.Adresele şi actele de procedura emise de organul de urmărire penala + 
Articolul 203^1Abrogat.–––––Art. 203^1 a fost introdus de pct. 114 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Art. 203^1 a fost abrogat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Efectuarea unor acte de urmărire în incinta unor unităţi + 
Articolul 204(1) Orice act de urmărire penala în incinta unei unităţi din cele la care se referă art. 145 din Codul penal se poate efectua numai cu consimtamintul conducerii acelei unităţi sau cu autorizatia procurorului.(2) În caz de infractiuni flagrante, consimtamintul sau autorizatia nu este necesară.Pastrarea unor acte de urmărire penala + 
Articolul 205(1) Când legea prevede că un act sau o măsura procesuala trebuie să fie incuviintata, autorizata sau confirmata de procuror, un exemplar al ordonantei sau al actului procesual ramine la procuror.(2) În cazurile în care procurorul inainteaza dosarul cauzei instanţei în vederea solutionarii propunerilor ori cererilor formulate în cursul urmaririi penale, acesta sau organul de cercetare penala păstrează copii de pe toate actele dosarului, în vederea continuarii urmaririi penale.(3) În cazurile în care, în cursul urmăririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acelaşi timp de instanţe diferite, procurorul înaintează copii numerotate şi certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor dosarului, în vederea continuării urmăririi penale.–––––Alin. (2) şi (3) ale art. 205 au fost introduse de pct. 115 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 205 a fost modificat de pct. 25 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Capitolul IICOMPETENTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA + 
Articolul 206Abrogat.Competenţa organelor de cercetare ale politiei judiciare + 
Articolul 207Cercetarea penala se efectueaza de organele de cercetare ale politiei judiciare, pentru orice infractiune care nu este data, în mod obligatoriu, în competenţa altor organe de cercetare penala.––––Art. 207 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Competenţa organelor de cercetare penala speciale + 
Articolul 208(1) Cercetarea penala se efectueaza şi de urmatoarele organe speciale:a) ofiterii anume desemnaţi de către comandantii unităţilor militare corp aparte şi similare, pentru militarii în subordine. Cercetarea poate fi efectuata şi personal de către comandant;b) ofiterii anume desemnaţi de către sefii comenduirilor de garnizoana, pentru infractiunile savirsite de militari în afara unităţilor militare. Cercetarea poate fi efectuata şi personal de sefii comenduirilor de garnizoana;c) ofiterii anume desemnaţi de către comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenţa instanţelor militare, savirsite de persoanele civile în legătură cu oblibaţiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata şi personal de către comandantii centrelor militare.La cererea comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, după care inainteaza lucrarile comandantului centrului militar;d) ofiterii politiei de frontieră, anume desemnaţi pentru infractiunile de frontieră;e) capitanii porturilor, pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa şi contra disciplinei şi ordinii la bord, precum şi pentru infractiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, prevăzute în Codul penal, savirsite de personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau ar fi putut pune în pericol siguranţa navei sau a navigatiei.(2) În cazurile prevăzute la lit. a), b) şi c), cercetarea penala se efectueaza în mod obligatoriu de organele speciale acolo prevăzute.––––Lit. a) şi d) ale alin. (1) al art. 208 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Competenţa procurorului în faza urmaririi + 
Articolul 209(1) Procurorul supraveghează urmarirea penala; în exercitarea acestei atribuţii procurorii conduc şi controlează nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare şi a altor organe de cercetare speciale.(2) Procurorul poate să efectueze orice acte de urmărire penala în cauzele pe care le supraveghează.(3) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 239^1, art. 250, art. 252, art. 253^1-255, art. 257, art. 265-268, art. 273-276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317, art. 323 şi art. 356-361 din Codul penal, în cazurile prevăzute în art. 27 pct. 1 lit. b)-e), art. 28^1 pct. 1 lit. b), b^1)-b^3) şi pct. 5, art. 28^2 pct. 1 lit. b) şi art. 29 pct. 1, precum şi în cazul altor infracţiuni date prin lege în competenţa sa.(4) Este competent să efectueze urmarirea penala, în cazurile prevăzute în alineatul precedent, şi sa exercite supravegherea asupra activităţii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care, potrivit legii, judeca în prima instanţa cauza.(4^1) Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuării urmaririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia conducătorului parchetului ierarhic superior, când:a) încetat efectele juridice*);b) încetat efectele juridice*);c) încetat efectele juridice*);d) încetat efectele juridice*).(4^2) În cauzele preluate în condiţiile prevăzute la alin. 4^1, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot infirma actele şi masurile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, dacă sunt contrare legii, şi pot îndeplini oricare dintre atribuţiile acestora.(5) Abrogat.(6) Abrogat.––––-Alin. (3) al art. 209 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.Alin. (3) al art. 209 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002.*)Art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 mai 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002 care modifica alin. 3 al art. 209 din Codul de procedură penala a fost abrogat de LEGEA nr. 160 din 30 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 2 iunie 2005.Alin. (1) şi (3) ale art. 209 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5) al art. 209 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 209 a fost introdus de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 72 din 30 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 909 din 6 octombrie 2004.Alin. (3) al art. 209 a fost modificat de pct. 116 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) şi (6) ale art. 209 au fost abrogate de pct. 117 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 209 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alin. (4^1) şi (4^2) ale art. 209 au fost introduse de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.––––-*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 28 noiembrie 2007 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor lit. a), b), c) şi d) ale art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedură penală, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.Art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 prevede că dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, prevederile lit. a), b), c) şi d) ale art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedură penală, au fost suspendate în perioada 28 noiembrie 2007-11 ianuarie 2008, iar începând cu data de 12 ianuarie 2008, acestea şi-au încetat efectele juridice.–––––Alin. (3) al art. 209 a fost modificat de pct. 26 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Verificarea competentei + 
Articolul 210(1) Organul de urmărire penala sesizat potrivit art. 221 este dator să-şi verifice competenţa.(2) Dacă organul de cercetare penala constata că nu este competent a efectua cercetarea, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizarii organului competent.Extinderea competentei teritoriale + 
Articolul 211(1) Când anumite acte de cercetare penala trebuie să fie efectuate în afara circumscriptiei în care se face cercetarea, organul de cercetare penala poate să le efectueze el insusi sau sa dispună efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare.(2) În cazul în care organul de cercetare penala înţelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor, instiinteaza în prealabil despre aceasta organul corespunzător din raza teritoriala în care va efectua aceste acte.(3) În cuprinsul aceleiasi localităţi, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare, chiar dacă unele dintre acestea trebuie indeplinite în afara razei sale teritoriale, cu respectarea dispozitiei din alineatul precedent. + 
Articolul 212Abrogat.Cazuri urgente + 
Articolul 213Organul de cercetare penala este obligat să efectueze actele de cercetare ce nu sufera aminare, chiar dacă acestea privesc o cauza care nu este de competenţa lui. Lucrarile efectuate în astfel de cazuri se trimit, de îndată, prin procurorul care exercită supravegherea activităţii organului ce le-a efectuat, procurorului competent.Actele incheiate de unele organe de constatare + 
Articolul 214(1) Sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor şi de la martorii care au fost de faţa la savirsirea unei infractiuni şi sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savirsirii acesteia:a) organele inspecţiilor de stat, alte organe de stat, precum şi ale unităţilor la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a caror respectare o controlează potrivit legii;b) organele de control şi cele de conducere ale administraţiei publice, ale altor unităţi la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savirsite în legătură cu serviciul de cei aflati în subordine ori sub controlul lor.c) ofiterii şi subofiterii din cadrul Jandarmeriei Române pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice.(2) Organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum şi să efectueze orice alte acte, când legea prevede aceasta.(3) Actele incheiate se inainteaza procurorului în cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune, afară de cazul când legea dispune altfel.(4) În caz de infractiuni flagrante, aceleasi organe au obligaţia sa inainteze de îndată procurorului pe faptuitor, împreună cu lucrarile efectuate şi cu mijloacele materiale de proba.(5) Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.––––Lit. c) a alin. (1) a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Actele incheiate de comandantii de nave şi aeronave, precum şi de agentii de politie de frontieră + 
Articolul 215(1) Oblibaţiile şi drepturile prevăzute în art. 214 alin. 1 şi 2 le au şi urmatoarele organe:a) comandantii de nave şi aeronave pentru infractiunile savirsite pe acestea, pe timpul cit navele şi aeronavele pe care le comanda se afla în afara porturilor sau aeroporturilor;b) agentii de politie de frontieră, pentru infractiunile de frontieră.(2) Organele de mai sus pot efectua perchezitii corporale asupra făptuitorului şi pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine.(3) De asemenea, organele de mai sus pot prinde pe faptuitor, în care caz îl predau de îndată procurorului sau organului de cercetare penala, împreună cu lucrarile efectuate şi cu mijloacele materiale de proba.(4) În celelalte cazuri, lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, în cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, împreună cu mijloacele materiale de proba.(5) Când infractiunea a fost savirsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul român.(6) Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.––––Denumirea marginala şi lit. b) a alin. 1 ale art. 215 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Capitolul IIISUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE PROCUROR IN ACTIVITATEA DE URMARIRE PENALAObiectul supravegherii + 
Articolul 216(1) Procurorul, în exercitarea supravegherii respectarii legii în activitatea de urmărire penala, vegheaza ca orice infractiune să fie descoperita, orice infractor să fie tras la raspundere penala şi ca nici o persoană sa nu fie urmarita penal fără sa existe indicii temeinice ca a savirsit o faptă prevăzută de legea penala.(2) De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoană sa nu fie retinuta sau arestata, decit în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.(3) În exercitarea activităţii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea măsuri.(4) Procurorul ia măsuri şi da dispozitii în scris şi motivat.Trecerea cauzei de la un organ la altul + 
Articolul 217(1) Procurorul poate să dispună, după necesitate, ca intr-o cauza în care cercetarea penala trebuie efectuata de un anumit organ de cercetare, să fie efectuata de un alt asemenea organ.(2) Preluarea unei cauze de către un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercită supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza şi după incunostintarea procurorului care exercită supravegherea acesteia.(3) Abrogat.(4) În cauzele în care urmarirea penala se efectueaza de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanţa ca anumite acte de cercetare penala să fie efectuate de către organele politiei judiciare.–––––Alin. (3) al art. 217 a fost abrogat de pct. 118 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 217 a fost modificat de pct. 119 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Trimiterea cauzei la un alt parchet + 
Articolul 217^1Când există o suspiciune rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din cauza împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor ori există pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal în grad.–––––Art. 217^1 a fost introdus de pct. 27 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Modalităţi de exercitare a supravegherii + 
Articolul 218(1) Procurorul conduce şi controlează nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare şi a altor organe de cercetare speciale şi supraveghează ca actele de urmărire penala să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.(2) Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostiinteze de îndată pe procuror despre infractiunile de care au luat cunoştinţa.(3) Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penala sau sa-l efectueze personal. Procurorul poate să ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele şi datele privitoare la fapte care formeaza obiectul cercetării.––––Alin. (1) al art. 218 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Dispozitii date de procuror + 
Articolul 219(1) Procurorul poate să dea dispozitii cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penala. În cazul organelor de cercetare ale politiei judiciare, organele ierarhic superioare ale acestora nu pot să le dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul competent în acest sens.(2) Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala, precum şi pentru alte organe ce au atribuţii prevăzute de lege în constatarea infracţiunilor.(3) În cazul neindeplinirii sau al indeplinirii în mod defectuos, de către organul de cercetare penala, a dispoziţiilor date de procuror, acesta va sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are obligaţia ca în termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse.––––Alin. (1) al art. 219 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 219 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 219 a fost modificat de pct. 120 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Infirmarea actelor sau masurilor procesuale nelegale + 
Articolul 220(1) Când procurorul constata ca un act sau o măsura procesuala a organului de urmărire penala nu este data cu respectarea dispoziţiilor legale, o infirma prin ordonanţa.(2) Abrogat.––––-Art. 220 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 121 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2) al art. 220 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006. + 
Capitolul IVEFECTUAREA URMARIRII PENALE + 
Secţiunea ISesizarea organelor de urmărire penalaModurile de sesizare + 
Articolul 221(1) Organul de urmărire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu când afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. În cazul în care organul de urmărire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal în acest sens.(2) Când, potrivit legii, punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plingerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevăzut de lege, urmarirea penala nu poate începe în lipsa acestora.(3) De asemenea, urmarirea penala nu poate începe fără exprimarea dorintei guvernului strain în cazul infractiunii prevăzute în art. 171 din Codul penal.(4) Când prin savirsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se referă art. 145 din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de îndată organul de urmărire penala, să prezinte situaţii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita şi să se constituie parte civila.––––-Alin. (1) al art. 221 a fost modificat de pct. 122 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Plingerea + 
Articolul 222(1) Plangerea este incunostintarea facuta de o persoană fizica sau de o persoană juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.(2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă.(3) Plingerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura ramine atasata plingerii.(4) Plingerea facuta oral se consemneaza într-un proces-verbal de organul care o primeste.(5) Plingerea se poate face şi de către unul dintre soti pentru celalalt sot, sau de către copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate să declare că nu-şi insuseste plingerea.(6) Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plingerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restrinsa poate face plingere cu incuviintarea persoanelor prevăzute de legea civila.(7) Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite pe cale administrativă organului competent.(8) Plângerea îndreptată la organul de urmărire penală, care nu cuprinde elementele prevăzute la alin. 2, se restituie petiţionarului pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc.(9) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin sau persoană fără cetăţenie, prin care se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe teritoriul căruia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (1) al art. 222 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (7) al art. 222 a fost introdus de pct. 123 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (2) şi (7) ale art. 222 au fost modificate de pct. 28 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (8) şi (9) ale art. 222 au fost introduse de pct. 29 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Denuntul + 
Articolul 223(1) Denuntul este incunostintarea facuta de către o persoană fizica sau de către o persoană juridica despre savarsirea unei infractiuni.(2) Denuntul trebuie să conţină aceleasi date ca şi plingerea.(3) Denuntul scris trebuie să fie semnat de denuntator, iar în cazul denuntului oral, acesta se consemneaza într-un proces-verbal de către organul în faţa caruia a fost facut.(4) Dispoziţiile art. 222 alin. 9 se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.*) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Alin. (1) al art. 223 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 223 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 223 a fost introdus de pct. 30 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Acte premergatoare + 
Articolul 224(1) În vederea începerii urmaririi penale, organul de urmărire penala poate efectua acte premergatoare.(2) De asemenea, în vederea stringerii datelor necesare organelor de urmărire penala pentru începerea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare şi lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum şi din celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul sigurantei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei naţionale.(3) Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire + 
Articolul 224^1(1) În cazul în care exista indicii temeinice şi concrete ca s-a savarsit sau ca se pregăteşte savarsirea unei infractiuni contra sigurantei naţionale prevăzute în Codul penal şi în legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de stupefiante şi de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infractiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sanctionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, ori a unei alte infractiuni grave care nu poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folositi, în vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii şi identificarea persoanelor faţă de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune, investigatori sub o alta identitate decat cea reala.(2) Investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul politiei judiciare şi pot fi folositi numai pe o perioadă determinata, în condiţiile prevăzute în art. 224^2 şi 224^3.(3) Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza autorizatiei emise potrivit dispoziţiilor prevăzute în art. 224^2, pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului.––––Art. 224^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) şi (3) ale art. 224^1 au fost modificate de pct. 124 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire + 
Articolul 224^2(1) Persoanele prevăzute în art. 224^1 pot efectua investigatii numai cu autorizarea motivata a procurorului care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala.(2) Autorizarea este data prin ordonanţa motivata, pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate. Fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totala a autorizarii, în aceeasi cauza şi cu privire la aceeasi persoana, nu poate depăşi un an.(3) În cererea de autorizare adresata procurorului se vor menţiona datele şi indiciile privitoare la faptele şi persoanele faţă de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune, precum şi perioada pentru care se cere autorizarea.(4) Ordonanţa procurorului prin care se autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203, urmatoarele:a) indiciile temeinice şi concrete care justifica măsura şi motivele pentru care măsura este necesară;b) activităţile pe care le poate desfăşura investigatorul sub acoperire;c) persoanele faţă de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune;d) identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sa desfasoare activităţile autorizate;e) perioada pentru care se da autorizarea;f) alte menţiuni prevăzute de lege.În cazuri urgente şi temeinic justificate se poate solicita autorizarea şi a altor activităţi decat cele pentru care exista autorizare, procurorul urmand să se pronunte de îndată.––––Art. 224^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 224^2 a fost modificat de pct. 125 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Folosirea datelor obtinute de investigatorii sub acoperire + 
Articolul 224^3(1) Datele şi informaţiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai în cauza penala şi în legătură cu persoanele la care se referă autorizatia emisa de procuror.(2) Aceste date şi informaţii vor putea fi folosite şi în alte cauze sau în legătură cu alte persoane, dacă sunt concludente şi utile.––––Art. 224^3 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Măsuri de protecţie a investigatorilor sub acoperire + 
Articolul 224^4(1) Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita în timpul ori după terminarea actiunii acestora.(2) Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul să-i cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional.––––Art. 224^4 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Sesizarea la cererea organului competent + 
Articolul 225Când legea prevede că începerea urmaririi penale nu poate avea loc fără o sesizare speciala, aceasta trebuie facuta în scris şi semnata de către organul competent. În actul de sesizare trebuie să se arate în mod corespunzător datele prevăzute în art. 222 alin 2.Unele dispozitii privind urmarirea penala pentru militari + 
Articolul 226(1) Pentru infractiunile prevăzute de Codul penal în art. 331-334, 348, 353 şi 354, urmarirea penala poate începe numai la sesizarea comandantului.(2) Pentru celelalte infractiuni savirsite de militari, organul de urmărire penala procedeaza potrivit regulilor obisnuite, informind pe comandant de îndată ce a inceput urmarirea penala.––––Alin. (1) al art. 226 a fost modificat de pct. 126 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Sesizari facute de persoane cu functii de conducere şi de alti functionari + 
Articolul 227(1) Orice persoană cu functie de conducere intr-o unitate la care se referă art. 145 din Codul penal sau cu atribuţii de control, care a luat cunoştinţa de savirsirea unei infractiuni în acea unitate, este obligata sa sesizeze de îndată pe procuror sau organul de cercetare penala şi sa ia măsuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de proba.(2) Oblibaţiile prevăzute în alin. 1 revin şi oricărui functionar care a luat cunoştinţa despre savarsirea unei infractiuni în legătură cu serviciul în cadrul caruia îşi indeplineste sarcinile.––––Denumirea marginala şi alin. (2) ale art. 227 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IIDesfăşurarea urmaririi penaleÎnceperea urmaririi penale + 
Articolul 228(1) Organul de urmărire penală sesizat în vreunul dintre modurile prevăzute la art. 221 dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute la art. 10.(1^1) Rezolutia de incepere a urmaririi penale va cuprinde data şi ora la care s-a dispus începerea urmaririi penale şi va fi înregistrată într-un registru special.(2) În cazul prevăzut la art. 10 lit. b^1), organul de urmărire penală înaintează dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală.(3) Abrogat.(3^1) Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune confirmarii motivate a procurorului care exercită supravegherea activităţii de cercetare penala, în termen de cel mult 48 de ore de la data începerii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate să prezinte totodata şi dosarul cauzei.(4) Dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii ori denunţului rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute la art. 10, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.(5) Dacă procurorul constata că nu sunt intrunite condiţiile aratate în alin. 4, restituie actele organului de urmărire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru începerea urmaririi penale.(6) În cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezoluţie neînceperea urmăririi penale. În situaţia în care procurorul îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, motivarea rezoluţiei este facultativă sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezoluţie şi de pe propunerea organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de care s-au efectuat acte premergătoare. Dispoziţiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) se aplică în mod corespunzător.(6^1) Împotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanţa de judecată, potrivit art. 278^1 şi urmatoarele.(7) Dacă ulterior se constată că nu a exista sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se începe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia şi restituie actele organului de urmărire, dispunind începerea urmaririi penale.––––Alin. (3^1) al art. 228 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5) al art. 228 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6^1) al art. 228 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 228 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 8 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004.Alin. (1^1) al art. 228 a fost introdus de pct. 127 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 228 a fost abrogat de pct. 128 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3^1) şi (6) ale art. 228 au fost modificate de pct. 129 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1), (2), (4) şi (6) ale art. 228 au fost modificate de pct. 31 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Invinuitul + 
Articolul 229Persoana faţă de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cit timp nu a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa.Neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire când fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni + 
Articolul 230Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanţă, după caz, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală. Copia ordonanţei şi, după caz, a propunerii organului de cercetare penală se comunică persoanei care a făcut sesizarea, precum şi persoanei faţă de care s-a dispus soluţia de neurmărire sau de netrimitere în judecată.–––––Art. 230 a fost modificat de pct. 32 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Restituirea dosarului pentru continuarea cercetării penale + 
Articolul 231Dacă procurorul, sesizat potrivit dispoziţiilor art. 228 alin. 2, constată că nu este cazul să dispună neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, restituie dosarul organului de cercetare penală pentru completarea actelor premergătoare sau începerea urmăririi penale, respectiv pentru continuarea cercetării penale.–––––Art. 231 a fost modificat de pct. 33 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Restituirea dosarului pentru începerea sau continuarea cercetării penale + 
Articolul 232Dacă procurorul i-a restituit, în temeiul art. 228 alin. 5 sau al art. 231, actele şi dosarul, organul de urmărire penala continua efectuarea actelor premergatoare sau, după caz, începe ori continua urmarirea penala, procedand la efectuarea acestora, potrivit legii, şi ţinând seama de imprejurarile speciale ale fiecarei cauze.––––Art. 232 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Arestarea preventiva a invinuitului + 
Articolul 233(1) În cursul efectuării cercetării penale, dacă organul de cercetare considera ca sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri în acest sens şi le inainteaza procurorului.(2) Dacă procurorul, după ce examineaza dosarul cauzei, constata ca este cazul să se ia măsura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art. 146.––––Art. 233 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Propuneri facute de organul de cercetare penala + 
Articolul 234(1) Dacă organul de cercetare penala considera ca sunt temeiuri pentru punerea în miscare a actiunii penale, face propuneri în acest sens, pe care le inainteaza procurorului.(2) Organul de cercetare penala, dacă considera ca sunt intrunite şi condiţiile prevăzute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza în acelasi mod.––––Alin. (2) al art. 234 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Punerea în miscare a actiunii penale prin ordonanţa + 
Articolul 235(1) Procurorul se pronunţă asupra punerii în miscare a actiunii penale după examinarea dosarului.(2) Dacă procurorul este de acord cu propunerea, pune în miscare actiunea penala prin ordonanţa.(3) Ordonanţa de punere în miscare a actiunii penale trebuie să cuprindă, pe linga menţiunile aratate în art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit şi incadrarea juridica a acesteia.Arestarea preventiva a inculpatului + 
Articolul 236Procurorul sesizat potrivit art. 234, dacă pune în miscare actiunea penala şi dacă apreciaza ca sunt intrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza potrivit art. 149^1.––––Art. 236 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Continuarea cercetării şi ascultarea inculpatului + 
Articolul 237(1) După aducerea la indeplinire a dispoziţiilor art. 233-236, procurorul, dacă este cazul, dispune continuarea cercetării penale. Organul de cercetare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat să respecte şi dispozitiile date de procuror.(2) Dacă procurorul a pus în miscare actiunea penala, organul de cercetare penala îl cheama pe inculpat, îi comunică fapta pentru care este invinuit şi îi da explicatii cu privire la drepturile şi oblibaţiile pe care le are. Atunci când inculpatul nu locuieste în tara, organul de cercetare penala va tine seama, la fixarea termenului de prezentare în faţa acestuia, de reglementarile speciale privind asistenţa judiciara internationala în materie penala.(3) Organul de cercetare penala pune în vedere inculpatului aflat în stare de libertate ca este obligat să se prezinte la toate chemarile ce i se vor face în cursul procesului penal şi ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa.(4) Organul de cercetare penala va continua urmarirea şi fără a-l asculta pe inculpat, când acesta este disparut, se sustrage de la cercetare sau nu locuieste în tara.––––Alin. (2) al art. 237 a fost completat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.*) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Alin. (2) al art. 237 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Extinderea cercetării penale + 
Articolul 238Organul de cercetare penala, dacă constata fapte noi în sarcina invinuitului sau inculpatului ori împrejurări noi care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus începerea urmaririi penale ori s-a pus în miscare actiunea penala sau date cu privire la participarea şi a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte, este obligat sa faca propuneri procurorului pentru extinderea cercetarilor penale sau schimbarea încadrării juridice. Propunerile se inainteaza în cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noi. Procurorul va decide, prin ordonanţa, în cel mult 5 zile.––––Art. 238 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IIISuspendarea urmaririi penaleCazuri de suspendare + 
Articolul 239(1) În cazul când se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care îl împiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale împreună cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.(2) Procurorul se pronunţă asupra suspendarii prin ordonanţa.––––-Alin. (1) al art. 239 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Ordonanţa de suspendare + 
Articolul 240(1) Ordonanţa trebuie să cuprindă, pe linga menţiunile aratate în art. 203, datele privitoare la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta de care este invinuit, cauzele care au determinat suspendarea şi masurile luate în vederea insanatosirii invinuitului sau inculpatului.(2) Măsura suspendarii se comunică părţii civile. După comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala.––––Alin. (2) al art. 240 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Sarcina organului de cercetare în timpul suspendarii + 
Articolul 241(1) În timpul cit urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua să efectueze toate actele a caror indeplinire nu este împiedicată de situaţia invinuitului sau inculpatului.(2) Organul de cercetare penala este obligat să se intereseze periodic dacă mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale. + 
Secţiunea IVÎncetarea urmaririi penaleCazuri de incetare + 
Articolul 242(1) Încetarea urmaririi penale are loc când se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-h), i^1) şi j) şi exista invinuit sau inculpat în cauza.(2) Dacă în aceeasi cauza sunt mai mulţi invinuiti sau inculpaţi ori dacă mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, încetarea urmaririi se face numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmaririi.––––-Alin. (1) al art. 242 a fost modificat de pct. 130 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura încetării + 
