Cu modificările pînă la 23 august 1940*)
––––*)Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 şi a intrat în vigoare la 1 septembrie 1887. +
TitluPRELIMINAR +
Articolul 1În materie comercială, se aplică legile comerciale. Unde acestea nu dispun, se aplică dreptul civil.Strămutarea proprietăţii unui imobil, constituirea sau strămutarea unui drept real asupra unor astfel de bunuri se fac potrivit regulilor dreptului civil. +
Articolul 2Se considera fapte de comerţ:1. operaţiunile de interpunere în schimb de mărfuri, producte sau titluri de credit, cum este cumpărarea spre revindere sau spre închiriere şi vînzarea precedată de o cumpărare spre revindere, fără deosebire dacă mărfurile sau productele sînt revandute sau închiriate în starea în care au fost cumpărate ori după ce se vor fi lucrat ori transformat;2. cumpărările spre revindere sau spre închiriere şi vînzările precedate de cumpărări spre revindere de imobile urbane, în scop de speculatiune comercială;3. operaţiunile pe termen asupra titlurilor de credit;4. primirile în consignaţie de mărfuri sau producte în scop de vânzare;5. operaţiunile de banca sau schimb;6. cambia, biletul la ordin şi cecul;7. întreprinderile de asigurări;8. întreprinderile de furnitura;9. întreprinderile de fabrici, de constructiuni, de mine, de exploatarea energiilor naturale, de radiodifuziune; de transporturi, de expeditiuni, de remorcaj, de depozitare de mărfuri sau producte agricole, de spectacole publice, de imprimerie; de editura, de comision, de agenţii de afaceri, de informaţiuni şi de publicitate;10. operaţiunile relative la constituirea societăţilor comerciale, precum şi operaţiunile asupra părţilor şi acţiunilor societăţilor comerciale;11. operaţiunile privitoare la navigaţiune pe apa sau în aer.Sînt de asemenea fapte de comerţ operaţiunile accesorii celor precedente. +
Articolul 3Sînt prezumate fapte de comerţ orice alte acte şi obligaţiuni ale unui comerciant, afară numai dacă din act nu rezultă ca acesta este străin comerţului. +
Articolul 4Nu se poate considera fapt de comerţ vînzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pământul sau, sau cel cultivat de dânsul. +
Articolul 5Dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sînt supuşi, în ce priveşte acest act, legii comerciale, afară de dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comerciantului şi de cazurile în care legea ar dispune altfel. +
Cartea IDespre persoane +
Partea IDespre comercianţi +
Titlul IDispoziţiuni generale +
Articolul 6Sînt comercianţi acei care fac fapte de comerţ în nume propriu, avînd comerţul ca o profesiune obişnuită, precum şi societăţile comerciale.Asociaţii cu răspundere nelimitată dintr'o societate comercială nu devin numai prin aceasta calitate, comercianţi. +
Articolul 7Acei care exercită individual o industrie sau un comerţ, ce nu depăşeşte limitele unei simple meserii ori ale micului trafic, stabil sau ambulant, nu sînt supuşi obligaţiunilor privitoare la ţinerea registrelor comerciale şi la formele de publicitate prevăzute în acest cod. +
Articolul 8Statul, tinutul, comuna şi celelalte instituţiuni publice pot face fapte de comerţ şi pentru acestea sînt supuse legilor comerciale, însă nu dobîndesc calitatea de comerciant. +
Articolul 9Cel care nu este capabil nu poate dobândi calitatea de comerciant afară de cazul cînd continuarea comerţului a fost autorizata în interesul incapabilului, potrivit dispoziţiunilor de mai jos.Tutorul sau curatorul pot fi autorizaţi sa continue negotul însă nu mai vremelnic de instanţa tutelara şi în condiţiunile de ea fixate, în interesul incapabilului:Actele de autorizare vor fi depuse la Oficiul registrului de comerţ pentru a fi înscrise şi publicate.Înainte de înscriere şi publicare, nu se poate continua comerţul, afară de cazul cînd, în mod expres, se va permite aceasta în actul de autorizare. +
Articolul 10Autorizarea de a continua un comerţ poate fi revocată în orice timp de instanţa tutelara.Actul de revocare se trimite din oficiu de instanţa tutelara Oficiului registrului comerţului pentru a fi înscris şi publicat.În nici un caz, revocarea nu poate vătăma drepturile câştigate de cei de al treilea, nici chiar pentru operaţiunile în curs de executare. +
Articolul 11Cînd prin contractul de căsătorie, vreunul din soţi va avea vreun drept asupra bunurilor câştigate de celălalt soţ, care ar fi comerciant, aceste bunuri şi veniturile lor vor rămîne totuşi exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale ale soţului comerciant. +
Titlul IIDespre registrul comerţului +
Articolul 12În capitala fiecărui judeţ, va funcţiona prin îngrijirea Camerei de comerţ şi de industrie, Oficiul registrului comerţului.Conducerea Oficiului este încredinţată unuia din judecătorii tribunalului, delegat în condiţiunile legii pentru organizarea judecătorească. Personalul Oficiului va fi pus la dispoziţie de Camera de comerţ şi de industrie.Oficiul va tine registrele întocmite potrivit normelor ce se vor fixa prin regulament, pentru înscrierea datelor şi actelor a căror publicitate este cerută de lege. +
Articolul 13Înscrierile şi menţiunile, în registrul comerţului se vor face numai în baza unei încheieri a judecătorului Oficiului, sau hotărîrii instanţei de apel. +
Articolul 14Încheierile şi hotărîrile instanţelor judecătoreşti, referitoare la actele şi faptele supuse înscrierii, vor dispune şi efectuarea acestor înscrieri.Grefierii sînt obligaţi a trimite Oficiului, în termen de cincisprezece zile dela data de cînd au devenit executorii, copii legalizate de pe hotărîrile ce urmează a fi menţionate în registru. +
Articolul 15Oricine este obligat ca mai înainte de începerea comerţului, sa ceara înscrierea în registrul comerţului, la Oficiul în circumscripţia căruia urmează sa exercite acest comerţ, iar societatea comercială la Oficiul sediului social. +
Articolul 16Cererea de înscriere a unui comerciant va cuprinde:1. numele, prenumele şi naţionalitatea comerciantului;2. data şi locul naşterii;3. actele de autorizare pentru exerciţiul comerţului, în cazurile prevăzute de lege;4. arătarea regimului matrimonial sub care este căsătorit;5. obiectul comerţului;6. sediul întreprinderii (localitatea, strada şi numărul), al sucursalelor sau agentiilor din ţara sau străinătate;7. firma comercială şi emblema întrebuinţată în comerţ;8. comerţul ce a exercitat şi locul unde l-a exercitat, dacă a mai fost comerciant, cu arătarea dacă a fost declarat falit, în ţara sau străinătate sau dacă a beneficiat de un concordat în ţara sau străinătate.Se vor alătură cererii de înscriere, acte în dovedirea datelor trecute în declaraţiune.Cererea de înscriere va fi facuta personal sau prin împuternicit cu procura specială şi autentică, Oficiul va înscrie în registru toate datele din cerere:Comerciantul va semna în prezenta judecătorului în registrul comerţului. Semnatura în registru poate fi înlocuită prin prezentarea acesteia în forma legalizată. +
Articolul 17Cererea de înscriere a unei societăţi în nume colectiv şi în comandită simpla va cuprinde datele arătate în art. 129, aceea a unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, datele arătate în art. 135, iar aceea a unei societăţi cu răspundere limitată, datele arătate de art. 129 şi art. 167. +
Articolul 18Vor fi menţionate în registrul comerţului:1. regimul matrimonial, dacă contractul matrimonial a intervenit ulterior înscrierii în registru;2. hotărîrea de despărţenie;3. cererile de restituirea bunurilor dotale, de imparteala în caz de încetare a comunităţii, de înlocuirea acestui regim precum şi hotărîrile date asupra acestor cereri;4. cererea sotiei privitoare la separatiunea de bunuri şi hotărîrea prin care se decide aceasta separatiune;5. hotărîrile de punere sub interdictiune sau curatela a comerciantului;6. brevetele de inventiune exploatate şi mărcile de fabrica sau de comerţ întrebuinţate;7. donatiunea, vînzarea, locaţiunea sau gajul fondului de comerţ şi orice alt act care implica o schimbare sau o încetare a firmei ori a fondului de comerţ;8. numele, prenumele, naţionalitatea, data şi locul naşterii împuternicitului cu drept de reprezentare; dacă dreptul de reprezentare este mărginit la o anumită sucursala ori agenţie, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala sau agenţia;9. încetarea comerţului din orice cauza cat şi toate modificările privitoare la faptele a căror înscriere sau menţionare în registru, este cerută de lege.Menţiunile se vor face la cererea comerciantului, în cazurile prevăzute de pct. 2, 6, 8 şi 9; la cerere oricăruia din soţi, în cazul punctului 1; la cererea celui ce are interes, în cazurile de la punctele 3, 4, 5 şi 7. Comerciantul este obligat a face cererea în termen de cincisprezece zile socotite de la data căsătoriei, în cazul prevăzut de punctul 1; de la rămânerea definitivă a hotărîrii, în cazul prevăzut de punctul 2 şi de la intervenirea încetării sau modificării, în cazul prevăzut de punctul 9.În cazul prevăzut de art. 14, alin. 2, menţiunile se vor face şi din oficiu. +
Articolul 19Comerciantul care are mai multe sucursale sau agenţii, trebuie să ceara înscrierea acestora la Oficiul registrului comerţului fiecărei sucursale sau agenţii.În cerere, pe lîngă datele prevăzute de art. 16, se va arata şi Oficiul unde a fost înscrisă firma sediului principal,La cererea de inseriere, comerciantul va alătură copii legalizate de pe toate actele şi autorizările care se afla depuse la Oficiul sediului centralOficiul registrului comerţului sucursalei, sau agenţiei va transmite Oficiului registrului sediului principal, un extras de pe înregistrarea efectuată pentru a fi menţionată în registrul respectiv.Modificările inscrierilor făcute în registrul sediului principal; privind actul constitutiv sau statutul, vor trebui menţionate şi în registrul Oficiului sediului sucursalei sau agenţiei. +
Articolul 20Comerciantul care are sediul, principal al comerţului sau în străinătate şi voieşte sa înfiinţeze o sucursala în ţara, va fi supus tuturor dispoziţiunilor referitoare la înscrierea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor, la care sînt supuşi comercianţii din ţara.Toate aceste formalităţi se vor face la Oficiul registrului comerţului sucursalei. +
Articolul 21Orice înscriere sau menţiune în registrul comerţului, pentru care n'a fost fixat vreun termen, va trebui cerută în termen de cincisprezece zile dela data actului sau faptului ce va trebui înscris sau menţionat. +
Articolul 22Înscrierile şi menţiunile a din registrul comerţului sînt opozabile celui de al treilea dela data publicării în Monitorul Oficial, afară de cazul cînd legea dispune altfel.Cine are obligaţiunea de a cere o înscriere sau menţiune nu poate opune celui de al treilea actele sau faptele neînscrise sau nemenţionate şi nepublicate în Monitorul Oficial. +
Articolul 23Oricine se socoteşte pagubit printr'o înscriere sau menţiune efectuată, are dreptul sa ceara radierea.Judecătorul se va pronunţa printr'o încheiere în urma citarii părţilor. +
Articolul 24În contra oricărei încheieri a judecătorului, se poate face apel în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Tribunalul va judeca de urgenta în camera de consiliu.Termenul de recurs în contra hotărîrii tribunalului este de cincisprezece zile dela pronunţare. +
Articolul 25Registrul comerţului este public.Oficiul este obligat sa libereze, pe cheltuiala aceluia care a făcut cererea, copii legalizate de pe înscrierile sau menţiunile făcute şi de pe actele prezentate, precum şi certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt nu este înscris sau menţionat în registru. +
Articolul 26Publicitatea prevăzută de acest titlu nu înlocuieşte publicitatea pe care acest cod sau alte legi o prevăd în mod special pentru validitatea şi opozabilitatea drepturilor recunoscute prin ele. +
Articolul 27Comerciantul este obligat a menţiona pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte şi orice alte publicaţiuni întrebuinţate în comerţ firma şi numărul de ordine al ei din registrul comerţului. +
Articolul 28Un registru central al comerţului va fi păstrat la Uniunea camerelor de comerţ şi de industrie.Oficiile registrului comerţului vor comunică Uniunii, înscrierea sau menţiunea efectuată, în termen de cincisprezece zile dela data ei. +
Titlul IIIDespre firme şi embleme +
Articolul 29Firma se compune din numele şi prenumele comerciantului, scrise în întregime, sau din numele şi iniţială prenumelui acestuia.Nicio menţiune care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerţului ori situaţiunii titularului, nu poate fi adăugată firmei. Se vor putea face menţiuni care să arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerţului sau. +
Articolul 30Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele şi prenumele cel puţin al unuia dintre asociaţi, cu menţiunea "Societate în nume colectiv", scrisă în întregime.Firma unei societăţi în comandită simpla trebuie să cuprindă numele şi prenumele cel puţin a unuia dintre asociaţii comanditati cu menţiunea "Societate în comandită", scrisă în întregime.Dacă numele şi prenumele unei persoane străine de societate figurează cu consimţămîntul sau în firma unei societăţi în nume colectiv ori în comandită simpla, aceasta devine răspunzătoare nelimitat şi solidar de toate obligaţiunile societăţii. Aceeaşi regula este aplicabilă şi comanditarului al cărui nume figurează în firma unei societăţi în comandită. +
Articolul 31Firma unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se compune dintr'o denumire proprie, care va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime "Societate pe acţiuni", ori "Societate în comandită pe acţiuni". +
Articolul 32Firma unei societăţi cu răspundere limitată se compune din numele şi prenumele cel puţin a unuia dintre asociaţi, sau dintr'o denumire care să arate obiectul întreprinderii.Ea va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime "Societate cu răspundere limitată". +
Articolul 33Firma societăţilor constituite în străinătate, care înfiinţează în ţara o sucursala, va trebui sa cuprindă şi menţiunea sediului principal din străinătate. +
Articolul 34Orice firma individuală ori socială trebuie să se deosebeasca lămurit de acele înscrise în acelaşi registru pentru acelaşi comerţ. +
Articolul 35Oficiul registrului comerţului trebuie să refuze înscrierea unei firme care poate produce confuziune cu altele înscrise mai înainte. +
Articolul 36Nicio firma nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de întreprinderile înfiinţate conform legilor speciale, sau de acele puse sub supravegherea autorităţii publice. +
Articolul 37Firma nu poate fi instrainata deosebit de fondul de comerţ la care este întrebuinţată. +
Articolul 38Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ, cu excepţia societăţilor comerciale, va putea sa continue exploatarea sub firma anterioară, menţionând în cuprinsul ei calitatea de succesor, dacă proprietarul precedent ori moştenitorii săi au consimţit expres la aceasta. +
Articolul 39Orice emblema va trebui să se deosebeasca de emblemele înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ.Ea nu poate să consiste din numele unei persoane sau din denumirea întreaga ori prescurtata a unei societăţi, fără consimţămîntul acestora.Emblema aparţine comerciantului, dela data înscrierii acesteia în registrul comerţului.Dacă sînt mai multe cereri, Oficiul registrului comerţului va înscrie pe cea dintâi înregistrată, exceptându-se cazurile de rea credinţa.Emblemele nu vor putea fi folosite pe table de reclama ori unde ar fi aşezate, pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afişe, publicaţiuni şi la orice alta întrebuinţare, dacă nu vor fi însoţite în mod vizibil de firma comerciantului.Dacă emblema cuprinde vreo denumire, firma va fi scrisă în litere nu mai mici de o treime a literelor cu care este scrisă emblema. +
Titlul IVDespre îndatoririle comerciantului +
Capitolul 1Registrele comerciale +
Articolul 40Registrele obligatorii pentru comercianţi sînt: jurnalul şi inventarul.Corespondenta şi documentele trimise de comerciant se vor numerota în ordinea iesirii şi se vor păstra în copie.Societăţile pe acţiuni, cele în comandită pe acţiuni, precum şi orice întreprindere exercitând comerţul de banca, vor fi obligate sa ţină şi registrul cartea mare. +
Articolul 41Orice comerciant este obligat sa înscrie în registrul jurnal, zi după zi şi cu referire la documentele justificative, debitele şi creditele, operaţiunile comerţului sau, negocierile, acceptarile sau girurile titlurilor de credit şi în general tot ce primeşte sau plăteşte sub orice titlu, trecând pe măsura ridicării lor, şi sumele întrebuinţate drept cheltuieli de întreţinere.Cînd un comerciant întrebuinţează pentru înregistrările contabile un sistem mecanic, operaţiunile vor fi trecute în forma impusa de aplicarea sistemului utilizat. +
Articolul 42În registrul inventar, fiecare comerciant este obligat sa înscrie la începutul comerţului, capitalul iniţial pus în comerţ, întreaga sa avere mobila şi imobilă, precum şi datoriile sale. +
Articolul 43Comerciantul este obligat sa întocmească anual inventarul în termen de 3 luni dela data închiderii exerciţiului.Inventarul va cuprinde descrierea şi evaluarea amănunţită a activului şi pasivului întreprinderii, iar într'un post separat, de evidenta, evaluarea totală a celorlalte bunuri şi datorii străine comerţului.Activul şi pasivul vor fi trecute în inventar după valoarea lor reală din momentul inventarierii, creanţele dubioase se vor trece după valoarea lor probabila, iar cele ce nu se pot incasa, numai pentru memorie.Toate posturile din inventar vor fi exprimate în moneda tarii.Pentru elementele care nu au suferit schimbări, inventarul se poate referi la cel precedent, rectificandu-se însă evaluarile, de va fi nevoie.Pe baza datelor din inventar şi a registrelor, comerciantul va întocmi un bilanţ lămurit şi îndeajuns de amănunţit, pentru a infatisa situaţia exactă a întreprinderii, precum şi contul de profit şi pierderi.Inventarul, bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi trecute în registrul inventar şi semnate de comerciant, în termen de 3 luni dela data închiderii exerciţiului anual. +
Articolul 44Registrele comerciale vor fi ţinute în limba română sau în una din limbile europene vii şi scrise cu caractere latine, după ordinea datei fiecărei operaţiuni, fără a se lasă vreun loc în alb şi fără a se face ştersături sau adăugiri.Cînd sînt necesare îndreptări, ele vor fi astfel făcute încît cuvintele îndreptate să poată fi cetite.Registrele societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată vor fi ţinute numai în limba română. +
Articolul 45Registrul jurnal şi inventar vor fi numerotate pe fiecare pagina, iar cartea mare va fi numerotată astfel încît paginile faţa în faţa sa poarte acelaşi număr. Toate aceste registre vor fi parafate pe fiecare pagina, de judecătorul delegat al Oficiului registrului comerţului, unde este înscrisă firma, iar în localităţile unde nu este un Oficiu al registrului comerţului, de judecătorul de pace respectiv.Judecătorul va constata pe ultima pagina numărul filelor ce compun fiecare registru, menţionând al catelea, registru s'a prezentat. +
Articolul 46Jurnalul, inventarul şi cartea mare vor fi prezentate autorităţilor arătate în articolul precedent, la sfîrşitul fiecărui exerciţiu anual, spre încheiere şi viza. Registrul inventar poate fi prezentat în termen de trei luni dela încheierea exerciţiului. +
Articolul 47Cînd unul din registre a fost terminat în cursul unui an, va fi prezentat de îndată spre a fi vizat pentru încheiere. +
Articolul 48Cînd prin întrebuinţarea unui sistem mecanic înregistrările se fac pe foi volante, comerciantul va prezenta aceste foi numerotate spre parafare, viza şi datare. Pe fiecare foaie, va trebui să fie menţionată firma comerciantului căruia aparţine. +
Articolul 49La Oficiul registrului comerţului, se va tine un registru în care se va înscrie numele comercianţilor care au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum şi numărul filelor fiecăruia.Tot astfel se va urma şi cu registrele pe care comerciantul le prezintă anual pentru încheiere şi viza.Dacă numerotarea şi viza au fost făcute de judecătorie, judecătorul, la finele fiecărui an, este obligat sa trimită un tablou Oficiului registrului, cuprinzînd menţiunile arătate în alin. 1 şi 2 ale acestui articol. +
Articolul 50Înscrierea în registre facuta de funcţionarul împuternicit cu ţinerea lor, sau de o altă persoană însărcinată cu contabilitatea, are acelaşi efect ca şi aceea facuta de comerciant.Cînd un comerciant se serveşte de un contabil, acesta va fi obligat sa contrasemneze operaţiunile registrului. +