Articolul 243(1) Organul de cercetare penala, când constata existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-h), i^1) şi j), inainteaza procurorului dosarul împreună cu propuneri de incetare a urmaririi penale.(2) Procurorul se pronunţă asupra încetării urmaririi penale prin ordonanţa, dispunind potrivit art. 11 pct. 1 lit. c). În cazul în care nu s-a pus în miscare actiunea penala, încetarea urmaririi penale se pronunţă prin rezolutie motivata.(3) Atunci când cazul de încetare a urmăririi penale priveşte un învinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie să se pronunţe asupra încetării urmăririi penale în aceeaşi zi în care a primit propunerea de încetare de la organul de cercetare penală. Dacă procurorul a dispus încetarea urmăririi penale, măsura arestării preventive încetează de drept, învinuitul sau inculpatul fiind pus de îndată în libertate.––––Alin. (3) al art. 243 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 243 a fost modificat de pct. 131 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 243 a fost modificat de pct. 34 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Ordonanţa de incetare a urmaririi penale + 
Articolul 244Ordonanţa de incetare a urmaririi penale trebuie să cuprindă pe linga menţiunile aratate în art. 203, datele privind persoana şi fapta la care se referă încetarea, precum şi aratarea temeiurilor de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea urmaririi penale.Dispozitii complimentare ale ordonantei + 
Articolul 245(1) Prin ordonanţa de incetare a urmaririi penale se dispune totodata asupra:a) revocarii masurilor asiguratorii luate în vederea executarii pedepsei amenzii;b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale şi restituirii celorlalte.Dacă proprietatea corpurilor delicte şi a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organul de cercetare penala până la hotărârea instanţei civile;c) masurilor asiguratorii privind reparatiile civile şi a restabilirii situaţiei anterioare savirsirii infractiunii.În cazul în care s-a dispus menţinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste măsuri se vor considera desfiinţate, dacă persoana vatamata nu introduce actiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la comunicarea încetării urmaririi penale;c^1) sesizarii instanţei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau parţială a unui inscris.d) cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie să le suporte şi ordonând incasarea lor;e) restituirii cautiunii în cazurile prevăzute de lege.(2) Dacă în cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranţă aratate în art. 162, se va face menţiune despre aceasta.(3) În cazul în care încetarea urmăririi penale priveşte un învinuit sau inculpat arestat, în ordonanţă se va face menţiune şi cu privire la constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive.––––Lit. a) a alin. (1) al art. 245 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 245 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. c^1) a alin. (1) al art. 245 a fost introdusa de pct. 132 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 245 a fost modificat de pct. 35 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Instiintarea despre încetarea urmaririi penale + 
Articolul 246(1) Copie de pe ordonanţa sau rezolutia prin care procurorul dispune încetarea urmaririi penale se comunică persoanei care a facut sesizarea, invinuitului sau inculpatului şi, după caz, altor persoane interesate.(2) În cazul când invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, instanţa instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispoziţia de a-l pune de îndată în libertate pe invinuit sau inculpat, potrivit art. 243 alin. 3.––––Alin. (2) al art. 246 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 246 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 8 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004. + 
Articolul 247Abrogat.Restituirea dosarului şi continuarea cercetării penale + 
Articolul 248Procurorul, dacă constata că nu este cazul sa dispună încetarea sau când a dispus încetarea parţial, restituie dosarul organului de cercetare penala, cu dispoziţia de a continua cercetarea. + 
Secţiunea VScoaterea de sub urmarirea penalaCazurile şi procedura scoaterii de sub urmărire + 
Articolul 249(1) Scoaterea de sub urmarirea penala are loc când se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e) şi exista invinuit sau inculpat în cauza.(2) Dispozitiile art. 242-246 şi 248 se aplică în mod corespunzător şi în procedura scoaterii de sub urmărire.(3) În cazul prevăzut în art. 10 lit. b^1) procurorul se pronunţă prin ordonanţa.Punerea în executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ + 
Articolul 249^1(1) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala în temeiul art. 10 lit. b^1), executarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, prevăzute în art. 91 din Codul penal, aplicate de procuror, se face potrivit art. 487, care se aplică în mod corespunzător.(2) Executarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii se efectueaza potrivit art. 442 şi 443.(3) Împotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b^1) se poate face plangere în termen de 20 de zile de la instiintarea prevăzută în art. 246.(4) Punerea în executare a ordonantei prin care s-a aplicat sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii se face după expirarea termenului prevăzut în alin. 3, iar dacă s-a facut plingere şi a fost respinsa, după respingerea acesteia.––––Alin. (3) al art. 249^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea VIProcedura prezentarii materialului de urmărire penalaPrezentarea materialului + 
Articolul 250După punerea în miscare a actiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de cercetare penala cheama pe inculpat în faţa sa şi:a) îi pune în vedere ca are dreptul de a lua cunoştinţa de materialul de urmărire penala, aratindu-i şi incadrarea juridica a faptei savirsite;b) îi asigura posibilitatea de a lua de îndată cunoştinţa de material. Dacă inculpatul nu poate să citeasca, organul de cercetare penala îi citeşte materialul;c) îl intreaba, după ce a luat cunoştinţa de materialul de urmărire penala, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voieste sa faca declaratii suplimentare.Procesul-verbal de prezentare a materialului + 
Articolul 251Despre aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute la art. 250 organul de urmărire penală întocmeşte proces-verbal, în care consemnează şi declaraţiile, cererile şi răspunsurile inculpatului.––––-Art. 251 a fost modificat de pct. 36 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Cereri noi formulate de inculpat + 
Articolul 252(1) Dacă inculpatul a formulat cereri noi în legătură cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de îndată şi dispune prin ordonanţa admiterea sau respingerea lor.(2) Organul de cercetare dispune prin aceeasi ordonanţa completarea cercetării penale, atunci când din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezultă necesitatea completarii.Prezentarea din nou a materialului de urmărire penala + 
Articolul 253Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, dacă a efectuat noi acte de cercetare penala, sau dacă constata ca trebuie să fie schimbata incadrarea juridica a faptei.Cazuri de neprezentare a materialului + 
Articolul 254(1) Când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul sau apărătorul său a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmărire penală ori refuză în mod nejustificat să ia cunoştinţă de materialul de urmărire penală ori este dispărut, în referatul care se întocmeşte potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării.(2) Dacă până la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmărire penala.––––Alin. (1) al art. 254 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 294 din 7 noiembrie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 10 decembrie 2002.––––-Alin. (1) al art. 254 a fost modificat de pct. 37 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Secţiunea VIITerminarea urmaririi penale1. Urmărire fără punerea în miscare a actiunii penaleAscultarea invinuitului înainte de terminarea cercetării + 
Articolul 255(1) În cauzele în care nu a fost pusa în miscarea actiunea penala, organul de cercetare, după efectuarea actelor de cercetare penala potrivit art. 232, dacă exista invinuit în cauza şi constata ca împotriva acestuia sunt suficiente probe, procedeaza la o noua ascultare a invinuitului, aducindu-i la cunoştinţa invinuirea şi intrebindu-l dacă are noi mijloace de aparare.(2) Dacă invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost gasita temeinica ori dacă cercetarea a fost completata potrivit propunerilor facute, cercetarea se considera terminata.Inaintarea dosarului privind pe invinuit + 
Articolul 256De îndată ce cercetarea penala este terminata, organul de cercetare inainteaza dosarul procurorului cu un referat, în care consemneaza rezultatul cercetării, spre a se decide potrivit art. 262. Referatul va cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute în art. 259-260.Prezentarea materialului de către procuror + 
Articolul 257Procurorul, primind dosarul, îl cheama pe invinuit şi îi prezinta materialul de urmărire penala potrivit dispoziţiilor art. 250 şi urmatoarele, care se aplică în mod corespunzător.––––Art. 257 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.––––A se vedea DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 24 din 23 februarie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 1 aprilie 1999.2. Urmărire cu actiunea penala pusa în miscareInaintarea dosarului privind pe inculpat + 
Articolul 258În cauzele în care actiunea penala a fost pusa în miscare, după completarea cercetării şi după indeplinirea dispoziţiilor privitoare la prezentarea materialului de urmărire penala, cercetarea penala se considera terminata. Organul de cercetare penala inainteaza de îndată procurorului dosarul cauzei insotit de un referat.––––Art. 258 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Cuprinsul referatului întocmit de organul de cercetare penala + 
Articolul 259(1) Referatul întocmit de organul de cercetare penala trebuie să se limiteze la fapta care a format obiectul punerii în miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului şi la ultima încadrare juridica data faptei.(2) Referatul trebuie să cuprindă fapta retinuta în sarcina inculpatului, probele administrate şi incadrarea juridica.(3) Când urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai mulţi inculpaţi, referatul trebuie să cuprindă menţiunile aratate în alineatul precedent cu privire la toate faptele şi la toţi inculpatii şi, dacă este cazul, trebuie să se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a incetat urmarirea, s-a dispus scoaterea de sub urmărire ori s-a suspendat urmarirea penala.Date suplimentare + 
Articolul 260Referatul trebuie să cuprindă date suplimentare privitoare la:a) mijloacele materiale de proba şi masurile luate referitor la ele în cursul cercetării penale, precum şi locul unde se afla;b) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate în cursul cercetării penale;c) cheltuielile judiciare. + 
Capitolul VTRIMITEREA IN JUDECATAVerificarea lucrărilor urmaririi penale + 
Articolul 261(1) Procurorul este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 256 sau 258 sa procedeze la verificarea lucrărilor urmaririi penale şi să se pronunte asupra acestora.(2) Procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmărire penala în situaţiile prevăzute în art. 254 alin. 1, dacă inculpatul se prezinta, este prins sau adus după inaintarea dosarului la procuratura.(3) Rezolvarea cauzelor în care sunt arestati se face de urgenta şi cu precadere.Rezolvarea cauzelor + 
Articolul 262Dacă procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, existind probele necesare şi legal administrate, procedeaza, după caz, astfel:1. când din materialul de urmărire penala rezultă ca fapta exista, ca a fost savirsita de invinuit sau de inculpat şi ca acesta raspunde penal:a) dacă actiunea penala nu a fost pusa în miscare în cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care pune în miscare actiunea penala şi dispune trimiterea în judecata;b) dacă actiunea penala a fost pusa în miscare în cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecata;2. da ordonanţa prin care:a) claseaza, scoate de sub urmărire sau inceteaza urmarirea penala potrivit dispoziţiilor art. 11.Dacă procurorul dispune scoaterea de sub urmărire în temeiul art. 10 lit. b^1), face aplicarea art. 18^1 alin. 3 din Codul penal;b) suspenda urmarirea penala, atunci când constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.Cuprinsul rechizitoriului + 
Articolul 263(1) Rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala şi trebuie să cuprindă, pe linga menţiunile prevăzute în art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta în sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, măsura preventiva luata şi durata acesteia, precum şi dispoziţia de trimitere în judecata.(2) În rechizitoriu se arata de asemenea numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţa, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmeaza a fi citate.(3) În cazul când urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie să cuprindă şi datele suplimentare prevăzute în art. 260.(4) Procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi invinuiti sau inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262.Actul de sesizare a instanţei + 
Articolul 264(1) Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată.(2) Abrogat.(3) Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când urmarirea este facuta de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de secţie, iar când urmarirea penala este efectuata de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta şi înainte de expirarea duratei arestarii preventive.(4) Dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea îl inainteaza instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei şi cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpatilor aflati în stare de detinere.(5) Abrogat.–––––Alin. (2) al art. 264 a fost abrogat de pct. 133 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) şi (4) ale art. 264 au fost modificate de pct. 134 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 264 a fost introdus de pct. 135 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) şi (4) ale art. 264 au fost modificate de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alin. (5) al art. 264 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmărire + 
Articolul 265(1) Când procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa, sau că nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penala, sau potrivit dispoziţiilor art. 217 trimite cauza la alt organ de urmărire, în vederea completarii sau refacerii urmaririi penale.(2) Când completarea sau refacerea urmaririi penale este necesară numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpaţi, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze.Cuprinsul ordonantei de restituire + 
Articolul 266Ordonanţa de restituire sau de trimitere cuprinde, pe linga menţiunile aratate în art. 203, indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate şi a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.Dispozitiile privitoare la masurile preventive, de siguranţă sau asiguratorii + 
Articolul 267(1) În cazul în care procurorul, la intocmirea rechizitoriului potrivit art. 262 pct. 1, considera ca este necesară arestarea inculpatului, fiind intrunite condiţiile prevăzute de lege, inainteaza instanţei, în termen de 24 de ore, rechizitoriul şi propunerea de arestare a inculpatului. În acelasi mod procedeaza procurorul şi în cazul în care este necesară luarea masurilor de siguranţă prevăzute în art. 113 şi 114 din Codul penal. În cazul în care procurorul considera ca se impune luarea masurilor preventive prevăzute în art. 145 şi 145^1, dispune aceasta prin rechizitoriu.(2) În cazurile prevăzute în art. 262 pct. 2, art. 265 şi 268, procurorul trimite dosarul cauzei la instanţa, pentru ca judecatorul care a dispus în cursul urmaririi penale arestarea preventiva sau masurile de siguranţă prevăzute în art. 113 şi 114 din Codul penal sa dispună asupra prelungirii sau revocarii acestora. În cazul masurilor preventive prevăzute în art. 145 şi 145^1, procurorul dispune revocarea acestor măsuri sau, după caz, trimite dosarul cauzei la instanţa cu propunerea de prelungire.(3) Incheierea prin care instanţa dispune cu privire la aceste măsuri se trimite procurorului, care face menţiune despre aceasta în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penala, de incetare a urmaririi penale, de suspendare a urmaririi penale, de restituire sau de trimitere la organul competent. Prevederile art. 243 alin. 3 şi art. 249 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.(4) Procurorul este obligat sa dispună asupra mentinerii sau revocarii masurilor de siguranţă, altele decat cele prevăzute în art. 113 şi 114 din Codul penal, şi a masurilor asiguratorii luate în cursul urmaririi penale, sau dacă este cazul sa ia asemenea măsuri.––––Art. 267 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 267 a fost modificat de articolul 1 punctul 29 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Trimiterea la organul competent + 
Articolul 268(1) Când procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau infractorii aratati în art. 207, 208 şi 209 alin. 3 şi 4 urmarirea penala s-a facut de un alt organ decit cel prevăzut în textele menţionate, ia măsuri ca urmarirea să fie facuta de organul competent.(2) În cazul prevăzut în alineatul precedent rămân valabile masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale confirmate incuviintate de procuror, precum şi actele procesuale care nu pot fi refacute.Oblibaţiile organelor competente + 
Articolul 269Organul de cercetare penala sesizat prin trimiterea cauzei potrivit art. 268 procedeaza la ascultarea invinuitului sau inculpatului şi, tinind seama de dispozitiile art. 268 alin. 2, dispune în ce măsura trebuie refacute celelalte acte procesuale şi ce anume acte mai trebuie efectuate în completarea cercetării penale. + 
Capitolul VIRELUAREA URMARIRII PENALECazurile de reluare + 
Articolul 270(1) Urmarirea penala este reluata în caz de:a) incetare a cauzei de suspendare;b) restituire a cauzei de către instanţa de judecată în vederea refacerii urmaririi penale;c) redeschidere a urmaririi penale.(2) Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile prevăzute în art. 10.––––Lit. b) a alin. (1) al art. 270 a fost modificata de pct. 136 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Reluarea după suspendare + 
Articolul 271Reluarea urmaririi penale după suspendare are loc când se constată că a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării. Reluarea se dispune prin ordonanţa.Reluarea în caz de restituire + 
Articolul 272Când instanţa de judecată a dispus restituirea cauzei în vederea refacerii urmaririi penale, urmarirea se reia pe baza hotărârii prin care instanţa a dispus restituirea.––––Art. 272 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 137 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Reluarea în caz de redeschidere a urmaririi + 
Articolul 273(1) Redeschiderea urmaririi penale în cazul în care s-a dispus încetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmărire are loc dacă ulterior se constată că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia încetarea sau scoaterea de sub urmărire.(1^1) Redeschiderea urmaririi penale are loc, de asemenea, când judecatorul, potrivit art. 278^1, a admis plangerea împotriva ordonantei sau, după caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmărire penala sau de incetare a urmaririi penale ori de clasare şi a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmaririi penale. În cazul în care instanţa, potrivit art. 278^1, a admis plangerea împotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmaririi penale, acesta dispune începerea urmaririi în condiţiile prevăzute de lege. Dispozitiile instanţei sunt obligatorii pentru organul de urmărire penala, sub aspectul faptelor şi imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate şi a mijloacelor de proba indicate.(1^2) În cazurile prevăzute în alin. 1 şi 1^1, dacă se considera pe baza datelor din dosar ca se justifica luarea unei măsuri preventive, procurorul procedeaza potrivit art. 233 sau 236, care se aplică în mod corespunzător. În ordonanţa prin care s-a dispus reluarea urmaririi penale, se face menţiune cu privire la luarea acestor măsuri.(2) Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanţa.––––Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 273 au fost introduse de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1^1) al art. 273 a fost modificat de pct. 138 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Durata arestarii inculpatului după reluare + 
Articolul 274(1) În cazurile de reluare a urmaririi penale prevăzute în art. 270 alin. 1 lit. a) şi c) şi în art. 273, termenul privitor la măsura arestarii inculpatului curge de la data luării acestei măsuri, dispozitiile art. 150 aplicandu-se în mod corespunzător.(2) În cazul restituirii cauzei de către instanţa de judecată, potrivit art. 272, dacă inculpatul este arestat şi instanţa menţine arestarea preventiva, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii hotărârii. Instanţa trimite dosarul procurorului în termen de 10 zile.(3) Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita potrivit art. 155 şi 159.––––Art. 274 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 274 a fost modificat de de articolul 1 punctul 30 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.––––-A se vedea DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 9 din 24 ianuarie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 221 din 19 mai 2000. + 
Capitolul VIIPLINGEREA IMPOTRIVA MASURILOR ŞI ACTELOR DE URMARIRE PENALADreptul de a face plingere + 
Articolul 275(1) Orice persoană poate face plingere împotriva masurilor şi actelor de urmărire penala, dacă prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.(2) Abrogat.(3) Plingerea se adreseaza procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penala şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.(4) Introducerea plingerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plingerii.––––Alin. (2) al art. 275 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Obligaţia de inaintare a plingerii + 
Articolul 276Când plingerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului împreună cu explicatiile sale, atunci când acestea sunt necesare.Termenul de rezolvare + 
Articolul 277Procurorul este obligat sa rezolve plingerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi sa comunice de îndată persoanei care a facut plingerea modul în care a fost rezolvata.Plingerea contra actelor procurorului + 
Articolul 278(1) Plangerea împotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul sef de secţie al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.(2) În cazul când masurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului sef de secţie al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.(2^1) Plângerea formulată împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă.(3) În cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, după caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţa sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.(3^1) Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile împotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunică persoanei care a facut plangerea şi celorlalte persoane interesate.(4) Dispozitiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.––––Art. 278 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 278 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 8 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004.Alin. (3^1) al art. 278 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 480 din 8 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004.Alin. (2^1) al art. 278 a fost introdus de pct. 38 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Plangerea în faţa judecatorului împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata + 
Articolul 278^1(1) După respingerea plangerii facute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum şi orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, în termen de 20 de zile de la data comunicarii de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecatorul de la instanţa careia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sa judece cauza în prima instanţa. Plangerea poate fi facuta şi împotriva dispozitiei de netrimitere în judecata cuprinse în rechizitoriu.(2) În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de secţie al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile.(3) Dosarul va fi trimis de parchet judecatorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.(4) Persoana faţă de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmărire penala sau încetarea urmaririi penale, precum şi persoana care a facut plangerea se citeaza. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedica solutionarea cauzei. Când judecatorul considera ca este absolut necesară prezenta persoanei lipsa, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.(5) La judecarea plangerii, prezenta procurorului este obligatorie.(6) La termenul fixat pentru judecarea plangerii, judecatorul da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei faţă de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmărire penala sau încetarea urmaririi penale şi apoi procurorului.(7) Judecatorul, solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanţa atacata, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror inscrisuri noi prezentate.(8) Judecatorul pronunţă una dintre urmatoarele solutii:a) respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, după caz, ca nefondata, mentinand rezolutia sau ordonanţa atacata;b) admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanţa atacata şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmaririi penale, după caz. Judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele şi imprejurarile ce urmeaza a fi constatate şi prin care anume mijloace de proba;c) admite plangerea, prin încheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanţa atacata şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în prima instanţa şi caile de atac aplicandu-se în mod corespunzător.(9) În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plangerea persoanei la care se referă alin. 1.(10) Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.(11) În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinta careia judecatorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se inceapa ori să se redeschida urmarirea penala nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penala şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.(12) Judecatorul este obligat sa rezolve plangerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.(13) Plângerea greşit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.––––Art. 278^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 278^1 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 139 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (10) şi (13) ale art. 278^1 au fost modificate de pct. 39 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. + 
Capitolul VIIIPROCEDURA PLINGERII PREALABILEOrganele cărora li se adreseaza plingerea + 
Articolul 279(1) Punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plingerea prealabila a persoanei vatamate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară astfel de plingere.(2) Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii.––––Lit. c) a alin. (2) al art. 279 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 279 a fost modificat de pct. 140 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura în cazul infracţiunilor flagrante + 
Articolul 280(1) În caz de infractiune flagranta, organul de urmărire penala este obligat să constate savirsirea acesteia, chiar în lipsa plingerii prealabile.(2) Abrogat.(3) După constatarea infractiunii flagrante, organul de urmărire penala cheama persoana vatamata şi, dacă aceasta declara ca face plangere prealabila, continua urmarirea penala. În caz contrar, procurorul dispune încetarea urmaririi penale.–––––Alin. (2) al art. 280 a fost abrogat de pct. 141 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 280 a fost modificat de pct. 142 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura în caz de conexitate sau de indivizibilitate + 
Articolul 281În caz de conexitate sau de indivizibilitate între o infractiune pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila şi o alta infractiune pentru care punerea în miscare a actiunii penale nu se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dacă disjungerea nu este posibila, se aplică procedura prevăzută în art. 35.–––––Art. 281 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 143 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Articolul 282Abrogat.Conţinutul plingerii + 
Articolul 283Plingerea trebuie să cuprindă descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei părţilor şi a martorilor, precizarea dacă persoana vatamata se constituie parte civila şi, atunci când este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.Termenul de introducere a plingerii + 
Articolul 284(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plingere prealabila, aceasta trebuie să fie introdusa în termen de 2 luni din ziua în care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.(2) Când persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data când persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul.Lipsa nejustificata a părţii vatamate + 
Articolul 284^1Abrogat.–––––Art. 284^1 a fost abrogat de pct. 144 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Plângerea greşit îndreptată + 
Articolul 285Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite organului competent, pe cale administrativă. În aceste cazuri, plângerea se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul necompetent.–––––-Art. 285 a fost modificat de pct. 40 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Schimbarea încadrării faptei + 
Articolul 286Dacă intr-o cauza în care s-au facut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o încadrare juridica pentru care este necesară plangerea prealabila, organul de cercetare penala cheama partea vatamata şi o intreaba dacă înţelege sa faca plangere. În caz afirmativ, organul de cercetare penala continua cercetarea. În caz contrar, transmite actele procurorului în vederea încetării urmaririi penale.––––-Art. 286 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 145 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Titlul IIJUDECATA + 
Capitolul IDISPOZITII GENERALEIndatoririle instanţei de judecată + 
Articolul 287(1) Instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ, în vederea aflarii adevarului şi a realizării rolului educativ al judecatii.(2) Instanţa îşi formeaza convingerea pe baza probelor administrate în cauza.Locul unde se desfăşoară judecata + 
Articolul 288Judecata se desfăşoară la sediul instanţei. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.Oralitatea, nemijlocirea şi contradictorialitatea + 
Articolul 289Judecata cauzei se face în faţa instanţei constituita potrivit legii şi se desfăşoară în sedinta, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.Publicitatea sedintei de judecată + 
Articolul 290(1) Sedinta de judecată este publică. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecată.(2) Dacă judecarea în sedinta publică ar putea aduce atingerea unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.(3) Declararea sedintei secrete se face în sedinta publică, după ascultarea părţilor prezente şi a procurorului când participa la judecata.(4) În timpul cit sedinta este secreta, nu sunt admisi în sala de sedinta decit părţile, reprezentantii acestora, aparatorii şi celelalte persoane chemate de instanţa în interesul cauzei.Citarea părţilor la judecata + 
Articolul 291(1) Judecata poate avea loc numai dacă părţile sunt legal citate şi procedura este îndeplinită. Înfăţişarea părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu partea reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare.(2) Neprezentarea părţilor citate nu împiedica judecarea cauzei. Când instanţa considera ca este necesară prezenta uneia dintre părţile lipsa, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia, amânând în acest scop judecata.(3) Partea prezentă personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătură cu partea reprezentată, la un termen, precum şi partea căreia, personal, prin reprezentant sau apărător ales sau prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat în mod legal citaţia pentru un termen de judecată nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu excepţia situaţiilor în care prezenţa acestora este obligatorie potrivit legii.(3^1) Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea părţilor, să preschimbe primul termen sau termenul luat în cunoştinţă cu respectarea principiului continuităţii completului în situaţia în care din motive obiective instanţa nu îşi poate desfăşura activitatea de judecată la termenul fixat ori în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezoluţia judecătorului, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat.(4) Când judecata se amina, martorii, expertii şi interpreţii prezenţi iau în cunoştinţa noul termen de judecată.(5) La cererea persoanelor care iau termenul în cunoştinţa, instanţa le inmineaza citatii, spre a le servi drept justificare la locul de muncă, în vederea prezentarii la noul termen.(6) Când judecata ramine în continuare, părţile şi celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza.(7) Militarii sunt citati la fiecare termen.(8) Detinutii sunt citati, de asemenea, la fiecare termen.–––––-Alin. (1) şi (3) ale art. 291 au fost modificate de pct. 41 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (3^1) al art. 291 a fost introdus de pct. 42 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Compunerea instanţei + 
Articolul 292(1) Instanţa judeca în complet de judecată, a carei compunere este cea prevăzută de lege.(2) Completul de judecată trebuie să ramina acelasi în tot cursul judecarii cauzei. Când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.(3) După începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenita în compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor.Judecata de urgenta în cauzele cu detinuti + 
Articolul 293Judecata în cauzele în care sunt inculpaţi arestati preventiv se face de urgenta şi cu precadere. Judecata se face cu precadere şi atunci când unii dintre inculpaţi sunt detinuti în alta cauza. Când instanţa găseşte necesar şi aceasta este posibil, face în cauza aplicatia dispoziţiilor cu privire la disjungere.Asigurarea apararii + 
Articolul 294(1) În cauzele în care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecată, ia măsuri pentru desemnarea aparatorului.(2) Inculpatul, celelalte părţi şi aparatorii au dreptul sa ia cunoştinţa de dosar în tot cursul judecatii.(3) Când inculpatul se afla în stare de detinere, judecatorul cauzei ia măsuri ca acesta să-şi poata exercita dreptul prevăzut în alineatul precedent şi să poată lua contact cu aparatorul sau.–––––Alin. (1) şi (3) ale art. 294 au fost modificate de pct. 146 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alte măsuri pregatitoare + 
Articolul 295(1) Preşedintele completului de judecată are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de judecată fixat judecarea cauzei sa nu sufere aminare.(2) De asemenea, se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata să fie întocmită şi afisata la instanţa, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecată.(3) La intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanţa, dindu-se intietate cauzelor în care sunt detinuti şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenta.Atribuţiile presedintelui completului + 