Articolul 51Comercianţii sînt obligaţi a păstra registrele obligatorii timp de cinci ani dela data ultimei înregistrări, iar corespondenta cat şi documentele comerciale primite şi copiile de pe cele trimise, timp de cinci ani dela data lor. +
Capitolul 2Limitele concurentei +
Secţiunea IConcurenta neleala +
Articolul 52Constitue un act de concurenta neleala, orice act de concurenta contrar uzurilor oneste în materie comercială sau industriala.Sînt în special socotite acte de concurenta neleala, cele prevăzute de articolele 53-61 inclusiv. +
Articolul 53Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care comunică sau răspândeşte în public, asupra propriei sale întreprinderi, afirmatiuni, menite sa induca în eroare şi sa creeze întreprinderii sale o situaţiune de favoare, în dăuna altor concurenţi.Sînt în deosebi socotite astfel, afirmatiunile referitoare la calitatea sau cantitatea unor mărfuri ori prestaţiuni, modul de achiziţie, originea şi condiţiunile de desfacere a mărfurilor, situaţiunea financiară şi a creditului, modul de fabricatiune sau negociere, distincţiunile, raporturile personale, vechimea sau întinderea întreprinderii, motivul vânzării ori prestării, ori stocul de mărfuri existente. +
Articolul 54Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care întrebuinţează în comerţ o firma, o emblema, o desemnare specială sau ambalaje de natura a produce confuziune cu acele folosite legitim de un altul. +
Articolul 55Săvârşeşte un act de concurenta neleala acel care produce, importa, exporta, intrepoziteaza, vinde sau pune în vânzare, mărfuri purtînd false indicatiuni asupra originei lor.Prin indicatiuni false asupra originei mărfurilor, se înţeleg orice indicatiuni de natura a face să se creadă ca mărfurile au fost produse într'o anumită localitate, într'un anumit teritoriu sau în cuprinsul unui anumit Stat.Nu se socoteşte indicatiune falsa asupra originei mărfurilor, denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic şi indica în comerţ numai natura lui, afară de cazul cînd denumirea este însoţită de o menţiune, care ar putea face să se creadă în originalitatea lui.Cînd o întreprindere comercială cu sediul în străinătate fabrica sau permite să se fabrice în ţara produsele, va fi obligată sa arate pe produs şi ambalaj ca este fabricat în România. +
Articolul 56Săvârşeşte un act de concurenta neleala, acel care în scop de concurenta comunică sau răspândeşte asupra situaţiunii proprietarului unei întreprinderi, sau asupra mărfurilor ei, afirmatiuni mincinoase de natura sa pagubeasca bunul mers al întreprinderii sau creditul proprietarului.Comunicarea facuta confidenţial este socotită un act de concurenta neleala, numai cînd autorul comunicării stia ca faptele nu corespund adevărului.Se socoteşte mincinoasă orice afirmatiune pentru care nu se înfăţişează legiuita dovada. +
Articolul 57Săvârşeşte un act de concurenta neleala, acel care în afaceri comerciale oferă, promite sau acorda, mijlocit sau nemijlocit, daruri ori alte avantaje, persoanei din serviciul unei întreprinderi, sau reprezentanţilor acesteia, pentru, a putea, prin purtarea neleala a acestora, cunoaşte sau folosi clientela, afla procedurile sale industriale, ori obţine orice alt folos pentru el ori pentru altă persoană, în dăuna unui concurent. +
Articolul 58Orice salariat, angajat exclusiv în serviciul unei întreprinderi, nu poate fără consimţămîntul patronului sau sa lucreze la alt concurent.Este oprit de asemenea patronului, sa întrebuinţeze serviciile altuia, cînd ştie ca acesta este angajat exclusiv în serviciul unei întreprinderi concurente.Sînt exceptaţi lucrătorii la domiciliu. +
Articolul 59Este oprit celui din serviciul unei întreprinderi, cat timp raporturile de serviciu sînt în vigoare, ca fără de autorizare sa desvaluie un secret de fabrica sau comerţ, care i-a fost încredinţat sau l-a aflat, datorită situaţiunii sale în întreprindere şi care ar putea fi folosit de un altul în scop de concurenta.De asemenea nimeni nu poate incredinta altuia sau folosi în propria sa întreprindere, un secret de fabrica sau comerţ ce i-a ajuns la cunoştinţa:1. printr'un act contrariu legii sau uzurilor oneste;2. prin faptul ca i s'a încredinţat în mod special secretul, constând mai ales din planuri, instrucţiuni tehnice, desenuri, modele, tipare, retete, clisee, mostre sau liste de furnizori;3. prin îndeplinirea unei însărcinări ce i-a fost încredinţată de o instanţa judecătorească sau de o alta autoritate publică. +
Articolul 60Este interzisă încheierea de contracte, prin care o persoană, în afaceri comerciale, asigura avantajos predarea unei marfi sau facerea unei prestaţiuni, cu condiţiunea aducerii de către client a altor cumpărători pentru a încheia cu ei contracte asemănătoare.Contractele încheiate între comerciant şi client sau între acesta şi un al treilea, sînt nule. +
Articolul 61Sînt interzise contractele prin care cumpărătorul unor mărfuri sau beneficiarul unor prestaţiuni, urmează a primi un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorţi sau de alt hazard. +
Articolul 62Comerciantul, care săvârşeşte un act de concurenta neleala, va fi obligat sa înceteze sau sa înlăture actul şi de va fi locul, sa plătească, daunele pricinuite. +
Articolul 63Dacă un fapt prevăzut de acest titlu a fost săvârşit de un funcţionar însărcinat cu anumite operaţiuni, răspunderea pentru daunele pricinuite se extinde şi asupra proprietarului întreprinderii sau societăţii comerciale, care nu vor putea fi dispensaţi de aceasta răspundere, decât atunci cînd vor putea dovedi ca potrivit uzantelor de afaceri, nu erau în măsura sa prevină comiterea faptului.Doua sau mai multe persoane răspunzătoare de daune pot fi condamnate împreună sau separat. +
Articolul 64Acţiunile isvorand dintr'un act de concurenta neleala sînt de competenţa tribunalului, în circumscriptiunea căruia se găseşte sediul principal al comerţului paritului; în lipsa unui sediu principal, este competent tribunalul domiciliului paritului.Dacă paritul nu are sediul comercial sau domiciliul în ţara, este competent tribunalul domiciliului reclamantului şi, în lipsa acestui domiciliu, tribunalul în circumscriptiunea căruia, faptul s'a săvârşit. Cînd actul de concurenta neleala este săvârşit prin comunicări sau imprimate, trimise din localităţi unde dispoziţiunile legii de faţa nu sînt în vigoare, se socoteşte ca loc al săvîrşirii faptului localitatea din ţara unde comunicarea sau imprimatul a sosit sau a fost răspândit. +
Articolul 65Exerciţiul acţiunii în daune, al aceleia pentru încetarea ori înlăturarea actului de concurenta neleala cat şi dreptul de a face plângere în vederea deschiderii acţiunii penale, aparţine celor pagubiti.Dreptul de a face plângere în vederea deschiderii acţiunii penale cat şi de a cere încetarea sau înlăturarea actului de concurenta neleala aparţine şi Camerei de comerţ şi de industrie cum şi organizaţiilor cu personalitate juridică chemate sa apere interese profesionale. +
Articolul 66Persoanele interesate prevăzute în articolul precedent vor putea cere preşedintelui tribunalului competent potrivit art. 64, luarea măsurilor necesare pentru păstrarea unui drept care s'ar păgubi prin întîrziere.În cazul art. 55, mărfurile vor putea fi sechestrate. Sechestrul poate fi condiţionat de depunerea unei cauţiuni; el va fi ridicat dacă în termen de o luna, nu s'a introdus o acţiune civilă. +
Articolul 67Prin hotărîrea data asupra fondului, instanţa poate dispune ca mărfurile sechestrate în cazul art. 66, alin. 2, să fie vândute după distrugerea falselor indicatiuni.Din produsul vânzării, se vor acoperi mai întîi despăgubirile acordate. +
Articolul 68Odată cu pronunţarea, instanţa judecătorească va putea incuviinta publicarea hotărîrii rămasă definitivă, într'unul sau mai multe ziare pe cheltuiala celui ce a săvârşit actul.Locul şi termenul, în care publicarea urmează a fi facuta, se vor fixa prin hotărîre. +
Articolul 69Acţiunea civilă isvorand dintr'un act de concurenta neleala se prescrie prin un an din ziua cînd partea indreptatita a avut cunoştinţa de act şi de persoana celui ce l-a săvârşit.În cazul cînd actul de concurenta neleala este sancţionat penaliceste, acţiunea civilă se prescrie în acelaşi termen ca şi acţiunea penală. +
Secţiunea IILichidari şi soldari de mărfuri +
Articolul 70Lichidarea totală însoţită de o publicitate specială prin anunţuri, afişe, insigne, prospecte, are de scop vînzarea completa a stocului de mărfuri ce compun un comerţ şi implica, pentru acel care lichidează, încetarea comerţului sau în localitate.Schimbarea firmei şi vînzarea unui fond de comerţ nu pot motiva o cerere de lichidare totală.Lichidarea parţială implica renunţarea la comerţul de genul de mărfuri pe care titularul vrea să le desfaca.Vînzările judiciare şi vînzările voluntare prin licitaţie publică nu sînt considerate lichidari.Vînzările cu rabat, în loturi sau partide sînt considerate lichidari. +
Articolul 71Nicio lichidare nu va putea fi anunţată sau deschisă, fără autorizaţia Camerei de comerţ şi de industrie, în circumscripţia căreia urmează a se face.Autorizaţiunea va fi obligatoriu data, în caz de deces sau disolvare a unei societăţi comerciale.Pentru a putea dobândi autorizaţia, cu excepţiunea cazurilor arătate în aliniatul precedent, comerciantul va trebui sa dovedească ca exercita comerţul sau, în specialitatea mărfurilor de natura celor care urmează să fie lichidate, în localitatea în care se face lichidarea:1. de cel puţin trei ani în caz de lichidare totală;2. de cel puţin un an în caz de lichidare parţială.Termenele prevăzute mai sus vor putea fi reduse prin decizia Camerei de comerţ şi de industrie. +
Articolul 72Cererea de autorizare, cu arătarea locului unde se găsesc mărfurile şi motivele lichidării, va fi însoţită de inventar, bilanţ, precum şi de o lista amănunţită a creditorilor şi debitorilor.Creditorii vor fi anuntati în prealabil despre aceasta.Camera de comerţ şi de industrie se va pronunţa în termen de cincisprezece zile dela înregistrarea cererii; altfel cererea se va socoti aprobată. +
Articolul 73În contra deciziunii Camerei de comerţ şi de industrie, comerciantul va putea face apel în termen de zece zile dela comunicare, la tribunalul în circumscripţia căruia se afla sediul comerţului pentru care s'a cerut lichidarea.Tribunalul va judeca apelul cu precădere, în camera de consiliu, în termen de cincisprezece zile dela înregistrarea lui. +
Articolul 74Este interzis a se aduce la lichidare, mărfuri comandate anterior depunerii cererii de lichidare şi neprimite încă.Camera de comerţ şi de industrie, va putea însă permite şi vînzarea unor astfel de mărfuri, dacă comerciantul va dovedi ca marfa comandata n'a depăşit nevoile sale, sau a fost plătită.Comanda mărfurilor neprimite sau plătite trebuie justificată cu factura sau scrisoarea de comanda cu data de cel puţin sasezeci zile înainte de înaintarea cererii pentru autorizare, iar cantitatea marfurilor anterior comandate sau plătite sa nu fie mai mare de 20% din stocul mărfurilor existente în magazin şi inventariate, în caz de lichidare totală, sau de 20% din genul de mărfuri pe care comerciantul vrea să le desfaca, în caz de lichidare parţială. +
Articolul 75Orice reaprovizionare cu mărfuri este interzisă după depunerea cererii de autorizare.Autorizaţia de lichidare va fi refuzată sau retrasă dacă se va spori stocul de mărfuri existente în vederea şi în cursul lichidării. +
Articolul 76Orice publicaţiune relativă la o lichidare, trebuie să arate lămurit şi vizibil firma comerciantului sau a societăţii comerciale. +
Articolul 77Este oprit a se aduce la cunoştinţa publicului, ca mărfurile, ce se desfac, provin dela un faliment. +
Articolul 78Comerciantul, care a obţinut autorizaţiune pentru lichidare totală, nu mai poate face o alta lichidare înainte de trei ani, începînd dela data cînd a obţinut autorizaţia Camerei de comerţ şi de industrie pentru prima lichidare.Acest termen va putea fi prescurtat prin deciziunea Camerei de comerţ şi de industrie, luată în plenul Camerei. +
Articolul 79Lichidarea totală se va putea face numai în localitatea şi la sediul în care se afla inventariate mărfurile, pentru care s'a cerut lichidarea. +
Articolul 80Durata lichidărilor este fixată pînă la şase luni, cu începere din ziua cînd a fost acordată autorizaţiunea de lichidare. Acest termen va putea fi prelungit de Camera de comerţ şi de industrie dacă se dovedeşte ca lichidarea n'a putut fi terminată din împrejurări independente de voinţa comerciantului. +
Articolul 81Soldarile de sezon nu pot avea loc, decât la epocile fixate de Camera de comerţ şi de industrie în circumscriptiunea carei a se afla sediul întreprinderilor.Mărfurile care fac obiectul acestor soldari trebuiesc să fie deosebite în mod vizibil de celelalte mărfuri. +
Titlul VDespre auxiliarii comerţului +
Capitolul 1Dreptul de reprezentare +
Secţiunea IDispoziţiuni generale +
Articolul 82Actul conferind dreptul de reprezentare, trebuie să fie înscris la Oficiul registrului comerţului, din circumscriptiunea căruia se afla sediul principal al întreprinderii reprezentatului. +
Articolul 83Reprezentarea data pentru anumite operaţiuni împuterniceşte pe reprezentant să facă toate actele necesare pentru îndeplinirea lor.Reprezentarea pentru îndeplinirea unui act pentru care legea cere forma scrisă, trebuie să fie data prin act scris.Împuternicirea de a încheia operaţiuni pe credit trebuie să fie expresă.Lipsa acestor cerinţe o poate opune numai reprezentatul. +
Articolul 84Reprezentarea poate fi oricînd revocată sau restrânsă. Renunţarea la dreptul de revocare sau restrangere este nulă, în afară de cazurile cînd legea dispune altfel.Reprezentatul nu va putea revoca sau restrânge reprezentarea, cînd este data şi în interesul reprezentantului.Revocarea sau restrangerea reprezentării, adusă la cunoştinţa reprezentantului, nu are efect faţă de cel de al treilea dacă nu a fost înscrisă în registrul comerţului, chiar în cazurile în care nu a fost data cu îndeplinirea acestei formalităţi.Revocarea sau restrangerea reprezentării, data pentru afaceri ce urmează să fie încheiate cu anumite persoane, nu este valabilă dacă nu a fost adusă la cunoştinţa acestora. +
Articolul 85Reprezentarea încetează prin moartea sau incapacitatea reprezentantului.În caz de moarte a reprezentantului moştenitorii continuatori ai afacerilor sale trebuie să aducă acest fapt la cunoştinţa reprezentatului, iar pînă atunci, sa îngrijească de interesele sale.Reprezentarea încetează de asemenea prin decesul sau incapacitatea reprezentatului, dacă nu rezultă contrariul din actul prin care s'a acordat reprezentarea sau din natura afacerii. +
Secţiunea IIPrepuşii +
Articolul 86Prepus este cel însărcinat de un comerciant din ţara sau străinătate, cu comerţul sau cu o ramura a comerţului sau într'unul sau mai multe locuri determinate.Prepusul nu poate substitui o altă persoană în drepturile sale. +
Articolul 87Actul de reprezentare trebuie înscris în registrul comerţului, în circumscriptiunea unde are sediul întreprinderea, la care prepusul are a îndeplini însărcinarea. Odată cu aceasta, prepusul va depune semnatura sa la Oficiu, conform art. 16.În lipsa înscrierii şi a publicării în Monitorul Oficial, dreptul de reprezentare se socoteşte general, iar limitarile reprezentării nu vor avea tărie faţă de cei de al treilea, afară numai dacă reprezentatul nu dovedeşte ca aceştia le cunoşteau în momentul în care a fost încheiată afacerea. +
Articolul 88Prepusul poate să îndeplinească toate operaţiunile necesare exerciţiului comerţului cu care a fost însărcinat. El poate intenta orice acţiune şi sta în judecata în numele reprezentatului, pentru obligaţiunile decurgînd din actele săvîrşite în exerciţiul comerţului cu care a fost însărcinat. Aceste drepturi vor putea fi restrânse prin actul de reprezentare.Prepusul va putea instraina şi ipoteca imobilele reprezentatului şi contracta împrumuturi în numele şi pe contul acestuia, numai cu autorizarea expresă şi scrisă. +
Articolul 89Prepusul nu poate să facă operaţiuni comerciale sau sa ia parte, pe socoteala sa proprie ori a altuia, la un comerţ de natura aceluia la care este prepus, fără consimţămîntul expres al reprezentatului.În caz de abatere, prepusul răspunde de daune, iar reprezentatul are dreptul sa reclame beneficiile ce ar rezultă din aceste operaţiuni.Dacă în momentul acordării reprezentării, prepusul se găsea în una din situaţiunile prevăzute de primul aliniat, se presupune ca reprezentatul a avut cunoştinţa de aceasta şi şi-a dat consimţămîntul. +
Articolul 90Prepusul este răspunzător, împreună cu reprezentatul, pentru neobservarea dispoziţiunilor privitoare la înscrierea firmei şi ţinerea registrelor comerţului cu care este însărcinat. +
Articolul 91Dacă sînt mai mulţi patroni, aceştia sînt obligaţi solidar. Dacă sînt mai mulţi prepuşi, se prezuma ca fiecare dintre ei poate lucra separat. +
Articolul 92Prepusul, la încheierea actelor, este obligat, sa adauge la semnatura sa, pe lîngă numele şi prenumele sau firma reprezentatului, menţiunea "prin procura" sau o alta asemenea. În lipsa unei asemenea menţiuni, prepusul se obliga personal; cei de al treilea pot exercita însă şi împotriva acelui reprezentat; acţiunile care isvorasc din actele prepusului, privitoare la exerciţiul comerţului cu care a fost însărcinat. +
Articolul 93Dispoziţiunile art. 84, 87 şi 89 se aplică şi procuristilor cărora reprezentatul le-a delegat facultatea de a semna pentru el cu anumite puteri, fără a-i fi însărcinat însă în mod stabil cu exerciţiul comerţului. +
Secţiunea IIIComisii-călători şi comisii pentru comerţ +
Articolul 94Comisii-călători trebuiesc sa arate clienţilor cu care contractează în numele reprezentatului, actul prin care li se acordă reprezentarea.Comisii-călători nu pot substitui alte persoane în drepturile lor.În lipsa unei dispoziţiuni exprese, ei nu pot primi preţul mărfurilor vândute dacă nu fac personal predarea, nici sa acorde amânări de plată sau reduceri de preţ pentru operaţiunile încheiate.Comisii-călători pot primi reclamatiuni în ce priveşte vitiile mărfurilor şi sînt obligaţi a lua orice măsuri de conservare şi apărare a intereselor reprezentatului. +
Articolul 95Comisii pentru comerţ, însărcinaţi cu vînzarea mărfurilor cu ridicată sau cu amănuntul, pot primi preţul mărfurilor vândute în locul unde se exercită comerţul şi în momentul predării, dacă reprezentatul nu a adus la cunoştinţa clientelei un alt mod de efectuarea plăţii.În afară de magazin sau de locul unde se exercită comerţul, ei nu pot sa pretindă preţul, dacă nu înfăţişează o împuternicire sau nu predau chitanţa semnată de patron. +
Articolul 96Comisii-călători şi comisii pentru comerţ nu pot exercita fără autorizare specială, pe cont propriu sau pe contul altuia, un comerţ avînd acelaşi obiect ca acel al reprezentatului. +
Capitolul 2Agenţii de comerţ +
Articolul 97Agent de comerţ este acel însărcinat în mod stabil; de unul sau mai mulţi comercianţi din ţara sau străinătate, de a trata încheierea de contracte comerciale într'o regiune determinata. +
Articolul 98În afară de stipulaţiune contrară, agentul de comerţ nu poate primi însărcinarea de a trata în regiunea determinata prin contract, operaţiuni pentru mai mulţi comercianţi care îşi fac concurenta şi nici comerciantul nu se poate folosi, în acelaşi timp, în aceeaşi regiune şi pentru acelaşi comerţ, de mai mulţi agenţi. +
Articolul 99Agentul de comerţ trebuie să îndeplinească obligaţiunile ce decurg din însărcinarea ce i-a fost data; în conformitate cu instrucţiunile primise.El mai este obligat:1. sa procure comerciantului pentru care lucrează, informaţiunile ce l-ar putea interesa, privitoare la regiune;2. sa ţină în registrele sale părţile separate pentru operaţiunile fiecărui comerciant;3. sa ţină mărfurile în asa fel, încît să se poată identifica acelea ce aparţin fiecărui comerciant. +
Articolul 100Operaţiunea tratata de agent se socoteşte abandonată, dacă comerciantul primind înştiinţarea, nu comunică terţului, direct sau prin intermediul agentului, acceptarea sa în timp util. +
Articolul 101Agentul nu poate fără autorizare specială, sa primească plata şi nici sa acorde reduceri sau amânări pentru creanţele comerciantului.El poate primi reclamatiuni privitoare la vitiile mărfurilor şi cere orice măsuri de asigurare în interesul comerciantului, fiind însă obligat a înştiinţa în ambele cazuri, de îndată, pe comerciant. +
Articolul 102Agentul are dreptul la un comision pentru contractele încheiate prin intermediul sau, sub condiţiunea executării lor.În caz de executare parţială din partea clientului, agentul are dreptul la plata comisionului numai în proporţie cu suma încasată de comerciant.Agentul are de asemenea dreptul la comision pentru contractele încheiate, dar neexecutate din culpa comerciantului, sau la executarea cărora părţile au renunţat.Agentul nu are dreptul la comision cînd renunţarea este cauzată prin culpa sa, sau orice alte motive, care dacă ar fi fost cunoscute la încheierea contractului, comerciantul nu ar fi acceptat propunerea.Afară de clauza contrară, agentul împuternicit sa trateze în mod exclusiv într'o anumită regiune, afacerile unui comerciant, are dreptul la comision, chiar pentru afacerile încheiate de comerciant în acea regiune fără intervenţia sa. +
Articolul 103Contul comisioanelor va fi lichidat la sfîrşitul fiecărui semestru şi se va trimite agentului împreună cu contul şi copiile facturilor ce au fost trimise clienţilor.Cheltuielile, făcute cu ocazia îndeplinirii însărcinării agentului, sînt în sarcina sa, afară de convenţie contrară. +
Articolul 104Cînd însărcinarea primită de agent este fără termen, atît acesta cat şi comerciantul pot denunta contractul, printr'o înştiinţare facuta celeilalte părţi cu trei luni înainte; în caz de culpa grava, preavizul nu mai este necesar. +
Articolul 105În caz de încetarea sau de desfiinţarea contractului de agenţie, agentul are drept la comision pentru afacerile încheiate înainte de încetarea sau desfiinţarea contractului, cu obligaţiunea pentru acesta, ca la cererea comerciantului, sa presteze serviciile pentru completa şi regulată executare a afacerilor în curs. +
Articolul 106Dispoziţiunile articolelor 98, 99, 101, 102 şi 104 se aplică şi celor însărcinaţi în mod stabil de unul sau mai mulţi comercianţi, din ţara sau străinătate, sa încheie contracte în numele lor într'o regiune determinata. +
Capitolul 3Mijlocitorii +
Articolul 107Mijlocitorul este ţinut:1. să facă cunoscut cu imparţialitate părţilor, împrejurările ce pot să le determine a încheia afacerile;2. sa păstreze probele de mărfuri pînă la exercitarea contractelor de vânzare încheiate pe baza lor;3. sa răspundă de existenta titlurilor şi de autenticitatea ultimei semnături a titlurilor la ordin pe care le preda;4. sa predea cumpărătorului, o lista semnată de el de titlurile negociate, cu arătarea numărului şi a seriei lor;5. sa nu mijloceasca pentru persoane notoriu insolvabile sau pentru cele a căror incapacitate îi este cunoscută. +
Articolul 108Mijlocitorul nu reprezintă pe părţi pentru încheierea operaţiunilor. +
Articolul 109Mijlocitorul are dreptul la comision, dacă contractul se încheie datorită intervenţiei sale sau dacă se îndeplineşte condiţiunea suspensivă căreia a fost subordonat contractul.El păstrează dreptul la comision chiar dacă părţile au renunţat la contractul încheiat.În lipsa de convenţiune sau de obiceiu al locului, comisionul se va plati pe jumătate de fiecare dintre părţi.Dacă mijlocitorul, la încheierea operaţiunii, a lucrat ca reprezentant al uneia dintre părţi, nu are dreptul la comision.Mijlocitorul nu poate pretinde plata cheltuielilor făcute cu ocazia încheierii operaţiunii, afară de convenţiune contrară. +
Articolul 110Mijlocitorul care declara unuia dintre contractanţi ca cealaltă parte este de acord a încheia contractul, răspunde personal de executarea lui, dacă n'a arătat numele contractantului, iar dacă mijlocitorul executa contractul, el este subrogat în drepturi împotriva contractantului nearatat.Dacă după încheierea contractului, contractantul nearatat se face cunoscut el însuşi sau este arătat de mijlocitor, fiecare dintre contractanţi se poate indrepta direct împotriva celuilalt, răspunderea mijlocitorului rămînînd însă întreaga. +
Articolul 111Prin derogare dela dispoziţiunile art. 40, mijlocitorul este obligat sa ţină numai următoarele registre:1. un registru pe care va arata pe scurt, momentul încheierii contractului, clauzele principale ale acestuia;2. un registru jurnal în care va trece în mod cronologic şi amănunţit operaţiunile încheiate prin intermediul sau.Dispoziţiunile prevăzute pentru registrele obligatorii se vor aplica şi acestora.Oricare dintre părţile contractante poate cere mijlocitorului o copie de pe înscrierile făcute în registre. +
Articolul 112Instanţa judecătorească va putea ordonă mijlocitorului, chiar din oficiu, să prezinte registrele şi corespondenta pentru constatarea faptelor referitoare la neînţelegerile ivite între contractanţi, şi, de va fi locul, sa dea lămuriri. +
Articolul 113Acţiunea mijlocitorului pentru plata comisionului se prescrie prin trecerea unui an din momentul încheierii contractului, iar în cazul prevăzut de art. 109, din momentul îndeplinirii condiţiunii. +
Titlul VIDespre actele juridice privind fondul de comerţ +
Articolul 114Contractele care au de obiect fondul de comerţ, se vor dovedi numai prin act scris. +
Articolul 115Dobanditorul unui fond de comerţ ia asupra sa toate obligaţiunile şi datoriile privitoare la fond, pe care le cunoştea sau trebuia să le cunoască în momentul transmisiunii, în limitele valorii fondului transmis, fără ca prin convenţiunea părţilor, să se poată deroga dela aceasta dispoziţiune.Transmitatorul rămîne solidar răspunzător cu dobanditorul, de obligaţiunile şi datoriile care privesc fondul de comerţ, timp de trei ani, dacă pentru acestea, legea nu prevede o prescripţie mai scurta.Termenul de prescripţiune curge, pentru creanţele ajunse la scadenta, dela data publicării în Monitorul Oficial a înscrierii actului de transmitere în registrul comerţului, iar pentru celelalte, dela data exigibilitatii lor.De asemenea trec asupra dobânditorului şi creanţele, în lipsa de clauza contrarie.Cel ce înstrăinează un fond de comerţ în care sînt cuprinse şi imobile sau drepturi reale imobiliare le va specifică în act dacă părţile au convenit la înstrăinarea lor. +
Articolul 116Dobanditorul unui fond de comerţ va face cunoscut debitorilor transmisiunea prin cărţi poştale recomandate; din momentul primirii, aceştia nu mai pot plati valabil decât în mainele dobânditorului. +
Articolul 117Cînd se aduce ca aport într'o societate în nume colectiv sau în comandită simpla un fond de comerţ, creanţele şi datoriile trec asupra societăţii conform articolului 115. +
Articolul 118În caz de vânzare a unui fond de comerţ, vânzătorul păstrează un privilegiu asupra fondului, pentru restul preţului datorat, cu obligaţiunea aratarii sumei datorite în înscrierea facuta în registrul comerţului.Înscrierea efectuată conserva drepturile de privilegiu timp de trei ani dela data sa. Ea garantează în acelaşi rang cu capitalul, dobânzile datorite pe termen de un an. Efectul înscrierii încetează, dacă nu a fost reinoit, la expirarea acestui termen. +
Articolul 119Clauza dintr'un contract de locaţiune, prin care este interzisă cesiunea acestuia, nu este opozabilă dobânditorului unui fond de comerţ, dacă dobanditorul continua sa exercite în imobilul închiriat, acelaşi comerţ. +
Articolul 120Gajul unui fond de comerţ, cînd nu cuprinde şi mărfuri, se constituie prin înscrierea contractului în registrul comerţului, fără să fie nevoie a se transfera posesiunea.Înscrierea registrului va cuprinde:1. data contractului;2. numele, prenumele, domiciliul debitorului şi al creditorului;3. suma creanţei garantate şi a dobânzilor;4. data scadentei;5. bunurile şi drepturile pe care părţile înţeleg să le cuprindă în gaj;6. sediul sucursalelor, dacă acestea sînt cuprinse în gaj. +
Articolul 121Dispoziţiunile prevăzute pentru contractele de gaj se aplică şi gajului unui fond de comerţ.Pentru executarea gajului se vor observa dispoziţiunile art. 370, 384 şi 385.Ordonanţa de vînzarea a gajului va trebui comunicată şi creditorilor înscrişi în registrul comerţului.Aceleaşi formalităţi vor fi îndeplinite şi în cazul în care vânzătorul, pentru realizarea creanţei cale privilegiate, voieşte a urmări fondul de comerţ. +
Articolul 122Rangul privilegiului vânzătorului şi al drepturilor creditorilor gajisti se determina prin data înscrierii în registrul comerţului.Privilegiile şi gajurile înscrise în aceeaşi zi au acelaşi rang. Dispoziţiunile art. 118, alin. 2 se aplică şi gajului unui fond de comerţ. +
Articolul 123Schimbarea sediului fondului de comerţ, în aceeaşi localitate sau în alta, fără consimţămîntul vânzătorului neachitat integral sau al creditorilor gajisti, atrage exigibilitatea creanţelor dacă din aceasta schimbare, rezultă o depreciere a valorii fondului de comerţ. +
Articolul 124Toate constituirile de drepturi asupra imobilelor, ce intră în compunerea unui fond de comerţ, se vor face potrivit normelor din Codul civil. +
Partea IIDespre societăţi comerciale +
Titlul IDispoziţiuni generale +
Articolul 125Societăţile comerciale au de obiect unul sau mai multe acte de comerţ şi se deosebesc în următoarele feluri:1. societatea în nume colectiv, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea solidară şi nemărginită a tuturor asociaţilor;2. societatea în comandită simpla, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea solidară şi nemărginită a unuia sau mai multor asociaţi comanditati; comanditarii răspund numai pînă la concurenta aportului lor;3. societatea pe acţiuni, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii sînt obligaţi numai la plata acţiunilor lor;4. societatea în comandită pe acţiuni al carei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiunile sociale sînt garantate prin patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociatului sau asociaţilor comanditati;5. societatea cu răspundere limitată, ale carei obligaţiuni sociale sînt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii, în număr limitat, răspund numai cu cota lor de capital. +
Articolul 126Societăţile comerciale sînt persoane juridice. +
Articolul 127Societăţile care au drept obiect acte civile dar îmbracă forma societăţilor pe acţiuni sînt socotite societăţi comerciale şi sînt supuse dispoziţiunilor prezentului cod. +
Titlul IIDespre constituirea societăţilor +
Capitolul 1Societăţile în nume colectiv şi în comandită simpla +
Articolul 128Contractul pentru constituirea unei societăţi în nume colectiv sau în comandită simpla trebuie ca fie dovedit prin act autentic sau printr'o declaraţiune semnată de toţi asociaţii, în persoana ori prin reprezentanţi cu procura autentică şi specială, în prezenta judecătorului Oficiului registrului comerţului, în jurisdicţia căruia societatea îşi stabileşte sediul. +
Articolul 129Actul autentic sau declaraţiunea va cuprinde:1. numele, prenumele sau firma, domiciliul asociaţilor şi naţionalitatea lor;2. felul, firma şi sediul societăţii;3. obiectul societăţii;4. capitalul social, cu arătarea aportului fiecărui asociat, în numerar; creanţe sau alte bunuri, valoarea lor şi modul evaluării;5. asociaţii care au administrarea şi reprezentarea societăţii, cu arătarea limitei puterilor lor;6. partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi;7. localităţile din ţara ori străinătate unde societatea are sucursale sau agenţii;8. durata societăţii. +
Articolul 130În termen de 15 zile dela data actului autentic, administratorii sau oricare din asociaţi vor cere judecătorului Oficiului înscrierea actului.Judecătorul, după verificarea îndeplinirii condiţiunilor prevăzute de articolele precedente, va dispune înscrierea actului în registrul comerţului şi publicarea lui în Monitorul Oficial.Înscrierea şi publicarea vor cuprinde menţiunile arătate în articolul precedent.În caz de constituire prin declaraţiune, înscrierea se va face din oficiu, iar publicarea la staruinta administratorilor sau oricăruia din asociaţi.Din ziua publicării în Monitorul Oficial, societatea este legal constituită. +
Articolul 131Reprezentanţii societăţii sînt obligaţi să depună la Oficiul registrului comerţului, semnăturile lor, în termen de 15 zile dela data publicării în Monitorul Oficial, dacă au fost numiţi prin contractul de societate, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile dela alegere. +
Articolul 132Dacă societatea înfiinţează o sucursala sau agenţie în afară de circumscriptiunea judeţului în care se afla sediul ei, administratorii sînt obligaţi sa ceara înainte de a începe sa funcţioneze, înscrierea sucursalei sau agenţiei în registrul comerţului din localitatea unde aceasta va funcţiona.Reprezentanţii sucursalei sau agenţiei vor depune semnatura lor la Oficiu, conform art. 16. +
Articolul 133Cînd nu s'au îndeplinit formalităţile de constituire sau publicitate prevăzute în art. 128-130, oricare dintre asociaţi are dreptul sa ceara:1. constatarea pe cale judecătorească a existenţei societăţii; sentinta, va trebui sa cuprindă menţiunile arătate prin art. 129 şi va tine loc de contract de societate;2. înscrierea societăţii în registrul comerţului şi publicarea ei în Monitorul Oficial;3. disolvarea societăţii.Disolvarea societăţii nu va mai putea fi cerută, dacă a fost introdusă mai înainte o cerere pentru recunoaşterea pe cale judecătorească a existenţei sale.Lipsa formalităţilor sus-zise nu va putea fi opusă de către asociaţi celor de al treilea.Asociaţii şi toţi cei care mai înainte de constituirea legală a societăţii au lucrat în numele ei, răspund direct, nelimitat şi solidar, pentru operaţiunile sociale la care au luat parte. Ceilalţi asociaţi răspund numai în limita contractului de societate. +
Capitolul 2Societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni +
Articolul 134Societatea pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se va constitui prin unul sau mai multe acte semnate de toţi asociaţii, sau prin subscripţie publică.Capitalul societăţii nu poate fi mai mic de un milion lei, iar numărul acţionarilor mai mic de şapte. +
Articolul 135Actul constitutiv şi statutele societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, vor fi autentificate şi vor trebui sa cuprindă:1. numele, prenumele sau firma, naţionalitatea şi domiciliul fundatorilor;2. firma şi sediul societăţii, a sucursalelor şi agentiilor;3. felul şi obiectul societăţii;4. capitalul social şi cel vărsat;5. valoarea bunurilor aduse ca aporturi în natura în societate şi numărul acţiunilor acordate pentru acestea, precum şi avantajele rezervate fiecărui fundator;6. avantajele acordate diferitelor categorii de acţiuni;7. numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu arătarea dacă sînt nominative sau la purtător şi numărul fiecărei categorii;8. numărul, numele, prenumele şi naţionalitatea administratorilor, garanţia ce sînt obligaţi sa o depună, puterile lor şi drepturile speciale de administrare şi de reprezentare acordate unora dintre ei. În societăţile în comandită pe acţiuni, numele şi prenumele sau firma, domiciliul şi naţionalitatea comanditatilor, arătându-se care dintre ei au administrarea şi reprezentarea societăţii;9. numărul, numele şi naţionalitatea censorilor;10. modul distribuirii beneficiilor;11. condiţiunile pentru validitatea deliberărilor adunării generale şi modul exercitării dreptului de vot, dacă s'a derogat la dispoziţiunile legii;12. durata societăţii;13. părţile de capital ale comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;14. operaţiunile încheiate de fundatori pe contul societăţii ce se constitue şi pe care societatea urmează să le ia asupra sa şi sumele ce trebuiesc plătite pentru acele operaţiuni. +
Articolul 136Cînd societatea se constitue prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect care va cuprinde datele prevăzute de art. 135 cu excepţiunea punctelor 8 şi 9 şi va fixa data închiderii subscripţiei.Prospectul semnat de fundatori, în forma autentică, va trebui depus înainte de publicare la Oficiul registrului comerţului în circumscripţia căruia se va stabili sediul societăţii.Judecătorul Oficiului, constatând îndeplinirea condiţiunilor de mai sus, va autoriza publicarea prospectului. +
Articolul 137Subscrierile de acţiuni se vor face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului fundatorilor, vizate de judecătorul Oficiului.Subscrierea va arata: numele, prenumele sau firma şi domiciliul subscriitorului, numărul în litere al acţiunilor subscrise, data subscrierii şi declaraţiunea expresă ca subscriitorul cunoaşte şi accepta prospectul sau proiectul de statut.Prospectele de emisiune, care nu cuprind toate menţiunile legale, sînt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.Participările la beneficiile societăţii, rezervate de fundatori în folosul lor, deşi acceptate de subscriitori, nu au efect dacă nu vor fi aprobate de adunarea constitutivă. +
Articolul 138Cel mai târziu în cincisprezece zile dela data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr'o înştiinţare publicată în Monitorul Oficial, cu cincisprezece zile înainte de ziua fixată pentru adunare. Publicarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate trece peste doua luni dela data închiderii subscrierii şi arătarea amănunţită a chestiunilor care vor face obiectul discutiunilor. +
Articolul 139Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital a fost subscris şi fiecare subscriitor a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise la Banca Naţionala, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni sau la una din Administraţiunile financiare din ţara.Acţiunile ce reprezintă alte aporturi decât numerar, vor trebui acoperite integral. Aporturi în creanţe nu sînt admise. +
Articolul 140Dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social, fondatorii sînt obligaţi ca mai înainte de convocarea adunării constitutive, împreună şi sub preşedinţia judecătorului Oficiului registrului din circumscripţia unde societatea urmează a fi înscrisă, sa proceadă la atribuirea acţiunilor între subscriitori, în limita capitalului social.Reducerile se vor face proporţional pentru toate subscrierile ce întrec minimul de cinci acţiuni.Dacă prin aplicarea dispoziţiunilor aliniatului precedent, subscrierile ar depăşi capitalul social, repartizarea se va face prin tragere la sorţi.Sumele ce reprezintă surplusul de capital subscris şi redus conform normelor de mai sus, se vor restitui subscriitorilor în termen de cel mult cincisprezece zile dela data repartizării. +
Articolul 141Fondatorii sînt obligaţi sa întocmească o lista a subscriitorilor care au drept sa participe la adunarea constitutivă, cu arătarea numărului acţiunilor fiecăruia.Aceasta lista va fi afişată la locul unde se va tine adunarea, cu cel puţin cinci zile înainte de adunare. +
Articolul 142Adunarea alege un preşedinte, un secretar şi doi scrutatori.Participarea subscriitorilor se va constata prin liste de prezenta semnate de fiecare din ei şi vizate de preşedinte şi secretar.Oricare subscriitor are dreptul să facă observatiuni asupra listei afişate de fundatori, înainte de a se intră în ordinea de zi a adunării, care va decide. +
Articolul 143În adunarea constitutivă, fiecare subscriitor are dreptul la un vot, oricare ar fi numărul acţiunilor subscrise. El poate fi reprezentat şi prin procura specială. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 subscriitori.Subscriitorii care au adus aporturi, altele decât numerar, nu au drept de vot în deliberările referitoare la aporturile lor, chiar dacă ei sînt şi subscriitori de acţiuni în numerar, ori se prezintă ca mandatari ai altor subscriitori.Pentru validitatea deciziunilor, este necesară prezenta a jumătate din numărul subscriitorilor şi primirea lor de către majoritatea absolută a celor prezenţi. +
Articolul 144Adunarea constitutivă, dacă exista aporturi în natura, avantaje rezervate fundatorilor, operaţiuni încheiate de fundatori pe contul societăţii ce se constitue şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, numeşte unul sau mai mulţi experţi care îşi vor da avizul asupra evaluărilor.Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea experţilor se va face de preşedintele tribunalului, la staruinta oricărui subscriitor. +
Articolul 145Nu vor putea fi numiţi experţi:1. rudele sau afinii pînă în gradul ai patrulea inclusiv, ori sotii acelor care au adus aporturi în natura, sau ai fundatorilor;2. persoanele ce primesc sub orice formă pentru funcţiunile ce îndeplinesc, altele decât acelea de expert, un salariu sau o remuneraţie, dela fundatori sau dela cei ce au adus aporturi în natură. +