Articolul 296(1) Preşedintele conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle pe care le are de la lege şi decide asupra cererilor formulate de părţi, dacă rezolvarea acestora nu este data în caderea completului.(2) În cursul judecatii, preşedintele poate respinge intrebarile formulate de părţi şi de procuror, dacă acestea nu sunt concludente şi utile judecarii cauzei.–––––Alin. (2) al art. 296 a fost modificat de pct. 147 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Strigarea cauzei şi apelul celor citati + 
Articolul 297(1) Preşedintele anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rind, dispunind facerea apelului părţilor şi al celorlalte persoane citate, şi constata care din ele s-au prezentat.(2) Părţile se pot prezenta şi participa la judecata chiar dacă nu au fost citate sau nu au primit citatia, preşedintele având indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.Asigurarea ordinii şi solemnitatii sedintei + 
Articolul 298(1) Preşedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii şi solemnitatii sedintei, putind lua masurile necesare în acest scop.(2) Preşedintele poate limita accesul publicului la sedinta de judecată, tinind seama de marimea salii de sedinta.(3) Părţile şi persoanele care asista la sedinta de judecată sunt obligate sa pastreze disciplina sedintei.(4) Când o parte sau oricare altă persoană tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, preşedintele îi atrage atenţia să respecte disciplina, iar în caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala.(5) Partea indepartata este chemata în sala înainte de începerea dezbaterilor.Preşedintele îi aduce la cunoştinţa actele esentiale efectuate în lipsa şi îi citeşte declaratiile celor ascultati.Constatarea infracţiunilor de audienta + 
Articolul 299(1) Dacă în cursul sedintei se savirseste o faptă prevăzută de legea penala, preşedintele constata acea fapta şi identifica pe faptuitor. Procesul-verbal întocmit se trimite procurorului.(2) Instanţa, dacă este cazul, poate dispune arestarea preventiva a invinuitului, iar preşedintele emite un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei măsuri se face menţiune în incheierea de sedinta. Cel invinuit este trimis de îndată procurorului împreună cu procesul-verbal şi cu mandatul de arestare.Verificarea sesizarii instanţei + 
Articolul 300(1) Instanţa este datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare.(2) În cazul când se constată că sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.(3) Abrogat.––––Denumirea marginala a art. 300 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 300 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Menţinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului + 
Articolul 300^1(1) După inregistrarea dosarului la instanţa, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecata în stare de arest, instanţa este datoare sa verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea şi temeinicia arestarii preventive, înainte de expirarea duratei arestarii preventive.(2) Dacă instanţa constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau că nu exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestarii preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.(3) Când instanţa constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanţa menţine, prin încheiere motivata, arestarea preventiva. Dispozitiile art. 159 alin. 3, 4, 5 şi 11 se aplică în mod corespunzător.(4) Incheierea poate fi atacata cu recurs, aplicandu-se dispozitiile art. 160^a alin. 2.––––Art. 300^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 300^1 a fost modificat de de articolul 1 punctul 31 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (3) al art. 300^1 a fost modificat de pct. 148 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Verificări privind arestarea inculpatului în cursul judecatii + 
Articolul 300^2În cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizata este datoare sa verifice, în cursul judecatii, legalitatea şi temeinicia arestarii preventive, procedand potrivit art. 160^b.––––Art. 300^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 300^2 a fost modificat de de articolul 1 punctul 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Drepturile procurorului şi ale părţilor în instanţa + 
Articolul 301(1) În cursul judecatii, procurorul şi oricare dintre părţi pot formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii.(2) Partea vatamata poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei. În caz de concurs de infractiuni sau de conexitate, dreptul părţii vatamate se limiteaza la fapta care i-a cauzat vatamarea.(3) Partea civila poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii în măsura în care acestea au legătură cu pretentiile sale civile.Rezolvarea chestiunilor incidente + 
Articolul 302(1) Instanţa este obligata sa puna în discutie cererile şi excepţiile aratate în art. 301 sau excepţiile ridicate din oficiu şi să se pronunte asupra lor prin încheiere motivata.(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere motivata şi asupra tuturor masurilor luate în cursul judecatii.Suspendarea judecatii + 
Articolul 303(1) Când se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care îl împiedica sa participe la judecata, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal până când starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.(2) Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei şi disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.(3) Incheierea data în prima instanţa prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs la instanţa superioara în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul nu suspenda executarea şi se judeca în termen de 3 zile.(4) Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecata.(5) Instanţa este obligata să se informeze periodic dacă mai subzista cauza care a determinat suspendarea procesului penal.(6) Abrogat.––––Alin. (1) al art. 303 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 303 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) şi (6) ale art. 303 au fost modificate de pct. 149 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (6) al art. 303 a fost abrogat de pct. 1 al art. III din LEGEA nr. 177 din 28 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 4 octombrie 2010.Suspendarea judecatii în caz de extradare activa + 
Articolul 303^1În cazul în care, potrivit legii, se cere extradarea unei persoane în vederea judecarii intr-o cauza penala, instanţa pe rolul careia se afla cauza poate dispune, prin încheiere motivata, suspendarea judecatii până la data la care statul solicitat va comunică hotărârea sa asupra cererii de extradare. Incheierea instanţei este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se judeca în termen de 3 zile.Dacă se solicita extradarea unui inculpat judecat intr-o cauza cu mai mulţi inculpaţi, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei.––––-Art. 303^1 a fost introdus de pct. 150 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Note privind desfăşurarea sedintei de judecată + 
Articolul 304(1) Desfăşurarea sedintei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio.(2) În cursul sedintei de judecată grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Procurorul şi părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către presedinte.(3) În caz de contestare, de către participantii la proces, a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din sedinta de judecată.(4) După terminarea sedintei de judecată, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului. Notele grefierului pot fi contestate până la termenul următor.––––Art. 304 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 304 a fost modificat de LEGEA nr. 159 din 14 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 20 mai 2004.Incheierea de sedinta + 
Articolul 305(1) Desfăşurarea procesului în sedinta de judecată se consemneaza intr-o încheiere care cuprinde:a) ziua, luna, anul şi denumirea instanţei;b) menţiunea dacă sedinta a fost sau nu publică;c) numele şi prenumele judecatorilor, procurorului şi grefierului;d) numele şi prenumele părţilor, aparatorilor şi ale celorlalte persoane care participa în proces şi care au fost prezente la judecata, precum şi ale celor care au lipsit, cu aratarea calităţii lor procesuale şi cu menţiunea privitoare la indeplinirea procedurii;e) enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecata şi textele de lege în care a fost încadrată fapta;f) inscrisurile care s-au citit în sedinta;g) cererile de orice natura formulate de procuror, de părţi şi de ceilalti participanti la proces;h) concluziile procurorului şi ale părţilor;i) masurile luate în cursul sedintei.(2) Incheierea se întocmeşte de grefier în 24 de ore de la terminarea sedintei şi se semneaza de preşedintele completului de judecată şi de grefier.(3) Când hotărârea se pronunţă în ziua în care a avut loc judecata, nu se întocmeşte o încheiere separata.Solutionarea cauzei + 
Articolul 306Deliberarea şi pronuntarea hotărârii se fac de îndată după incheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea şi pronuntarea pot fi aminate cel mult 15 zile.Deliberarea + 
Articolul 307(1) La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa caruia a avut loc dezbaterea.(2) Completul de judecată delibereaza în secret.Luarea hotărârii + 
Articolul 308(1) Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii.(2) Când unanimitatea nu poate fi intrunita, hotărârea se ia cu majoritate.(3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decit doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie să se alature celei mai apropiate de parerea sa.(4) Motivarea opiniei separate este obligatorie.(5) Dacă completul de judecată este format din doi judecatori şi unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia în complet de divergenta.Minuta + 
Articolul 309(1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semneaza de membrii completului de judecată.(2) Intocmirea minutei este obligatorie şi în cazurile în care judecatorul sau instanţa dispune asupra masurilor preventive.(3) Minuta se întocmeşte în doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanţei.––––-Alin. (2) şi (3) ale art. 309 au fost introduse de pct. 151 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pronuntarea hotărârii + 
Articolul 310(1) Hotărârea se pronunţă în sedinta publică de către preşedintele completului de judecată asistat de grefier.(2) La pronuntarea hotărârii părţile nu se citeaza. Hotărârea se redacteaza în cel mult 20 de zile de la pronuntare.Felul hotărârilor + 
Articolul 311(1) Hotărârea prin care cauza este solutionata de prima instanţa de judecată sau prin care aceasta se dezinvesteste fără a solutiona cauza se numeste sentinta.(2) Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului, recursului în interesul legii, precum şi hotărârea pronunţată de instanţa de recurs în rejudecarea cauzei se numeste decizie.(3) Toate celelalte hotărâri date de instante în cursul judecatii se numesc incheieri.–––––Alin. (2) al art. 311 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Redactarea şi semnarea hotărârii + 
Articolul 312(1) Sentinta sau decizia se redacteaza de unul din judecatorii care au participat la solutionarea cauzei şi se semneaza de toţi membrii completului şi de grefier.(2) În caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semneaza în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este impiedicat a semna, hotărârea se semneaza de preşedintele instanţei. Când impiedicarea priveste pe grefier, hotărârea se semneaza de grefierul sef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat impiedicarea. + 
Capitolul IIJUDECATA IN PRIMA INSTANTA + 
Secţiunea IDesfăşurarea judecarii cauzelorMăsuri premergatoare + 
Articolul 313(1) În vederea repartizarii pe complete şi a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou formate vor fi transmise, după înregistrare în registratura instanţei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.(2) Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecatorii completului de judecată, care va lua masurile necesare în scopul pregatirii judecatii, astfel încât să se asigure solutionarea cu celeritate a cauzei.(3) Citatia trebuie să fie inmanata inculpatului cu cel puţin 5 zile inaintea termenului fixat. În cazul în care inculpatul nu locuieste în tara, se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 237 alin. 2.(4) În cauzele în care inculpatul este trimis în judecata în stare de arest, judecatorul prevăzut în alin. 2, la primirea dosarului fixeaza un termen care, potrivit art. 300^1, nu poate fi mai mare de 48 de ore, inauntrul caruia se comunică citatia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanţei.––––Alin. (3) al art. 313 a fost introdus de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.*) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Art. 313 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 313 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 152 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Prezenta inculpatului la judecata + 
Articolul 314(1) Judecata nu poate avea loc decit în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de detinere.(2) Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.Participarea procurorului + 
Articolul 315(1) Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecată ale judecatoriilor, în cauzele în care instanţa de judecată a fost sesizata prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele în care unul dintre inculpaţi se afla în stare de detentie sau în vreuna dintre situaţiile prevăzute în art. 171 alin. 2, precum şi în cazul în care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecată privind alte infractiuni, procurorul participa când considera necesar.(2) La sedintele de judecată ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile.––––Alin. (1) al art. 315 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Rolul procurorului + 
Articolul 316(1) În desfăşurarea cercetării judecătorești şi a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ în vederea aflarii adevarului şi a respectarii dispoziţiilor legale. Procurorul este liber să prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinind seama de probele administrate.(2) Cererile şi concluziile procurorului trebuie să fie motivate.(3) Când cercetarea judecătorească nu confirma invinuirea sau când a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevăzute în art. 10, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.––––Alin. (3) al art. 316 a fost modificat de pct. 153 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Obiectul judecatii + 
Articolul 317Judecata se margineste la fapta şi la persoana aratata în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea.Verificări privitoare la inculpat + 
Articolul 318(1) La termenul de judecată, după strigarea cauzei şi apelul părţilor, preşedintele verifica identitatea inculpatului. În cazul când inculpatul se afla în stare de detinere, preşedintele se incredinteaza dacă a primit în termenul prevăzut în art. 313 alin. 3 copia actului de sesizare a instanţei. Când actul nu a fost comunicat, dacă inculpatul cere, judecata se amana, iar preşedintele îi inmaneaza o copie de pe actul de sesizare a instanţei, facandu-se menţiune despre aceasta în incheierea de sedinta.(2) De asemenea, judecata se amina la cererea inculpatului, când comunicarea s-a facut cu mai puţin de 3 zile inaintea termenului de judecată.––––Alin. (1) al art. 318 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Măsuri premergatoare privind martorii, expertii şi interpreţii + 
Articolul 319(1) După apelul martorilor, expertilor şi interpreţilor, preşedintele cere martorilor prezenţi sa părăsească sala de sedinta şi le pune în vedere sa nu se indeparteze fără incuviintarea sa.(2) Expertii rămân în sala de sedinta, afară de cazul în care instanţa dispune altfel.(3) Martorii, expertii şi interpreţii prezenţi pot fi ascultati, chiar dacă nu au fost citati sau nu au primit citatie, însă numai după ce s-a stabilit identitatea lor, ţinându-se seama de dispozitiile art. 86^1 şi urmatoarele.––––Alin. (3) al art. 319 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lamuriri, excepţii şi cereri + 
Articolul 320(1) Preşedintele explica persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata în proces.(2) Preşedintele intreaba pe procuror şi pe părţi dacă au de formulat excepţii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.(3) În cazul când se propun noi probe, trebuie să se arate faptele şi imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar ce priveste martorii şi expertii, identitatea şi adresa acestora.(4) Procurorul şi părţile pot cere administrarea de probe noi şi în cursul cercetării judecătorești.Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei + 
Articolul 320^1*)Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.**)––––**) Notă C.T.C.E. Piatra Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.483 din 8 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 2 decembrie 2011 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor alin. (1) al art. 320^1 din Codul de procedură penală, constatându-se că sunt neconstituţionale, în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile.Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În concluzie, în intervalul 2 decembrie 2011 – 16 ianuarie 2012, dispozitiile invocate mai sus au fost suspendate de drept.Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.–––––Art. 320^1 a fost introdus de pct. 43 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (4) al art. 320^1 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 22 decembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 29 decembrie 2011.Alin. (8) al art. 320^1 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 22 decembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 29 decembrie 2011.––––Notă C.T.C.E. Piatra Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 2 decembrie 2011 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală, constatându-se că sunt neconstituţionale, în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile.Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În concluzie, în intervalul 2 decembrie 2011 – 16 ianuarie 2012, dispozitiile invocate mai sus au fost suspendate de drept.Ordinea cercetării judecătorești + 
Articolul 321(1) Instanţa începe efectuarea cercetării judecătorești, când cauza se afla în stare de judecată.(2) Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecătorească este cea prevăzută în dispozitiile cuprinse în prezenta secţiune.(3) Instanţa poate dispune unele schimbari ale ordinii, când aceasta este necesar pentru buna desfăşurare a cercetării judecătorești. Când inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decit după ascultarea acestuia.Începerea cercetării judecătorești + 
Articolul 322Preşedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instanţei, după care explica inculpatului în ce consta invinuirea ce i se aduce. Totodata, instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atenţia ca ceea ce declara poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte părţi, martorilor, expertilor şi de a da explicatii în tot cursul cercetării judecătorești, când socoteste ca este necesar.–––––Art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 154 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Ascultarea inculpatului + 
Articolul 323(1) Instanţa procedeaza apoi la ascultarea inculpatului.(2) Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis în judecata, apoi i se pot pune intrebari de către presedinte şi în mod nemijlocit de ceilalti membri ai completului, de către procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpaţi şi de aparatorul inculpatului a cărui ascultare se face.(3) Instanţa poate respinge intrebarile care nu sunt concludente şi utile cauzei.(4) Inculpatul poate fi reascultat ori de cite ori este necesar.–––––Alin. (2) şi (3) ale art. 323 au fost modificate de pct. 155 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Ascultarea coinculpatilor + 
Articolul 324(1) Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, ascultarea fiecarui dintre ei se face în prezenta celorlalţi inculpaţi.(2) Când interesul aflarii adevarului cere, instanţa poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpaţi, fără ca ceilalti să fie de faţa.(3) Declaratiile luate separat sunt citite în mod obligatoriu celorlalţi inculpaţi, după ascultarea lor.(4) Inculpatul poate fi din nou ascultat în prezenta celorlalţi inculpaţi sau a unor dintre ei.Citirea declaratiilor anterioare ale inculpatului + 
Articolul 325(1) Când inculpatul nu-şi mai aminteste anumite fapte sau împrejurări sau când exista contraziceri între declaratiile facute de inculpat în instanţa şi cele date anterior, preşedintele cere acestuia explicatii, putind da citire, în intregime sau în parte, declaratiilor anterioare.(2) Când inculpatul refuza sa dea declaratii, instanţa dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior.Ascultarea celorlalte părţi + 
Articolul 326După ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea celorlalte părţi. Dispozitiile art. 322-324 şi 325 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi la ascultarea acestora.Ascultarea martorului, expertului sau interpretului + 
Articolul 327(1) Instanţa trece apoi la ascultarea martorilor potrivit art. 323 şi 325, care se aplică în mod corespunzător. După ce martorului i s-au pus intrebari de instanţa şi de procuror, el este intrebat de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi.(2) Martorul care poseda un inscris în legătură cu depozitia facuta poate să-l citeasca în instanţa. Procurorul şi părţile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanţa poate dispune retinerea inscrisului la dosar, în original sau în copie.(3) Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanţa dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmaririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei.(4) Instanţa dispune citirea declaratiilor anterioare şi atunci când martorul face declaratii care sunt în contrazicere cu cele date anterior.(5) Dacă unul sau mai mulţi martori lipsesc, instanţa poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie aminarea cauzei. Martorul a cărui lipsa nu este justificata poate fi adus silit.(6) Dispozitiile prevăzute în alineatele precedente se aplică în mod corespunzător şi în caz de ascultare a expertului sau interpretului.(7) Dispozitiile art. 86^1-86^4 se aplică în mod corespunzător, atunci când este cazul.––––Alin. (7) al art. 327 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Articolul 327^1Declaratiile inculpatilor, ale martorilor ori ale altor persoane audiate în cauza, inclusiv intrebarile adresate acestora de oricare dintre părţi sau de instanţa de judecată, se consemneaza intocmai în condiţiile prevăzute de art. 304.––––Art. 327^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Măsuri privitoare la martori + 
Articolul 328(1) Martorii ascultati rămân în sala, la dispoziţia instanţei, până la terminarea actelor de cercetare judecătorească care se efectueaza în sedinta respectiva. Dacă instanţa găseşte necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei, din sala de sedinta, în vederea reaudierii ori a confruntarii lor.(2) Instanţa, luând concluziile procurorului şi ale părţilor, poate incuviinta plecarea martorilor după ascultarea lor.Renuntarea la martori + 
Articolul 329(1) Procurorul şi părţile pot renunta la martorii pe care i-au propus.(2) După punerea în discutie a renuntarii, instanţa poate dispune ca martorii sa nu fie ascultati, dacă audierea nu mai este necesară.(3) Dacă în cursul cercetării judecătorești administrarea unei probe anterior admisa apare inutila, instanţa, după ce asculta procurorul şi părţile, poate dispune ca acea proba sa nu fie administrata.Prezentarea mijloacelor materiale de proba + 
Articolul 330Când în cauza supusă judecatii exista mijloace materiale de proba, instanţa, din oficiu sau la cerere, dispune, dacă este necesar, aducerea şi prezentarea acestora.Amanarea pentru probe noi + 
Articolul 331Dacă din cercetarea judecătorească rezultă ca pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei este necesară administrarea unor probe noi, instanţa dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amanarea ei.––––-Art. 331 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 156 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Restituirea pentru refacerea urmaririi penale + 
Articolul 332(1) Când se constata, înainte de terminarea cercetării judecătorești, ca în cauza supusă judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent, instanţa se desesizeaza şi restituie cauza procurorului, care procedeaza potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanţa, în urma cercetării judecătorești, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare.(2) Instanţa se desesizeaza şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale în cazul nerespectarii dispoziţiilor privitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenta invinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de către aparator.(3) În cazurile în care dispune restituirea, instanţa se pronunţă şi asupra masurilor preventive, asupra masurilor de siguranţă prevăzute în art. 113 şi 114 din Codul penal, precum şi asupra masurilor asiguratorii.(4) Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale carei interese au fost vatamate prin hotărâre, în 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.(5) Dosarul este trimis procurorului imediat după ramanerea definitivă a hotărârii la prima instanţa sau în cel mult 3 zile de la pronuntarea hotărârii de către instanţa de recurs. În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul procedeaza potrivit dispoziţiilor art. 156 şi 159.––––Alin. (3) şi (4) ale art. 332 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 332 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 157 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Restituirea pentru completarea urmaririi + 
Articolul 333Abrogat.––––-Art. 333 a fost abrogat de pct. 158 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Schimbarea încadrării juridice + 
Articolul 334Dacă în cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanţa este obligata sa puna în discutie noua încadrare şi sa atraga atenţia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual aminarea judecatii, pentru a-şi pregati apararea.Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale + 
Articolul 335(1) Dacă în cursul judecatii se descopera în sarcina inculpatului date cu privire şi la alte acte materiale care intră în conţinutul infractiunii pentru care a fost trimis în judecata, instanţa dispune, prin încheiere, extinderea actiunii penale cu privire şi la aceste acte şi procedeaza la judecarea infractiunii în intregul ei.(2) Dacă cu privire la unele din actele care intră în conţinutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotărâre definitivă, instanţa reuneste cauza cu aceea în care s-a dat hotărârea definitivă, pronuntand o noua hotărâre în raport cu toate actele care intră în conţinutul infractiunii, şi desfiinteaza hotărârea anterioara.(3) Instanţa este obligata sa puna în discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facand aplicatie în ce priveste incadrarea juridica şi a dispoziţiilor art. 334.––––-Art. 335 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Extinderea procesului penal pentru alte fapte + 
Articolul 336(1) Când în cursul judecatii se descopera în sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevăzute de legea penala, având legătură cu infractiunea pentru care este trimis în judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal şi în ce priveste aceasta fapta, iar instanţa, după caz:a) dacă procurorul declara ca pune în miscare actiunea penala, instanţa, atunci când găseşte cererea intemeiata, procedeaza la extinderea procesului penal şi la judecarea cauzei şi cu privire la fapta descoperita;b) dacă procurorul declara că nu pune în miscare actiunea penala, instanţa sesizeaza, prin încheiere, organul de urmărire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita.(2) Dacă procurorul nu participa la judecata şi sunt intrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, instanţa extinde din oficiu procesul penal şi procedeaza la judecarea cauzei în intregul ei sau, după caz, sesizeaza, prin încheiere, organul de urmărire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita.(3) Dispozitiile art. 335 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.––––-Art. 336 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane + 
Articolul 337(1) În cursul judecatii, când se descopera date cu privire la participarea şi a unei alte persoane la savirsirea faptei prevăzute de legea penala pusa în sarcina inculpatului sau date cu privire la savirsirea unei fapte prevăzute de legea penala de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.(2) Dispozitiile art. 336 se aplică în mod corespunzător.––––-Alin. (2) al art. 337 a fost modificat de pct. 161 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Dispozitii privind masurile preventive, de siguranţă şi asiguratorii + 
Articolul 338Abrogat.––––A se vedea şi DECIZIA nr. 9 din 24 ianuarie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 221 din 19 mai 2000.Alin. (2) al art. 338 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 338 a fost abrogat de pct. 162 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Terminarea cercetării judecătorești + 
Articolul 339(1) Înainte de a declara terminata cercetarea judecătorească, preşedintele intreaba pe procuror şi pe părţi dacă mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești.(2) Dacă nu s-au formulat cereri sau dacă cererile formulate au fost respinse, ori dacă s-au efectuat completările cerute, preşedintele declara terminata cercetarea judecătorească.Dezbaterile şi ordinea în care se da cuvintul + 
Articolul 340(1) După terminarea cercetării judecătorești se trece la dezbateri, dindu-se cuvintul în urmatoarea ordine: procurorului, părţii vatamate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi inculpatului.(2) Preşedintele poate da cuvintul şi în replica, respectindu-se aceeasi ordine.(3) Preşedintele are dreptul sa intrerupa pe cei care au cuvintul, dacă în sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se judeca.(4) Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte. Intreruperea nu poate fi mai mare de 5 zile.Ultimul cuvint al inculpatului + 
Articolul 341(1) Preşedintele înainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvint inculpatului personal.(2) În timpul în care inculpatul are ultimul cuvint, nu i se pot pune intrebari. Dacă inculpatul releva fapte sau împrejurări noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanţa dispune reluarea cercetării judecătorești.Concluzii scrise + 
Articolul 342(1) Instanţa, când socoteste necesar, poate cere părţilor, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise.(2) Procurorul şi părţile pot depune concluzii scrise, chiar dacă nu au fost cerute de instanţa. + 
Secţiunea IIDeliberarea şi hotărârea instanţeiObiectul deliberarii + 
Articolul 343(1) Completul de judecată delibereaza mai intii asupra chestiunilor de fapt şi apoi asupra chestiunilor de drept.(2) Deliberarea poarta asupra existentei faptei şi vinovatiei făptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranţă când este cazul să fie luata, precum şi asupra computarii retinerii şi arestarii preventive.(3) Completul de judecată delibereaza şi asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive şi asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum şi asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.(4) Toţi membrii completului de judecată au indatorirea să-şi spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.(5) Preşedintele îşi spune parerea cel din urma.Reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor + 
Articolul 344(1) Dacă în cursul deliberarii instanţa găseşte ca o anumita imprejurare trebuie lamurita şi ca este necesară reluarea cercetării judecătorești, repune cauza pe rol.(2) Dacă lamurirea acelei împrejurări se poate face numai prin reluarea dezbaterilor, instanţa o va pune în discutie în aceeasi sedinta, dacă este posibil, sau în alta sedinta în continuare.Rezolvarea actiunii penale + 
Articolul 345(1) Instanţa hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntind, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.(2) Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constata ca fapta exista, constituie infractiune şi a fost savirsita de inculpat.(3) Achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă potrivit art. 11 pct. 2.(4) Când instanţa a constatat ca exista cazul prevăzut în art. 10 lit. b^1), o dată cu achitarea face şi aplicarea art. 18^1) alin. 3 din Codul penal.(5) Dacă instanţa a dispus inlocuirea raspunderii penale, o dată cu încetarea procesului penal face aplicarea art. 91 din Codul penal.Rezolvarea actiunii civile + 
Articolul 346(1) În caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanţa se pronunţă prin aceeasi sentinta şi asupra actiunii civile.(2) Când achitarea s-a pronuntat pentru cazul prevăzut în art. 10 alin. 1 lit. b^1) ori pentru ca instanţa a constatat existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau pentru ca lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii, instanţa poate obliga la repararea pagubei materiale şi a daunelor morale, potrivit legii civile.(3) Nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul când achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista, ori nu a fost savirsita de inculpat.(4) Instanţa penala nu solutioneaza actiunea civila când pronunţă achitarea pentru cazul prevăzut în art. 10 alin. 1 lit. b) ori când pronunţă încetarea procesului penal pentru vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f) şi j), precum şi în caz de retragere a plangerii prealabile.––––Alin. (2) al art. 346 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 346 a fost modificat de pct. 163 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Rezolvarea separata a actiunii civile + 
Articolul 347Instanţa poate dispune disjungerea actiunii civile şi aminarea judecarii acesteia intr-o alta sedinta, în cazul când rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intirzierea solutionarii actiunii penale.Rezolvarea separata a actiunii civile + 
Articolul 348Instanţa, chiar dacă nu exista constituire de parte civila, se pronunţă asupra repararii pagubei materiale şi a daunelor morale în cazurile prevăzute în art. 17, iar în celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totala sau parţială a unui inscris şi restabilirea situaţiei anterioare savarsirii infractiunii.––––Art. 348 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Cheltuielile judiciare + 
Articolul 349Instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispoziţiilor prevăzute în art. 189-193.Măsuri cu privire la starea de libertate + 