Articolul 146După ce experţii au depus raportul, fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispoziţiunilor stabilite în articolele precedente.Adunarea constitutivă are următoarele obligaţiuni:1. verifica existenta vărsămintelor;2. determina valoarea aporturilor altele decât numerar; aproba participările la beneficii ale fundatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;3. discuta şi aproba statutul societăţii, dacă nu a fost acceptat în momentul subscrierii;4. numeşte pe administratori şi censori;5. întocmeşte actul constitutiv al societăţii cu concursul membrilor prezenţi, care reprezintă în acest scop şi pe asociaţii absenţi şi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii.Dacă valoarea aporturilor în natura, stabilită de experţi este inferioară cu o cincime aceleia arătate de fundatori în prospect, oricare asociat se poate retrage, anuntand pe fundatori pînă în ziua fixată pentru adunarea constitutivă.Acţiunile revenind subscriitorilor care s'au retras, pot fi reluate de fundatori sau alte persoane pe cale de subscripţie publică, în termen de 30 de zile. +
Articolul 147Dacă nu este posibil ca adunarea constitutivă să se termine în aceeaşi zi, şedinţa va continua în zilele următoare, fără întrerupere. +
Articolul 148Oricare subscriitor, care declara în adunarea constitutivă că nu este pe deplin lămurit, poate cere o singura amânare.Pentru o amânare pînă la 3 zile este necesar votul subscriitorilor unei pătrimi din capitalul reprezentat în adunare; pentru o amânare pînă la o luna, este necesar votul subscriitorilor reprezentând majoritatea capitalului, iar pentru o amânare şi mai lungă, acel al subscriitorilor reprezentând trei pătrimi din capital. În orice caz, aceasta amânare nu poate fi mai lungă de doua luni. +
Articolul 149Actul constitutiv şi statutul societăţii, atît în cazul constituirii prin unul ori mai multe acte subscrise de toţi asociaţii, cat şi în cazul constituirii prin subscripţie publică, trebuiesc depuse împreună cu toate documentele, sub îngrijirea şi răspunderea fundatorilor, în termen de 15 zile dela data autentificării la tribunalul în jurisdicţia căruia este stabilit sediul societăţii, odată cu cererea de autorizare pentru funcţionarea societăţii.În acelaşi timp, se vor depune: dovada efectuării vărsămintelor, actele relative la proprietatea aporturilor altele decât numerar, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sînt grevate; actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate pe contul societăţii şi aprobate de adunarea constitutivă. +
Articolul 150Preşedintele tribunalului, primind cererea pentru autorizarea de funcţionare a societăţii, va fixa un termen de înfăţişare, va cere avizul Camerei de comerţ şi de industrie în ce priveşte utilitatea societăţii, suficienta capitalului faţă de scopul urmărit, moralitatea fundatorilor şi administratorilor.În caz de constituire simultană, tribunalul va dispune facerea unei expertize, conform art. 144. Pe lîngă persoanele arătate în art. 145, nu vor putea fi numiţi experţi rudele şi afinii pînă la gradul al patrulea inclusiv ai administratorilor, directorilor şi censorilor, soţul vreunuia dintre aceştia, sau acel care primeşte dela administratori, directori sau censori, un salariu sau o remuneraţie cu orice titlu, afară de acela de expert.După ascultarea reprezentanţilor societăţii şi a concluziunilor Ministerului Public, tribunalul, în urma verificării îndeplinirii condiţiunilor cerute de lege pentru, constituirea societăţii, va putea da autorizaţiunea de funcţionare; el va putea încă sa arate modificările ce urmează a se aduce statutului.În contra sentinţei tribunalului, se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunţare. +
Articolul 151Sentinta va fi depusa în termen de 15 zile dela data cînd a rămas definitivă, împreună cu actul constitutiv şi statutul la Oficiul registrului comerţului sediului social, pentru a fi înscrise. Sentinta, actul constitutiv şi statutul vor fi publicate în Monitorul Oficial.Din ziua publicării în Monitorul Oficial, societatea este legal constituită.Dispoziţiunile art. 131 şi 132 se vor aplica atît societăţilor pe acţiuni, cat şi celor în comandită pe acţiuni. +
Articolul 152Vărsămintele deduse pentru constituirea societăţii vor fi restituite persoanelor însărcinate cu încasarea lor prin actul constitutiv, iar în lipsa unei asemenea dispoziţiuni, persoanelor desemnate printr'o deciziune a consiliului de administraţie, după prezentarea certificatului Oficiului registrului, din care rezultă înscrierea societăţii şi dovada publicării în Monitorul Oficial.Dacă constituirea societăţii n'a avut loc, restituirea vărsămintelor se va face direct subscriitorilor. +
Articolul 153Societatea nu se considera legal constituită, mai înainte de îndeplinirea formalităţilor prescrise de art. 149 şi 151.În aceste cazuri, asociaţii pot cere să fie eliberaţi de obligaţiunea ce decurge din subscriptiunile lor după trecerea de 3 luni dela expirarea termenului prevăzut de art. 149 sau dela expirarea termenului prevăzut de art. 151, alin. 2.De asemenea oricare dintre ei poate proceda la îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalităţilor de publicitate, nu se mai poate pretinde de niciunul dintre ei, eliberarea de obligaţiunea ce decurge din subscripţie, chiar dacă cererea sa ar fi anterioară.Dispoziţiunile art. 113, aliniat prim şi ultimele doua aliniate, se aplică şi societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. +
Articolul 154Semnatarii actului constitutiv acei care aduc la constituirea societăţii aporturi, altele decât numerar, cum şi acei ca e au un rol determinant la constituire, sînt consideraţi fundatori.Fondatorii sînt obligaţi sa predea administratorilor documentele şi corespondenta referitoare la constituirea societăţii. +
Articolul 155Fondatorii sînt răspunzători nelimitat şi solidar, faţă de cei de al treilea, atît pentru neîndeplinirea formalităţilor legale prevăzute pentru constituirea societăţii, cat şi pentru obligaţiunile luate cu ocaziunea constituirii societăţii.Ei iau asupra lor consecinţele actelor şi cheltuielile necesare constituirii, iar, dacă din orice cauza societatea nu se va constitui, ei nu se pot indrepta, contra subscriitorilor. +
Articolul 156Fondatorii şi primi administratori sînt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăţi, faţă de societate şi de cei de al treilea, conform art. 177, pentru:1. subscrierea integrală a capitalului social şi vărsămintele prescrise de lege sau statut;2. existenta aporturilor altele decât numerar;3. sinceritatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii.Fondatorii sînt răspunzători de asemenea de valabilitatea operaţiunilor încheiate pe contul societăţii înainte de constituire şi luate de aceasta asupra sa.Adunarea generală nu va putea da descărcare fundatorilor şi primilor administratori, pentru răspunderea ce o au prin acest articol şi acel precedent, timp de cinci ani. +
Articolul 157Nu vor putea fi fundatori, persoanele arătate prin art. 235, precum şi persoanele care sînt sau au fost administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite. +
Articolul 158Fondatorii nu îşi vor putea stipula decât o participaţie din beneficiul net, care să nu depăşească şase la suta din suma totală a acestuia, după deducerea cotelor de amortizare şi rezerva, conform art. 281, sub condiţiunea aprobării adunării constitutive.Acest beneficiu nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani, iar plata lui va fi facuta pe baza bilanţului aprobat de adunare.În caz de sporire a capitalului social, dreptul fundatorilor va putea fi exercitat numai asupra beneficiului corespunzător capitalului iniţial.Vor putea beneficia de dispoziţiunile acestui articol numai fondatorii cărora li s'a recunoscut acest drept prin actul constitutiv. +
Articolul 159Drepturile fundatorilor vor fi reprezentate prin titluri fără valoare nominală, denumite părţi de fundator. Ele nu vor putea fi înstrăinate timp de doi ani dela emiterea lor.Părţile de fundator nu acorda proprietarului lor calitatea de asociat. Ele nu dau dreptul a lua parte la adunarea generală, nici a discuta bilanţul. +
Articolul 160Deciziunile adunării generale a acţionarilor, referitoare la, regimul părţilor de fundator, la avantajele acordate, la durata, la cuantumul, la modul de calcul al beneficiilor, la răscumpărarea drepturilor acestora, sau acelea privitoare la disolvarea anticipata a societăţii, care să nu fie determinata, de reducerea capitalului social, vor trebui aprobate şi de adunarea purtatorilor de părţi de fondator, pentru a fi valabile şi opozabile lor. +
Articolul 161Adunarea purtatorilor de părţi de fundator va fi convocată de administratori şi prezidata de posesorul celui mai mare număr de părţi de fundator prezent în adunare.Dispoziţiunile, prevăzute pentru adunarea generală a acţionarilor, se vor aplica şi adunării purtatorilor de părţi de fundator.Fiecare purtător de părţi de fundator va avea dreptul la atâtea voturi câte părţi are. +
Articolul 162În caz de disolvare anticipata a societăţii, dacă deciziunea este aprobată de adunarea purtatorilor de părţi de fundator, drepturile acestora faţă de societate sînt stinse.În caz contrar, deciziunea de disolvare rămîne valabilă, însă purtatorii de părţi de fundator au dreptul sa ceara daune dela societate, dacă disolvarea s'a făcut în frauda drepturilor lor.Acţiunea în daune va fi exercitată în numele purtatorilor părţilor de fundator, de reprezentantul acestora ales în adunarea lor.Aceasta acţiune se prescrie prin trecere a şase luni, dela data adunării generale a acţionarilor, care a hotărît disolvarea anticipata. +
Capitolul 3Societăţile cu răspundere limitată +
Articolul 163Societatea cu răspundere limitată se va constitui prin act autentic, care va cuprinde menţiunile cerute pentru societatea în nume colectiv, precum şi repartizarea părţilor sociale numite cote.Prestaţiunile de muncă şi creanţele nu pot fi aduse ca aport.Cotele vor fi în întregime acoperite, iar bunurile ce reprezintă aporturi în natura vor fi transmise în momentul constituirii societăţii. Cotele nu vor putea fi reprezentate prin titluri.Administratorii vor elibera la cerere un certificat constatator al drepturilor asociaţilor, dar cu menţiunea că nu poate servi ca titlu pentru transmisiunea drepturilor constatate, sub sancţiunea nulităţii transmisiunii. +
Articolul 164Dacă în afară de cote, asociaţii sau vreunul dintre ei se obliga faţă de societate şi la prestaţiuni periodice în natura, actul constitutiv va determina conţinutul, durata şi modalităţile prestatiunilor, remuneratiunea cuvenită şi sancţiunile în contra asociaţilor care nu vor îndeplini obligaţiunile luate. +
Articolul 165În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate trece de douăzeci.Capitalul social nu poate fi mai mic de 500.000 lei, iar participările asociaţilor pot fi neegale, dar nu mai mici de 10.000 lei.În caz de aporturi în natura, acestea vor putea reprezenta maximum 80% din capitalul social. +
Articolul 166Actul autentic va fi depus conform art. 149 la tribunalul în jurisdicţiunea căruia societatea şi-a stabilit sediul, pentru a se obţine autorizarea de funcţionare conform art. 150.Dispoziţiunile art. 131, 132 şi 153 se vor aplica şi societăţilor cui răspundere limitată. +
Articolul 167Înscrierea în registrul comerţului va cuprinde pe lîngă menţiunile arătate în art. 129 şi clauza care, în limita art. 300, acorda asociaţilor dobânzi pentru aporturile lor, chiar în lipsa de beneficii. +
Titlul IIIDespre funcţionarea societăţilor comerciale +
Capitolul 1Dispoziţiuni comune +
Articolul 168În lipsa de stipulaţiune contrară, bunurile aduse ca aport în societate devin proprietatea societăţii.Asociatul, care întârzie sa aducă, aportul social, este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă miza a fost stipulată în numerar, este obligat şi la plata dobânzii legale, din ziua în care trebuia să facă vărsămîntul. +
Articolul 169În timpul duratei societăţii, creditorii particulari ai asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul social, iar după disolvarea societăţii, asupra părţii ce i s'ar cuveni prin lichidare.Ei pot totuşi popri în timpul duratei societăţii, părţile ce s'ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau sechestrare şi vinde acţiunile debitorului lor. +
Articolul 170Participarea la beneficii acordată personalului ajutator al societăţii, ca plata totală sau parţială a muncii lui, nu-i atribuie numai prin aceasta calitatea de asociat. +
Articolul 171Dividendele se vor plati asociaţilor în proporţie cu părţile lor sociale, în afară de stipulaţiuni contrarii.Nu se vor putea distribui dividende decât din beneficiile reale.Dividendele, plătite contra dispoziţiunilor de mai sus, nu se vor restitui dacă asociaţii le-au încasat cu buna credinţa şi potrivit bilanţurilor aprobate din care rezultau.În societăţile cu răspundere limitată, asociaţii sînt obligaţi sa restituie chiar dividendele percepute cu buna credinţa, distribuite fără sa fi existat beneficii reale.Acţiunea în restituirea dividendelor, încasate în contra dispoziţiunilor acestui articol, se prescrie în termen de trei ani dela data distribuirii lor.Pentru părţile sociale nu se pot plati dobânzi. +
Articolul 172Dacă se constata o micşorare a capitalului social acesta va trebui reîntregit sau redus mai înainte de a se putea face vreo repartiţie sau distribuţie de beneficii. +
Articolul 173Dreptul la beneficii al asociatului, care aduce ca aport în societate munca sa proprie, va trebui stabilit prin actul constitutiv.În lipsa de stipulaţiune în actul constitutiv, cuantumul sau va fi calculat făcându-se media beneficiilor acordate părţii sociale celei mai mici şi celei mai mari. +
Articolul 174Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului social, afară de restrictiunile arătate în contractul de societate.Ei sînt obligaţi sa ia parte la toate adunările societăţii şi la consiliile de administraţie. +
Articolul 175Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea, nu-l pot transmite cînd aceasta facultate nu li s'a acordat, în mod expres.În caz contrariu, societatea nu este obligată faţă de cei de al treilea, dar poate pretinde dela cel substituit, beneficiile rezultate din operaţiune. +
Articolul 176Obligaţiunile şi răspunderea administratorilor sînt reglementate de dispoziţiunile relative la mandat şi de cele speciale prevăzute în acest cod. +
Articolul 177Administratorii sînt solidar răspunzători faţă de societate:1. de realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;2. de existenta reală a dividendelor plătite;3. de existenta registrelor cerute de lege şi de regulată lor ţinere;4. de exactă îndeplinire a deciziunilor adunărilor generale;5. în general, de stricta observare a îndatoririlor ce legea, actul constitutiv şi statutul le impun şi care nu au caracterul unei însărcinări speciale şi personale.Acţiunea în răspundere contra administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, însă aceştia o vor putea exercita numai în caz de faliment al societăţii, potrivit normelor prevăzute în Cartea III. +
Articolul 178În orice act, scrisoare, sau publicaţiune, emanând dela societate, pe lîngă menţiunile din art. 27, trebuie să se arate lămurit felul şi sediul societăţii.Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui arătat şi capitalul nominal, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, se va arata şi capitalul efectiv vărsat, astfel cum rezultă din ultimul bilanţ aprobat. +
Capitolul 2Societăţile în nume colectiv +
Articolul 179Dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator, afară de stipulaţiuni contrare în contractul social.Cînd contractul social nu cuprinde nicio numire de administrator, fiecare asociat va avea dreptul de administraţiune. +
Articolul 180Dacă contractul social dispune ca administratorii sa lucreze împreună, deciziunea trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta, între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a părţilor sociale.Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societăţii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi care se găsesc în imposibilitate chiar momentană de a lua parte la administraţie. +
Articolul 181Asociaţii, care reprezintă majoritatea absolută a părţilor sociale, pot alege unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării şi eventuala lor retributiune, afară numai dacă actul constitutiv nu dispune altfel.Aceeaşi majoritate poate decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin contractul social. +
Articolul 182Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni care depăşeşte, limitele operaţiunilor obişnuite comerţului ce exercita societatea, trebuie să înştiinţeze pe ceilalţi administratori înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta.În caz de opoziţiune a vreunuia din ei, va decide majoritatea absolută a asociaţilor, determinata după părţile sociale.Operaţiunea, încheiată în contra opozitiunii facuta, este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţiune. +
Articolul 183Asociatul, care într'o operaţiune determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau deciziune privind aceasta operaţiune.Asociatul, care contravine dispoziţiunilor de mai sus, este răspunzător de daunele cauzate societăţii, dacă fără votul sau nu s'ar fi obţinut majoritatea cerută. +
Articolul 184Asociatul, care fără consimtimantul scris al celorlalţi asociaţi, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul sau sau în acela al unei alte persoane, este obligat sa restitue societăţii beneficiile ce au rezultat şi sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate. +
Articolul 185Niciun asociat nu poate lua din fondurile societăţii mai mult decât i s'a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să facă, în interesul societăţii.Asociatul, care contravine acestei dispoziţiuni, este răspunzător de sumele luate şi de daune.Se va putea stipula prin contractul social, ca asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume, pentru cheltuielile lor particulare. +
Articolul 186Asociaţii nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau avînd acelaşi obiect, nici să facă operaţiuni pe contul lor sau al altora, în acelaşi fel de comerţ sau într'unul asemănător, fără consimţămîntul celorlalţi asociaţi.Consimtimantul se socoteşte dat, dacă participarea sau operaţiunile, fiind anterioare contractului de societate, au fost cunoscute de ceilalţi asociaţi şi aceştia nu au interzis continuarea lor.În caz de nesocotire a acestei dispoziţiuni, societatea, în afară de dreptul de a exclude pe asociat, poate să decidă ca acesta a lucrat pe contul ei sau sa ceara despăgubiri.Acest drept se stinge după trecerea a trei luni din ziua cînd societatea a avut cunoştinţa, fără sa fi luat vreo hotărîre. +
Articolul 187Cînd o parte socială aparţine mai multor persoane, acestea sînt obligate solidar faţă de societate.Ele trebuiesc în acest caz sa desemneze un reprezentant comun, pentru exercitarea drepturilor decurgînd din partea lor socială. +
Articolul 188Asociatul, care a adus ca aport una sau mai multe creanţe, nu este liberat cat timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse.Dacă plata nu s'a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorită cu dobînda legală din ziua scadentei creanţelor. +
Articolul 189Asociaţii sînt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii, de persoanele care o reprezintă.Hotărîrea judecătorească obţinută în contra societăţii este opozabilă fiecărui asociat. +
Articolul 190Pentru aprobarea bilanţului şi pentru deciziunile referitoare la răspunderile administratorilor, este necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale.Cînd contractul prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispoziţiile art. 323 şi 325. +
Articolul 191Cesiunea părţilor sociale este admisă dacă a fost permisă prin contractul social.Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din partea sa socială, nici nu transfera cesionarului drepturile pe care asociatul le avea prin contract, în administraţia societăţii.Faţa de terţi, cedentul rămîne răspunzător potrivit art. 323. +
Capitolul 3Societăţile în comandită simpla +
Articolul 192Administraţiunea societăţii în comandită se va incredinta unuia sau mai multor asociaţi comanditati. +
Articolul 193Comanditarul nu poate trata sau încheia operaţiuni pe contul societăţii, decât în baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate data de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de cel de al treilea nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiunile societăţii contractate dela data operaţiunii încheiate de el.Comanditarul poate îndeplini servicii în administraţiunea interna a societăţii, face acte de supraveghere, participa la numirea şi revocarea administratorilor în cazurile prevăzute de lege, sau acorda în limitele contractului de societate, autorizatiuni administratorilor pentru operaţiunile ce depăşesc puterile lor.Comanditarul are de asemenea dreptul de a cere copie de pe bilanţ şi de pe contul de profit şi pierderi şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative. +