Articolul 350(1) Instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunte asupra luării, mentinerii sau revocarii masurii arestarii preventive a inculpatului şi asupra luării sau revocarii masurii obligarii acestuia de a nu părăsi localitatea ori tara, motivand solutia pronunţată.(2) În caz de achitare sau de incetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci când pronunţă:a) o pedeapsă cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii şi arestarii preventive;b) o pedeapsă cu inchisoare, cu suspendarea condiţionată a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de muncă;c) amenda;d) o măsura educativa.(4) Hotărârea pronunţată în cazul alineatelor precedente cu privire la arestarea preventiva a inculpatului sau la obligarea acestuia de a nu părăsi localitatea ori tara este executorie.(5) Când potrivit dispoziţiilor prevăzute în alin. 1, 2 şi 3 inculpatul este pus în libertate, instanţa comunică aceasta administraţiei locului de detinere.(6) Inculpatul condamnat de prima instanţa şi aflat în stare de detinere este liberat de îndată ce durata retinerii şi a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotărârea nu este definitivă. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. În acest scop i se comunică, îndată după pronuntarea hotărârii, o copie după dispozitiv sau extras, care va cuprinde menţiunile prevăzute în art. 140 alin. 3.(7) Când în cursul urmaririi penale sau al judecatii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, instanţa va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, în cazurile prevăzute de lege. Dispozitiile art. 160^5 alin. 5 se aplică în mod corespunzător.––––A se vedea DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 9 din 24 ianuarie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 221 din 19 mai 2000 şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 10 din 24 ianuarie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 213 din 16 mai 2000.Alin. (1) al art. 350 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. d) a alin. (3) al art. 350 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (6) al art. 350 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 350 a fost modificat de LEGEA nr. 159 din 14 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 20 mai 2004.Alin. (1) şi (4) ale art. 350 au fost modificate de pct. 164 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Executarea intr-o inchisoare militara + 
Articolul 351În cazurile prevăzute în art. 62 din Codul penal, instanţa, prin hotărârea de condamnare, se pronunţă şi asupra executarii pedepsei inchisorii intr-o inchisoare militara.––––Art. 351 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 165 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Articolul 352Abrogat.Măsuri privind reparatiile civile + 
Articolul 353(1) Instanţa, în cazul când admite actiunea civila, examineaza potrivit art. 163 şi urmatoarele necesitatea luării masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.(2) Dispozitiile din hotărâre privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii.(3) Când instanţa nu s-a pronuntat asupra actiunii civile potrivit art. 346 alin. ultim, masurile asiguratorii se mentin. Aceste măsuri inceteaza de drept dacă persoana vatamata nu introduce actiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la raminerea definitivă a hotărârii.Cuprinsul hotărârii + 
Articolul 354Hotărârea prin care instanţa penala solutioneaza fondul cauzei trebuie să conţină o parte introductiva, o expunere şi dispozitivul.Conţinutul părţii introductive + 
Articolul 355(1) Partea introductiva cuprinde menţiunile prevăzute în art. 305.(2) Când s-a redactat o încheiere de sedinta, potrivit dispoziţiilor din art. 305, partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele menţiuni: denumirea instanţei care a judecat cauza, data pronuntarii hotărârii, locul unde a fost judecata cauza, precum şi numele şi prenumele membrilor completului de judecată, ale procurorului şi ale grefierului, facindu-se menţiune ca celelalte date au fost trecute în incheierea de sedinta.(3) În hotărârile instanţelor militare trebuie să se indice şi gradul militar al membrilor completului de judecată şi al procurorului. Când inculpatul este militar, se menţionează şi gradul acestuia.Conţinutul expunerii + 
Articolul 356Expunerea trebuie să cuprindă:a) datele privind identitatea părţilor;b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului şi locului unde a fost savirsita, precum şi incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;c) analiza probelor care au servit ca temei solutionarea laturii penale a cauzei, cit şi a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data în cauza.În caz de condamnare, expunerea trebuie să mai cuprindă fapta sau fiecare fapta retinuta de instanţa în sarcina inculpatului, forma şi gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunţată şi actele din care rezultă durata acesteia.Dacă instanţa retine în sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaza obiectul invinuirii, se va arata în hotărâre pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea şi pentru care încetarea procesului penal sau achitarea;d) aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date în cauza.Conţinutul dispozitivului + 
Articolul 357(1) Dispozitivul trebuie să cuprindă datele prevăzute în art. 70 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanţa cu privire la infractiune, indicandu-se, în caz de condamnare, denumirea acesteia şi textul de lege în care se încadrează, iar în caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum şi solutia data cu privire la repararea pagubei materiale şi a daunelor morale. Când instanţa face aplicarea art. 86^7 din Codul penal, dispozitivul va menţiona dacă cel condamnat va executa pedeapsa în unitatea unde îşi desfăşoară activitatea sau la alta unitate. Când instanţa face aplicarea art. 86^1 din Codul penal, dispozitivul va menţiona masurile de supraveghere prevăzute în art. 86^3 alin. 1 din Codul penal, la care trebuie să se supuna condamnatul, precum şi oblibaţiile stabilite de instanţa potrivit art. 86^3 alin. 3 din Codul penal.(2) Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotarite de instanţa cu privire la:a) deducerea retinerii şi arestarii preventive, indicindu-se partea din pedeapsa executata în acest mod;b) masurile preventive;c) masurile asiguratorii;d) cheltuielile judiciare;e) restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscarii;f) rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.(3) Când instanţa pronunţă pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de muncă, în hotărâre se face menţiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile aratate în art. 71 din Codul penal, pe durata prevăzută în acelasi articol.(4) Dispozitivul trebuie să cuprindă totdeauna menţiunea ca hotărârea este supusă apelului sau, după caz, recursului, cu aratarea termenului în care poate fi exercitat şi menţionarea datei când hotărârea a fost pronunţată şi ca pronuntarea s-a facut în sedinta publică.––––Alin. (1) al art. 357 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Pronuntarea dispozitivului hotărârii + 
Articolul 358(1) Dispozitivul hotărârii se pronunţă potrivit art. 310 alin. 1.(2) După pronuntare, preşedintele explica părţilor prezente ca pot declara apel sau, după caz, recurs.Obligaţii ale instanţei în caz de condamnare cu suspendarea executarii pedepsei sau cu executarea pedepsei la locul de muncă + 
Articolul 359(1) În caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea condiţionată a executarii pedepsei sau cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere ori la executarea pedepsei la locul de muncă, preşedintele atrage atenţia celui condamnat asupra dispoziţiilor a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sau a executarii pedepsei la locul de muncă. În cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, preşedintele face cunoscut celui condamnat masurile de supraveghere la care este supus şi oblibaţiile pe care trebuie să le respecte.(2) Dacă inculpatul nu este prezent şi instanţa apreciaza că nu este necesară chemarea lui, face o comunicare scrisa, în care i se atrage atenţia potrivit alineatului precedent.(3) În toate cazurile în care s-a pronuntat condamnarea cu suspendarea condiţionată a executarii pedepsei ori cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, instanţa de executare aduce aceasta la cunoştinţa unităţii unde condamnatul îşi desfăşoară activitatea, iar în cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, şi organului de politie din localitatea unde domiciliaza condamnatul.Comunicarea hotărârii + 
Articolul 360(1) Copii de pe dispozitivul hotărârii se comunică părţilor care au lipsit atit la judecata, cit şi la pronuntare.(2) Inculpatului detinut sau aflat în vreuna dintre situaţiile prevăzute în art. 171 alin. 2, care a lipsit de la pronuntarea hotărârii, i se comunică copia dispozitivului hotărârii. De asemenea, copia dispozitivului hotărârii se comunică administraţiei locului de detinere.(3) După redactarea hotărârii, inculpatilor prevăzuţi în alineatul precedent li se comunică copii de pe aceasta.(4) În cazul în care instanţa a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, o copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor.––––Alin. (2) al art. 360 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 360 a fost introdus de pct. 166 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul IIICAILE DE ATAC ORDINARE + 
Secţiunea IApelulHotărârile supuse apelului + 
Articolul 361(1) Sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:a) sentinţele pronunţate de judecătorii;b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare;c) sentintele pronuntate de curtile de apel şi Curtea Militara de Apel;d) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie;e) sentintele de dezinvestire.f) sentintele pronuntate în materia executarii hotărârilor penale, precum şi cele privind reabilitarea.(2) Incheierile date în prima instanţa pot fi atacate cu apel numai o dată cu fondul.(3) Apelul declarat împotriva sentintei se socoteste facut şi împotriva incheierilor, chiar dacă acestea au fost date după pronuntarea sentintei.––––Lit. d) a alin. (1) al art. 361 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) şi b) ale alin. (1) al art. 361 au fost modificate de pct. 167 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. f) a alin. (1) al art. 361 a fost introdusa de pct. 168 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. a) şi b) ale alin. (1) al art. 361 au fost modificate de pct. 44 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Persoanele care pot face apel + 
Articolul 362(1) Pot face apel:a) procurorul, în ce priveste latura penala şi latura civila. Apelul procurorului în ce priveste latura civila este inadmisibil în lipsa apelului formulat de partea civila, cu excepţia cazurilor în care actiunea civila se exercită din oficiu***);b) inculpatul, în ce priveste latura penala şi latura civila. Împotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel şi în ce priveste temeiurile achitarii sau încetării procesului penal;c) partea vatamata, în ce priveste latura penala;d) partea civila şi partea responsabila civilmente, în ce priveste latura penala şi latura civila;e) martorul, expertul, interpretul şi aparatorul, în ce priveste cheltuielile judiciare cuvenite acestora;f) orice persoană ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o măsura sau printr-un act al instanţei.(2) Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevăzute la lit. b)-f) şi de către reprezentantul legal, de către aparator, iar pentru inculpat, şi de către sotul acestuia.––––-NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 100 din 9 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 24 martie 2004 a fost admisa excepţia de neconstitutionalitate referitoare la art. 362 alin. 1 lit. c), constatandu-se ca dispoziţia „în cauzele în care actiunea penala se pune în miscare la plangerea prealabila, dar numai în ce priveste latura penala” din cuprinsul art. 362 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penala, este neconstitutionala.Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile şi ordonantele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.În consecinţa, începând cu data publicarii Deciziei în Monitorul Oficial (24 martie 2004) s-a suspendat aplicarea acestei dispozitii, iar după implinirea termenului de 45 de zile de la publicarea Deciziei în Monitorul Oficial, aceasta şi-a incetat efectele juridice.**) Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.200 din 15 decembrie 2004 a fost admisa excepţia de neconstitutionalitate referitoare la art. 362 alin. 1 lit. d) , constatandu-se ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale în măsura în care nu permit părţii civile şi părţii civilmente responsabile sa exercite calea de atac ordinara a apelului şi în ce priveste latura penala a procesului.Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, începând cu data publicarii Deciziei în Monitorul Oficial (15 decembrie 2004) s-a suspendat aplicarea acestor dispozitii, iar după implinirea termenului de 45 de zile de la publicarea Deciziei în Monitorul Oficial, acestea şi-au incetat efectele juridice.***) Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 190 din 26 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 213 din 20 martie 2008 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 362 alin. 1 lit. a) teza a doua din Codul de procedură penală, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.Prin urmare, conform art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, aceste dispoziţii au fost suspendate de drept în intervalul 20 martie 2008-4 mai 2008, încetându-şi efectele juridice începând cu data de 5 mai 2008, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.–––––Lit. a), c), d) şi e) ale alin. (1) al art. 362 au fost modificate de pct. 169 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Termenul de declarare a apelului + 
Articolul 363(1) Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.(2) Pentru procuror termenul curge de la pronuntare. În cauzele în care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. După redactarea hotărârii, instanţa este obligata sa trimita de îndată dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie după expirarea termenului de apel.(3) Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru părţile care au lipsit atit la dezbateri, cit şi la pronuntare, precum şi pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamint, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.(4) În cazul prevăzut în art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitata de îndată după pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai tirziu în 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai după solutionarea cauzei, afară de cazul când procesul a fost suspendat.Repunerea în termen + 
Articolul 364(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind facut în termen, dacă instanţa de apel constata ca intirzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta în cel mult 10 zile de la începerea executarii pedepsei sau a despăgubirilor civile.(2) Până la solutionarea repunerii în termen, instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.Apelul peste termen + 
Articolul 365(1) Partea care a lipsit atât la toate termenele de judecată, cat şi la pronuntare poate declara apel şi peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, după caz, a începerii executarii pedepsei sau a începerii executarii dispoziţiilor privind despăgubirile civile.(2) Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea.(3) Instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.–––––Alin. (1) al art. 365 a fost modificat de pct. 170 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Declararea apelului + 
Articolul 366(1) Apelul se declară prin cerere scrisă. Cererea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul, reşedinţa sau locuinţa declarantului, să indice hotărârea apelată şi numărul dosarului în care a fost pronunţată şi să fie semnată de persoana care face apel.(2) Pentru persoana care nu poate să semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanţa a carei hotărâre se ataca sau de aparator. Cererea poate fi atestata şi de primarul sau secretarul consiliului local, ori de functionarul desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza.(3) Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmata în instanţa de parte ori de reprezentantul ei.(4) Procurorul şi oricare dintre părţile prezente la pronuntarea hotărârii pot declara apel oral în sedinta în care s-a pronuntat hotărârea. Instanţa ia act şi consemneaza aceasta într-un proces-verbal.–––––Alin. (1) al art. 366 a fost modificat de pct. 45 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Instanţa la care se depune apelul + 
Articolul 367(1) Cererea de apel se depune la instanţa a carei hotărâre se ataca.(2) Persoana care se afla în stare de detinere poate depune cererea de apel şi la administratia locului de detinere.(3) Dacă apelul este declarat oral, aceasta se constata într-un proces-verbal.(4) Cererea de apel înregistrată sau atestata în condiţiile art. 187 ori procesul-verbal întocmit de administratia locului de detinere se inainteaza de îndată instanţei prevăzute în alin. 1.Renuntarea la apel + 
Articolul 368(1) După pronuntarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a apelului, părţile pot renunta în mod expres la aceasta cale de atac.(2) Asupra renuntarii, cu excepţia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.(3) Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate să fie facuta personal de parte sau prin mandatar special.Retragerea apelului + 
Articolul 369(1)Până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se afla în stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata într-un proces-verbal de către conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanţa a carei hotărâre a fost atacata, fie la instanţa de apel.(2) Reprezentantii legali pot retrage apelul cu respectarea, în ceea ce priveste latura civila, a condiţiilor prevăzute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal.(3) Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.(4) Apelul declarat de procuror şi retras poate fi insusit de partea în favoarea careia a fost declarat.Efectul suspensiv al apelului + 
Articolul 370Apelul declarat în termen este suspensiv de executare, atit în ce priveste latura penala, cit şi latura civila, afară de cazul când legea dispune altfel.Efectul devolutiv al apelului şi limitele sale + 
Articolul 371(1) Instanţa judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaratia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.(2) În cadrul limitelor aratate în alineatul precedent, instanţa este obligata ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.Neagravarea situaţiei în propriul apel + 
Articolul 372(1) Instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel.(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părţi, instanţa de apel nu poate agrava situaţia acesteia.Efectul extensiv + 
Articolul 373Instanţa de apel examineaza cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putind hotari şi în privinta lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.Motivarea apelului + 
Articolul 374Motivele de apel se formuleaza în scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie să fie depus la instanţa de apel cel mai tirziu până în ziua judecatii. Motivele de apel se pot formula şi oral în ziua judecatii.Fixarea termenului de judecată şi prezenta părţilor + 
Articolul 375(1) Preşedintele instanţei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea apelului.(2) Judecarea apelului se face cu citarea părţilor.(3) Judecarea apelului nu poate avea loc decit în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de detinere.(4) Abrogat.––––Alin. (4) al art. 375 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Prezenta procurorului + 
Articolul 376Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.Ordinea în care se da cuvintul + 
Articolul 377(1) Dacă la termenul fixat apelul este în stare de judecată, preşedintele completului da cuvintul apelantului, apoi intimatului şi în urma procurorului. Dacă între apelurile declarate se afla şi apelul procurorului, primul cuvint îl are acesta.(2) În cazul în care procurorul sau părţile invoca necesitatea administrarii de noi probe, trebuie să indice probele şi mijloacele de proba cu ajutorul cărora pot fi obtinute. Dispozitiile art. 67 se aplică în mod corespunzător.(3) Procurorul şi părţile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.(4) Inculpatul are cel din urma cuvintul.––––-Alin. (2) al art. 377 a fost modificat de pct. 171 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Judecarea apelului + 
Articolul 378(1) Instanţa verifica hotărârea atacata pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror probe noi, administrate în faţa instanţei de apel.(1^1) Cu ocazia judecarii apelului, instanţa este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţa de fond, precum şi atunci când instanţa de fond nu a pronuntat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.(2) În vederea solutionarii apelului, instanţa poate da o noua apreciere probelor administrate în faţa primei instante.(3) Instanţa este obligata să se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate.––––-Alin. (1) şi (2) ale art. 378 au fost modificate de pct. 172 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 378 a fost introdus de pct. 173 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Solutiile la judecata în apel + 
Articolul 379Instanţa, judecind apelul, pronunţă una dintre urmatoarele solutii:1. respinge apelul, mentinind hotărârea atacata:a) dacă apelul este tardiv sau inadmisibil;b) dacă apelul este nefondat;2. admite apelul şi:a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntind o noua hotărâre şi procedeaza potrivit art. 345 şi urm. privind judecata în fond;b) desfiinteaza sentinta primei instante şi dispune rejudecarea de către instanţa a carei hotărâre a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanţa a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citata, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a instiinta instanţa despre aceasta imposibilitate. Rejudecarea de către instanţa a carei hotărâre a fost desfiintata se dispune şi atunci când exista vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepţia cazului de necompetenta, când se dispune rejudecarea de către instanţa competenţa.–––––Lit. b) a pct. 2 al art. 379 a fost modificata de pct. 174 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Solutii complementare + 
Articolul 380Dacă hotărârea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 332 alin. 2, se dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua măsuri în vederea refacerii urmaririi penale.–––––Art. 380 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 175 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Chestiuni complementare + 
Articolul 381(1) Instanţa, deliberind asupra apelului, face, când este cazul, aplicatia dispoziţiilor privitoare la reluarea dezbaterilor şi a celor privitoare la repararea pagubei, la masurile asiguratorii, la cheltuielile judiciare şi la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului. De asemenea, instanţa de apel verifica dacă s-a facut o justa aplicare de către prima instanţa a dispoziţiilor privitoare la computarea retinerii şi arestarii şi adauga, dacă este cazul, timpul de arestare scurs după pronuntarea hotărârii atacate cu apel.(2) Instanţa delibereaza şi hotaraste asupra oricarei alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.–––––Denumirea marginala a art. 381 a fost modificata de pct. 176 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Desfiintarea hotărârii + 
Articolul 382(1) În caz de admitere a apelului, hotărârea atacata se desfiinteaza în intregime, dar în limitele prevăzute în art. 371 şi 373.(2) Hotărârea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce priveste latura penala sau civila, dacă aceasta nu împiedica justa solutionare a cauzei.(3) Când prima instanţa a dispus arestarea inculpatului, instanţa de apel poate menţine măsura arestarii în caz de desfiinţare a hotărârii.Conţinutul deciziei + 
Articolul 383(1) Decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă în partea introductiva menţiunile prevăzute în art. 355, iar în expunere, temeiurile de fapt şi de drept care au dus, după caz la respingerea sau admiterea apelului, precum şi temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevăzute în art. 379 pct. 2. Dispozitivul trebuie să cuprindă solutia data de instanţa de apel, data pronuntarii deciziei şi menţiunea ca pronuntarea s-a facut în sedinta publică.(1^1) Dispozitiile art. 350 se aplică în mod corespunzător.(2) În cazul când inculpatul s-a aflat în stare de detinere, în expunere şi dispozitiv trebuie să se arate timpul care se deduce din pedeapsa.(3) Când s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie să indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie să-şi reia cursul.(4) Abrogat.––––-Alin. (1^1) al art. 383 a fost introdus de pct. 177 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) al art. 383 a fost abrogat de pct. 178 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura de rejudecare + 
Articolul 384Judecarea în fond a cauzei de către instanţa de apel sau rejudecarea cauzei după desfiintarea hotărârii atacate se desfăşoară potrivit dispoziţiilor cuprinse în partea speciala, titlul II, capitolele 1 şi 2, care se aplică în mod corespunzător.Limitele rejudecarii + 
Articolul 385(1) Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de apel, în măsura în care situaţia de fapt ramine cea avuta în vedere la solutionarea apelului.(2) Dacă hotărârea a fost desfiintata în apelul procurorului, declarat în defavoarea inculpatului sau în apelul părţii vatamate, instanţa care rejudeca poate pronunţă şi o pedeapsă mai grea decat cea aratata în art. 372 alin. 2 şi art. 373.(3) Când hotărârea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce priveste latura penala sau civila, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost desfiintata.––––-Alin. (2) al art. 385 a fost modificat de pct. 179 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIRecursulHotărârile supuse recursului + 
Articolul 385^1(1) Pot fi atacate cu recurs:a) sentinţele pronunţate de judecătorii;b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare;c) sentintele pronuntate de curtile de apel şi Curtea Militara de Apel;d) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie;d^1) sentintele privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate;e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de curţi de apel şi Curtea Militară de Apel;f) sentintele pronuntate în materia executarii hotărârilor penale, afară de cazul când legea prevede altfel, precum şi cele privind reabilitarea.(2) Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinta sau decizia recurata, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.(3) Recursul declarat împotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut şi împotriva incheierilor, chiar dacă acestea au fost date după pronuntarea hotărârii.(4) Nu pot fi atacate cu recurs sentintele în privinta cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede aceasta cale de atac. Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronuntate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunţată în apel a fost modificata solutia din sentinta şi numai cu privire la aceasta modificare.––––Lit. d) şi e) ale alin. (1) al art. 385^1 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (4) al art. 385^1 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. a) şi b) ale alin. (1) al art. 385^1 au fost modificate de pct. 180 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. d^1) a alin. (1) al art. 385^1 a fost introdusa de pct. 181 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. e) a alin. (1) al art. 385^1 a fost modificata de pct. 182 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. f) a alin. (1) al art. 385^1 a fost introdusa de pct. 183 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. a), b) şi e) ale alin. (1) al art. 385^1 au fost modificate de pct. 46 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Persoanele care pot face recurs + 
Articolul 385^2Pot face recurs persoanele aratate în art. 362, care se aplică în mod corespunzător.Termenul de declarare a recursului + 
Articolul 385^3(1) Termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.(2) Dispozitiile art. 363-365 privind data de la care curge termenul, repunerea în termen şi declararea peste termen a caii de atac se aplică în mod corespunzător.Declararea, renuntarea şi retragerea recursului + 
Articolul 385^4(1) Recursul se declara în condiţiile prevăzute în art. 366 şi 367, care se aplică în mod corespunzător.(2) Părţile pot renunta la recurs potrivit dispoziţiilor art. 368 şi pot retrage recursul în condiţiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător.Efectul suspensiv al recursului + 
Articolul 385^5Recursul este suspensiv de executare atit în ce priveste latura penala, cit şi latura civila, afară de cazul când legea dispune altfel.Efectul devolutiv şi limitele sale + 
Articolul 385^6(1) Instanţa judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaratia de recurs şi numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces.(2) Instanţa de recurs examineaza cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385^9.(3) Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 385^9, iar instanţa este obligată ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele. În aceste cauze, instanţa de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situaţia în care consideră necesar pentru asigurarea dreptului părţilor la un proces echitabil.–––––Alin. (3) al art. 385^6 a fost modificat de pct. 47 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Efectul extensiv şi limitele sale + 
Articolul 385^7(1) Instanţa de recurs examineaza cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putind hotari şi în privinta lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.(2) Procurorul, chiar după expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el în termen şi faţă de alte persoane decit acelea la care s-a referit, fără a se putea crea acestora o situaţie mai grea.Neagravarea situaţiei în propriul recurs + 
Articolul 385^8(1) Instanţa de recurs, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat recurs.(2) În recursul declarat de procuror în favoarea unei părţi, instanţa de recurs nu poate agrava situaţia acesteia.Cazurile în care se poate face recurs + 
Articolul 385^9(1) Hotărârile sunt supuse casării în urmatoarele cazuri:1. în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;2. abrogat;3. instanţa nu a fost compusa potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;4. sedinta de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;5. judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;6. judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;7. abrogat;8. abrogat;9. abrogat;10. abrogat;11. abrogat;12. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 334-337;13. când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penala;14. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;15. nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată condamnatului a fost graţiată;16. în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal;17. abrogat;17^1. abrogat*); – Abrogare care şi-a încetat efectele juridice începând cu data de 31 iulie 2009.Pct. 17^1 al alin. (1) al art. 385^9, înainte de abrogarea dispusă de pct. 185 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006, avea următoarea formulare:"când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii".17^2. când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii;18. abrogat;19. abrogat;20. abrogat;21. abrogat;(2) Cazurile de casare prevăzute în alin. 1 pot fi invocate atit cu privire la solutionarea laturii penale, cit şi a laturii civile a cauzei.(3) Cazurile prevăzute în alin. 1 pct. 1, 3-6, 13 şi 14 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cel de la pct. 15 se ia în considerare din oficiu numai când a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.(4) Când instanţa ia în considerare motivele de casare din oficiu, este obligata să le puna în discutia părţilor.––––Pct. 14 de la alin. 1 al art. 385^9 a fost modificat de pct. 3 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000*).*) Pct. 3 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000 a fost abrogat prin Legea nr. 456/2001 publicată în M. Of. 410/25.07.2001.Pct. 18 de la alin. 1 al art. 385^9 a fost abrogat de pct. 4 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000*).*) Pct. 4 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000 a fost abrogat prin Legea nr. 456/2001.Alin. 3 al art. 385^9 a fost modificat de pct. 5 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000*).*) Pct. 5 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000 este abrogat prin Legea nr. 456/2001 publicată în M. Of. 410/25.07.2001.Pct. 7 şi 12 ale alin. (1) al art. 385^9 au fost modificate de pct. 184 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 17^1 al alin. (1) al art. 385^9 a fost abrogat de pct. 185 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006*).Pct. 18 al alin. (1) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 186 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 187 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Pct. 12 al alin. (1) al art. 385^9, în forma modificată de pct. 184 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006, şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 694 din 20 mai 2010, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 14 iunie 2010.–––––NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:*) Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 15 iunie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, constatându-se ca acesta este neconstituţional.Prin pct. 185 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006 s-a dispus abrogarea pct. 17^1 al alin. 1 al articolul 385^9, care prevedea: „când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii”.Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, în intervalul 15 iunie 2009-30 iulie 2009, dispoziţiile abrogatoare ale art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice începând cu data de 31 iulie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor declarate neconstituţionale.**) Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 694 din 20 mai 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 14 iunie 2010 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, referitoare la modificarea dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedură penală, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, în intervalul 14 iunie 2010-29 iulie 2010, dispoziţiile art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 referitoare la modificarea dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedură penală, au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în data de 30 iulie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor declarate neconstituţionale.–––––Pct. 12 al alin. (1) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 48 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 17^2 al alin. (1) al art. 385^9 a fost introdus de pct. 49 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (3) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 50 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Pct. 1 al alin. (1) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 11 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Pct. 2 al alin. (1) al art. 385^9 a fost abrogat de pct. 12 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Pct. 6 al alin. (1) al art. 385^9 a fost modificat de pct. 13 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Pct. 7-11 ale alin. (1) al art. 385^9 au fost abrogate de pct. 14 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Pct. 14-16 ale alin. (1) ale art. 385^9 au fost modificate de pct. 15 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Pct. 17 şi 18-21 ale alin. (1) ale art. 385^9 au fost abrogate de pct. 16 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Alin. (3) ale art. 385^9 a fost modificat de pct. 17 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Art. II, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013 prevede:"Art. II(1) Dispoziţiile privind cazurile de casare prevăzute în Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, rămân aplicabile cauzelor penale aflate în curs de judecată în recurs, inclusiv celor aflate în termenul de declarare a recursului.(2) Dispoziţiile referitoare la strămutare, respectiv cele privind desemnarea unei alte instanţe din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai cererilor de strămutare sau de desemnare a unei alte instanţe cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi."Motivarea recursului + 