Articolul 194Dispoziţiunile art. 179, 180, alin. 1, 181, 183, 187, 188, 190 şi 191, se vor aplica şi societăţilor în comandită simpla, iar dispoziţiunile art. 184, 185, 186 şi 189, asociaţilor comanditati. +
Capitolul 4Societăţile pe acţiuni +
Secţiunea IDespre acţiuni +
Articolul 195În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin acţiuni care pot fi nominative sau la purtător.Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv şi statut; în caz contrariu, ele vor fi la purtător.Acţiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mica decât valoarea lor nominală.Fondatorii nu pot emite acţiuni, înainte de constituirea legală a societăţii.Orice înstrăinare de acţiuni facuta, de subscriitori, înainte de constituirea legală a societăţii, este nulă chiar dacă a fost facuta sub rezerva constituirii ei. Nulitatea va putea fi opusă numai de dobanditor. Acţiunile neplătite în întregime sînt întotdeauna nominative.Capitalul social nu va putea fi sporit şi nu se vor putea emite noi acţiuni, pînă nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta. +
Articolul 196Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mica; de 500 lei.Titlurile acţiunilor vor cuprinde:1. denumirea şi durata societăţii;2. data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care se afla înscrisă societatea şi numărul Monitorului Oficial în care s'a făcut publicarea;3. capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate;4. numărul acţiunilor privilegiate, dacă atare acţiuni au fost emise, cu arătarea totalului voturilor atribuite lor;5. avantajele acordate fundatorilor.Pentru acţiunile nominative, se va mai arata numele, prenumele sau firma şi domiciliul acţionarului.Acţiunile ce reprezintă alte aporturi decât numerar vor purta şi menţiunea netransmisibilitatii lor timp de 2 ani dela data constituirii societăţii.Titlurile trebuie să poarte semnatura a 2 administratori cînd sînt mai mulţi, sau a unicului administrator.Un singur titlu va putea fi emis pentru mai multe acţiuni. +
Articolul 197Acţiunile trebuie să fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.Se pot crea totuşi acţiuni privilegiate, care dau titularului dreptul de a fi plătit la repartiţia beneficiilor anuale sau la împărţirea fondului social, înaintea acţiunilor ordinare, sau cu o cota deosebită arătată prin statut.Aceste privilegii pot fi cumulate. +
Articolul 198Proprietatea acţiunilor nominative se transmite prin declaraţiunea facuta în registrul de acţiuni al emitentului subscrisă de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor şi menţiunea facuta pe titlu.Proprietatea acţiunilor la purtător se transfera prin simpla tradiţiune a titlului. +
Articolul 199Subscriitori şi cesionarii ulteriori sînt răspunzători solidar de plată integrală a acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi dela data cînd s'a făcut menţiunea de transmisiune în registrul societăţii.Niciun varsamant nu se poate cere dela titularii precedenti înainte de a se fi executat ultimul titular. +
Articolul 200Cînd actionarii nu vor fi efectuat plata vărsămintelor ce datorează, societatea îi va invita să-şi îndeplinească aceasta obligaţiune, printr o somaţiune colectivă publicată de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial şi într'un ziar răspândit.Cînd nici în urma acestei somaţiuni, actionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de administraţie va putea decide anularea acţiunilor.Aceasta deciziune se va publică în Monitorul Oficial, cu specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate.În locul acţiunilor anulate, vor fi emise noi acţiuni, purtînd acelaşi număr, care vor fi vândute prin bursa, pe preţul curent.Sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicaţiune şi vânzare, a dobânzilor de întîrziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acţionarului.Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii sau dacă vînzarea nu are loc din lipsa de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte contra subscriitorilor şi cesionarilor, conform articolului precedent.Dacă în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu se vor fi realizat sumele datorate societăţii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului, în proporţie cu diferenţa dintre capitalul existent şi capitalul social. +
Articolul 201Orice acţiune da dreptul la un vot în adunările societăţii.Actul constitutiv sau statutul pot limita numărul voturilor aparţinînd acţionarilor care poseda mai mult de o acţiune.Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sînt la client cu vărsămintele ajunse la scadenta.Se vor putea emite acţiuni privilegiate, ce dau dreptul la mai multe voturi, în baza unei dispoziţiuni din actul constitutiv sau statut, ori a unei deciziuni a adunării generale extraordinare.Pentru emiterea acestor acţiuni, vor trebui observate următoarele condiţiuni:1. acţiunile cu vot privilegiat nu pot depăşi sasea parte din capitalul social;2. ele vor fi nominative şi vor trebui acoperite integral la emisiune;3. o acţiune cu vot privilegiat nu va putea da dreptul la mai mult de 3 voturi;4. ele vor putea fi transmise numai cu consimtimantul consiliului de administraţie, ratificat de adunarea generală a tuturor acţionarilor şi de adunarea specială a posesorilor de acţiuni cu vot privilegiat. +
Articolul 202Acţiunile sînt indivizibile.Cînd o acţiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligată sa înscrie transmisiunea atîta timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic, pentru exercitarea drepturilor rezultând din titlu.De asemenea, cînd o acţiune la purtător aparţine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun.Atît timp cat o acţiune este proprietatea indiviză a mai multor persoane, acestea sînt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate. +
Articolul 203Societatea nu va putea dobândi propriile sale acţiuni, nici acorda împrumuturi sau avansuri asupra lor. +
Articolul 204Cînd fondul societăţii este, prin chiar regulată sa exploatare, expus la micşorare sau dispariţie, ori dacă averea societăţii se compune din drepturi cu durata limitată, în temeiul unor sarcini de reversiune sau răscumpărare statutul societăţii poate prevedea creiarea unui fond de rezerva special, care să servească la retragerea din circulaţiune a unui număr de acţiuni prin tragere la sorţi, la valoarea lor nominală, fixându-se epoca la care va începe amortizarea acţiunilor.Statutul va prevedea eliberarea de acţiuni de folosinţă, în locul acţiunilor retrase şi va determina partea din beneficiul anual ce se rezerva acestor titluri, care vor păstra dreptul de vot, numai în ce priveşte întocmirea bilanţului social.În caz de lichidare, acţiunile de folosinţă au dreptul de a participa la împărţirea patrimoniului social, după deducerea valorii nominale a acţiunilor ordinare, dacă statutul nu stabileşte un criteriu diferit de repartiţie în ce priveşte excedentul.Acţiunile odată retrase, vor fi anulate şi nu vor putea fi repuse în circulaţie. +
Articolul 205Cînd o societate a fost constituită în mod simultan, dacă fondatorii oferă spre vânzare acţiunile lor pe cale de publicitate, vor trebui sa întocmească un prospect cuprinzînd pe lîngă datele arătate în art. 135 şi contul de profit şi pierderi rezultând din ultimul bilanţ, dividendele acordate, obligaţiunile emise şi garanţiile date.Prospectul, semnat de fundatori şi administratori în forma autentică, va fi depus la Oficiul registrului comerţului dela sediul societăţii. Judecătorul Oficiului constatând îndeplinirea condiţiunilor de mai sus, va autoriza publicarea prospectului.Anunţurile, avînd acelaşi cuprins cu prospectul, vor fi publicate în cel puţin două ziare, din cele mai răspândite dela sediul societăţii.Dispoziţiunile art. 137 alin. 1 şi 2, se vor aplica în mod corespunzător şi cumparatorilor de acţiuni.Prospectele, care nu cuprind toate menţiunile prevăzute mai sus vor fi nule, iar vînzările se vor declara astfel la cererea cumpărătorului, afară numai dacă acesta nu şi-a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar. +
Articolul 206Acţiunile, reprezentând alte aporturi decât numerar, nu vor putea fi transmise, nici date în gaj, timp de doi ani dela constituirea legală a societăţii.Ele sînt nominative în tot acest interval.Aceasta dispoziţiune nu se va aplica în caz de fuziune a mai multor societăţi, dacă au trecut doi ani dela emiterea de acţiuni reprezentând alte aporturi decât numerar din partea uneia din ele. +
Articolul 207Situaţia acţiunilor trebuie să fie publicată odată cu bilanţul anual.Ea trebuie să arate dacă acţiunile au fost integral plătite, numărul acţiunilor pentru care s'a cerut fără rezultat efectuarea vărsămintelor, numărul acţiunilor amortizate, numărul celor care reprezintă aporturi în natura, în tot timpul cat ele nu sînt transmisibile, precum şi al celor privilegiate. +
Secţiunea IIDespre adunările generale +
Articolul 208Adunările generale sînt ordinare şi extraordinare.Cînd actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel, ele se vor tine la sediul societăţii şi în locul ce se va indica în convocare. +
Articolul 209Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin odată pe an, în cel mult şase luni dela încheierea exerciţiului social.În afară de dezbaterea altor chestiuni puse la ordinea zilei, adunarea generală este obligată:1. sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilanţul, după ascultarea raportului administratorilor şi censorilor şi sa fixeze dividendul;2. sa aleagă pe administratori şi censori;3. sa fixeze retribuţiunea cuvenită pentru exerciţiul în curs, administratorilor ci censorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv sau statut;4. să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor;5. sa hotărască desfiinţarea, gajarea sau locaţiunea uneia sau mai multora din întreprinderile principale. +
Articolul 210Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare, este necesară prezenta asociaţilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, iar deciziunile să fie luate cu majoritate absolută, cînd în actul constitutiv sau statute nu se prevede o majoritate mai mare.Dacă o adunare este în neputinţă de a lucra din cauza numărului insuficient, adunarea ce se va întruni după o a doua convocare, poate să delibereze asupra chestiunilor puse la ordinea zilei celei dintâi adunări, oricare ar fi partea de capital reprezentată de asociaţii prezenţi, cu majoritate. +
Articolul 211Adunarea extraordinară se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o deciziune pentru:1. prelungirea duratei societăţii;2. mărirea capitalului;3. emiterea de acţiuni privilegiate;4. schimbarea obiectului principal al societăţii;5. schimbarea felului societăţii;6. mutarea sediului în străinătate;7. fuziunea cu alte societăţi;8. reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de noi acţiuni;9. desfiinţarea acţiunilor acordate acţiunilor;10. disolvarea anticipata a societăţii;11. emisiunea de obligaţiuni;12. oricare alta modificare a actului constitutiv, ori a statului sau oricare deciziune pentru care este cerută aprobarea adunării extraordinare. +
Articolul 212Pentru ţinerea valabilă a adunării extraordinare, cînd actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel, va trebui:1. la prima convocare, prezenta acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social, iar deciziunile să fie luate cu votul unui număr de asociaţi, care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social;2. în convocările următoare, prezenta acţionarilor reprezentând jumătate din capitalul social, iar deciziunile să fie luate cu votul a unei treimi din capitalul social. +
Articolul 213Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispoziţiunile din statut.Termenul de întrunire în niciun caz nu poate fi mai mic de 13 zile dela publicarea convocării.Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial şi într'unul din ziarele răspândite din localitatea în care se afla sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate.Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu arătarea explicita a tuturor chestiunilor care vor face obiectul desbaterilor adunării.Cînd în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor. +
Articolul 214În înştiinţarea pentru prima adunare generală, se va putea fixa ziua şi ora pentru cea de a doua adunare, cînd cea dintâi nu s'ar putea tine.A doua adunare nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare.Dacă ziua pentru a doua adunare nu este arătată în înştiinţarea publicată pentru prima adunare, termenul prevăzut în art. 213 va putea fi redus la 8 zile. +
Articolul 215Acţionarul, care a depus la societate o acţiune, poate cere sa i se comunice prin scrisoare recomandată, data şi ordinea de zi a adunării sau deciziunile ce au fost luate cu acea ocaziune, dacă nu a fost prezent în adunare.Cheltuielile necesare vor fi depuse de acesta cu anticipatie. +
Articolul 216Administratorii sînt obligaţi sa convoace de îndată adunarea generală la cererea acţionarilor, reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, dacă, actul constitutiv sau statutul dispun astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţiuni ce intră în atribuţiunile adunării.Adunarea va avea loc în termen de o luna dela cerere.Dacă administratorii nu convoacă adunarea, tribunalul după ce va asculta pe aceştia, va putea ordonă convocarea, desemnând dintre acţionari, persoana care o va prezida. +
Articolul 217Actionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generală proporţional cu numărul acţiunilor ce poseda.În lipsa de dispoziţiune contrară în actul constitutiv sau statut, fiecare acţionar ca şi cel care poseda pînă la cinci acţiuni, are drept la un vot pentru fiecare acţiune; acţionarul care poseda dela cinci pînă la o suta acţiuni mai are dreptul la câte un vot pentru fiecare cinci acţiuni ce depăşesc primele cinci, iar cel ce poseda peste o suta are dreptul la încă un vot pentru fiecare 25 acţiuni ce depăşesc prima suta.Dacă o societate a emis acţiuni privilegiate conform art. 197, posesorii de acţiuni ordinare, vor exercita dreptul lor de vot în adunările generale, proporţional cu numărul acţiunilor ce poseda, fără aplicarea dispoziţiunilor din aliniatul precedent. +
Articolul 218În adunarea care va hotărî prelungirea duratei societăţii, sau desfiinţarea privilegiilor acordate acţiunilor, posesorii de acţiuni cu vot privilegiat, nu-şi vor putea exercita dreptul de privilegiu; în acest caz, se vor aplica dispoziţiunile aliniatului 2 al articolului precedent, atît pentru acţiunile ordinare, cat şi pentru cele privilegiate. +
Articolul 219Actionarii, reprezentând întreg capitalul social, vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa ţină o adunare generală şi sa ia orice deciziuni de competenţa adunării fără observarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei. +
Articolul 220În adunările generale, actionarii care poseda acţiuni la purtător, au drept de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin statut sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin cinci zile înainte de adunare. Censorii vor constata printr'un proces-verbal depunerea la timp a acţiunilor. Acţiunile vor rămîne pînă după adunarea generală. +
Articolul 221La acţiunile grevate de un drept de uzufruct sau de gaj, dreptul de vot aparţine uzufructuarului şi proprietarului, în caz de gaj, care vor trebui însă sa aducă, pentru deciziunile supuse adunărilor generale extraordinare, consimţămîntul nudului proprietar sau al creditorului gagist.Creditorul gagist sau uzufructuar, după cererea facuta în timp util de acţionar, este obligat să le depună la sediul societăţii, în vederea exercitării dreptului de vot. Cînd depunerea n'a fost facuta, acţionarul se va adresa preşedintelui tribunalului competent, care se va pronunţa printr'o încheiere data cu execuţiune provizorie. Încheierea va tine loc de depunerea acţiunilor. +
Articolul 222Actionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale.Actionarii care nu au capacitatea legală, precum şi persoanele juridice pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali, care la rândul lor, pot da procura specială altor acţionari.Procurile vor fi depuse în original în termenul în care actionarii sînt obligaţi să depună acţiunile, sau în termenul prevăzut de statute. Ele vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal.Actul constitutiv sau statutele pot deroga dela dispoziţiunile privitoare la reprezentarea numai prin acţionari.Administratorii şi funcţionarii societăţii nu pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulităţii deciziunii, dacă fără votul acestora, nu s'ar fi obţinut majoritatea cerută. +
Articolul 223Administratorii nu pot vota în baza acţiunilor ce poseda nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o chestiune în care persoana sau administraţia lor ar fi în discutiune.Ei pot vota bilanţul şi contul de profit şi pierderi, dacă, fiind posesorii a cel puţin jumătate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor. +
Articolul 224Asociatul, care într'o determinata operaţiune, are fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane; un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină dela deliberările privind acea operaţiune.Asociatul care contravine acestei dispoziţiuni, este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă fără votul sau, nu s'ar fi obţinut majoritatea cerută. +
Articolul 225Dreptul de vot nu va putea fi cesionat. Orice convenţiune relativă la exercitarea într'un anumit fel a dreptului de vot este nulă. +
Articolul 226În ziua şi la ora arătate în convocare; şedinţa se va deschide de către preşedintele consiliului de administraţie sau de acela care îi tine locul.Preşedintele va desemna, dintre principalii acţionari, un secretar şi doi scrutatori, care vor verifica lista de prezenta a acţionarilor, arătând capitalul pe care-l reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de censori pentru constatarea numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi statut pentru ţinerea adunării. În urma, se va trece la ordinea de zi. +
Articolul 227Deciziunile adunărilor se iau prin vot pe faţa.Oricare ar fi dispoziţiunile actului constitutiv şi statutului, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a censorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea deciziunilor referitoare la răspunderea administratorilor numai în cazul cînd este cerut de un număr de acţionari reprezentând cel puţin a cincea parte din capitalul prezent în adunare. +
Articolul 228Un proces-verbal semnat de preşedinte, scrutatori şi secretarul şedinţei va constata îndeplinirea, formalităţilor de convocare, data şi locul adunării, actionarii prezenţi, numărul acţiunilor, desbaterile în rezumat, deciziunile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiunile făcute de ei în şedinţa.Pe lîngă procesul-verbal, se vor alătură actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenta ale acţionarilor.Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.Deciziunile adunării vor fi depuse în termen de 15 zile la Oficiul registrului comerţului pentru a fi menţionate în extras în registru şi publicare în Monitorul Oficial.Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalităţi. +
Articolul 229Deciziunile luate de adunarea generală în limitele legii, actului constitutiv sau statutului, sînt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.Deciziunile adunării generale centrare actului constitutiv, statutului sau legii, pot fi atacate în justiţie în termen de cincisprezece zile dela data publicării în Monitorul Oficial de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra, cerând să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.Acţiunea în anulare se va introduce la tribunalul locului unde societatea îşi are sediul, acţionarul fiind obligat să depună la grefa cel puţin o acţiune.Dacă au fost făcute mai multe acţiuni în anulare, ele pot fi conexate.Cererea se va judeca în camera de consiliu.În contra hotărîrii tribunalului, se poate face apel în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Hotărîrea rămasă definitivă, prin care se anulează deciziunea adunării generale, va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial. Ea va fi opozabilă tuturor acţionarilor. +
Articolul 230Odată cu intentarea acţiunii de anulare, reclamantul poate cere preşedintelui tribunalului suspendarea executării deciziunii atacate, ori de câte ori ea este invederat contrară legii, actului constitutiv sau Statutului. Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant, la darea unei cauţiuni.În contra ordonanţei de suspendare, se poate face apel la completul tribunalului în termen de cinci zile dela pronunţare. +
Articolul 231Oricare dintre administratorii şi censorii societăţii poate ataca în justiţie deciziunile adunării generale pentru motivele şi în condiţiunile arătate în articolele precedente.Dacă deciziunea este atacată de toţi administratorii, societatea va fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele tribunalului, dintre actionarii ei, care va îndeplini oficiul cu care a fost însărcinată, pînă ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege altă persoană. +
Articolul 232Actionarii care nu sînt de acord cu deciziunile luate de adunare, privitoare la schimbarea obiectului principal, la mutarea sediului principal în străinătate sau la felul societăţii, au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine plata acţiunilor ce poseda, la alegerea lor, fie în proporţie cu activul social ce ar rezultă după ultimul bilanţ probat, fie după cota medie din ultimul trimestru a bursei sediului societăţii.Actionarii care au fost prezenţi la adunare vor putea face declaraţiune de retragere la sediul social, în termen de trei zile dela, data deciziunii luate, iar acei ce au lipsit în termen de cincisprezece zile, dela data publicării deciziunii, sub sancţiunea decăderii.Odată cu declaraţiunea de retragere, ei vor depune şi acţiunile ce poseda. +
Articolul 233Dacă sînt mai multe categorii de acţiuni cu drepturi diferite, adunarea generală nu va putea delibera asupra unei chestiuni ce ar putea prejudicia drepturile uneia din categorii, fără ca mai înainte să fie convocaţi în adunare specială purtatorii de acţiuni din categoria interesată, pentru ca aceştia să-şi dea adeziunea.Adunările speciale vor fi convocate de administratori şi prezidate de posesorul celui mai mare număr de acţiuni din acea categorie, prezent la adunare.Acestor adunări, li se aplică dispoziţiunile privitoare la adunările extraordinare. +
Secţiunea IIIDespre administraţiunea societăţii +
Articolul 234Societatea pe acţiuni administrată de unul sau mai mulţi administratori temporari şi revocabili.Cînd sînt mai mulţi administratori, ei constitue un consiliu de administraţie.Unicul administrator, preşedintele consiliului de administraţie şi cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi români.Numirea şi înlocuirea administratorilor aparţin exclusiv adunării generale.Primii administratori pot fi numiţi prin actul constitutiv, însă termenul mandatului lor nu poate trece peste patru ani.Dacă nu s'a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv sau statut, el se înţelege dat pentru doi ani.Administratorii sînt reeligibili, cînd actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel. +
Articolul 235Nu pot face parte din consiliul de administraţie şi nu pot fi nici directori, nici reprezentanţi ai societăţii, iar dacă au fost aleşi, decad de drept din oficiul lor, faliţii, incapabilii, cei condamnaţi pentru concurenta neleala ori pentru faptele prevăzute de art. 250, pentru gestiune frauduloasă, pentru vreuna din infracţiunile prevăzute în titlul IV, cartea IV a acestui cod, pentru abuz de încredere, fals, înşelăciune, mărturie mincinoasă, mituire, sau pentru alte infracţiuni, pentru care sînt pedepsiţi cu pedeapsa degradării civice sau interdictiunii corecţionale: +
Articolul 236Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru administraţia sa; care să reprezinte a suta parte din capitalul social, dacă acesta este mai mic de lei 10.000.000.Cînd capitalul social este mai mare de 10.000.000 lei, se va adauga la garanţia arătată prin aliniatul precedent, o sumă care să reprezinte a trei-suta parte din restul capitalului social.Actul constitutiv sau statutul vor putea prevedea însă, ca aceasta garanţie sa nu depăşească suma de lei 500.000.Garanţia se va depune înainte de intrarea în funcţiune a administratorilor; ea poate fi depusa şi de un al treilea.Garanţia va fi depusa în acţiuni ale societăţii, socotite la valoarea nominală, sau în titluri de Stat ori garantate de Stat, socotite la cursul zilei.Dacă garanţia nu va fi depusa înainte de data la care trebuia sa într'o în funcţiune, administratorul este considerat demisionat.Garanţia rămîne în casa societăţii şi nu va putea fi restituită administratorului, decât, după ce adunarea generală a aprobat bilanţul ultimului exerciţiu, în care administratorii funcţionat şi i-a dat descărcare. +
Articolul 237Semnăturile administratorilor vor fi depuse la Oficiul registrului comerţului, conform art. 16, numai odată cu prezentarea certificatului eliberat de censori, din care rezultă depunerea garanţiei. +
Articolul 238Pentru valabilitatea deciziunilor consiliului de administraţie, este necesară prezenta personală a cel puţin jumătate din numărul administratorilor, dacă actul constitutiv nu precede un număr mai mare.Deciziunile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. +
Articolul 239Consiliul de administraţie poate numi, dintre membrii săi, unul sau mai mulţi administratori delegaţi, determinând fiecăruia limitele puterilor şi retribuţiunea acordată.Consiliul de administraţie poate, de asemenea delega parte din puterile sale unui comitet de direcţie, compus din membri, aleşi dintre administratori, fixându-le în acelaşi timp şi retribuţiunea.Dacă statutele încuviinţează, directorul general poate face parte din comitetul de direcţie.Deciziunea consiliului, în ce priveşte suma necesară retributiunii administratorilor-delegaţi sau a comitetului de direcţie, va trebui să fie ratificată de adunarea generală, dacă depăşeşte prevederile statutului sau dacă statutul nu prevede nimic în aceasta privinta.Deciziunile comitetului de direcţie se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.Comitetul de direcţie este obligat sa comunice la fiecare şedinţa a consiliului, registrul sau de deliberări.În comitetul de direcţie; votul nu poate fi dat prin delegaţiune.Majoritatea membrilor comitetului de direcţie vor fi români. +
Articolul 240Numirea funcţionarilor societăţii se face de consiliul de administraţie, afară de dispoziţiuni contrare în actul constitutiv sau statut.Consiliul de administraţie poate oricînd revoca persoanele numite în comitetele de direcţie şi pe administratorii-delegaţi. +
Articolul 241Nimeni nu poate funcţiona în mai mult de 8 consilii de administraţie.Prohibiţiunea din aliniatul precedent nu priveşte cazurile cînd cel ales în consiliul de administraţie este proprietar a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea arătată.Acela care nu va respecta dispoziţia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator obţinută prin depăşirea numărului legal în ordinea cronologică a numirilor şi va fi condamnat în folosul Statului la plata tantiemelor şi a celorlalte beneficii ce i se cuvin cat şi la restituirea sumelor încasate.Acţiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitată de către orice acţionar sau de Ministerul Public.Administratorii-delegaţi, membrii comitetului de direcţie şi directorii unei societăţi pe acţiuni nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de administraţie, administratori, membri în comitetul de direcţie, censori sau asociaţi, cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau, avînd acelaşi obiect, nici exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii de daune. +
Articolul 242În primii doi ani dela constituirea societăţii; administratorii nu vor putea, fără aprobarea adunării generale, încheia contracte, în baza cărora societatea urmează sa dobândească imobile; instalatiuni şi în general bunuri destinate a servi în mod durabil exploatării obiectului social, pe un preţ ce depăşeşte în total sau în parte o zecime din capitalul social.Adunarea generală mai înainte de a lua vreo hotărîre, va numi unul ori mai mulţi experţi pentru evaluarea bunurilor.Deciziunea adunării va trebui să fie luată cu majoritatea cerută pentru adunările extraordinare.Aceste dispoziţiuni nu se vor aplica, atunci cînd dobândirea de bunuri imobiliare constitue însuşi obiectul societăţii. +
Articolul 243Administratorii sînt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiunilor potrivit prevederilor art. 176 şi 177 din prezentul cod.Comitetul de direcţie, în lipsa lui, administratorii delegaţi, iar cînd nu sînt administratori delegaţi, toţi administratorii, răspund faţă de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul ajutator, cînd dăuna nu s'ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusa de îndatoririle funcţiunii lor.Comitetul de direcţie sau administratorii-delegaţi vor trebui sa înştiinţeze consiliul de toate abaterile constatate în efectuarea obligaţiei lor de supraveghere.Administratorii societăţii sînt solidar răspunzători cu predecesorii imediaţi ai lor, dacă avînd cunoştinţa de neregularităţile săvîrşite de aceştia, nu le denunta censorilor.În societăţile care au mai mulţi administratori, răspunderea pentru actele săvîrşite sau pentru omisiuni nu, se întinde şi la administratorii, care au făcut să se constate în registrul deciziunilor consiliului, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta în scris pe censori.Pentru deciziunile luate în şedinţele la care administratorul nu a asistat, el rămîne răspunzător, dacă în termen de o luna de cînd a luat cunoştinţa de acestea, nu a făcut împotrivirea în formele arătate mai sus. +
Articolul 244Administratorul care are într'o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrarii intereselor societăţii, trebuie să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe censori şi sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operaţiune.Aceeaşi obligaţiune o are administratorul, în cazul în care într'o anumită operaţiune, sînt interesate sotia, rudele sau afinii săi pînă la gradul al patrulea.Administratorul care nu va respecta dispoziţiunea de mai sus este răspunzător de dăuna ce ar rezultă pentru societate. +
Articolul 245Consiliul de administraţie se întruneşte ori de câte ori trebuinta o va cere.El trebuie să se întrunească cel puţin odată pe luna la sediul societăţii, iar comitetul de direcţie, cel puţin odată pe săptămîna.Convocările pentru întrunirile consiliului de administraţie vor cuprinde locul unde se va tine şedinţa şi ordinea de zi, neputându-se lua nicio deciziune asupra chestiunilor neprevăzute, decât în caz de urgenta şi cu condiţiunea ratificării în şedinţa următoare de către membrii absenţi.La întrunirile consiliului de administraţie, administratorii delegaţi şi directorii vor prezenta rapoarte sosite despre operaţiunile ce au executat, iar comitetul de direcţie va reprezenta registrul deliberărilor sale.La şedinţele consiliului de administraţie, vor fi convocaţi şi censorii.De fiecare şedinţa, se va întocmi un proces-verbal care va cuprinde ordinea deliberărilor, deciziunile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. +
Articolul 246Executarea operaţiunilor societăţii poate fi încredinţată unuia sau mai multor directori funcţionari ai societăţii.Directorii nu vor putea fi membri în consiliul de administraţie al societăţii.Ei sînt răspunzători faţă de societate şi de cei de al treilea ca şi administratorii, pentru îndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispoziţiunilor art. 177 şi 243, chiar dacă ar exista o convenţiune contrară. +
Articolul 247Salariile fixe şi orice alte alocatiuni nu vor putea fi acordate administratorilor şi censorilor, decât în baza unei deciziuni a adunării generale. +
Articolul 248Oricare acţionar are dreptul sa denunţe censorilor faptele ce crede ca trebuiesc censurate, iar aceştia simt obligaţi să le verifice, şi, dacă le găsesc întemeiate, să le aibă în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.Dacă denunţarea este facuta de acţionari ce reprezintă cel puţin a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, dacă statutul prevede astfel, censorii sînt obligaţi să prezinte asupra faptelor denuntate observaţiunile şi propunerile lor.Dacă censorii socotesc fundata şi urgenta reclamatiunea asociaţilor reprezentând o zecime din capitalul social, sînt obligaţi sa convoace imediat adunarea generală. În caz contrariu, ei trebuie să refere la prima adunare. Adunarea trebuie să ia o deciziune asupra celor reclamate.A zecea parte din capital se dovedeşte prin depunerea acţiunilor la Banca Naţionala, Casa de Depuneri, Administraţiile financiare sau în mainele censorilor.Titlurile vor rămîne depuse pînă după întrunirea adunării generale şi vor servi şi la legitimarea participării acţionarilor la aceasta adunare. +
Articolul 249Acţiunea în răspundere contra fundatorilor, administratorilor şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută de art. 210.Deciziunea va putea fi luată chiar dacă chestiunea răspunderii acestora nu figurează în ordinea de zi.Adunarea cu aceeaşi majoritate, desemnează persoana însărcinată sa exercite acţiunea în justiţie.Dacă adunarea decide sa pornească acţiune în răspundere contra administratorilor, mandatul acestora încetează de drept şi adunarea va proceda la înlocuirea lor.Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sînt suspendaţi de drept din funcţiune, pînă la pronunţarea justiţiei. +
Articolul 250Cînd sînt banueli fundate ca administratorii sau censorii au săvârşit grave nereguli în îndeplinirea îndatoririlor lor, actionarii reprezentând a 8-a parte din capitalul social sau o cota mai mica dacă statutul prevede astfel, pot denunta tribunalului faptele, justificând proprietatea acestei părţi în modul arătat prin art. 248.Ei sînt obligaţi să facă dovada ca sînt proprietarii acţiunilor de cel puţin şase luni.Tribunalul, dacă socoteşte necesar a se lua măsuri înainte de întrunirea adunării generale, ascultând în camera de consiliu pe administratori şi censori, poate dispune printr'o încheiere cercetarea registrelor societăţii prin unul sau mai mulţi experţi, pe cheltuiala acţionarilor reclamanţi, fixând termenul înlăuntrul căruia să se depună raportul de expertiza şi garanţia pentru cheltuieli.Cercetarea registrelor are loc numai după depunerea garanţiei.Tribunalul, după examinarea raportului în camera de consiliu, dacă admite cererea, va ordonă măsurile provizorii urgente ce le va crede necesare şi va dispune convocarea imediata a adunării generale, desemnând dintre acţionari, persoana care o va prezida.Hotărîrea tribunalului este executorie provizoriu.Dacă tribunalul constata ca banuiala nu a fost intemeiata, va putea ordonă ca hotărîrea sa să fie publicată în întregime în Monitorul Oficial şi într'un ziar răspândit, pe cheltuiala acţionarilor reclamanţi. +
Articolul 251În caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalţi administratori intruniti cu censorii şi deliberând în prezenta, a două treimi şi cu majoritatea absolută, procedează, dacă actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel, ia numirea provizorie pînă la convocarea adunării generale.Cînd este un singur administrator şi acesta voeşte să se retragă, adunarea generală va trebui să fie convocată. În caz de moarte sau de împiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de către censori, însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului. +
Articolul 252Dacă administratorii constata pierderea unei jumătăţi din capitalul social, sînt obligaţi sa convoace adunarea generală pentru a hotărî reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă, sau disolvarea societăţii.În cazul cînd nici în a doua convocare, nu s'a întrunit quorumul cerut de art. 212, administratorii vor cere tribunalului comercial numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Tribunalul pe baza expertizei, constatând pierderea prevăzută în aliniatul precedent, va da o încheiere, autorizând administratorii sa convoace adunarea generală, care va avea sa hotărască limitarea capitalului la suma rămasă, cu orice număr de acţionari prezenţi. +
Secţiunea IVDespre censori +
Articolul 253Societatea pe acţiuni va avea trei pînă la cinci censori şi tot atâţia supleanţi.Ei sînt aleşi la început de adunarea constitutivă. Durata mandatului lor este de trei ani şi pot fi realeşi.Censorii trebuie să-şi exercite personal mandatul lor.Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil înscris în corpul contabililor autorizaţi şi experţilor contabili din România.Majoritatea censorilor şi a supleanţilor vor fi români.Censorii sînt obligaţi să depună în termenul arătat în art. 236, a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. +
Articolul 254Censorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia censorilor-contabili.Nu pot fi censori, iar dacă au fost aleşi, decad din oficiul lor:1. rudele sau afinii pînă la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;2. persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţiuni decât aceia de censori, un salariu sau o remuneraţie dela administratori sau dela societate;3. persoanele cărora le este interzisă funcţiunea de administrator conform art. 235.Censorii sînt retribuiţi cu o indemnizatiune fixa determinata de statut sau de adunarea generală care ia numit. +
Articolul 255În caz de moarte, împiedicare fizica sau legală, încetare sau renunţare la mandat, a unuia sau mai multor censori, supleantul cel mai în vîrsta îl înlocuieşte.Dacă în acest mod, numărul censorilor nu se poate completa; censorii rămaşi numesc alte persoane în locurile vacante pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări generale.În cazul în care nu mai rămîne în funcţiune niciun censor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generală, care va proceda la numirea altor censori. +
Articolul 256Censorii sînt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sînt întocmite în conformitate cu registrele, dacă acestea din urma sînt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s'a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului.Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilanţului repartiţiei beneficiilor, censorii vor da adunării generale un raport amănunţit.Adunarea generală nu va putea aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, dacă acestea nu sînt însoţite de raportul arătat mai sus. +
Articolul 257Censorii sînt obligaţi de asemenea:1. să facă, în fiecare luna şi pe neaşteptate, inspecţii casei şi sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sînt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;2. sa convoace adunarea ordinară şi extraordinară, cînd n'au fost convocate de administratori;3. sa ia parte la adunările ordinare şi extraordinare, putând face să se insereze în ordinea de zi propunerile ce le vor crede necesare;4. să constate regulată depunerea cauţiunii din partea administratorilor;5. sa vegheze ca dispoziţiunile legii, actului constitutiv sau statutului, să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori.Censorii vor aduce la cunoştinţa administratorilor neregularităţile în; administraţie şi violarile prescripţiunilor legale şi statutare pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale. +
Articolul 258Censorii au dreptul să obţină în fiecare luna dela administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.Censorii iau parte la adunările administratorilor fără drept de vot.Este interzis censorilor sa comunice acţionarilor în particular sau persoanelor străine, datele referitoare la operaţiunile sociale, constatate cu ocaziunea executării mandatului lor. +
Articolul 259Pentru îndeplinirea obligaţiunii prevăzută de art. 256, alin. 2, censorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.Pentru celelalte obligaţiuni impuse de lege, censorii vor putea lucra separat.Censorii vor trece într'un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul oficiului lor. +
Articolul 260Întinderea şi efectele răspunderii censorilor sînt determinate de regulile mandatului.Revocarea lor se va putea face însă numai de adunarea generală cu votul cerut la adunările extraordinare.Dispoziţiunile art. 177, 241 şi 249 se aplică şi censorilor. +
Secţiunea VDespre emiterea de obligaţiuni +