Articolul 385^10(1) Recursul trebuie să fie motivat.(2) Motivele de recurs se formuleaza în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile inaintea primului termen de judecată.(2^1) În cazul în care nu sunt respectate condiţiile prevăzute în alin. 1 şi 2, instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385^9 alin. 3, se iau în considerare din oficiu.(3) Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplică în cazul prevăzut în art. 385^6 alin. 3, când recursul poate fi motivat şi oral în ziua judecatii.––––Alin. (1) al art. 385^10 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2^1) al art. 385^10 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Admiterea în principiu + 
Articolul 385^10aLa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată examinează admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea părţilor. În cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri pronunţate în recurs sau în contestaţie în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă.––––-Art. 385^10a a fost introdus de pct. 18 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Prezenta părţilor şi a procurorului + 
Articolul 385^11(1) Judecarea recursului se face cu citarea părţilor.(2) Judecarea recursului nu poate avea loc decit în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de detinere.(3) Dispozitiile alin. 2 nu sunt aplicabile în judecarea recursului împotriva incheierilor privind masurile preventive.(4) Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie în toate cazurile.––––Alin. (3) al art. 385^11 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Raportul scris + 
Articolul 385^12(1) Preşedintele instanţei de recurs, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea recursului şi poate delega, totodata, unul din judecatorii care compun completul de judecată sa faca un raport scris asupra recursului. La Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie raportul poate fi întocmit de un judecator sau de un magistrat-asistent.(2) Raportul trebuie să cuprindă, pe scurt, obiectul procesului, solutiile pronuntate de instante şi faptele reţinute de ultima instanţa, în măsura în care sunt necesare solutionarii recursului.(3) Raportul trebuie să mai conţină observatii cu referiri, dacă este cazul, la jurisprudenta interna, precum şi la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, fără a se arata opinia raportorului.(4) În raport se semnaleaza din oficiu şi cazurile de casare aratate în art. 385^9 alin. 2.(5) Raportul se depune la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile inaintea primului termen de judecată.–––––Art. 385^12 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 188 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Dezbaterea recursului + 
Articolul 385^13(1) După citirea raportului, când s-a dispus intocmirea acestuia, preşedintele completului da cuvintul recurentului, apoi intimatului şi în urma procurorului. Dacă între recursurile declarate se afla şi recursul procurorului, primul cuvint îl are acesta.(2) Procurorul şi părţile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.(3) Inculpatul are cel din urma cuvintul.Verificarea hotărârii + 
Articolul 385^14(1) Instanţa verifica hotărârea atacata pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror inscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs.(1^1) Cu ocazia judecarii recursului, instanţa este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instantele de fond şi apel, precum şi atunci când aceste instante nu au pronuntat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.(2) Instanţa este obligata să se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror şi de părţi.–––––Alin. (1) al art. 385^14 a fost modificat de pct. 189 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 385^14 a fost introdus de pct. 190 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Solutiile + 
Articolul 385^15Instanţa, judecind recursul, pronunţă una din urmatoarele solutii:1. respinge recursul, mentinind hotărârea atacata:a) dacă recursul este tardiv sau inadmisibil;b) dacă recursul este nefondat;2. admite recursul, casind hotărârea atacata şi:a) menţine hotărârea primei instante, când apelul a fost greşit admis;b) achita pe inculpat sau dispune încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art. 11;c) dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, în cazurile prevăzute în art. 385^9 alin. 1 pct. 3-6 şi rejudecarea de către instanţa competentă, în cazul prevăzut în art. 385^9 alin. 1 pct. 1.Când recursul priveşte atât hotărârea primei instanţe, cât şi hotărârea instanţei de apel, în caz de admitere şi dispunerea rejudecării de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, cauza se trimite la prima instanţă, dacă ambele hotărâri au fost casate, şi la instanţa de apel, când numai hotărârea acesteia a fost casată.În cazul în care admite recursul declarat împotriva deciziei pronunţate în apel, instanţa de recurs desfiinţează şi hotărârea primei instanţe, dacă se constată aceleaşi încălcări de lege ca în decizia recurată.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă admite recursul, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată;d) dispune rejudecarea de către instanţa de recurs în cazurile prevăzute în art. 385^9 alin. 1 pct. 12-16 şi 17^2, precum şi în cazul prevăzut în art. 385^6 alin. 3.–––––-Lit. c) şi d) ale pct. 2 al art. 385^15 au fost modificate de pct. 191 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. d) a pct. 2 al art. 385^15 a fost modificata de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Lit. c) şi d) ale pct. 2 al art. 385^15 au fost modificate de pct. 19 al art. I, Secţiunea 1, Cap. I din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.Solutii şi chestiuni complementare + 
Articolul 385^16Când instanţa de recurs caseaza hotărârea şi retine cauza spre rejudecare potrivit art. 385^15 pct. 2 lit. d), se pronunţă prin decizie şi asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare. La termenul fixat pentru rejudecare, instanţa este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instantele de fond şi apel, precum şi atunci când aceste instante nu au pronuntat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.Dispozitiile art. 380 şi art. 381 se aplică în mod corespunzător.–––––-Art. 385^16 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 192 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Desfiintarea hotărârii şi conţinutul deciziei + 
Articolul 385^17(1) În caz de admitere a recursului, hotărârea atacata se caseaza în intregime, dar în limitele prevăzute în art. 385^6 şi 385^7.(2) Dispozitiile art. 382 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.(3) Decizia instanţei de recurs trebuie să cuprindă, în partea introductiva, menţiunile prevăzute în art. 355, iar în expunere, temeiurile de fapt şi cele de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum şi temeiurile care au dus la adoptarea solutiilor prevăzute în art. 385^15 pct. 2. Dispozitivul trebuie să cuprindă solutia data de instanţa de recurs, data pronuntarii deciziei şi menţiunea ca pronuntarea s-a facut în sedinta publică.(4) Dispozitiile art. 383 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.(5) Dacă instanţa retine cauza spre rejudecare, în decizie se menţionează probele ce urmeaza a fi administrate.(6) Partea din hotărâre care nu a fost casata rămâne definitivă şi devine executorie la data pronuntarii hotărârii instanţei de recurs.–––––-Alin. (6) al art. 385^17 a fost introdus de pct. 193 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Limitele rejudecarii + 
Articolul 385^18(1) Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de recurs, în măsura în care situaţia de fapt ramine cea avuta în vedere la solutionarea recursului.(2) Când hotărârea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce priveste latura penala sau civila, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost casata.Procedura de rejudecare + 
Articolul 385^19Rejudecarea cauzei după casarea hotărârii atacate se desfăşoară potrivit dispoziţiilor cuprinse în partea speciala, titlul II, capitolele I şi II, care se aplică în mod corespunzător. + 
Capitolul IVCAILE EXTRAORDINARE DE ATAC + 
Secţiunea IContestaţia în anulareCazurile de contestaţie în anulare + 
Articolul 386Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în urmatoarele cazuri:a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost indeplinita conform legii;b) când partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a incunostinta instanţa despre aceasta impiedicare;c) când instanţa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f)-i^1), cu privire la care existau probe în dosar;d) când împotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotărâri definitive pentru aceeasi fapta.e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385^14 alin. 1^1 ori art. 385^16 alin. 1.––––Lit. c) a art. 386 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Lit. e) a art. 386 a fost introdusa de pct. 194 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Cererea de contestaţie + 
Articolul 387(1) Contestaţia în anulare poate fi facuta de oricare dintre părţi, iar contestaţia pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. c) şi d), şi de procuror.(2) În cererea de contestaţie în anulare pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. a)-c) şi e) trebuie să se arate toate cazurile de contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi toate motivele aduse în sprijinul acestora.––––-Alin. (2) al art. 387 a fost modificat de pct. 195 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Termenul de introducere + 
Articolul 388(1) Contestaţia în anulare pentru motivele aratate în art. 386 lit. a)-c) şi e) poate fi introdusa de către persoana împotriva careia se face executarea, cel mai tarziu în 10 zile de la începerea executarii, iar de către celelalte părţi, în termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotărârii a carei anulare se cere.(2) Contestaţia pentru cazul prevăzut în art. 386 lit. d) poate fi introdusa oricând.––––-Alin. (1) al art. 388 a fost modificat de pct. 196 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Instanţa competenţa + 
Articolul 389(1) Contestaţia în anulare pentru cazurile prevăzute în art. 386 lit. a)-c) şi e) se introduce la instanţa de recurs care a pronuntat hotărârea a carei anulare se cere.(2) Contestaţia pentru cazul prevăzut în art. 386 lit. d) se introduce la instanţa la care a ramas definitivă ultima hotărâre.––––-Alin. (1) al art. 389 a fost modificat de pct. 197 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Suspendarea executarii + 
Articolul 390Până la solutionarea contestaţiei în anulare, instanţa sesizata, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a carei anulare se cere.Admiterea în principiu + 
Articolul 391(1) Instanţa examineaza admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie prevăzute în art. 386 lit. a)-c) şi e), fără citarea părţilor.(2) Instanţa constatind ca cererea de contestaţie este facuta în termenul prevăzut de lege, ca motivul pe care se sprijina contestaţia este dintre cele prevăzute în art. 386 şi ca în sprijinul contestaţiei se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.––––-Alin. (1) al art. 391 a fost modificat de pct. 198 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura de judecare + 
Articolul 392(1) La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotărârea a carei anulare se cere şi procedeaza fie de îndată, fie acordind un termen, după caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei după casare.(2) Când condamnatul se afla în stare de detinere, dispozitiile art. 375 alin. 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător.(3) Judecarea contestaţiei prevăzute în art. 386 lit. d) se face cu citarea părţilor interesate în cauza în care s-a pronuntat ultima hotărâre. Instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia intemeiata, desfiinteaza prin decizie sau, după caz, prin sentinta, ultima hotărâre sau acea parte din ultima hotărâre cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.(4) Sentinta data în contestaţie este supusă apelului, iar decizia data în apel este supusă recursului. + 
Secţiunea IIRevizuireaHotărârile supuse revizuirii + 
Articolul 393(1) Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atit cu privire la latura penala cit şi cu privire la latura civila.(2) Când o hotărâre priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.Cazurile de revizuire + 
Articolul 394(1) Revizuirea poate fi ceruta când:a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţa la solutionarea cauzei;b) un martor, un expert sau un interpret a savirsit infractiunea de marturie mincinoasa în cauza a carei revizuire se cere;c) un inscris care a servit ca temei al hotărârii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune în legătură cu cauza a carei revizuire se cere;e) când doua sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.(2) Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.(3) Cazurile de la lit. b), c) şi d) constituie motive de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.(4) În cazul prevăzut de lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.Dovedirea unor cazuri de revizuire + 
Articolul 395(1) Situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b), c) şi d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanţa procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.(2) Când organele aratate în alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situaţiile menţionate se constata în procedura de revizuire.Persoanele care pot cere revizuirea + 
Articolul 396(1) Pot cere revizuirea:a) oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale;b) sotul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia.(2) Procurorul poate din oficiu sa initieze procedura revizuirii.(3) Organele de conducere ale unităţilor la care se referă art. 145 din Codul penal care au cunoştinţa despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea sunt obligate sa sesizeze pe procuror.Cererea de revizuire + 
Articolul 397(1) Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe linga instanţa care a judecat cauza în prima instanţa.(2) Cererea se face în scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza şi a mijloacelor de proba în dovedirea acestuia.(3) Dacă cererea nu indeplineste condiţiile aratate în alin. 2, procurorul cheama persoana care a facut cererea în vederea completarii sau precizarii acesteia.(4) Cererea de revizuire adresată direct instanţei se trimite pe cale administrativă procurorului competent.–––––Alin. (4) al art. 397 a fost introdus de pct. 51 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Termenul de introducere a cererii + 
Articolul 398(1) Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după executarea pedepsei sau după moartea condamnatului.(2) Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţă de care s-a incetat procesul penal, se poate face în termen de un an, care curge:a) în cazul prevăzut în art. 394 lit. a), precum şi în cazurile prevăzute la lit. b), c) şi d) când nu sunt constatate prin hotărâre definitivă, de la data când faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea;b) în cazurile prevăzute în art. 394 lit. b), c) şi d), dacă sunt constatate prin hotărâre definitivă, de la data când hotărârea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.(3) Dispozitiile din alineatul precedent se aplică şi în cazul când procurorul se sesizeaza din oficiu.(4) Revizuirea în defavoarea inculpatului nu se poate face când a intervenit o cauza care împiedica punerea în miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.Efectuarea actelor de cercetare + 
Articolul 399(1) După introducerea cererii de revizuire procurorul asculta, dacă este cazul, potrivit art. 397 alin. 3, persoana care solicită revizuirea. În cazul când este necesară efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanţa.(2) Totodata, procurorul cere, dacă este necesar, dosarul cauzei.(3) Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de cercetare penala. Dispozitiile art. 217 alin. ultim sunt aplicabile.(4) Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de 2 luni şi curge de la data introducerii cererii de revizuire.(5) După efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material împreună cu concluziile sale instanţei competente.Suspendarea executarii + 
Articolul 400Abrogat.–––-Art. 400 a fost abrogat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Instanţa competentă + 
Articolul 401Competenţa sa judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în prima instanţa. Când temeiul cererii de revizuire consta în existenta unor hotărâri ce nu se pot concilia, competenţa se determina potrivit dispoziţiilor art. 35.Măsuri premergătoare + 
Articolul 402La primirea lucrărilor trimise de procuror, preşedintele instanţei fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, dispunând ataşarea dosarului cauzei."––––Alin. (3) al art. 402 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 402 a fost modificat de pct. 52 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Admiterea în principiu + 
Articolul 403(1) Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului. Instanţa examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condiţiile prevăzute de lege şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.(2) Abrogat.(3) Instanţa, în baza celor constatate, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.(3^1) Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi apărări.(4) Când cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat, sau când condamnatul care a facut cererea ori în favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat după introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g) procedura de revizuire îşi va urma cursul, iar în cazul admiterii în principiu, după rejudecarea cauzei, instanţa va hotari potrivit dispoziţiilor din art. 13 alin. 2 şi 3 care se aplică în mod corespunzător.–––-Alin. (1) al art. 403 a fost modificat de pct. 53 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (2) al art. 403 a fost abrogat de pct. 54 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Alin. (3^1) al art. 403 a fost introdus de pct. 55 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Masurile care pot fi luate după admiterea în principiu + 
Articolul 404(1) Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanţa stabileşte termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.(2) Instanţa poate de asemenea lua oricare dintre masurile preventive, dacă sunt intrunite condiţiile legale.(3) În cazul admiterii în principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotărâri ce nu se pot concilia, cauzele în care aceste hotărâri au fost pronuntate se reunesc în vederea rejudecarii.––––Alin. (1) al art. 404 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 404 a fost modificat de pct. 56 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Rejudecarea + 
Articolul 405(1) Rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea în prima instanţa.(2) Instanţa, dacă găseşte necesar, administreaza din nou probele care au fost efectuate în cursul primei judecati sau cu ocazia admiterii în principiu a cererii de revizuire.Solutiile după rejudecare + 
Articolul 406(1) Instanţa, dacă constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anulează hotărârea în măsura în care a fost admisa revizuirea sau hotărârile care nu se pot concilia şi pronunţă o noua hotărâre potrivit dispoziţiilor art. 345-353, care se aplică în mod corespunzător.(2) De asemenea, dispozitiile art. 373 se aplică în mod corespunzător.(3) Totodata, instanţa dispune, dacă este cazul, restituirea amenzii platite şi a averii confiscate, precum şi a cheltuielilor judiciare pe care cel în favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut să le suporte, iar pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de muncă, restituirea cotei facuta venit la bugetul de stat şi calcularea ca vechime şi continuitate în munca a duratei pedepsei executate.(4) Dacă instanţa constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge.Calea de atac + 
Articolul 407Sentintele instanţei de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 şi art. 406 alin. 1, sunt supuse acelorasi cai de atac ca şi hotărârile la care se referă revizuirea, iar deciziile date în apel sunt supuse recursului.Revizuirea dispoziţiilor civile + 
Articolul 408Regulile cuprinse în prezenta secţiune se aplică în mod corespunzător şi în ce priveste revizuirea hotărârii penale cu privire la latura civila.Revizuirea în cazul hotărârilor Curtii Europene a Drepturilor Omului + 
Articolul 408^1(1) Hotărârile definitive pronuntate în cauzele în care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţia europeana pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale pot fi supuse revizuirii, dacă consecintele grave ale acestei încălcări continua să se produca şi nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotărârii pronuntate.(2) Pot cere revizuirea:a) persoana al carei drept a fost încălcat;b) sotul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia;c) procurorul.(3) Cererea de revizuire se introduce la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, care judeca cererea în complet de 9 judecatori.(4) Cererea de revizuire se poate face în termen de un an de la data ramanerii definitive a hotărârii Curtii Europene a Drepturilor Omului.(5) După sesizare, instanţa poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea părţii, suspendarea executarii hotărârii atacate.(6) Participarea procurorului este obligatorie.(7) La judecarea cererii de revizuire, părţile se citeaza. Partea arestata este adusa la judecata.(8) Când părţile sunt prezente la judecarea cererii de revizuire, se asculta şi concluziile acestora.(9) Instanţa examineaza cererea în baza actelor dosarului şi se pronunţă prin decizie.(10) Când instanţa constata ca cererea este tardiva, inadmisibila sau nefondata, o respinge.(11) Când instanţa constata ca cererea este fondata:a) desfiinteaza, în parte, hotărârea atacata sub aspectul dreptului încălcat şi, rejudecand cauza, cu aplicarea dispoziţiilor din capitolul III, secţiunea II, inlatura consecintele încălcării dreptului;b) desfiinteaza hotărârea şi, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanţa în faţa careia s-a produs incalcarea dreptului, aplicandu-se dispozitiile din capitolul III, secţiunea II.(12) Decizia pronunţată de Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie nu este supusă nici unei cai de atac.–––––––Art. 408^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Art. 408^1 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 199 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Revizuirea în cazul deciziilor Curţii Constituţionale + 
Articolul 408^2Hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii, dacă soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare.Pot cere revizuirea:a) oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale;b) soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia;c) procurorul.Cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă a cărei revizuire se cere.Cererea de revizuire se poate face în termen de 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale.Dispoziţiile art. 408^1 alin. 5-11 se aplică în mod corespunzător.Hotărârea instanţei de revizuire este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea supusă revizuirii.––––Art. 408^2 a fost introdus de pct. 2 al art. III din LEGEA nr. 177 din 28 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 4 octombrie 2010. + 
Secţiunea IIIRecursul în interesul legii––––––Denumirea Secţiunii a III-a, Cap. IV, Titlul II a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Recursul în anulare + 
Articolul 409Abrogat.––––Art. 409 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 409 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Cazurile în care se poate face recurs în anulare + 
Articolul 410Abrogat.–––-Subpunctul 4 al punctului I al art. 410 a fost modificat de pct. 6 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000*).*) Pct. 6 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000 este abrogat prin Legea nr. 456/2001 publicată în M. Of. 410/25.07.2001 pentru aprobarea cu modificari şi aprobari a ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000.Subpunctul 8 al punctului I al art. 410 a fost abrogat de pct. 7 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 207/2000*)*) Pct. 7 al ORDONANTEI DE URGENTA nr. 207/2000 a fost abrogat prin Legea nr. 456/2001.La articolul 410, după alineatul 2 s-a introdus un nou alineat, care a devenit alineatul 3, iar alineatul 3 a devenit alineatul 4, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 207/2000.Alin. (3) al art. 410 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3^1) al art. 410 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 410 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Termenul de declarare + 
Articolul 411Abrogat.––––*) La articolul 411, după alineatul 2 s-a introdus un nou alineat, care a devenit alineatul 3, alineatele 3 şi 4 au devenit alineatele 4 şi 5, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ 207/2000.Art. 411 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Suspendarea executarii + 
Articolul 412Abrogat.––––Art. 412 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 412 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.––––-A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 259 din 24 septembrie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 23 octombrie 2002.Extinderea recursului în anulare + 
Articolul 412^1Abrogat.––––Art. 412^1 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Citarea părţilor + 
Articolul 413Abrogat.––––Art. 413 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Retragerea recursului în anulare + 
Articolul 414Abrogat.––––Art. 414 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Motivarea, judecarea şi solutionarea recursului în anulare + 
Articolul 414^1Abrogat.––––Alin. (1^1) al art. 414^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 414^1 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004.Calitate procesuală + 
Articolul 414^2Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.––––Alin. (1) şi (2) ale art. 414^2 au fost modificate de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 414^2 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 200 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.–––––*) Conform art. II din LEGEA nr. 576 din 14 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.223 din 20 decembrie 2004 cauzele privind recursurile în anulare declarate până la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor în vigoare la data declararii recursurilor în anulare.Art. 414^2 a fost modificat de pct. 57 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Condiţii de admisibilitate + 
Articolul 414^3Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează la cerere.–––––Art. 414^3 a fost introdus de pct. 58 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Judecarea recursului în interesul legii + 
Articolul 414^4Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, din vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, un număr de 14 judecători din secţia în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii. Preşedintele completului este preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte secţiile din care provin cei 20 de judecători.După sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele acesteia sau, după caz, vicepreşedintele va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, precum şi a judecătorilor din celelalte secţii ce intră în alcătuirea completului prevăzut la alin. 1.La primirea cererii, preşedintele completului va desemna un judecător din cadrul secţiei în a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului va desemna câte un judecător din cadrul acestor secţii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.În vederea întocmirii raportului, preşedintele completului poate solicita unor specialişti recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de drept soluţionate diferit.Raportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi opinia specialiştilor consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori va/vor întocmi proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.Şedinţa completului se convoacă de preşedintele acestuia cu cel puţin 20 de zile înainte de desfăşurarea acesteia. Odată cu convocarea, fiecare judecător va primi o copie a raportului şi a soluţiei propuse.La şedinţă participă toţi judecătorii completului. Dacă există motive obiective, aceştia vor fi înlocuiţi cu respectarea regulilor prevăzute la alin. 3.Recursul în interesul legii se susţine în faţa completului, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecătorul desemnat de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al curţii de apel.Recursul în interesul legii se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul judecătorilor completului. Nu se admit abţineri de la vot.–––––Art. 414^4 a fost introdus de pct. 58 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Conţinutul hotărârii şi efectele ei + 
Articolul 414^5Asupra cererii, completul se pronunţă prin decizie.Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I.Încetat efectele juridice.–––––Alin. 4 al art. 414^5 şi-a încetat efectele conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 13 iunie 2013. A se vedea nota C.T.C.E. S.A. PIATRA-NEAMŢ de mai jos.Art. 414^5 a fost introdus de pct. 58 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.––––*) Notă C.T.C.E. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 13 iunie 2013 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedură penală, constatându-se că „dezlegarea dată problemelor de drept judecate” prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite nr. 8 din 18 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstituţională, contravenind prevederilor art. 1 alin. (3), (4) şi (5), ale art. 126 alin. (3), ale art. 142 alin. (1) şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007.Conform art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În concluzie, în intervalul 13 iunie 2013 – 28 iulie 2013, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în data de 29 iulie 2013, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. + 
Titlul IIIEXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PENALE + 
Capitolul IDISPOZITII GENERALEHotărâri executorii + 
Articolul 415(1) Hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au ramas definitive.(2) Hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.Raminerea definitivă a hotărârii primei instante + 
Articolul 416Hotărârile primei instante rămân definitive:1. la data pronuntarii, când hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;2. la data expirarii termenului de apel:a) când nu s-a declarat apel în termen;b) când apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;3. la data retragerii apelului, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel;4. la data expirarii termenului de recurs în cazul hotărârilor nesupuse apelului sau dacă apelul a fost respins:a) când nu s-a declarat recurs în termen;b) când recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;5. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct. 4, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;6. la data pronuntarii hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct. 4.Raminerea definitivă a hotărârii instanţei de apel + 
Articolul 416^1Hotărârile instanţei de apel rămân definitive:1. la data expirarii termenului de recurs:a) când apelul a fost admis fără trimitere pentru rejudecare şi nu s-a declarat recurs în termen;b) când recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la lit. a) a fost retras inauntrul termenului;2. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârii menţionate la lit. a), dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;3. la data pronuntarii hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la lit. a).Raminerea definitivă a hotărârii instanţei de recurs + 
Articolul 417Hotărârea instanţei de recurs ramine definitivă la data pronuntarii acesteia când:a) recursul a fost admis şi procesul a luat sfirsit în faţa instanţei de recurs, fără rejudecare;b) cauza a fost rejudecata de către instanţa de recurs, după admiterea recursului;c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, în cazul respingerii recursului.Instanţa de executare + 
Articolul 418(1) Hotărârea instanţei penale, rămasă definitivă la prima instanţa de judecată, la instanţa de apel sau la instanţa de recurs, se pune în executare de către prima instanţa de judecată.(2) Hotărârile pronuntate în prima instanţa de către Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie se pun în executare, după caz, de Tribunalul Municipiului Bucureşti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul în Bucureşti.(3) Când hotărârea rămâne definitivă în faţa instanţei ierarhic superioare, aceasta trimite instanţei de executare un extras din acea hotărâre, cu datele necesare punerii în executare, în ziua pronuntarii hotărârii de către instanţa ierarhic superioara.(4) Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile şi în cazul hotărârilor nedefinitive, dar executorii, cu excepţia celor privind masurile preventive care se pun în executare de instanţa care le-a dispus.––––-Alin. (3) şi (4) ale art. 418 au fost modificate de pct. 201 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Judecatorul delegat cu executarea + 
Articolul 419(1) Instanţa de executare deleaga pe unul din judecatorii săi, pentru efectuarea punerii în executare.(2) Dacă cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau impiedicare, judecatorul delegat poate sesiza instanţa de executare, care va proceda potrivit dispoziţiilor art. 460. + 
Capitolul IIPUNEREA IN EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR + 
Secţiunea IPunerea în executare a pedepselor principalePunerea în executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viaţa + 