Articolul 261Societatea pe acţiuni nu va putea emite obligaţiuni la purtător sau nominative pentru o sumă, care ar trece peste capitalul vărsat şi existent, conform celui din urma bilanţ aprobat.Va putea, cu toate acestea, sa emita obligaţiuni chiar pentru o sumă mai mare, cînd excedentul va fi garantat prin titluri emise de stat, de tinuturi, sau de comune şi care vor fi fost depuse la Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, unde vor sta pînă la stingerea obligaţiunilor emise.De asemenea, va putea sa emita obligaţiuni chiar pentru o sumă mai mare decât capitalul vărsat, garantand emiterea prin constituire de ipoteci, asupra imobilelor societăţii numai cu condiţiunea ca valoarea lor sa nu treacă de două treimi din valoarea acestora. +
Articolul 262Cînd emisiunea de obligaţiuni este garantată prin ipoteca, adunarea generală va decide numai după evaluarea bunurilor date în garanţie, prin experţi numiţi de tribunal.Deciziunea adunării, la care se va alătură raportul experţilor, va fi depusa la grefa tribunalului pentru îndeplinirea celor prevăzute în art. 307. +
Articolul 263Nicio societate nu va putea emite obligaţiuni mai înainte ca întreg capitalul social sa fi fost vărsat.Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu va putea fi mai mica de 500 lei.Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o egala valoare şi acorda posesorilor lor drepturi egale.Societatea nu va emite obligaţiuni care să fie plătite prin tragere la sorţi cu o sumă superioară valorii lor nominale, dacă preţul de rambursare nu este acelaşi pentru toate obligaţiunile din aceeaşi emisiune. +
Articolul 264Pentru a proceda la emisiunea de obligaţiuni prin subscripţie publică, administratorii vor publică un prospect vizat de judecătorul Oficiului, care va cuprinde:1. numele, obiectul, sediul şi durata societăţii;2. capitalul social şi rezervele;3. data actului constitutiv, a modificărilor ce i s'au adus şi data publicării lor;4. situaţia patrimoniului social după ultimul bilanţ aprobat;5. categoriile de acţiuni emise de societate;6. suma totală a obligaţiunilor ce urmează să fie emise şi a celor care au mai fost emise, modul de rambursare, valoarea nominală a obligaţiunilor, dobînda lor, arătarea dacă sînt nominative sau la purtător, precum şi garanţia ipotecară ce eventual se acordă emisiunii;7. sarcinile ce grevează imobilele societăţii;8. data la care a fost publicată deciziunea adunării care a aprobat emisiunea. +
Articolul 265Subscripţia obligaţiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.Titlurile obligaţiunilor trebuie să cuprindă enuntarile arătate în prospect, numărul de ordine şi tabloul plăţilor în capital şi dobânzi.Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispoziţiunile art. 196. +
Articolul 266Cînd se emit obligaţiuni cu garanţii ipotecare, adunarea care a aprobat emisiunea va desemna persoana care se va prezenta în numele societăţii, înaintea instanţei competente, pentru autentificarea actului şi înscrierea garanţiei ipotecare.Inscripţia se va lua în numele masei purtatorilor de obligaţiuni şi va preceda emiterea titlurilor.Dispoziţiunile relative la alegerea de domiciliu pentru luarea inscripţiunilor ipotecare nu sînt aplicabile. +
Articolul 267Purtatorii de obligaţiuni din aceeaşi emisiune se pot întruni în adunare generală pentru a delibera asupra intereselor lor.Adunarea va fi convocată pe cheltuiala societăţii care a emis obligaţiunile, din iniţiativa administratorilor, censorilor, a reprezentanţilor purtatorilor de obligaţiuni, dacă aceştia au fost numiţi, sau după cererea unui număr de purtători care să reprezinte a zecea parte din titlurile emise şi neamortizate.Dispoziţiunile prescrise pentru adunarea ordinară a acţionarilor se vor aplica şi adunării purtatorilor de obligaţiuni în ce priveşte formele, condiţiunile, termenele convocării, depunerea titlurilor şi votarea.Societatea emitenta nu poate participa la deliberările adunării purtatorilor de obligaţiuni, în baza, obligaţiunilor ce poseda.Purtatorii de obligaţiuni vor putea fi reprezentaţi prin mandatari, alţii decât administratorii, censorii sau funcţionarii societăţi. +
Articolul 268Adunarea purtatorilor de obligaţiuni regulat constituită, poate:1. sa numească un reprezentant al purtatorilor de obligaţiuni şi unul sau mai mulţi supleanţi, nu dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixându-le retributia;2. sa îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau sa autorize un reprezentant cu îndeplinirea lor;3. sa constitue un fond care va putea fi luat din dobânzile cuvenite purtatorilor de obligaţiuni, pentru a face faţa cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind în acelaşi timp regulile pentru gestiunea acestui fond;4. să se opună la orice modificare a statutului societăţii sau a condiţiunilor împrumutului prin care s'ar putea aduce o atingere drepturilor purtatorilor de obligaţiuni;5. să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.Deciziunile adunării purtatorilor de obligaţiuni vor fi depuse în termen de 15 zile la tribunal, pentru a se îndeplini formalităţile prevăzute prin art. 307. +
Articolul 269Pentru validitatea deliberărilor prevăzute în articolul precedent, punctele 1, 2 şi 3; deciziunea trebuie să fie luată cu o majoritate reprezentând cel puţin o treime din titlurile emise, neamortizate şi nedetinute de societate.Pentru celelalte deliberări indicate la punctele 4 şi 5, este necesară prezenta în adunare a purtatorilor reprezentând cel puţin două treimi din titlurile neamortizate, în care nu se vor socoti cele deţinute de societate, şi votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare. +
Articolul 270Deciziunile luate de adunare în conformitate cu contractul de societate, statutul şi legea, sînt obligatorii chiar pentru purtatorii, care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.Deciziunile contrarii contractului, statutului sau legii, pot fi atacate în justiţie de către purtatorii, care nu au luat parte la adunare sau au votat contra, cerând să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, în termenul şi cu efectele arătate prin art. 229, 230 şi 231.Opoziţia se va face la tribunalul locului unde societatea îşi are sediul şi se va judeca în contradictoriu cu, reprezentantul purtatorilor de obligaţiuni sau, în lipsa acestuia, în contradictoriu cu administratorii societăţii. +
Articolul 271Reprezentantul purtatorilor de obligaţiuni nu poate lua parte la administraţia societăţii. El va putea însă asista la adunările generale şi cere copie de pe actele la care au drept şi actionarii.El reprezintă pe purtatorii de obligaţiuni în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti. +
Articolul 272Acţiunile individuale ale purtatorilor de obligaţiuni împotriva societăţii nu sînt admise, cînd asupra aceluiaşi obiect este în curs sau intervine ulterior, o acţiune a reprezentantului sau dacă acţiunea individuală este în contrazicere cu o deciziune a adunării purtatorilor de obligaţiuni, luată în limitele art. 268. +
Articolul 273Toate operaţiunile referitoare la tragerea la sorţi a obligaţiunilor, trebuie să se facă în prezenta reprezentantului purtatorilor de obligaţiuni, iar în lipsa, a persoanei desemnate de tribunal. +
Articolul 274Purtatorii de obligaţiuni provenind din mai multe emisiuni, vor putea fi convocaţi, conform art. 267, pentru a delibera asupra intereselor lor comune.Deciziunile lor vor fi valabile numai dacă vor fi adoptate de adunarea generală a purtatorilor de obligaţiuni din aceeaşi emisiune, votand separat. +
Secţiunea VIDespre registrele sociale şi despre bilanţ +
Articolul 275În afară de registrele arătate la art. 40, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:1. un registru al acţionarilor, în care se va arata numele şi prenumele sau firma şi domiciliul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute asupra acţiunilor;2. un registru al întrunirilor şi de liberarilor adunărilor generale;3. un registru al întrunirilor şi deliberărilor consiliului de administraţie;4. un registru al întrunirilor şi deliberărilor comitetului de direcţie;5. un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de censori în exercitarea mandatului lor;6. un registru al obligaţiunilor, care va arata totalul obligaţiunilor emise, şi al celor amortizate, precum şi numele, prenumele sau firma şi domiciliul titularilor, cînd ele sînt nominative.Registrele arătate la punctele 1, 2, 4 şi 6 vor fi ţinute sub îngrijirea consiliului de administraţie, cel arătat la punctul 4 sub îngrijirea comitetului de direcţie, cel arătat la punctul 5 sub îngrijirea censorilor.Dispoziţiunile art. 44, 45 şi 49 se vor aplica şi acestor registre. +
Articolul 276Administratorii sînt obligaţi sa pună la dispoziţiunea acţionarilor registrele prevăzute sub punctele 1 şi 2, ale articolului precedent şi sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extracte de pe ele,De asemenea sînt obligaţi sa pună la dispoziţiunea purtatorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţiuni, registrul prevăzut la punctul 6 din articolul precedent. +
Articolul 277Administratorii trebuie să prezinte censorilor cel puţin cu o luna înainte de ziua hotarita pentru întrunirea adunării generale, bilanţul exerciţiului precedent, cu contul de profit şi pierderi, însoţit de raportul lor şi de documentele justificative. +
Articolul 278Bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor trebui sa arate în mod lămurit şi sincer situaţia patrimonială a societăţii, beneficiile realizate sau pierderile încercate.Pentru alcătuirea bilanţului, se vor observa dispoziţiunile ce urmează, precum şi normele fundamentale ale unei ordonanţe contabilitati şi intocmiri de bilanţ:1. capitalul social, fondurile de rezerva şi cele de amortizare precum şi fondurile speciale se vor înscrie ca posturi deosebite la pasiv;2. debitele şi creditele societăţii se vor înscrie deosebit în bilanţ, după diferitele lor categorii, reduse la valoarea ce o au în momentul închiderii exerciţiului social, neadmitandu-se compensări între partidele aceleeasi persoane. Se vor trece de asemenea creanţele dubioase şi amortizarile corespunzătoare;3. titlurile de credit, proprietatea societăţii, se vor înscrie pe preţul de dobîndire sau cel curent în momentul închiderii exerciţiului social, dacă preţul-curent este inferior celui dintaiu;4. mărfurile, materiile prime, produsele în curs de fabricatiune şi bunurile destinate vânzării vor fi evaluate pe preţul lor din ziua închiderii exerciţiului social iar dacă acesta este mai mare decât acel de cumpărare sau decât preţul de cost, după acest din urma preţ;5. bunurile folosite în mod permanent la exploatare ca: imobile, maşini, concesiuni, brevete, procedeuri de fabricatiune, mărci de fabrica sau de comerţ şi altele de aceeaşi natura, nu pot fi trecute pentru o valoare mai mare decât preţul de dobîndire sau de instalare, cu obligaţiunea facerii unei amortizari corespunzătoare deprecierii lor, sau a prevederii unui fond de reînnoire, ţinându-se seama de durata presupusa a întrebuinţării lor utile;6. cheltuielile pentru constituirea, organizarea şi administrarea societăţii vor fi trecute în contul de profit şi pierderi, la cheltuieli. Cu toate acestea, cheltuielile prevăzute prin actul constitutiv, statut ori deciziunile adunărilor generale pentru organizarea, pentru extinderea ulterioară a întreprinderii sau pentru schimbarea exploatării, vor fi repartizate pe o perioadă de cel mult cinci ani dela efectuarea lor, cu obligaţiunea de a se trece la cheltuieli în fiecare an, partea aferentă;7. participatiunile, pe care societatea le are în alte întreprinderi se vor arata, trecandu-se în contul de profit şi pierderi, beneficiile realizate sau pierderile suferite;8. obligaţiunile emise de societate vor fi înscrise la pasiv pentru suma totală necesară achitării lor. Dacă rambursarea se, face pe un preţ mai urcat decât cel de emisiune, diferenţa va trebui să fie prevăzută la activ. În posturile de cheltuieli, va trebui să se treacă suma anuală pentru amortizare, care să acopere amortizarile din acea epoca, astfel ca pînă la sfîrşitul duratei stabilite pentru amortizare, posturile din bilanţ sa dispara;9. se va forma un post deosebit pentru toate alocatiunile prevăzute de art. 247;10. De asemenea se va forma în bilanţ la pasiv, un post deosebit pentru fondul de pensie al personalului, căruia îi va corespunde la activ, un post cuprinzînd valorile în care s'a plasat acel fond. +
Articolul 279Din beneficiile nete ale societăţii, se va prelua în fiecare an cel puţin 5 la suta, pentru formarea unui fond de rezerva, pînă ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.Dacă fondul de rezerva după constituirea sa, se va fi micşorat din orice cauza, va trebui să fie completat în acelaşi mod.Este de asemenea atribuit acestui fond de rezerva, chiar dacă a atins suma prevăzută mai sus, excedentul obţinut prin emiterea acţiunilor pe un curs mai mare decât valoarea lor nominală, fie la constituire; fie în timpul funcţionarii societăţii, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.Pe lîngă rezerva legală obligatorie, se vor putea înfiinţa şi altele, dacă aceasta e necesar pentru a se asigura într'un mod durabil prosperitatea societăţii sau repartizarea unui dividend cat mai uniform în diferitele exercitii anuale.În caz de emitere de obligaţiuni, cînd capitalul va fi redus din cauza pierderilor stabilite de adunare, rezerva legală va continua să fie facuta, ţinându-se seama de capitalul social, existent în momentul emiterii lor. +
Articolul 280Prin o stipulaţie expresă, în actul constitutiv sau statut se pot prevedea dobânzi în favoarea acţiunilor prin o preluare din capital, în acele societăţi industriale, în care este necesar un spaţiu de timp pentru pregătirea întreprinderii, pînă la începerea unei exploatări normale, care nu va putea depăşi trei ani. Procentele nu vor putea fi mai mari de cinci la suta.În acest caz cifra procentelor ce vor trebui plătite va fi calculată în cheltuielile de prima instalatie şi trecută împreună cu acestea în sarcina bilanţurilor care se vor solda cu beneficii. +
Articolul 281Participările la beneficii ce s'ar cuveni fundatorilor şi administratorilor vor fi preluate din beneficiile nete, după deducerea cotelor de amortizare şi a rezervelor legale şi statutare, potrivit bilanţului aprobat de adunarea generală.Cuantumul participaţiunilor fundatorilor nu va putea depăşi prevederile art. 158, iar participatiunile administratorilor nu vor putea întrece 10% din beneficiile nete.Aceste din urma participatiuni nu se pot acorda decât dacă sînt prevăzute în actul constitutiv sau statut sau, în lipsa, într'o deciziune a adunării generale extraordinare, luată cu majoritatea prevăzută la art. 212.Deciziunea trebuie reînnoită în caz de reducere sau sporire a capitalului.Ceea ce s'a încasat cu nerespectarea dispoziţiunilor de mai sus trebuie restituit.De restul beneficiilor, va, dispune adunarea generală. +
Articolul 282Bilanţul va rămîne depus în copie, împreună cu raportul administratorilor şi censorilor la sediul social şi la acel al sucursalelor în cele cincisprezece zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi cercetate de acţionari.Actionarii vor putea cere pe cheltuiala lor, copii de pe bilanţ, de pe raportul consiliului de administraţie şi al censorilor către adunarea generală. +
Articolul 283Administratorii sînt obligaţi în cincisprezece zile dela data adunării generale, să depună o copie de pe bilanţ, însoţită de contul de profit şi pierderi, la Oficiul registrului comerţului, alăturând raportul lor, acel al censorilor şi procesul-verbal al adunării generale pentru a fi menţionate în registru.Bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial. +
Articolul 284Aprobarea bilanţului de adunare nu împiedica exerciţiul acţiunii în responsabilitate în contra administratorilor, directorilor censorilor. +
Capitolul 5Societăţile în comandită pe acţiuni +
Articolul 285Societatea în comandită pe acţiuni este reglementată de dispoziţiunile referitoare la societăţile pe acţiuni, cu excepţia dispoziţiunilor de mai jos. +
Articolul 286Administraţia societăţii este încredinţată, unuia sau mai multor asociaţi comanditati.Asociaţilor comanditati, li se vor aplica dispoziţiunile art. 184-187.Pentru asociaţii comanditari, se vor observa dispoziţiunile prevăzute în art. 193-199. +
Articolul 287În societatea în comandită pe acţiuni, administratorii vor putea fi revocaţi de adunarea generală a acţionarilor prin o deciziune luată cu majoritatea cerută pentru adunările extraordinare.Adunarea generală, cu aceeaşi majoritate, alege altă persoană în locul administratorului revocat, mort, sau care a încetat din oficiul sau conform art. 235.Numirea va trebui aprobată şi de ceilalţi administratori, dacă sînt mai mulţi.Noul administrator devine asociat comanditat.Administratorul revocat rămîne răspunzător nelimitat faţă de cei de al treilea, pentru obligaţiunile ce a contractat în timpul administraţiei sale, putând însă exercita dreptul de regres în contra societăţii. +
Articolul 288Asociaţii comanditati, care sînt administratori nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea censorilor, chiar dacă poseda acţiuni ale societăţii. +
Capitolul 6Societăţile cu răspundere limitată +
Articolul 289Deciziunile asociaţilor se iau în adunarea generală.Statutul va putea sa substituie votului dat în adunarea asociaţilor, votarea prin corespondenta. +
Articolul 290Adunarea decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a cotelor.Pentru deciziunile avînd de obiect modificările actului constitutiv sau ale statutului este necesar votul tuturor asociaţilor, afară de dispoziţiuni contrare. +
Articolul 291Cînd actul constitutiv şi statutul nu dispun altfel, dreptul de vot se stabileşte după valoarea cotelor, fiecare diviziune de doua mii lei din capitalul social dând dreptul la un vot.Un asociat nu va putea exercita dreptul sau de vot în deliberările adunărilor asociaţilor, referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între ei şi societate.Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o deciziune valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată, din nou poate decide asupra ordinei de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capital reprezentată de asociaţii prezenţi. +
Articolul 292Adunarea asociaţilor are în atribuţiunile sale:1. sa aprobe bilanţul şi sa proceadă la repartiţia beneficiului net;2. sa desemneze pe administratori şi censori, să-i revoace şi să le dea descărcare de activitatea lor;3. sa decidă urmărirea administratorilor şi censorilor; pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată sa o exercite;4. sa modifice statutul.În acest din urmă caz, dacă actul constitutiv sau statutul prevăd dreptul de retragere a asociatului pentru modificările aduse acestuia, se aplică dispoziţiunile art. 322 şi 323. +
Articolul 293Administratorii sînt obligaţi sa convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin odată pe an, sau de câte ori o impun interesele societăţii:Un asociat sau un număr de asociaţi, ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în statut, iar în lipsa unei dispoziţiuni speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin zece zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. +
Articolul 294Dispoziţiunile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca deciziunile adunării generale, se vor aplica şi societăţilor cu răspundere limitată. +
Articolul 295Societatea este administrată de unul sau mai mulţi administratori asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin actul constitutiv sau de adunarea generală.Administratorii nu pot primi fără autorizarea adunării asociaţilor, oficiul de administratori în alte societăţi concurente sau avînd acelaşi obiect, nici face acelaşi fel de comerţ, ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul unui al treilea, sub sancţiunea revocării şi răspunderii de daune.Dispoziţiunile art. 179, 180; 181 şi 183, se vor aplica şi societăţilor cu răspundere limitată. +
Articolul 296Societatea, trebuie să ţină sub îngrijirea administratorilor un registru al asociaţilor, în care va înscrie, numele, prenumele şi domiciliul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul cotelor sau orice alta modificare privitoare la acestea.Administratorii răspund personal şi solidar de orice dăuna pricinuită prin nerespectarea acestei dispoziţiuni.Registrul va putea fi cercetat de asociaţi şi creditori. +
Articolul 297Statutul poate prevedea numirea unuia, pînă la trei censori, aleşi de adunarea asociaţilor.Dacă numărul asociaţilor trece de cincisprezece, numirea censorilor este obligatorie.Dispoziţiunile prevăzute pentru censorii societăţilor pe acţiuni se vor aplica şi censorilor din societăţile cu răspundere limitată.În lipsa de censori, fiecare din asociaţii, care n'au administraţiunea societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv. +