Articolul 420(1) Pedeapsa inchisorii şi pedeapsa detentiunii pe viaţa se pun în executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de judecatorul delegat al instanţei de executare în ziua ramanerii definitive a hotărârii la instanţa de fond sau, după caz, în ziua primirii extrasului prevăzut în art. 418 alin. 3, se întocmeşte în trei exemplare şi cuprinde: denumirea instanţei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului prevăzute în art. 70, numărul şi data hotărârii care se executa şi denumirea instanţei care a pronuntat-o, pedeapsa pronunţată şi textul de lege aplicat, timpul retinerii şi arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei, menţiunea dacă cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare şi de detinere, semnatura judecatorului delegat, precum şi stampila instanţei de executare.(2) În cazul în care cel condamnat se afla în stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a pedepsei detentiunii pe viaţa, judecatorul delegat emite şi un ordin prin care interzice condamnatului sa părăsească tara. Ordinul se întocmeşte în trei exemplare şi cuprinde: denumirea instanţei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului prevăzute în art. 70, pedeapsa pronunţată împotriva acestuia, numărul şi data hotărârii de condamnare, denumirea instanţei care a pronuntat-o, numărul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele condamnatului, dispoziţia de interzicere a parasirii tarii, semnatura judecatorului delegat, precum şi stampila instanţei de executare.––––-Art. 420 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 202 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Trimiterea spre executare a mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a parasirii tarii + 
Articolul 421(1) Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare, se trimit doua exemplare, după caz, organului de politie, când condamnatul este liber, comandantului locului de detinere, când condamnatul este arestat, sau comandantului unităţii militare unde condamnatul face serviciul militar.(2) Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite de îndată cate un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul şi Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.(3) În cazul în care cel condamnat se afla în stare de libertate, organele de executare prevăzute în alin. 1 şi 2 au obligaţia de a lua masurile prevăzute de lege în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a parasirii tarii, în ziua primirii acestora.––––-Art. 421 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Executarea mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a parasirii tarii + 
Articolul 422(1) Pe baza mandatului de executare organul de politie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se inmineaza un exemplar al mandatului şi este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al mandatului de executare.(1^1) În vederea punerii în executare a mandatului emis în executarea unei hotărâri definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără invoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fără invoirea reprezentantului legal al acesteia.(2) Dispozitiile art. 161 sunt aplicabile în mod corespunzător, obligaţia de incunostintare revenind organului de politie.(3) Dacă persoana împotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal şi ia măsuri pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal împreună cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instanţei care a emis mandatul.(3^1) Dispozitiile art. 184 alin. 3^1 se aplică în mod corespunzător.(4) Comandantul unităţii militare, primind mandatul de executare, inmineaza un exemplar condamnatului şi ia măsuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei.(5) Când condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se inmineaza de către comandantul locului de detinere.(6) Comandantul locului de detinere consemneaza într-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei.(7) O copie de pe procesul-verbal se trimite instanţei de executare.(7^1) Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele în drept refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, după caz, procedeaza la ridicarea acestuia şi iau măsuri pentru darea condamnatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.––––-Alin. (3^1) al art. 422 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Denumirea marginala a art. 422 a fost modificata de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) al art. 422 a fost introdus de pct. 205 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (3) al art. 422 a fost modificat de pct. 206 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (7^1) al art. 422 a fost introdus de pct. 207 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei inchisorii cu executarea la locul de muncă + 
Articolul 422^1Pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de muncă se pune în executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul se emite de instanţa de executare, se întocmeşte în 4 exemplare şi cuprinde, pe linga menţiunile prevăzute în art. 420, care se aplică în mod corespunzător, şi urmatoarele date: denumirea, sediul unităţii unde se executa pedeapsa, dispoziţia de executare a pedepsei către conducerea unităţii şi de retinere şi varsare la bugetul de stat a cotei prevăzute de lege.Trimiterea spre executare a mandatului şi a dispozitivului hotărârii + 
Articolul 422^2(1) Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare emis, se trimite cite un exemplar unităţii unde se va executa pedeapsa, condamnatului şi organului de politie din localitatea în care îşi are sediul unitatea.(2) O copie de pe dispozitivul hotărârii se trimite de instanţa de executare consiliului local în a cărui circumscriptie îşi are domiciliul condamnatul.Obiectii privind identitatea + 
Articolul 423Dacă persoana faţă de care se efectueaza executarea mandatului ridica obiectii în ce priveste identitatea, se procedeaza potrivit dispoziţiilor art. 153, care se aplică în mod corespunzător. + 
Articolul 424Abrogat.Punerea în executare a amenzii penale + 
Articolul 425(1) Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata să depună recipisa de plată integrală a amenzii la instanţa de executare, în termen de 3 luni de la raminerea definitivă a hotărârii.(2) Când cel condamnat se găseşte în imposibilitate de a achita integral amenda în termenul prevăzut în alineatul precedent, instanţa de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult 2 ani în rate lunare.(3) În caz de neindeplinire a obligaţiei în termenul aratat în alin. 1 sau de neplata a unei rate, instanţa de executare comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, în vederea executarii amenzii potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silita a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispozitii.(4) Abrogat.(5) Abrogat.––––Litera b) a alin. (3) al art. 425 a fost modificata de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 425 a fost modificat de pct. 208 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (4) şi (5) ale art. 425 au fost abrogate de pct. 209 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IIPunerea în executare a pedepselor complimentareInterzicerea exercitiului unor drepturi + 
Articolul 426Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune în executare prin trimiterea de către instanţa de executare a unei copii de pe dispozitivul hotărârii, consiliului local în a cărui circumscriptie îşi are domiciliul condamnatul şi organului care supraveghează exercitarea acestor drepturi.Degradarea militara + 
Articolul 427Pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea de către instanţa de executare a unei copii de pe hotărâre, după caz, comandantului unităţii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului centrului militar în raza caruia domiciliaza condamnatul. + 
Articolul 428Abrogat. + 
Secţiunea IIIPunerea în executare a masurilor de siguranţăObligarea la tratament medical + 
Articolul 429(1) Măsura de siguranţă a obligarii la tratament medical luata printr-o hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv şi a copiei de pe raportul medico-legal, directiei sanitare din judeţul pe teritoriul caruia locuieste persoana faţă de care s-a luat această măsură. Directia sanitara judeteana va comunică de îndată persoanei faţă de care s-a luat măsura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratament.(1^1) La luarea masurii obligarii la tratament medical, persoana la care se referă măsura are dreptul de a cere să fie examinata şi de un medic specialist desemnat de aceasta, ale cărui concluzii sunt inaintate instanţei de judecată, iar la data ramanerii definitive a hotărârii, şi directiei sanitare prevăzute în alin. 1.(2) Instanţa de executare comunică persoanei faţă de care s-a luat măsura obligarii la tratament medical, ca este obligata să se prezinte de îndată la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul, atrăgându-i-se atenţia ca în caz de nerespectare a masurii luate se va dispune internarea medicală.(3) În cazul în care obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viaţa sau priveste o persoană aflata în stare de detinere, comunicarea prevăzută în alin. 1 se face administraţiei locului de detinere.–––––Alin. (1^1) al art. 429 a fost introdus de pct. 210 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Obligaţii în legătură cu tratamentul medical + 
Articolul 430(1) Unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instanţei:a) dacă persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;b) sustragerea de la efectuarea tratamentului după prezentare;c) când măsura dispusa de instanţa nu este sau nu mai este necesară, însă pentru înlăturarea stării de pericol pe care o prezinta persoana obligata la tratament este indicat un alt tratament;d) dacă pentru efectuarea tratamentului medical este necesară internarea medicală.(2) În cazul când unitatea sanitara nu se afla în circumscripţia instanţei care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la lit. b)-d) se face judecatoriei în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara.(3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi în cazul aratat în art. 429 alin. 3.Inlocuirea tratamentului medical + 
Articolul 431(1) Primind comunicarea, instanţa de executare sau instanţa prevăzută în art. 430 alin. 2 dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sănătate a persoanei faţă de care este luata măsura de siguranţă.(1^1) Persoana obligata la tratament medical are dreptul de a cere să fie examinata şi de un medic specialist desemnat de aceasta, ale cărui concluzii sunt inaintate instanţei prevăzute în alin. 1.(1^2) După primirea raportului medico-legal şi a concluziilor medicului specialist prevăzut în alin. 1^1, instanţa asculta concluziile procurorului, ale persoanei faţă de care este luata măsura de siguranţă şi aparatorului acesteia, precum şi ale expertului şi medicului specialist, atunci când considera necesar, dispunand fie inlocuirea tratamentului, fie internarea medicală.(1^3) Dacă persoana faţă de care s-a luat măsura de siguranţă nu are aparator, i se asigura un avocat din oficiu.(2) O copie de pe hotărârea definitivă a instanţei prevăzute în art. 430 alin. 2 se comunică instanţei de executare.–––––Alin. (1) al art. 431 a fost modificat de pct. 211 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1), (1^2) şi (1^3) ale art. 431 au fost introduse de pct. 212 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Internarea medicală + 
Articolul 432(1) Măsura de siguranţă a internarii medicale luata printr-o hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv şi a unei copii de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judeţul pe teritoriul caruia locuieste persoana faţă de care s-a luat această măsură.(2) La luarea masurii internarii medicale, persoana la care se referă măsura are dreptul de a cere să fie examinata şi de un medic specialist desemnat de aceasta, ale cărui concluzii sunt inaintate instanţei de judecată, iar la data ramanerii definitive a hotărârii, şi directiei sanitare prevăzute în alin. 1.(3) Judecatorul delegat al instanţei de executare comunică judecatoriei în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea data la care s-a efectuat internarea, în vederea luării în supraveghere.(4) După primirea comunicarii, judecatorul delegat al judecatoriei în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, dacă internarea medicală mai este necesară. În acest scop, judecatorul delegat dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura internarii medicale şi, după primirea acestuia, sesizeaza judecatoria în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, inlocuirii sau încetării masurii.–––––Alin. (2)-(4) ale art. 432 au fost introduse de pct. 213 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Obligaţii în legătură cu internarea medicală + 
Articolul 433(1) Directia sanitara este obligata să efectueze internarea, încunoştinţând despre această instanţă de executare.(1^1) În cazul în care persoana faţă de care s-a luat măsura internarii medicale refuza să se supuna internarii, executarea acestei măsuri se va face cu sprijinul organelor de politie. În vederea executarii masurii internarii medicale, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără invoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fără invoirea reprezentantului legal al acesteia.(1^2) Dacă persoana faţă de care s-a luat măsura internarii medicale nu este gasita, directia sanitara constata aceasta printr-un proces-verbal şi sesizeaza organele de politie pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal împreună cu un exemplar al sesizarii adresate organelor de politie se trimit instanţei de executare.(2) Unitatea sanitara la care s-a facut internarea are obligaţia, în cazul când considera ca internarea nu mai este necesară, sa incunostiinteze judecatoria în a carei circumscriptie se găseşte unitatea sanitara.–––––Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 433 au fost introduse pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Menţinerea, inlocuirea sau încetarea masurii internarii medicale + 
Articolul 434(1) Judecatoria, după primirea sesizarii judecatorului delegat sau a incunostintarii prevăzute în art. 433 alin. 2, ascultand concluziile procurorului, ale persoanei faţă de care este luata măsura internarii, atunci când aducerea acesteia în faţa instanţei este posibila, şi ale aparatorului sau, precum şi ale expertului care a întocmit raportul medico-legal, atunci când considera necesar, dispune, după caz, menţinerea internarii medicale, încetarea acesteia sau inlocuirea cu măsura obligarii la tratament medical.(2) Încetarea sau inlocuirea masurii internarii poate fi ceruta şi de persoana internata sau de procuror. În acest caz, judecatoria dispune efectuarea raportului medico-legal. Dispozitiile art. 431 alin. 1^1 se aplică în mod corespunzător.(3) Dacă persoana internata nu are aparator, i se asigura un avocat din oficiu.(4) O copie de pe hotărârea definitivă prin care s-a dispus menţinerea, inlocuirea sau încetarea internarii medicale se comunică instanţei de executare.–––––Art. 434 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 214 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Măsuri de siguranţă provizorii + 
Articolul 435(1) În cazul în care măsura obligarii la tratament medical sau a internarii medicale a fost luata în mod provizoriu în cursul urmaririi penale sau al judecatii, punerea în executare se face de către instanţa de judecată care a luat această măsură.(2) Dispozitiile prevăzute în art. 430-434 se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (1) al art. 435 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Executarea altor măsuri de siguranţă + 
Articolul 436(1) Măsura de siguranţă a interzicerii unei functii sau profesii şi măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în anumite localităţi se pun în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organului în drept sa aduca la indeplinire aceste măsuri şi sa supravegheze respectarea lor.(2) Acest organ are indatorirea să asigure executarea masurii luate şi sa sesizeze organul de urmărire penala în caz de sustragere de la executarea masurii de siguranţă.(3) Măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în anumite localităţi poate fi aminata sau întreruptă de organul care are indatorirea să asigure executarea acestei măsuri, în caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica aminarea sau intreruperea.Revocarea masurilor de siguranţă + 
Articolul 437(1) Persoana cu privire la care s-a luat una dintre masurile prevăzute în art. 115 şi 116 din Codul penal poate cere instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a carei circumscriptie locuieste, revocarea masurii, când temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.(2) Revocarea poate fi ceruta şi de procuror.(3) Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care este luata măsura, după ascultarea concluziilor aparatorului acesteia şi ale procurorului.–––––Art. 437 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 215 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Executarea expulzarii + 
Articolul 438(1) Când prin hotărârea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat măsura de siguranţă a expulzarii, se face menţiune în mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca la data liberarii, condamnatul să fie predat organului de politie, care va proceda la efectuarea expulzarii.(2) Dacă măsura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea în vederea expulzarii se face organului de politie, imediat ce hotărârea a ramas definitivă.(3) În vederea punerii în executare a masurii expulzarii, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără invoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fără invoirea reprezentantului legal al acesteia.(4) Dacă persoana faţă de care s-a luat măsura expulzarii nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal şi ia măsuri pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanţei de executare.–––––Alin. (3) şi (4) ale art. 438 au fost introduse pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Executarea confiscarii speciale + 
Articolul 439Măsura de siguranţă a confiscarii speciale luata prin ordonanţa sau hotărâre se executa după cum urmeaza:a) lucrurile confiscate se predau organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit dispoziţiilor legii;b) când s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face în prezenta, după caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.Executarea interdicţiei de a reveni în locuinta familiei pe o perioadă determinata + 
Articolul 439^1(1) Când prin hotărârea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat măsura de siguranţă prevăzută în art. 118^1 din Codul penal, a interdicţiei de a reveni în locuinta familiei pe o perioadă determinata, o copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică organului de politie în a cărui circumscriptie se afla locuinta familiei.(2) Dacă pedeapsa inchisorii se executa într-un loc de detentie, se face menţiune în mandatul de executare a pedepsei inchisorii sa i se puna în vedere condamnatului, la data liberarii să se prezinte la organul de politie, care procedeaza potrivit alin. 3. Totodata, se trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii comandantului locului de detinere.(3) Organul de politie are indatorirea să asigure executarea masurii luate prin supravegherea respectarii interdicţiei de a nu reveni în locuinta familiei şi sa sesizeze organul de urmărire penala în caz de sustragere de la executarea masurii.––––Art. 439^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IVPunerea în executare a dispoziţiilor privind inlocuirea raspunderii penaleInlocuirea raspunderii penale + 
Articolul 440În cazul inlocuirii raspunderii penale, executarea mustrarii şi a mustrarii cu avertisment se efectueaza conform art. 487, care se aplică în mod corespunzător, iar executarea amenzii se efectueaza potrivit art. 442 şi 443. + 
Articolul 441Abrogat. + 
Secţiunea IV^1Punerea în executare a dispoziţiilor prin care s-au aplicat sanctiunile prevăzute în art. 18^1 din Codul penalExecutarea sanctiunilor + 
Articolul 441^1Executarea mustrarii şi a mustrarii cu avertisment se efectueaza conform art. 487, care se aplică în mod corespunzător, iar executarea amenzii se efectueaza potrivit art. 442 şi 443. + 
Secţiunea VPunerea în executare a amenzii judiciare şi a cheltuielilor judiciare avansate de statAmenzile judiciare + 
Articolul 442(1) Amenda judiciara se pune în executare de către organul judiciar care a aplicat-o.(2) Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.(3) Executarea amenzilor judiciare se face de organul aratat în alineatul precedent.Cheltuielile judiciare avansate de stat + 
Articolul 443(1) Dispoziţia din hotărârea penala privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2.(2) Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanţa, punerea în executare se face de procuror, aplicindu-se în mod corespunzător dispozitiile art. 442 alin. 2.(3) Executarea cheltuielilor judiciare se face de către organele care, potrivit legii, executa amenda penala. + 
Secţiunea VIPunerea în executare a dispoziţiilor civile din hotărâreRestituirea lucrurilor şi valorificarea celor neridicate + 
Articolul 444(1) Când prin hotărârea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla în pastrarea sau la dispoziţia instanţei de executare, restituirea se face de către judecatorul insarcinat cu executarea, prin remiterea acelor lucruri persoanelor în drept. În acest scop, sunt încunoştinţate persoanele cărora urmeaza sa li se restituie lucrurile.(2) Dacă în termen de 6 luni de la primirea incunostiintarii, persoanele chemate nu se prezinta a le primi, lucrurile trec în patrimoniul statului. Instanţa constata aceasta prin încheiere şi dispune predarea lucrurilor organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit dispoziţiilor legii.(3) Dacă restituirea lucrurilor nu s-a putut efectua, deoarece nu se cunosc persoanele cărora ar trebui să le fie restituite şi nimeni nu le-a reclamat în termen de 6 luni de la raminerea definitivă a hotărârii, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozitiile alineatului precedent.(4) Când restituirea lucrurilor a fost dispusa de către procuror sau de către organul de cercetare penala, acesta procedeaza potrivit prevederilor din alineatele precedente.Inscrisurile declarate false + 
Articolul 445(1) Dispoziţia hotărârii penale care declara un inscris ca fiind fals în totul sau în parte se executa sau se pune în executare de către judecatorul delegat.(2) Când inscrisul declarat fals a fost anulat în totalitatea lui, se face menţiune despre aceasta pe fiecare pagina, iar în caz de anulare parţială, numai pe paginile care conţin falsul.(3) Inscrisul declarat fals ramine la dosarul cauzei.(4) În cauza în care este necesar ca despre inscrisul declarat fals să se faca menţiune în scriptele unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, i se trimite acesteia o copie de pe hotărâre.(5) Instanţa poate dispune, când constata existenta unui interes legitim, eliberarea unei copii, cu menţiunile aratate în alin. 2, de pe inscrisul sub semnatura privată falsificat. În aceleasi condiţii, instanţa poate dispune restituirea inscrisului oficial parţial falsificat.Despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare + 
Articolul 446Dispozitiile din hotărârea penala privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se executa potrivit legii civile. + 
Capitolul IIIALTE DISPOZITII PRIVIND EXECUTAREA + 
Secţiunea ISchimbari în executarea unor hotărâriRevocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei + 
Articolul 447(1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii condiţionate a executarii pedepsei prevăzute în art. 83 ori în art. 85 din Codul penal sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevăzută în art. 86^4 ori în art. 86^5 din Codul penal se pronunţă, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanţa care judeca ori a judecat în prima instanţa infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.(2) Dacă până la expirarea termenului de incercare nu au fost respectate oblibaţiile civile prevăzute în art. 84 sau cele prevăzute în art. 86^4 alin. 1 din Codul penal, partea interesata sau procurorul sesizeaza instanţa care a pronuntat în prima instanţa suspendarea, în vederea revocarii suspendarii executarii pedepsei.Revocarea sau anularea executarii pedepsei la locul de muncă + 
Articolul 447^1Revocarea sau anularea executarii pedepsei la locul de muncă, în cazurile prevăzute în art. 86^9 şi 86^10 din Codul penal, se dispune, după caz, de către instanţa de executare sau de către instanţa corespunzătoare în a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa, ori de către instanţa care judeca sau a judecat în prima instanţa infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. Sesizarea instanţei se face din oficiu, de către procuror, de unitate sau de organul politiei. În cazul prevăzut în art. 86^9 alin. 4, instanţa poate fi sesizata şi de către cel condamnat.Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viaţa + 
Articolul 448(1) Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viaţa cu pedeapsa inchisorii se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de către instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se afla în stare de detinere, de către instanţa corespunzătoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere.(2) Hotărârea de inlocuire, rămasă definitivă, se pune în executare potrivit dispoziţiilor art. 420-423.Alte modificari de pedepse + 
Articolul 449(1) Pedeapsa pronunţată poate fi modificata, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situaţii:a) concursul de infractiuni;b) recidiva;c) acte care intră în conţinutul aceleiasi infractiuni.(2) Instanţa competenţa sa dispună asupra modificarii pedepsei este instanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul când cel condamnat se afla în stare de detinere ori în executarea pedepsei la locul de muncă, instanţa corespunzătoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau, după caz, unitatea unde se executa pedeapsa.(3) Sesizarea instanţei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.Inlocuirea pedepsei amenzii + 
Articolul 449^1(1) Inlocuirea pedepsei amenzii în cazul prevăzut în art. 63^1 din Codul penal se dispune de instanţa de executare.(2) Sesizarea instanţei se face din oficiu sau de către organul care, potrivit legii, executa amenda.Liberarea condiţionată + 
Articolul 450(1) Liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecatoria în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, iar în cazul prevăzut în art. 62 alin 3 din Codul penal, de către tribunalul militar în a cărui circumscriptie se afla inchisoarea militara.(2) Când instanţa constata că nu sunt indeplinite condiţiile pentru acordarea liberarii condiţionate, prin hotărârea de respingere fixeaza termenul după expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an şi curge de la ramanerea definitivă a hotărârii.(3) Instantele prevăzute în alin. 1 se pronunţă şi asupra revocarii liberarii condiţionate, în cazul când instanţa care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat în aceasta privinta.(4) Hotărârea instanţei este supusă recursului. Termenul de recurs este de 3 zile. Recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.(5) Instanţa în faţa careia hotărârea a ramas definitivă este obligata sa comunice locului de detinere copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii condiţionate.––––Alin. (4) al art. 450 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 450 a fost modificat de pct. 216 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Încetarea executarii pedepsei la locul de muncă + 
Articolul 450^1(1) Încetarea executarii pedepsei la locul de muncă se dispune de judecatoria în a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa.(2) Dispozitiile art. 450 alin. 2, 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.(3) Instanţa în faţa careia hotărârea a ramas definitivă este obligata sa comunice unităţii unde se executa pedeapsa, precum şi organului de politie din localitatea în care îşi are sediul unitatea, copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus încetarea executarii pedepsei.Inlocuirea executarii pedepsei pentru militari + 
Articolul 451(1) Inlocuirea executarii pedepsei inchisorii cu executarea în inchisoare militara, în cazul condamnatilor care au devenit militari în termen în cursul judecatii la o instanţa civila, precum şi pentru cei care au devenit militari în termen după raminerea definitivă a hotărârii de condamnare, se dispune de către tribunalul militar în a cărui circumscriptie se găseşte unitatea militara din care face parte cel condamnat, la sesizarea comandantului.(2) Inlocuirea executarii pedepsei inchisorii intr-o inchisoare militara, cu executarea într-un loc de detinere, în cazul condamnatilor care au fost trecuti în rezerva înainte de începerea executarii pedepsei, se dispune de către instanţa prevăzută la alineatul precedent, din oficiu sau la sesizarea comandantului unităţii militare din care facea parte cel condamnat.Reducerea pedepsei pentru militari + 
Articolul 452(1) Reducerea pedepsei ce se executa în inchisoare militara în cazul şi în condiţiile prevăzute în art. 62 alin. 2 din Codul penal se face la sesizarea comandantului acelei inchisori.(2) Instanţa competenţa sa reduca pedeapsa este tribunalul militar în a cărui circumscriptie se afla inchisoarea militara. + 
Secţiunea IIAminarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viaţaCazurile de aminare + 
Articolul 453(1) Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viaţa poate fi aminata în urmatoarele cazuri:a) când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanţa apreciază că amânarea executării şi lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare. Cererea de amânare a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condiţiile prevăzute de art. 139^1, care se aplică în mod corespunzător;b) când o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amina până la încetarea cauzei care a determinat aminarea;c) când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreaza. În acest caz, executarea poate fi aminata cel mult 3 luni şi numai o singură dată.(2) Cererea de aminare a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viaţa poate fi facuta de procuror, de condamnat, de persoanele aratate în art. 362 alineatul ultim, iar în cazul de la lit. c) din prezentul articol, şi de către conducerea unităţii la care lucreaza condamnatul.(2^1) Cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o.(2^2) În cazurile prevăzute în alin. 1 lit. a) şi b), hotărârile prin care se dispune amanarea executarii pedepsei sunt executorii de la data pronuntarii.(3) Dispozitiile prezentului articol se aplică şi în cazul celui condamnat la executarea pedepsei la locul de muncă. În situaţia prevăzută la lit. b), executarea pedepsei poate fi aminata pe perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acordă salariatelor înainte şi după nastere.–––––-Alin. (2^1) şi (2^2) ale art. 453 au fost introduse de pct. 217 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Lit. a) a alin. (1) al art. 453 a fost modificata de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Lit. a) a alin. (1) al art. 453 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 195 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 1 iunie 2009.Oblibaţiile condamnatului în cazul amanarii executarii + 
Articolul 453^1(1) Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul va respecta urmatoarele obligaţii:a) sa nu depăşească limita teritoriala fixata decat în condiţiile stabilite de instanţa;b) să se prezinte la instanţa ori de cate ori este chemat sau la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanţa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;c) sa nu îşi schimbe locuinta fără incuviintarea instanţei care a dispus amanarea;d) sa nu detina, sa nu foloseasca şi sa nu poarte nicio categorie de arme.(2) Pe durata amanarii executarii pedepsei, instanţa poate impune condamnatului să respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligaţii:a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere*);b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite de instanţa;c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanţa, şi sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;e) sa nu se afle în locuinta persoanei vatamate;f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea în exercitarea careia a savarsit fapta.–––––Art. 453^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.*) Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006, dispozitiile din Codul de procedură penala privind obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere intră în vigoare la 1 iulie 2007.Instanţa competenţa + 
Articolul 454(1) Instanţa competenţa să se pronunte asupra acordarii aminarii executarii pedepsei este instanţa de executare.(1^1) Instanţa de executare comunică hotărârea prin care s-a dispus amanarea executarii pedepsei, în ziua în care aceasta devine definitivă, secţiei de politie în a carei raza teritoriala locuieste condamnatul, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontieră, precum şi altor institutii, în vederea asigurarii respectarii obligaţiilor impuse. Organele în drept refuza eliberarea pasaportului sau, după caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata amanarii.(1^2) În caz de încălcare cu rea-credinta a obligaţiilor, instanţa revoca amanarea şi dispune punerea în executare a pedepsei privative de libertate. Organul de politie desemnat cu supravegherea de către instanţa verifica periodic respectarea obligaţiilor de către condamnat, iar în cazul în care constata încălcări ale acestora sesizeaza, de îndată, instanţa de executare.(2) Instanţa de executare tine evidenta amanarilor acordate şi, la expirarea termenului, ia măsuri pentru emiterea mandatului de executare, iar dacă mandatul a fost emis, ia măsuri pentru aducerea lui la indeplinire. Dacă nu s-a stabilit un termen, judecatorul delegat al instanţei de executare este obligat sa verifice periodic dacă mai subzista cauza care a determinat amanarea executarii pedepsei, iar când constata ca aceasta a incetat, sa ia măsuri pentru emiterea mandatului de executare sau, după caz, pentru aducerea lui la indeplinire.–––––-Alin. (2) al art. 454 a fost modificat de pct. 218 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (1^1) şi (1^2) ale art. 454 au fost introduse de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006. + 
Secţiunea IIIIntreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viaţaCazurile de intrerupere + 
Articolul 455(1) Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viaţa poate fi întreruptă în cazurile şi condiţiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor aratate în alineatul 2 al aceluiasi articol.(2) Dispozitiile art. 453^1 şi art. 454 alin. 1^1 şi 1^2 se aplică în mod corespunzător.––––––Alin. (2) al art. 455 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Instanţa competentă + 
Articolul 456Instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanţa în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere sau după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanţei de executare.În cazul în care persoana condamnată se află în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare a executării pedepsei, instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanţa de executare.Cererea de întrerupere a executării pedepsei adresată altei instanţe se trimite pe cale administrativă instanţei competente, potrivit alin. 1 şi 2.–––––Art. 456 a fost modificat de pct. 59 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Evidenta intreruperii executarii pedepsei + 
Articolul 457(1) Instanţa care a acordat intreruperea comunică de îndată această măsură locului de detinere sau, după caz, unităţii unde condamnatul executa pedeapsa şi organului de politie, iar dacă intreruperea a fost acordată de instanţa în a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea, aceasta comunică măsura luata şi instanţei de executare.(2) Instanţa de executare, administratia locului de detinere şi unitatea unde condamnatul executa pedeapsa ţin evidenta intreruperilor acordate. Dacă la expirarea termenului de intrerupere cel condamnat la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere, administratia trimite de îndată o copie de pe mandatul de executare organului de politie, în vederea executarii. Pe copia mandatului de executare se menţionează şi cit a mai ramas de executat din durata pedepsei. Dacă, la expirarea termenului de intrerupere, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de muncă nu se prezinta la unitate, aceasta instiinteaza de îndată instanţa de executare.(2^1) Dispozitiile art. 454 alin. 2 teza a doua se aplică în mod corespunzător.(3) Administratia locului de detinere sau unitatea comunică instanţei de executare data la care a reinceput executarea pedepsei.(4) Timpul cit executarea a fost întreruptă nu se socoteste în executarea pedepsei.–––––Alin. (2^1) al art. 457 a fost introdus de pct. 219 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Secţiunea IVÎnlăturarea sau modificarea pedepseiIntervenirea unei legi penale noi + 
Articolul 458(1) Când după raminerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede că infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsă mai usoara decit cea care se executa ori urmeaza a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la indeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 12, 14 şi 15 din Codul penal.(2) Aplicarea dispoziţiilor din alineatul precedent se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de către instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se afla în executarea pedepsei, de către instanţa corespunzătoare în grad în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de muncă.Amnistia şi gratierea + 
Articolul 459Aplicarea amnistiei, când intervine după raminerea definitivă a hotărârii, precum şi aplicarea gratierii se fac de către un judecator de la instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se afla în executarea pedepsei, de către un judecator de la instanţa corespunzătoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de muncă. + 
Capitolul IVDISPOZITII COMUNEProcedura la instanţa de executare + 
Articolul 460(1) Când rezolvarea situaţiilor reglementate în prezentul titlu este data în competenţa instanţei de executare, preşedintele dispune citarea părţilor interesate şi ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu, în cazurile prevăzute în art. 171.(2) Condamnatul arestat este adus la judecata.(3) Participarea procurorului este obligatorie.(4) După concluziile procurorului şi ascultarea părţilor, instanţa se pronunţă prin sentinta.(5) Dispozitiile cuprinse în partea speciala, titlul II, care nu sunt contrare dispoziţiilor din acest capitol, se aplică în mod corespunzător.(6) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care rezolvarea uneia din situaţiile reglementate în prezentul titlu este data în competenţa instanţei în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde cel condamnat executa pedeapsa. Solutia se comunică instanţei de executare.–––Alin. (2) al art. 460 a fost modificat de articolul 1 punctul 33 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.–––A se vedea şi DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 187 din 8 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 11 iunie 2003.Contestaţia la executare + 
Articolul 461(1) Contestaţia contra executarii hotărârii penale se poate face în urmatoarele cazuri:a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;b) când executarea este indreptata împotriva altei persoane decit cea prevăzută în hotărârea de condamnare;c) când se iveste vreo nelamurire cu privire la hotărârea care se executa sau vreo impiedicare la executare;d) când se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executarii.(2) În cazurile prevăzute la lit. a), b) şi d) contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută în alin. 1 sau 6 al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanţa care a pronuntat hotărârea ce se executa.(3) Contestaţia împotriva actelor de executare privind confiscarea averii sesolutioneaza de instanţa civila, potrivit legii civile.Rezolvarea contestaţiei + 
Articolul 462(1) Procedura de rezolvare a contestaţiei la executare este cea prevăzută în art. 460.(2) În cazul aratat în art. 461 lit. d), dacă din hotărârea pusa în executare nu rezultă datele şi situaţiile de existenta cărora depinde solutionarea contestaţiei, constatarea acestora se face de către instanţa competenţa sa judece contestaţia.(3) Cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.–––––Alin. (3) al art. 462 a fost introdus de pct. 60 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Contestaţia privitoare la dispozitiile civile + 
Articolul 463(1) Contestaţia privitoare la executarea dispoziţiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute în art. 461 lit. a) şi b), la instanţa de executare prevăzută în art. 460, iar în cazul prevăzut în art. 461 lit. c) la instanţa care a pronuntat hotărârea ce se executa.(2) Procedura de rezolvare a acestei contestatii este cea prevăzută în art. 460 alin. 1 şi 2.(3) Contestaţia împotriva actelor de executare se solutioneaza de către instanţa civila potrivit legii civile.Contestaţia privitoare la amenzile judiciare + 
Articolul 464Contestaţia contra executarii amenzilor judiciare se solutioneaza de către instanţa care le-a pus în executare. + 
Titlul IVPROCEDURI SPECIALE + 
Capitolul IURMARIREA ŞI JUDECAREA UNOR INFRACTIUNI FLAGRANTEInfractiunea flagranta + 
Articolul 465(1) Este flagranta infractiunea descoperita în momentul savirsirii sau imediat după savirsire.(2) Este de asemenea considerata flagranta şi infractiunea al carei faptuitor, imediat după savirsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.(3) În cazurile de mai sus, orice persoană are dreptul sa prinda pe faptuitor şi sa-l conduca inaintea autorităţii.Cazuri de aplicare a procedurii speciale + 
Articolul 466Infractiunile flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare mai mare de un an şi de cel mult 12 ani, precum şi formele agravate ale acestor infractiuni, savarsite în municipii sau oraşe, în mijloace de transport în comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari, chiar dacă nu apartin unităţilor teritoriale aratate mai sus, precum şi în orice alt loc aglomerat, se urmaresc şi se judeca potrivit dispoziţiilor prevăzute în acest capitol, care se completeaza cu dispozitiile din prezentul cod.––––Art. 466 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Constatarea infractiunii + 
Articolul 467(1) Organul de urmărire penala sesizat întocmeşte un proces-verbal, în care consemneaza cele constatate cu privire la fapta savirsita. În procesul-verbal consemneaza de asemenea declaratiile invinuitului şi ale celorlalte persoane ascultate.(2) Dacă este cazul, organul de urmărire penala stringe şi alte probe.(3) Procesul-verbal se citeşte invinuitului, precum şi persoanelor care au fost ascultate, cărora li se atrage atenţia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea.(4) Procesul-verbal se semneaza de organul de urmărire penala, de invinuit şi de persoanele ascultate.Retinerea şi arestarea invinuitului sau a inculpatului + 
Articolul 468(1) Invinuitul este retinut. Retinerea dureaza 24 de ore. La sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, procurorul poate solicita judecatorului arestarea invinuitului, care nu poate depăşi 10 zile, acestea calculandu-se de la data expirarii ordonantei de retinere.(2) Dacă procurorul apreciaza ca sunt suficiente dovezi pentru punerea în miscare a actiunii penale, da rechizitoriu prin care pune în miscare actiunea penala şi dispune trimiterea în judecata şi trimite dosarul instanţei competente înainte de expirarea mandatului de arestare.(3) În cazul în care procurorul nu a dispus trimiterea în judecata în termen de 3 zile de la data emiterii ordonantei de retinere, se aplică art. 146 şi urmatoarele.––––Art. 468 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (1) al art. 468 a fost modificat de articolul 1 punctul 34 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Continuarea cercetării după restituire + 
Articolul 469(1) În cazul când judecatorul a emis mandat de arestare a invinuitului şi procurorul a restituit cauza, organul de cercetare este obligat sa continue cercetarea şi sa inainteze dosarul procurorului o dată cu invinuitul, cel mai tarziu în 3 zile de la arestarea acestuia.(2) În cazul când nu s-a putut efectua complet cercetarea în termenul aratat în alineatul precedent, continuarea cercetării penale se face potrivit dispoziţiilor procedurii obisnuite.––––Alin. (1) al art. 469 a fost modificat de articolul 1 punctul 35 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Verificarea lucrărilor de cercetare penala + 
Articolul 470(1) Procurorul, primind dosarul, procedeaza la verificarea lucrărilor urmaririi penale şi se pronunţă în cel mult 2 zile de la primire, putind dispune trimiterea în judecata, scoaterea de sub urmărire sau încetarea urmaririi penale, potrivit art. 262, ori restituirea cauzei potrivit art. 265.(2) Când procurorul dispune trimiterea în judecata, întocmeşte rechizitoriu şi inainteaza de îndată instanţei de judecată dosarul cauzei.(3) Dacă procurorul restituie cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale, urmarirea se efectueaza potrivit procedurii obisnuite. Dispozitiile art. 267 şi 268 se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (2) al art. 470 a fost modificat de articolul 1 punctul 36 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 24 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 26 octombrie 2003.Alin. (2) al art. 470 a fost modificat de pct. 220 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Instanţa competenţa + 
Articolul 471(1) Competenţa de judecată în cauzele privitoare la infractiunile flagrante prevăzute în art. 466 este cea obisnuita.(2) Pentru municipiile impartite în sectoare, ministrul justiţiei poate desemna una sau mai multe judecatorii care să judece aceste cauze.Măsuri pregatitoare + 
Articolul 472(1) Preşedintele instanţei fixeaza termenul de judecată, care nu poate depăşi 5 zile de la data primirii dosarului, dispunand totodata aducerea cu mandat a martorilor şi a părţii vatamate.(2) Inculpatul este adus la judecata. Celelalte părţi nu se citeaza.(3) Participarea procurorului la judecata este obligatorie.(4) Instanţa verifica dacă în cauza sunt intrunite condiţiile prevăzute în articolul 466.(5) Când instanţa constata ca în cauza nu sunt intrunite aceste condiţii, judecata se face potrivit procedurii obisnuite.––––Alin. (1) al art. 472 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Judecata în prima instanţa + 
Articolul 473(1) Instanţa procedeaza la judecarea cauzei ascultând pe inculpat, martorii prezenţi, precum şi persoana vatamata dacă este de faţa. Judecata se face pe baza acestor declaratii şi a lucrărilor din dosar.(2) Instanţa poate dispune, din oficiu sau la cerere, administrarea de probe noi, în care scop ia masurile corespunzătoare, pe care le aduce la indeplinire în mod direct sau prin organele de politie.(3) Pentru administrarea probelor instanţa poate acorda termene care în total nu trebuie să depăşească 10 zile.Măsuri cu privire la starea de libertate + 
Articolul 474Când instanţa se desesizeaza pentru incompetenta sau retine cauza pentru a fi judecata potrivit procedurii obisnuite, ori amina judecarea cauzei potrivit art. 473 alin. ultim, trebuie să dispună asupra stării de libertate a inculpatului.Hotărârea instanţei + 
Articolul 475(1) Instanţa este obligata să se pronunte asupra cauzei în aceeasi zi în care s-au incheiat dezbaterile, sau cel mai tirziu în urmatoarele 2 zile.(2) Inculpatul aflat în stare de detinere este adus la pronuntare.(3) Hotărârea trebuie redactata în cel mult 24 de ore.(4) Când inculpatul a fost pus anterior în libertate, dacă instanţa pronunţă pedeapsa inchisorii, poate dispune arestarea acestuia.(5) Instanţa este obligata a dispune punerea în libertate a inculpatului arestat, în cazurile prevăzute în art. 350 alin. 2 şi 3, care se aplică în mod corespunzător.Actiunea civila + 
Articolul 476(1) Inst nta examineaza actiunea civila numai dacă persoana vatamata este prezenta şi se constituie parte civila, iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fără aminarea judecatii.(2) Dacă persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal ori o persoană lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa, instanţa examineaza actiunea civila chiar în lipsa acestora şi chiar dacă nu s-au constituit parte civila, iar solutionarea actiunii civile nu duce la aminarea cauzei.(3) Dacă nu sunt intrunite condiţiile alineatelor precedente, instanţa rezerva solutionarea actiunii pe calea unei acţiuni separate, care este scutita de taxe de timbru.Apelul şi recursul + 
Articolul 477(1) Termenul de apel şi cel de recurs sunt de 3 zile de la pronuntare.(2) Dosarul cauzei se inainteaza instanţei de apel sau, după caz, instanţei de recurs în urmatoarele 24 de ore de la declararea apelului ori a recursului.(3) Judecarea în apel şi în recurs se face de urgenta.Cazul infracţiunilor concurente, indivizibile sau conexe + 
Articolul 478(1) În caz de concurs de infractiuni, când procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică numai unora dintre infractiunile concurente, se procedeaza la disjungere, urmarirea şi judecarea infracţiunilor facindu-se separat.(2) În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacă procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori, iar disjungerea nu este posibila, urmarirea şi judecata se fac potrivit procedurii obisnuite.Cazuri când se aplică procedura speciala + 
Articolul 479(1) Procedura prevăzută în prezentul capitol nu se aplică infracţiunilor savirsite de minori.(2) În cazul infracţiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dacă acestea sunt flagrante şi savarsite în condiţiile prevăzute în art. 466, constatarea savarsirii lor este obligatorie şi se face potrivit art. 467. Procedura de urmărire şi judecare prevăzută în acest capitol se aplică numai dacă persoana vatamata a introdus în termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmărire penala. În acest scop, persoana vatamata este chemata şi intrebata de organul de urmărire penala dacă înţelege sa faca plangere în termenul mai sus aratat.–––––Alin. (2) al art. 479 a fost modificat de pct. 221 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul I^1Procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice*)–––––-Cap. I^1 din Titlul IV al Părţii speciale a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.*) Conform alin. (1) al art. III din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006 prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar prevederile privind persoana juridica, la data intrarii în vigoare a normelor corespunzătoare din Codul penal, respectiv 10 octombrie 2006.Dispozitii generale + 
Articolul 479^1Dispozitiile Codului de procedura penala se aplică şi în cazul infracţiunilor savarsite de persoanele juridice, cu completările şi derogarile prevăzute în prezentul capitol.–––––-Art. 479^1 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Obiectul şi exercitarea actiunii penale + 
Articolul 479^2(1) Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor juridice care au savarsit infractiuni.(2) Persoana juridica este reprezentata la indeplinirea actelor procesuale şi procedurale de reprezentantul sau legal.(3) Dacă pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe s-a inceput urmarirea penala şi împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta îşi numeste un mandatar pentru a o reprezenta.(4) În cazul prevăzut în alin. 3, dacă persoana juridica nu îşi numeste un mandatar, acesta este desemnat de organul de urmărire penala sau de instanţa de judecată din randul practicienilor în insolventa, autorizati potrivit legii.(5) Practicienilor în insolventa desemnaţi potrivit alin. 4 li se aplică, în mod corespunzător, dispozitiile art. 190 alin. 1, 2 şi 4-6.–––––-Art. 479^2 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Competenţa teritoriala + 
Articolul 479^3Competenţa teritoriala este determinata de:a) locul unde a fost savarsita infractiunea;b) locul unde se afla sediul persoanei juridice;c) locul unde locuieste persoana vatamata sau unde aceasta îşi are sediul.–––––-Art. 479^3 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Citarea + 
Articolul 479^4(1) Persoana juridica se citeaza la sediul acesteia. Când sediul este fictiv ori persoana juridica nu mai funcţionează la sediul declarat, iar noul sediu nu este cunoscut, citatia se afişează la sediul consiliului local în a cărui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.(2) Dacă persoana juridica este reprezentata prin mandatar, numit în condiţiile prevăzute în art. 479^2 alin. 3 şi 4, citarea se face la locuinta mandatarului ori la sediul practicianului în insolventa desemnat în calitate de mandatar.–––––-Art. 479^4 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Art. 479^4 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Măsuri preventive + 
Articolul 479^5(1) Judecatorul, în cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau instanţa, în cursul judecatii, poate dispune, dacă exista motive temeinice care justifica presupunerea rezonabila ca persoana juridica a savarsit o faptă prevăzută de legea penala şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmatoarele măsuri preventive:a) suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;b) suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice;c) interzicerea unor operaţiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena diminuarea semnificativa a activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice;d) interzicerea de a incheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar;e) interzicerea de a desfăşura activităţi de natura celor în exercitiu sau cu ocazia cărora a fost comisa infractiunea.(2) În vederea asigurarii respectarii masurilor prevăzute în alin. 1 lit. a)-e), instanţa poate obliga persoana juridica la depunerea unei cautiuni constand intr-o sumă de bani sau alte valori fixate de organul judiciar. Cuantumul cautiunii nu poate fi mai mic de 5.000 lei. Cautiunea se restituie la data ramanerii definitive a hotărârii de condamnare pronunţată în cauza, dacă persoana juridica a respectat masurile preventive, precum şi în cazul în care, prin hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea persoanei juridice sau încetarea procesului penal faţă de aceasta. În cazul în care s-a dispus faţă de persoana juridica o solutie de netrimitere în judecata, restituirea cautiunii se dispune de către procuror. Cautiunea nu se restituie în cazul nerespectarii de către persoana juridica a masurilor preventive, facandu-se venit la bugetul statului la data ramanerii definitive a hotărârii de condamnare.(3) Masurile preventive prevăzute în alin. 1 pot fi dispuse pe o perioadă de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii, dacă se mentin temeiurile care au determinat luarea acestora, fiecare prelungire neputand depăşi 60 de zile.(4) În cursul urmaririi penale, masurile preventive se dispun de judecator, prin încheiere motivata data în camera de consiliu, cu citarea persoanei juridice.(5) Participarea procurorului este obligatorie.(6) Incheierea poate fi atacata cu recurs în 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.(7) Masurile preventive se revoca, din oficiu sau la cerere, când nu mai exista temeiuri care să justifice menţinerea acestora. Dispozitiile alin. 4-6 se aplică în mod corespunzător.(8) Împotriva reprezentantului persoanei juridice sau a mandatarului acesteia pot fi luate masurile prevăzute în art. 183 şi art. 198 alin. 2, iar faţă de practicianul în insolventa, măsura prevăzută în art. 198 alin. 2.–––––-Art. 479^5 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Masurile asiguratorii + 
Articolul 479^6Faţa de persoana juridica se pot lua măsuri asiguratorii, în vederea asigurarii confiscarii speciale, repararii pagubei produse prin infractiune, precum şi pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.–––––-Art. 479^6 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Procedura de informare + 
Articolul 479^7(1) Organul judiciar comunică organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica începerea urmaririi penale, punerea în miscare a actiunii penale şi trimiterea în judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor măsuri, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.(2) Organele prevăzute în alin. 1 sunt obligate sa comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore de la data înregistrării, în copie certificata, orice menţiune înregistrată de acestea cu privire la persoana juridica.(3) Persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore, intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social.(4) Neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a obligaţiilor prevăzute în alin. 2 şi 3 constituie abatere judiciara şi se sancţionează cu amendă judiciara de la 500 lei la 5.000 lei.(5) După ramanerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii, instanţa de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.–––––-Art. 479^7 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Alin. (5) al art. 479^7 a fost introdus de pct. 27 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Interzicerea fuziunii, a divizarii, a reducerii capitalului social, a dizolvarii sau lichidarii + 
Articolul 479^8După ramanerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea pedepselor aplicate persoanei juridice, nu se poate initia fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea acesteia.–––––-Art. 479^8 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei amenzii + 
Articolul 479^9(1) Persoana juridica condamnata la pedeapsa amenzii este obligata să depună recipisa de plată integrală a amenzii la instanţa de executare, în termen de 3 luni de la ramanerea definitivă a hotărârii de condamnare.(2) Când persoana juridica condamnata se găseşte în imposibilitatea de a achita integral amenda în termenul prevăzut în alin. 1, instanţa de executare, la cererea acesteia, poate dispune esalonarea platii amenzii pe cel mult 2 ani, în rate lunare.(3) În caz de neindeplinire a obligaţiei de plată a amenzii în termenul aratat în alin. 1 sau de neplata a unei rate, instanţa de executare comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, în vederea executarii acesteia, potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silita a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispozitii.–––––-Art. 479^9 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice + 
Articolul 479^10(1) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa dizolvarii persoanei juridice se comunică, la data ramanerii definitive, instanţei civile competente, care deschide procedura de lichidare şi desemneaza lichidatorul din randul practicienilor în insolventa autorizati potrivit legii. Remunerarea lichidatorului se face din averea persoanei juridice sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit potrivit legii.(2) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare se comunică, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.–––––-Art. 479^10 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendarii activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice + 
Articolul 479^11O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice se comunică, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.–––––-Art. 479^11 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice + 
Articolul 479^12(1) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se comunică, la data ramanerii definitive:a) Oficiului registrului comerţului, în vederea efectuării formalitatilor de publicitate în registrul comerţului;b) Ministerului Justiţiei, în vederea efectuării formalitatilor de publicitate în registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial;c) altor autorităţi care ţin evidenta persoanelor juridice, în vederea efectuării formalitatilor de publicitate.(2) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se comunică, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.–––––-Art. 479^12 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru + 
Articolul 479^13O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru se comunică, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.–––––-Art. 479^13 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Punerea în executare a pedepsei complementare a afisarii sau a difuzarii hotărârii de condamnare + 
Articolul 479^14(1) Un extras al hotărârii de condamnare se comunică, la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a-l afisa în forma, locul şi pentru perioada stabilite de instanţa de judecată.(2) Un extras al hotărârii de condamnare se comunică, la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a asigura difuzarea hotărârii în forma stabilita de instanţa, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala, desemnate de instanţa.(3) Persoana condamnata inainteaza instanţei de executare dovada începerii executarii afisarii sau, după caz, dovada executarii publicarii hotărârii de condamnare, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dar nu mai tarziu de 10 zile de la începerea executarii ori, după caz, de la executare.(4) O copie de pe hotărârea de condamnare, în intregime, sau un extras al acesteia se comunică, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.–––––-Art. 479^14 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Supravegherea executarii pedepselor complementare aplicate persoanei juridice + 
Articolul 479^15(1) În caz de neexecutare cu rea-credinta a pedepselor complementare aplicate persoanei juridice, instanţa de executare aplica dispozitiile art. 71^2 alin. 2 sau, după caz, art. 71^3 alin. 2 ori 3 din Codul penal.(2) Sesizarea instanţei se face din oficiu, de către judecatorul delegat al instanţei de executare ori de către organele cărora li s-a comunicat hotărârea definitivă de condamnare a persoanei juridice, potrivit art. 479^11-479^14.(3) Persoana juridica este citata la judecata.(4) Participarea procurorului este obligatorie.(5) După concluziile procurorului şi ascultarea persoanei juridice condamnate, instanţa se pronunţă prin sentinta.–––––-Art. 479^15 a fost introdus de pct. 222 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul IIPROCEDURA IN CAUZELE CU INFRACTORI MINORIDispozitii generale + 
Articolul 480Urmarirea şi judecarea infracţiunilor savarsite de minori, precum şi punerea în executare a hotărârilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite, cu completările şi derogarile din prezentul capitol şi din secţiunea IV^1 a cap. I din titlul IV al părţii generale.––––Art. 480 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Persoanele chemate la organul de urmărire + 
Articolul 481(1) Când invinuitul sau inculpatul este un minor care nu a implinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, dacă organul de urmărire penala considera necesar, citeaza Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului, precum şi pe parinti, iar când este cazul, pe tutore, curator sau persoana în ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul.(2) Citarea persoanelor prevăzute în alineatul precedent este obligatorie la efectuarea prezentarii materialului de urmărire penala.(3) Neprezentarea persoanelor legal citate la efectuarea actelor aratate în alin. 1 şi 2 nu împiedica efectuarea acelor acte.––––Alin. (1) al art. 481 a fost modificat de pct. 223 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Referatul de evaluare a minorului + 
Articolul 482În cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi minori, procurorul care supraveghează sau, după caz, efectuează urmărirea penală poate să solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are locuinţa minorul, potrivit legii.În cauzele cu inculpaţi minori, instanţa de judecată are obligaţia să dispună efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorul, potrivit legii, cu excepţia cazului în care efectuarea referatului de evaluare a fost solicitată în cursul urmăririi penale, potrivit dispoziţiilor alin. 1, situaţie în care dispunerea referatului de către instanţă este facultativă.Abrogat.Referatul de evaluare se realizează în conformitate cu structura şi conţinutul prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea serviciilor de probaţiune.––––Art. 482 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 224 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.*) Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006, dispozitiile art. 482 din Codul de procedură penala, privind efectuarea referatului de evaluare de către Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor în cauzele cu infractori minori, şi cele ale art. 484 alin. 2 din Codul de procedură penala, privind citarea obligatorie a Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor la judecarea cauzelor cu infractori minori, se suspenda până la 31 martie 2007. Până la această dată, în cauzele cu infractori minori se vor efectua anchete sociale de către persoane desemnate de autoritatea tutelara a consiliului local în a cărui raza teritoriala domiciliaza minorul, iar la judecarea cauzelor cu infractori minori citarea Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor este facultativa.––––Art. 482 este reprodus astfel cum a fost modificat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 31 din 19 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 24 martie 2008.Alin. 3 al art. 482 a fost abrogat de articolul unic din LEGEA nr. 8 din 17 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 20 februarie 2009.Compunerea instanţei + 
Articolul 483(1) Cauzele în care inculpatul este minor se judeca, potrivit regulilor de competenţa obisnuite, de către judecatori anume desemnaţi potrivit legii.(2) Instanţa compusa potrivit dispoziţiilor alineatului precedent ramine competenţa sa judece şi face aplicarea dispoziţiilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar dacă între timp inculpatul a implinit vârsta de 18 ani.(3) Inculpatul care a savarsit infractiunea în timpul când era minor este judecat potrivit dispoziţiilor procedurale speciale privitoare la minori.––––Alin. (1) al art. 483 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (3) al art. 483 a fost modificat de pct. 225 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Persoane chemate la judecarea minorilor + 
Articolul 484(1) Abrogat.(2) La judecarea cauzei se citeaza, în afară de părţi, Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului, parintii acestuia sau, după caz, tutorele, curatorul, persoana în ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum şi alte persoane a caror prezenta este considerata necesară de către instanţa*).(3) Persoanele aratate în alineatul precedent au dreptul şi indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri şi să prezinte propuneri în privinta masurilor ce ar urma să fie luate.(4) Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedica judecarea cauzei.––––Alin. (2) al art. 484 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (2) al art. 484 a fost modificat de pct. 226 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.*) Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006, dispozitiile art. 482 din Codul de procedură penala, privind efectuarea referatului de evaluare de către Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor în cauzele cu infractori minori, şi cele ale art. 484 alin. 2 din Codul de procedură penala, privind citarea obligatorie a Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor la judecarea cauzelor cu infractori minori, se suspenda până la 31 martie 2007. Până la această dată, în cauzele cu infractori minori se vor efectua anchete sociale de către persoane desemnate de autoritatea tutelara a consiliului local în a cărui raza teritoriala domiciliaza minorul, iar la judecarea cauzelor cu infractori minori citarea Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare sociala a infractorilor este facultativa.Alin. (1) al art. 484 a fost abrogat de pct. 61 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Desfăşurarea judecatii + 
Articolul 485(1) Sedinta în care are loc judecarea infractorului minor se desfăşoară separat de celelalte şedinţe.(2) Sedinta nu este publică. La desfăşurarea judecatii pot asista persoanele aratate în articolul precedent, aparatorii părţilor, precum şi alte persoane cu incuviintarea instanţei.(3) Când inculpatul este minor sub 16 ani, instanţa după ce îl asculta poate dispune indepartarea lui din sedinta, dacă apreciaza ca cercetarea judecătorească şi dezbaterile ar putea avea o influenţa negativa asupra minorului.Inculpaţi minori cu majori + 
Articolul 486Când în aceeasi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, dintre care unii minori şi altii majori, instanţa judeca în compunerea prevăzută în art. 483 şi după procedura obisnuita, aplicand însă cu privire la inculpatii minori dispozitiile cuprinse în acest capitol.–––––Art. 486 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 227 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006.Executarea mustrarii + 
Articolul 487(1) În cazul când s-a luat faţă de minor măsura educativa a mustrarii, aceasta se executa de îndată, în sedinta în care s-a pronuntat hotărârea.(2) Când din orice împrejurări măsura mustrarii poate fi executata îndată după pronuntare, se fixeaza un termen pentru când se dispune aducerea minorului, citindu-se totodata parintii, ori dacă este cazul, tutorele sau curatorul ori persoana în ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul.Punerea în executare a libertatii supravegheate + 
Articolul 488(1) Când instanţa a luat faţă de minor măsura libertatii supravegheate, această măsură se pune în executare chiar în sedinta în care este pronunţată, dacă minorul şi persoana sau reprezentantul institutiei sau unităţii speciale careia i s-a încredinţat supravegherea sunt de faţa.(2) Când punerea în executare nu se poate face în aceeasi sedinta, se fixeaza un termen pentru când se dispune aducerea minorului şi chemarea persoanelor prevăzute în alineatul precedent.Revocarea şi inlocuirea libertatii supravegheate + 
Articolul 489Revocarea masurii libertatii supravegheate pentru vreuna din cauzele prevăzute în art. 108 din Codul penal, cu excepţia cazului când minorul a savirsit din nou o infractiune, precum şi inlocuirea libertatii supravegheate se dispun de instanţa care a pronuntat această măsură.Internarea minorului + 
Articolul 490(1) În cazul când s-a luat faţă de minor măsura educativa a internarii într-un centru de reeducare, instanţa poate dispune, prin aceeasi hotărâre, punerea în executare de îndată a masurii luate. Punerea în executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotărâre organului de politie de la locul unde se afla minorul.(2) Organul de politie ia măsuri pentru internarea minorului.(2^1) În vederea punerii în executare a masurii educative a internarii într-un centru de reeducare, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără invoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fără invoirea reprezentantului legal al acesteia.(2^2) Dacă persoana faţă de care s-a luat măsura educativa a internarii într-un centru de reeducare nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal şi ia măsuri pentru darea în urmărire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite centrului de reeducare în care se va face internarea.(3) Copia de pe hotărâre se preda centrului de reeducare în care minorul este internat.(4) Centrul de reeducare comunică instanţei efectuarea internarii.–––––Alin. (2^1) şi (2^2) ale art. 490 au fost introduse de pct. 28 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Schimbari privind măsura internarii + 
Articolul 491(1) Liberarea minorului dintr-un centru de reeducare înainte de a deveni major, revocarea liberarii înainte de a deveni major, precum şi ridicarea sau prelungirea masurii internarii într-un centru de reeducare se dispun din oficiu sau la sesizare de judecatoria sau tribunalul care a judecat în prima instanţa pe minor.(2) Aceeasi instanţa este competenţa sa dispună ridicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii internarii într-un institut medical-educativ.Aminarea sau intreruperea executarii masurii internarii + 
Articolul 491^1Executarea masurii educative a internarii într-un centru de reeducare poate fi aminata sau întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 453 şi 455.Revocarea masurilor luate faţă de minor + 
Articolul 492Revocarea sau menţinerea masurilor educative, precum şi a masurii liberarii minorului dintr-un centru de reeducare înainte de a deveni major, sau dintr-un institut medical-educativ, când minorul a savirsit din nou o infractiune, se dispune de instanţa competenţa sa judece acea infractiune.Dispozitii privind apelul şi recursul + 
Articolul 493Dispozitiile art. 483-489 se aplică în mod corespunzător şi la judecata în instanţa de apel şi de recurs, în cauzele privitoare la infractiuni savirsite de minori. + 
Capitolul II^1Procedura darii în urmărire–––––Cap. II^1 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Darea în urmărire + 
Articolul 493^1(1) Darea în urmărire se solicita şi se dispune pentru identificarea, cautarea, localizarea şi prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în faţa organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărâri judecătorești.(2) Darea în urmărire se solicita şi se dispune în urmatoarele cazuri:a) nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiva, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, măsura educativa a internarii într-un centru de reeducare, măsura internarii medicale sau măsura expulzarii, intrucat persoana faţă de care s-a luat una dintre aceste măsuri nu a fost gasita;b) persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori a fugit dintr-un centru de reeducare sau din unitatea în care executa măsura internarii medicale;c) în vederea depistarii unei persoane urmarite international despre care exista date ca se afla în România.(3) Darea în urmărire se solicita de:a) organul de politie care a constatat imposibilitatea executarii masurilor prevăzute în alin. 2 lit. a);b) administratia locului de detinere, centrul de reeducare sau unitatea medicală prevăzută în alin. 2 lit. b);c) procurorul competent potrivit legii, în cazul prevăzut în alin. 2 lit. c).(4) Darea în urmărire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Române.(5) Ordinul de dare în urmărire se comunică în cel mai scurt timp organelor competente sa elibereze pasaportul, care au obligaţia sa refuze eliberarea pasaportului sau, după caz, sa ridice provizoriu pasaportul pe durata masurii, precum şi organelor de frontieră pentru darea în consemn.(6) De asemenea, ordinul de dare în urmărire se comunică în copie:a) celui în faţa caruia urmeaza să fie adusa persoana urmarita în momentul prinderii;b) parchetului competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire.–––––Art. 493^1 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Urmarirea + 
Articolul 493^2(1) Ordinul de dare în urmărire se pune în executare de îndată de către structurile competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, care vor desfăşura, la nivel naţional, activităţi de identificare, cautare, localizare şi prindere a persoanei urmarite.(2) Instituţiile publice sunt obligate sa sprijine, în condiţiile legii şi conform competentelor legale, organele de politie care efectueaza urmarirea unei persoane date în urmărire.(3) Activitatea de urmărire a unei persoane arestate preventiv, desfăşurată de organele de politie, este supravegheata de procurori anume desemnaţi din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscriptie se afla sediul instanţei competente care a solutionat în fond propunerea de arestare preventiva. Când mandatul de arestare preventiva a fost emis intr-o cauza de competenţa Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, supravegherea activităţii de urmărire este efectuata de procurori anume desemnaţi din cadrul structurii competente care efectueaza sau a efectuat urmarirea penala în cauza.(4) În celelalte cazuri activitatea de urmărire a persoanelor date în urmărire este supravegheata de procurori anume desemnaţi din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscriptie se afla sediul instanţei de executare ori al altei instante competente potrivit legii speciale.–––––Art. 493^2 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Activităţi ce pot fi efectuate în procedura urmaririi + 
Articolul 493^3(1) În vederea identificarii, cautarii, localizarii şi prinderii persoanelor date în urmărire pot fi efectuate, în condiţiile prevăzute de lege, urmatoarele activităţi:a) interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, precum şi alte înregistrări;b) retinerea şi predarea corespondentei şi a obiectelor;c) perchezitia;d) ridicarea de obiecte şi inscrisuri;e) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.(2) Activităţile prevăzute în alin. 1 lit. a)-c) pot fi efectuate numai cu autorizarea:a) instanţei de executare, în cazurile prevăzute în art. 493^1 alin. 2 lit. a) şi b);b) unui judecator al instanţei competente potrivit legii speciale, în cazul prevăzut în art. 493^1 alin. 2 lit. c).(3) Activităţile prevăzute în alin. 1 lit. d) şi e) pot fi efectuate numai cu autorizarea procurorului care supraveghează activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date în urmărire. De asemenea, procurorul poate dispune sa i se transmita inscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile.–––––Art. 493^3 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare în procedura urmaririi + 
Articolul 493^4(1) Interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare în procedura urmaririi se dispun, la propunerea procurorului care supraveghează activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date în urmărire, dacă instanţa apreciaza ca identificarea, cautarea, localizarea şi prinderea persoanelor date în urmărire nu pot fi facute prin alte mijloace ori ar fi mult intarziate.(2) Autorizatia se da pentru durata necesară interceptarii şi înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, în camera de consiliu, de preşedintele instanţei competente, iar în lipsa acestuia, de către judecatorul desemnat de acesta şi poate fi reinnoita, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleasi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depăşi 30 de zile. Durata totala a interceptarilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana, pentru prinderea unei persoane urmarite nu poate depăşi 120 de zile în aceeasi cauza.(3) Procurorul dispune încetarea imediata a interceptarilor şi înregistrărilor înainte de expirarea duratei autorizatiei, dacă nu mai exista motivele care le-au justificat, informand despre această instanţă care a emis autorizatia.(4) Autorizarea interceptarii şi înregistrării convorbirilor sau comunicarilor se face prin încheiere motivata, care va cuprinde: motivele care justifica măsura; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea şi inregistrarea.(5) Procurorul procedeaza personal la efectuarea interceptarilor şi înregistrărilor sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari şi înregistrări sunt obligate sa pastreze secretul operaţiunii efectuate, incalcarea acestei obligaţii fiind pedepsita potrivit Codului penal.(6) În caz de urgenta, când intarzierea obtinerii autorizarii ar aduce grave prejudicii activităţii de urmărire a persoanei date în urmărire, procurorul poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanţa motivata, înscrisă în registrul special prevăzut în art. 228 alin. 1^1, interceptarea şi inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durată de cel mult 48 de ore.(7) În termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut în alin. 6, procurorul prezinta ordonanţa, împreună cu suportul pe care sunt fixate interceptarile şi inregistrarile efectuate şi un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecatorului, în vederea confirmarii. Judecatorul se pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei ordonantei în cel mult 24 de ore, prin încheiere motivata data în camera de consiliu. În cazul în care ordonanţa este confirmata, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii, judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii şi înregistrării, în condiţiile alin. 4. Dacă judecatorul nu confirma ordonanţa procurorului, va dispune încetarea de îndată a interceptarilor şi înregistrărilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, după caz, distruse de către procuror, incheindu-se în acest sens un proces-verbal care se comunică în copie judecatorului.(8) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate care nu contribuie la identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date în urmărire se arhiveaza la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, şi pot fi transmise pentru consultare procurorului care efectueaza sau supraveghează urmarirea penala ori judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestora. După prinderea persoanei urmarite, acestea vor fi sterse sau, după caz, distruse de către procuror, incheindu-se în acest sens un proces-verbal.(9) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate care contribuie la identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date în urmărire sunt certificate, conform art. 91^3 alin. 1 şi 2, de procurorul care supraveghează activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date în urmărire. După prinderea persoanei urmarite, procesele-verbale de redare, împreună cu suportul pe care acestea sunt fixate, se transmit judecatorului care a emis autorizatia şi se arhiveaza la sediul instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. După arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate poate fi consultat numai cu incuviintarea prealabila a presedintelui instanţei.(10) Convorbirile sau comunicarile interceptate şi înregistrate, din cuprinsul cărora rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea sau savarsirea unei infractiuni, certificate în condiţiile alineatului precedent, sunt transmise, împreună cu suportul original, de îndată parchetului competent şi pot fi folosite ca probe.–––––Art. 493^4 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Alte înregistrări + 
Articolul 493^5Dispozitiile art. 493^4 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrărilor în mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere.–––––Art. 493^5 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora în procedura urmaririi + 
Articolul 493^6(1) În vederea identificarii, cautarii, localizarii şi prinderii persoanelor date în urmărire, procurorul care supraveghează activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.(2) Măsura poate fi reinnoita, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleasi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depăşi 30 de zile. Durata totala a supravegherii conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, cu privire la aceeasi persoana, pentru prinderea unei persoane urmarite nu poate depăşi 120 de zile în aceeasi cauza.(3) Procurorul dispune încetarea imediata a activităţii de supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, dacă nu mai exista motivele care au justificat-o.–––––Art. 493^6 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Revocarea urmaririi + 
Articolul 493^7(1) Urmarirea se revoca în momentul prinderii persoanei urmarite sau atunci când au disparut temeiurile care au justificat darea în urmărire.(2) Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Române, care se transmite în copie, de îndată:a) parchetului competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire;b) organelor competente sa elibereze pasaportul şi organelor de frontieră.(3) Procurorul care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire dispune, de îndată, încetarea imediata a activităţilor de supraveghere luate conform art. 493^4-493^6.–––––Art. 493^7 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006. + 
Capitolul IIIPROCEDURA REABILITARII JUDECATORESTIInstanţa competenţa + 
Articolul 494Competenţa să se pronunte asupra reabilitarii judecătorești este fie instanţa care a judecat în prima instanţa cauza în care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul.Cererea de reabilitare + 
Articolul 495(1) Cererea de reabilitare judecătorească se face de condamnat, iar după moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului.(2) În cerere trebuie să se mentioneze:a) adresa condamnatului, iar când cererea este facuta de altă persoană, adresa acesteia;b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea şi fapta pentru care a fost pronunţată acea condamnare;c) localităţile unde condamnatul a locuit şi locurile de muncă pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei şi până la introducerea cererii, iar în cazul când executarea pedepsei a fost prescrisa, de la data raminerii definitive a hotărârii şi până la introducerea cererii;d) temeiurile cererii;e) indicatii utile pentru identificarea dosarului şi orice alte date pentru solutionarea cererii.(3) La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sunt indeplinite condiţiile reabilitarii.Măsuri premergatoare + 
Articolul 496Preşedintele instanţei, fixind termenul pentru solutionarea cererii de reabilitare, dispune citarea petitionarului şi a persoanelor a caror ascultare o considera ca ar fi necesară, ia măsuri pentru aducerea dosarului în care se găseşte hotărârea de condamnare şi cere o copie de pe fisa cu antecedente penale ale condamnatului.Respingerea cererii pentru lipsa condiţiilor de forma + 
Articolul 497(1) Cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea condiţiilor de forma în urmatoarele cazuri:a) când a fost introdusa înainte de termenul legal;b) când lipseste menţiunea prevăzută în art. 495 alin. 2 lit. a) şi petitionarul nu s-a prezentat la termenul de infatisare;c) când lipseste vreuna din menţiunile prevăzute în art. 495 alin. 2 lit. b)-e) şi petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare şi nici la termenul ce i s-a acordat în vederea completarii.(2) În cazul prevăzut la lit. a), cererea poate fi repetata după implinirea termenului legal, iar în cazurile prevăzute la lit. b) şi c), oricând.Solutionarea cererii + 
Articolul 498La termenul fixat instanţa asculta persoanele citate, concluziile procurorului şi verifica dacă sunt indeplinite condiţiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. Când din materialul aflat la dosar nu rezultă date suficiente cu privire la indeplinirea condiţiilor de reabilitare, instanţa dispune completarea materialului de către persoana interesata, iar dacă considera necesar, cere de la organele competente relatii cu privire la comportarea celui condamnat.Situaţii privind despăgubirile civile + 
Articolul 499(1) Când condamnatul sau persoana care a facut cererea de reabilitare dovedeste că nu i-a fost cu putinta sa achite despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare, instanţa, apreciind imprejurarile, poate dispune reabilitarea sau poate să acorde, în vederea solutionarii cererii, un termen pentru a achita în intregime sau în parte suma datorata. Acest termen nu poate depăşi 6 luni.(2) În caz de obligaţie solidara, instanţa fixeaza suma ce trebuie achitata, în vederea reabilitarii, de condamnat sau de urmasii săi.(3) Drepturile acordate părţii civile prin hotărârea de condamnare nu se modifica prin hotărârea data asupra reabilitarii.Suspendarea examinarii cererii + 
Articolul 500Dacă înainte de solutionarea cererii de reabilitare a fost pusa în miscare actiunea penala pentru o alta infractiune savirsita de condamnat, examinarea cererii se suspenda până la solutionarea definitivă a cauzei privitoare la noua invinuire.Recursul + 
Articolul 501Hotărârea prin care instanţa rezolvă cererea de reabilitare este supusă recursului.––––-Art. 501 a fost modificat de pct. 62 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Menţiuni despre reabilitare + 
Articolul 502După raminerea definitivă a hotărârii de reabilitare, instanţa dispune să se faca menţiune despre aceasta pe hotărârea prin care s-a pronuntat condamnarea pentru care s-a admis reabilitarea.Anularea reabilitarii + 
Articolul 503(1) Anularea reabilitarii se hotaraste la cererea procurorului, de către instanţa prevăzută în art. 494.(2) Procedura prevăzută pentru solutionarea cererii de reabilitare se aplică în mod corespunzător şi pentru solutionarea cererii de anulare. + 
Capitolul IVRepararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate în mod nelegal––––Titlul Cap. IV a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Cazuri care dau dreptul la repararea pagubei + 
Articolul 504(1) Persoana care a fost condamnata definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecarii cauzei s-a pronuntat o hotărâre definitivă de achitare.(2) Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate ori careia i s-a restrans libertatea în mod nelegal.(3) Privarea sau restrangerea de libertate în mod nelegal trebuie stabilita, după caz, prin ordonanţa a procurorului de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanţa a procurorului de scoatere de sub urmărire penala sau de incetare a urmaririi penale pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin hotărâre a instanţei de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate, prin hotărâre definitivă de achitare sau prin hotărâre definitivă de incetare a procesului penal pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j).(4) Are drept la repararea pagubei suferite şi persoana care a fost privată de libertate după ce a intervenit prescriptia, amnistia sau dezincriminarea faptei.––––Art. 504 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Felul şi intinderea reparatiei + 
Articolul 505(1) La stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii de libertate sau a restrangerii de libertate suportate, precum şi de consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a cărui libertate a fost restransa.(2) Reparatia consta în plata unei sume de bani sau, ţinându-se seama de condiţiile celui indreptatit la repararea pagubei şi de natura daunei produse, în constituirea unei rente viagere ori în obligaţia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a cărui libertate a fost restransa să fie încredinţat unui institut de asistenţa sociala şi medicală.(3) Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care înainte de privarea de libertate erau incadrate în munca, li se calculeaza, la vechimea în munca stabilita potrivit legii, şi timpul cat au fost private de libertate.(4) Reparatia este, în toate cazurile, suportata de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice.––––Art. 505 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Actiunea pentru repararea pagubei + 
Articolul 506(1) Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita, potrivit art. 504, iar după moartea acesteia poate fi continuata sau pornita de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa.(2) Actiunea poate fi introdusa în termen de 18 luni de la data ramanerii definitive, după caz, a hotărârilor instanţei de judecată sau a ordonantelor procurorului, prevăzute în art. 504.(3) Pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului în a cărui circumscriptie domiciliaza, chemand în judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice.(4) Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru.(5) Hotărârea este supusă numai recursului.––––Art. 506 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Alin. (5) al art. 506 a fost introdus de pct. 63 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Actiunea în regres + 
Articolul 507În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 506, cat şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţa internationala, actiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situaţia generatoare de daune, este obligatorie.––––Art. 507 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 507 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 228 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. + 
Capitolul VPROCEDURA IN CAZ DE DISPARITIE A INSCRISURILOR JUDICIAREConstatarea disparitiei inscrisului + 
Articolul 508(1) În cazul disparitiei unui dosar judiciar sau a unui inscris care aparţine unui astfel de dosar, organul de urmărire penala sau preşedintele instanţei la care se gasea dosarul sau inscrisul întocmeşte un proces-verbal prin care constata dispariţia şi arata masurile care s-au luat pentru gasirea lui.(2) Pe baza procesului-verbal se procedeaza potrivit dispoziţiilor prevăzute în prezentul capitol.Obiectul procedurii speciale + 
Articolul 509(1) Când dosarul sau inscrisul disparut este reclamat de un interes justificat şi nu poate fi refacut potrivit procedurii obisnuite, procurorul prin ordonanţa sau instanţa de judecată prin încheiere dispune, după caz, inlocuirea sau reconstituirea dosarului ori inscrisului disparut.(2) Incheierea instanţei se da fără citarea părţilor, afară de cazul când instanţa considera necesară chemarea acestora. Incheierea nu este supusă nici unei cai de atac.Efectuarea procedurii speciale + 
Articolul 510(1) Inlocuirea sau reconstituirea se efectueaza de organul de urmărire penala ori de instanţa de judecată inaintea careia cauza se găseşte pendinte, iar în cauzele definitiv solutionate, de instanţa la care dosarul se găseşte în conservare.(2) Când constatarea disparitiei s-a facut de un organ de urmărire penala sau de o instanţa de judecată, altele decit cele aratate în alineatul precedent, organul de urmărire penala sau instanţa de judecată care a constatat dispariţia trimite organului de urmărire penala sau instanţei de judecată competente toate materialele necesare efectuării inlocuirii ori reconstituirii inscrisului disparut.Inlocuirea inscrisului + 
Articolul 511(1) Inlocuirea inscrisului disparut are loc atunci când exista copii oficiale de pe acel inscris. Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată ia măsuri pentru obtinerea copiei.(2) Copia obtinuta tine locul inscrisului original până la gasirea acestuia.(3) Persoanei care a predat copia oficiala i se elibereaza o copie certificata de pe aceasta.Reconstituirea inscrisului + 
Articolul 512(1) Când nu exista o copie oficiala de pe inscrisul disparut, se procedeaza la reconstituirea acestuia. Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea inscrisurilor pe care le continea.(2) În vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de proba.(3) Rezultatul reconstituirii se constata, după caz, prin ordonanţa organului de urmărire penala confirmata de procuror sau prin hotărârea instanţei data cu citarea părţilor.(4) Hotărârea de reconstituire este supusă apelului, iar hotărârea pronunţată de instanţa de apel este supusă recursului. + 
Capitolul VIASISTENŢA JUDICIARA INTERNATIONALA + 
Secţiunea IDispozitii generaleCondiţiile şi modalitatile de realizare + 
Articolul 513Condiţiile şi modalitatile de realizare a asistentei judiciare internationale în materie penala sunt cele stabilite prin dispozitiile cuprinse în legea speciala şi în prezentul capitol, dacă prin conventiile internationale nu se prevede altfel.––––-Art. 513 a fost modificat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.*) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Art. 513 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. + 
Secţiunea IIComisia rogatorie*)–––––NOTA C.T.C.E. Piatra-Neamt*) Actul normativ aplicabil în materia cooperarii judiciare internationale în materie penala este LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Comisia rogatorie în strainatate  + 
Articolul 514 *)(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată, când socoteste necesară efectuarea unui act procedural în strainatate, se adreseaza prin comisie rogatorie organului de urmărire penala sau instanţei judecătorești din strainatate, care are posibilitatea să efectueze acel act.(2) Dispozitiile art. 134 sunt aplicabile.––––-*) Art. 514 a fost abrogat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.**) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Transmiterea comisiei rogatorii  + 
Articolul 515 *)Comisia rogatorie se inainteaza, după caz, procurorului general sau ministrului justiţiei, care la rindul lor intervin la Ministerul Afacerilor Externe pentru transmiterea comisiei rogatorii.––––-*) Art. 515 a fost abrogat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.**) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Valabilitatea actului efectuat  + 
Articolul 516 *)*) Actul procedural indeplinit în tara străină, potrivit legii acelei tari, este valabil inaintea organelor judiciare române.––––-Art. 516 a fost abrogat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.**) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Comisia rogatorie din strainatate  + 
Articolul 517 *)(1) Organul de urmărire penala sau instanţa de judecată poate efectua comisii rogatorii cerute de organe de urmărire penala ori de instante judecătorești din strainatate.(2) Cererea pentru efectuarea comisiei rogatorii se trimite de către Ministerul Afacerilor Externe, după caz, procurorului general ori ministrului justiţiei, care sesizeaza organul de urmărire penala sau instanţa de judecată competenţa.––––-*) Art. 517 a fost abrogat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.**) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Condiţiile de prezentare a materialelor  + 
Articolul 518 *)Cererea de comisie rogatorie adresata unei autorităţi straine, precum şi inscrisurile care o însoţesc trebuie să fie traduse şi legalizate potrivit regulilor privind inscrisurile oficiale ce urmeaza să fie prezentate unor autorităţi din strainatate.––––-*) Art. 518 a fost abrogat de LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 807 din 17 decembrie 2001.**) LEGEA nr. 704 din 3 decembrie 2001 a fost abrogata de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004. + 
Secţiunea IIIRecunoasterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare straineCazuri de recunoastere + 
Articolul 519Abrogat.––––-Art. 519 a fost abrogat de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Condiţiile de recunoastere + 
Articolul 520Abrogat.––––-Art. 520 a fost abrogat de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Recunoasterea pe cale principala + 
Articolul 521Abrogat.––––-Art. 521 a fost abrogat de LEGEA nr. 302 din 28 iunie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 1 iulie 2004.Executarea dispoziţiilor civile + 
Articolul 522Executarea dispoziţiilor civile dintr-o hotărâre judecătorească penala străină se face potrivit regulilor prevăzute pentru executarea hotărârilor civile straine. + 
Secţiunea IVRejudecarea în caz de extrădare sau predare în baza unui mandat european de arestare––––Secţiunea 4 a fost introdusa de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Denumirea Secţiunii a IV-a, din Cap. VI, Titlul IV, Partea specială a fost modificată de pct. 64 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Rejudecarea celor judecaţi în lipsă în caz de extrădare + 
Articolul 522^1În cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului.Dispoziţiile art. 404-408 se aplică în mod corespunzător.––––Art. 522^1 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.Art. 522^1 a fost modificat de pct. 65 al art. XVIII din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.DISPOZITII FINALETermenii explicati în Codul penal + 
Articolul 523Termenii sau expresiile al caror înţeles este anume explicat în Codul penal au acelasi înţeles şi în Legea de procedura penala. + 
Articolul 524Prezentul cod intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.NOTĂ:Potrivit art. 3 din Legea nr. 141/1996, prevederile din prezentul cod referitoare la pedeapsa complimentara a confiscarii averii, cu excepţia art. 406 alin. 3 şi art. 461 alin. 3, se abroga.––––-NOTE:1. Art. 2 şi 3 din LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003 prevad:Art. 2: Urmatorii termeni din Codul de procedură penala şi din alte legi cu dispozitii de procedura penala se inlocuiesc astfel:– "raza teritoriala", cu "circumscriptie", ori de cate ori se referă la instantele judecătorești şi la parchetele de pe lângă acestea;– "organe de cercetare ale politiei", cu "organe de cercetare ale politiei judiciare".Art. 3: 1. Lucratorii din Ministerul de Interne specializati în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strangere a datelor în vederea începerii urmaririi penale şi de cercetare penala, prevăzuţi în art. 201 din Codul de procedură penala, fac parte din politia judiciara.2. Organele de politie judiciara îşi desfăşoară activitatea, în mod nemijlocit, sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire toate dispozitiile acestuia.3. Lucratorii de politie judiciara din structurile teritoriale îşi indeplinesc atribuţiile, în mod nemijlocit, sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecatorii şi tribunale, corespunzător arondarii acestora.Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel îşi exercită autoritatea şi controlul nemijlocit asupra lucratorilor de politie judiciara din circumscripţia curtii de apel.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie îşi exercită autoritatea şi controlul direct sau prin procurori desemnaţi asupra organelor de politie judiciara din Inspectoratul General al Politiei Române şi din intregul teritoriu.4. Lucratorii de politie care nu fac parte din organele de politie judiciara au dreptul şi obligaţia de a efectua orice act de constatare a savarsirii infracţiunilor, incunostintand despre aceasta, de îndată, procurorul sau organele de cercetare ale politiei judiciare, cu inaintarea totodata a actelor de constatare.5. Eliberarea din functie a lucratorilor de politie judiciara nu se poate dispune decat cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Lucratorii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o alta insarcinare, în afara unor situaţii şi evenimente excepţionale sau în realizarea sarcinilor de pregatire şi perfectionare profesionala.6. Promovarea în functie a lucratorilor de politie judiciara se face numai cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.7. Pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de către lucratorii de politie judiciara a obligaţiilor ce le revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie poate propune ministrului de interne eliberarea din functia de lucrator de politie judiciara.8. Pentru faptele de indisciplina savarsite de organele de cercetare penala ale politiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie poate solicita ministrului de interne declanşarea procedurii pentru angajarea raspunderii disciplinare.2. Art. 9 din LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003 prevede:Art. 9: 1. Cauzele aflate în curs de urmărire penala la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor fi urmarite de organele de urmărire penala competente potrivit acestei legi.Actele şi lucrarile efectuate potrivit legii anterioare, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.2. Mandatul de arestare preventiva emis de procuror până la intrarea în vigoare a prezentei legi îşi produce în continuare efectele şi după această dată.În cazurile în care arestarea preventiva dispusa de procuror nu a fost supusă controlului instanţei, procurorul, în 24 de ore de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prezinta dosarul cauzei instanţei careia i-ar reveni competenţa sa judece cauza în fond, cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive, pentru zilele care au ramas după scaderea din 30 de zile a perioadei în care invinuitul sau inculpatul a fost arestat. Instanţa va proceda potrivit art. 146 sau, după caz, art. 149^1 din Codul de procedură penala.3. Cauzele aflate în curs de judecată, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, vor continua să fie judecate de instantele competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacă se dispune desfiintarea sau, după caz, casarea hotărârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competenţa, potrivit prezentei legi.4. Cauzele aflate în curs de judecată la instantele militare, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, date în competenţa instanţelor civile, vor continua să fie judecate de instantele militare, potrivit legii anterioare.5. În cazul rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, al ordonantelor ori, după caz, al rezolutiilor de clasare, de scoatere de sub urmărire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror până la intrarea în vigoare a prezentei legi, termenul de introducere a plangerii prevăzute în art. 278^1 din Codul de procedură penala este de un an şi curge de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.––––NOTĂ:A. Art. 11 din LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003 prevede:Prezenta lege intră în vigoare la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se pune în aplicare după cum urmeaza:1. dispozitiile privind arestarea preventiva şi perchezitia, de la data intrarii în vigoare a legii;2. celelalte dispozitii, de la data de 1 ianuarie 2004.B. Art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 10 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 11 iulie 2003 prevede:"Dispozitiile prevăzute la pct. 31-33, 35 şi 36 ale art. I din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedura penala şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, precum şi dispozitiile din această lege privind măsura preventiva a obligarii de a nu părăsi tara se aplică începând cu data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”–––––În alin. (2), (3) şi (4) ale art. III din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006 se prevede:"(2) Cauzele aflate în curs de urmărire penala sau de judecată la parchetele ori instantele militare la data intrarii în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmarite ori judecate de parchetele sau instantele militare.(3) Cauzele aflate în curs de judecată la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de instantele competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacă se dispune desfiintarea sau, după caz, casarea hotărârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competenţa, potrivit prezentei legi.(4) Cauzele aflate în curs de urmărire penala la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor fi urmarite de organele de urmărire penala competente potrivit acestei legi. Actele şi lucrarile efectuate potrivit legii anterioare, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, rămân valabile."–––

Redacția Lex24
Drept la Sursa!
Articole Urmărește
Categorii: Monitorul Oficial Partea I
Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x

Raport

Conține informații înșelătoare sau false
Hărțuire sau comportament de intimidare
Conține materiale pentru adulți sau sensibile
Conține conținut abuziv sau disprețuitor
Conține spam, conținut fals sau potențial malware

Blocare membru?

Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.

Nu vei mai putea:

  • Vedeți postările membrilor blocați
  • Menționați acest membru în postări
  • Invitați acest membru în grupuri
  • Trimite mesaj acestui membru
  • Adăugați acest membru ca conexiune

Vă rugăm să rețineți: Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului. Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.

Raport

Ai raportat deja acest lucru .