Articolul 298Societatea cu răspundere limitată nu va putea emite obligaţiuni. +
Articolul 299Bilanţul societăţii va fi întocmit după normele prescrise pentru societatea pe acţiuni. El va fi aprobat de adunarea asociaţilor şi depus de administratori în termen de cincisprezece zile la Oficiul registrului comerţului, pentru a fi menţionat în registru şi publicat în Monitorul Oficial.Dispoziţiunile prevăzute pentru fondurile de rezerva în societatea pe acţiuni, ca şi acelea privitoare la reducerea capitalului social, se vor aplica şi societăţilor cu răspundere limitată. +
Articolul 300Prin actul constitutiv sau statut, se va putea stipula plata unei dobânzi de 5 la suta pentru cote şi pentru o perioadă de maximum trei ani, dacă este necesar un spaţiu de timp pentru pregătirea întreprinderilor pînă la începerea unei exploatări normale.Procentele acordate pentru acest interval nu vor putea depăşi 15 la suta din capitalul social.În acest caz, cifra procentelor va trebui calculată în cheltuielile de prima instalatie şi trecută în sarcina bilanţurilor care se vor solda cu beneficii. +
Articolul 301Cotele pot fi transferate la asociaţi.Transferarea către străini nu este permisă decât dacă este aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social. +
Articolul 302În cazul dobîndirii unei cote prin succesiune sau în baza unei convenţiuni matrimoniale, nu se vor aplica dispoziţiunile de mai sus, dacă actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel.Cotele ce reprezintă alte aporturi decât numerar nu vor putea fi transferate timp de doi ani dela data constituirii societăţii. +
Articolul 303Cotele se pot divide între moştenitorii rămaşi, cu condiţiunea ca fracţiunile sa nu aibe o valoare mai mica de doua mii lei fiecare şi ca numărul asociaţilor sa nu treacă peste maximum legal.În cazul în care s'ar depăşi maximum legal de asociaţi, din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi sa desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal. +
Articolul 304Cotele ce implica şi obligaţiunea de prestaţiuni periodice în natura nu sînt transferabile nici divizibile, fără consimţămîntul adunării generale.În caz de moarte a titularului unor asemenea cote, adunarea generală va putea sa plătească în termen de doua luni moştenitorilor, valoarea cotelor aparţinînd decedatului, conform ultimului bilanţ aprobat, dacă societatea nu prefera sa continue cu aceia. dintre moştenitorii care consimt. +
Articolul 305Transferarea cotelor trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii.Transferarea are efect faţă de cel de al treilea, numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului. +
Titlul IVDespre modificarea contractului de societate, actului constitutiv sau statutului societăţii +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 306În societăţile în nume colectiv, în comandită, simpla şi cu răspundere limitată, modificarea contractului de societate, sau actului constitutiv, se face numai cu consimţămîntul tuturor asociaţilor, prin act autentic sau prin declaraţiune în faţa judecătorului Oficiului registrului comerţului.Actul va fi depus în termen de 15 zile dela data autentificării, la Oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscris şi publicat în Monitorul Oficial.În caz de modificare a actului constitutiv prin declaraţiune, înscrierea se va face din oficiu, iar publicarea la staruinta asociaţilor. +
Articolul 307În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, deciziunile adunării generale referitoare la modificarea actului constitutiv sau a statutului trebuiesc depuse în termen de 15 zile dela data lor, la tribunal, pentru verificarea legalităţii lor.Tribunalul, luînd concluziunile Ministerului Public, se pronunţa asupra cererii.În contra hotărîrii, se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunţare.După rămânerea definitivă a hotărîrii, deciziunea adunării generale va fi depusa la Oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrisă şi publicată în Monitorul Oficial.Numai după îndeplinirea acestor formalităţi, deciziunea va fi opozabilă celor de al treilea. +
Articolul 308Creditorii particulari ai asociaţilor într'o societate în nume colectiv, în comandită simpla şi cu răspundere limitată pot face opoziţiune în contra deciziunii privitoare la prelungirea societăţii peste termenul fixat pentru durata sa, dacă au drepturi stabilite printr'un titlu executoriu anterior.Opoziţiunea se va face la tribunal, în termen de treizeci de zile dela data publicării deciziunii.Opoziţiunea-suspenda faţă de oponenţi efectul prelungirii societăţii.Cînd opoziţia a fost admisă printr'o hotărîre rămasă definitivă asociaţii trebuie să decidă în termen de o luna dela data ei, dacă înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului.În acest din urmă caz, partea socială cuvenită asociatului debitor va fi calculată pe baza ultimului bilanţ aprobat. +
Capitolul 2Reducerea sau sporirea capitalului social +
Articolul 309Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai după trecerea a doua luni din ziua în care deciziunea a fost publicată în Monitorul Oficial.Deciziunea va trebui să respecte minimum de capital legal atunci cînd legea îl fixează, sa arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru, efectuarea sa.Orice creditor al societăţii, anterior deciziunii, va putea face opoziţiune la tribunal, în termenul arătat mai sus.Opoziţiunea suspenda executarea deciziunii pînă la retragerea sau respingerea sa printr'o hotărîre definitivă. +
Articolul 310Cînd societatea a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri făcute acţionarilor din sumele plătite în contul acţiunilor, decât în proporţie cu valoarea obligaţiunilor amortizate. +
Articolul 311Deciziunile adunării extraordinare pentru sporirea capitalului social se vor publică în Monitorul Oficial şi într'un ziar mai răspândit, acordându-se pentru exerciţiul dreptului de preferinta un termen de cel puţin o luna, cu începere din ziua publicării în Monitorul Oficial. +
Articolul 312Societatea pe acţiuni nu va putea spori capitalul social, conformându-se dispoziţiunilor prevăzute pentru constituirea societăţii.În caz de subscripţie publică, prospectul purtînd semnăturile autentice a doi dintre administratori, va trebui prezentat Oficiului registrului comerţului, pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de art. 136 şi va cuprinde:1. data şi numărul înscrierii societăţii în registrul comerţului;2. firma şi sediul societăţii;3. capitalul social şi diferitele categorii de acţiuni;4. numele şi prenumele administratorilor, censorilor şi domiciliul lor;5. Ultimul bilanţ aprobat, contul este profit şi pierderi şi raportul censorilor;6. dividendele plătite în ultimii cinci ani sau dela constituire, dacă dela această dată, au trecut mai puţin de 5 ani;7. obligaţiunile emise de societate;8. deciziunea adunării generale privitoare la noua emisiune de acţiuni valoarea totală a acestora, numărul şi valoarea lor nominală, felul lor, relatiuni privitoare la aporturi altele decât în numerar şi avantajele acordate acestora, data dela care se vor plati dividendele, precum şi diferitele privilegii acordate.Subscriitorul va putea invoca nulitatea prospectului ce nu cuprinde toate menţiunile arătate, dacă nu a exercitat în niciun mod drepturile şi obligaţiunile sale de acţionar. +
Articolul 313Administratorii sînt solidar răspunzători, în caz de sporire a capitalului social, de exactitatea celor arătate în prospect, în publicaţiunile făcute de societate sau în cererile adresate Oficiului registrului comerţului, în vederea sporirii capitalului. +
Articolul 314Dacă sporirea capitalului social se face prin aporturi în natura, adunarea extraordinară, care a hotărît aceasta, va numi unul sau mai mulţi experţi conform art. 144 şi 150.După depunerea raportului de expertiza, adunarea extraordinară convocată din nou, avînd în vedere concluziunile experţilor, poate hotărî sporirea capitalului.Deciziunea adunării va trebui sa cuprindă descrierea aporturilor în natura, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce se vor emite în schimb. +
Articolul 315Acţiunile emise pentru sporirea capitalului vor fi oferite spre subscriere în primul rând celorlalţi acţionari, în proportiune cu numărul acţiunilor ce poseda şi cu obligaţiunea ca aceştia să-şi exercite dreptul lor de preferinta în termenul hotărît de societate.După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi subscrise de public. +
Articolul 316Adunarea generală va putea totuşi în interesul societăţii, sa ridice acţionarilor dreptul de subscriere a noilor acţiuni, în total sau în parte.Convocarea va trebui sa cuprindă în acest caz, motivele maririi capitalului, persoanele cărora urmează a se atribui noile acţiuni, numărul de acţiuni atribuit fiecăreia dintre ele, valoarea de emisiune a acţiunilor şi bazele fixării acesteia.Pentru luarea deciziunii este necesară prezenta a trei pătrimi din capitalul social şi votul unui număr de asociaţi, care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. +
Articolul 317Dreptul de preferinta nu va putea fi de asemenea exercitat dacă noile acţiuni reprezintă alte aporturi decât în numerar. +
Articolul 318Deciziunea adunării care hotărăşte sporirea capitalului nu va avea efect dacă nu a fost adusă la îndeplinire în termen de un an dela data sa.Deciziunea adunării nu va putea fi înscrisă în registrul comerţului decât după ce se va verifica de tribunal îndeplinirea condiţiunilor legale, subscrierea acţiunilor, efectuarea vărsământului de 50 la suta pentru fiecare acţiune subscrisă şi transmiterea aporturilor în natură.Pînă la înscrierea acestei deciziuni în registrul comerţului şi publicarea ei în Monitorul Oficial, nu se va putea face menţiune în actele societăţii de sporirea capitalului, nici emite noi acţiuni.În caz de sporire a capitalului, se vor aplica dispoziţiunile articolelor 199-200. +
Articolul 319Societatea cu răspundere limitată îşi va spori capitalul social conformându-se regulelor privitoare la constituirea acestor societăţi. +
Titlul VDespre excluderea asociaţilor +
Articolul 320Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simpla şi cu răspundere limitată:1. asociatul, care pus în întîrziere, nu aduce aportul ce s'a obligat sa pună în societate;2. asociatul cu răspundere nelimitată, declarat în stare de faliment, sau legalmente incapabil;3. asociatul cu răspundere nelimitată, care se amesteca, fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiunilor art. 184 şi 186;4. asociatul administrator care comite frauda în dăuna societăţii sau se serveşte de semnatura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi comanditatilor în societatea în comandită pe acţiuni. +
Articolul 321Excluderea se pronunţa prin hotărîre judecătorească, după cererea societăţii sau oricărui asociat.Cînd excluderea se cere de un asociat, se va cita societatea şi asociatul parit.Hotărîrea definitivă de excludere se va depune în termen de cincisprezece zile la Oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărîrii se va publică în Monitorul Oficial. +
Articolul 322Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii pînă în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor pînă ce acestea nu sînt repartizate conform prevederilor contractului de societate.Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia. +
Articolul 323Asociatul exclus rămîne obligat faţă de cei de al treilea pentru operaţiunile făcute de societate pînă în ziua publicării sale.Dacă în momentul excluderii, sînt operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni. +
Titlul VIDespre disolvarea şi fuziunea societăţilor +
Capitolul 1Disolvarea societatilor +
Articolul 324Produc disolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat sa ceara lichidarea acesteia:1. trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;2. imposibilitatea realizării obiectului social sau realizarea acestuia;3. deciziunea asociaţilor;4. falimentul;5. reducerea capitalului social în cazul arătat de art. 252 sau micşorarea capitalului social sub minimum legal, afară numai dacă asociaţii nu decid completarea lui;6. societăţile pe acţiuni se disolva şi cînd numărul acţionarilor se va fi redus sub şapte, dacă au trecut mai mult de şase luni, dela reducerea lui şi n'a fost completat.Disolvarea societăţilor comerciale trebuie să fie înscrisă în, registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial, afară de cazul prevăzut la punctul 1.Înscrierea şi publicarea se va face conform art. 306 şi 307, cînd disolvarea va avea loc în baza unei deciziuni a adunării generale şi în termeni de cincisprezece zile dela data rămînerii definitive a hotărîrii, în cazul în care disolvarea a fost pronunţată de justiţie. +
Articolul 325Societăţile în nume colectiv şi cu răspundere limitată se disolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociaţi cînd numărul asociaţilor s'a redus la unul singur şi nu exista clauza de continuare cu moştenitorii.În societatea în comandită simpla sau pe acţiuni, dacă este un singur asociat comanditat, moartea sa atrage disolvarea societăţii, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moştenitorii.Societatea se disolva de asemenea şi prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau falimentul singurului comanditat.În societăţile în comandită simpla, cu un singur asociat comanditar, moartea acestuia produce disolvarea societăţii, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moştenitorii. Societatea se desfiinţează şi prin retragerea, excluderea sau falimentul singurului comanditar. +
Articolul 326În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat încetează din vieata şi dacă nu exista convenţiune contrară, societatea trebuie să găsească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultimul bilanţ aprobat, în termen de trei luni dela notificarea morţii asociatului, dacă asociaţii rămaşi nu prefera sa continue societatea cu moştenitorii care consimt la aceasta.Aceeaşi dispoziţiune se aplică şi societăţilor în comandită simpla în caz de moarte a unuia dintre asociaţii comanditati, afară de cazul cînd moştenitorii săi nu prefera sa rămînă în societate în calitate de comanditari.Moştenitorii rămîn răspunzători potrivit art. 322 pînă la publicarea schimbărilor intervenite. +
Articolul 327Societatea fiind disolvata, administratorii vor trebui sa înceapă procedura de lichidare, dacă legea, actul constitutiv, statutul, adunarea generală sau autoritatea judecătorească, care a pronunţat disolvarea, nu hotărăşte altfel.Din momentul disolvarii, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sînt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile ce vor fi întreprins.Prohibiţiunea începe din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori dela data la care disolvarea a fost decisa de asociaţi sau declarata prin hotărîre judecătorească. +
Articolul 328Disolvarea societăţii înainte de expirarea termenului hotărît pentru durata sa, are efect faţă de cei de al treilea numai după trecerea a treizeci de zile dela publicarea în Monitorul Oficial.Cei de al treilea pot face opoziţie în contra disolvarii în condiţiunile prevăzute de art. 309. +
Articolul 329În caz de disolvare a societăţii prin deciziunea asociaţilor, aceştia vor putea reveni asupra hotărîrii luate cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, atîta vreme cat nu s'a făcut nicio repartiţie din activ.Aceasta hotărîre va fi înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial după îndeplinirea formalităţilor cerute de art. 307. +
Capitolul 2Fuziunea societăţilor +
Articolul 330Fuziunea mai multor societăţi se hotărăşte de fiecare societate în parte.Fiecare din societăţile care au hotărît fuziunea trebuie să îndeplinească formalităţile prevăzute de art. 306 sau 307 după felul societăţii.Bilanţul, întocmit cu aceasta ocaziune de fiecare societate, va fi depus odată cu cererea de înscriere a deciziunii de fuziune, la Oficiul registrului comerţului pentru a menţionat în registru.Societatea care încetează de a exista în urma fuziunii, va depune pentru a fi înscrisă în registrul comerţului, o declaraţiune de modul cum a hotărît sa stinga pasivul sau. +
Articolul 331Fuziunea nu poate avea efect decât după 3 luni dela publicarea în Monitorul Oficial, afară numai dacă nu se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau depunerea sumei corespunzătoare potrivit art. 386, sau consimtimantul tuturor creditorilor.Certificatul constatator ca s'a efectuat depunerea va trebui să fie publicat în conformitate cu dispoziţiunile articolului precedent.În cursul termenului de mai sus, oricare creditor al societăţilor care fuzionează, va putea face opoziţiune la tribunal.Opoziţiunea suspenda executarea fuziunii, pînă la rămânerea definitivă a hotărîrii.Dacă termenul arătat expira fără, a se fi făcut opoziţiune, fuziunea va fi executată şi societatea, care rămîne în fiinta sau acea care rezultă din fuziune, va avea drepturile şi va lua asupra-şi obligaţiunile societăţii stinse. +
Titlul VIIDespre lichidarea societăţilor +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 332Chiar dacă actul constitutiv sau statutul prevăd normele referitoare la lichidarea şi repartiţia patrimoniului social, trebuiesc observate următoarele reguli:1. pînă la intrarea în funcţiune a lichidatorilor, administratorii continua oficiul lor, cu excepţiunea celor prevăzute de art. 327;2. actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuiesc depuse prin îngrijirea lichidatorilor la Oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial.Numai după îndeplinirea formalităţilor de mai sus, lichidatorii vor depune semnatura lor, conform art. 16 şi vor intră în funcţiune.În urma efectuării publicării prevăzute mai sus, nicio acţiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia, decât în numele lichidatorilor sau contra lor.În afară de dispoziţiunile prezentului titlu, se aplică societăţilor în lichidare toate regulile stabilite prin actul constitutiv, prin statutul societăţii sau prin lege, în măsura în care nu sînt incompatibile cu lichidarea.Toate actele emanând dela societate trebuiesc sa arate ca aceasta este în lichidare. +
Articolul 333Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.Ei sînt datori, îndată după intrarea în funcţiune, ca împreună cu administratorii societăţii să facă un inventar şi sa încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului social şi să le semneze.Lichidatorii sînt obligaţi sa primească şi sa păstreze registrele ce li s'au încredinţat de administratori; patrimoniul şi scriptele societăţii şi sa ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea datei lor.Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul censorilor. +
Articolul 334În afară de puterile mai intinse ori mai restrânse conferite lor de către asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:1. sa stea în judecata şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;2. să execute şi sa termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;3. sa vândă prin licitaţiune publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii vînzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;4. să facă transactiuni şi sa încheie compromisuri;5. sa lichideze şi sa încaseze creanţele societăţii, chiar în caz de faliment al debitorului, dând chitanţa;6. sa contracteze obligaţiuni cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi în general sa îndeplinească actele necesare pentru lichidarea afacerilor sociale.Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziţiuni speciale în actul social sau în actul lor de numire, sa constitue ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu vor fi autorizaţi prin ordonanţa preşedintelui tribunalului, data, după ce se va lua şi avizul censorilor.Lichidatorii, care întreprind noui operaţiuni comerciale ce nu sînt necesare scopului lichidării, sînt răspunzători personal şi solidar de executarea lor. +
Articolul 335Lichidatorii nu pot plati asociaţilor nicio suma asupra părţilor ce li s'ar cuveni din lichidare, pînă ce mai întîi nu vor fi achitati creditorii societăţii.Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse în conformitate cu dispoziţiunile art. 386 şi să se facă repartitiuni asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării dacă, afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiunilor societăţii, ajunse sau care vor ajunge la scadenta, mai rămîne un disponibil de cel puţin 10 la suta din cuantumul lor.În contra deciziunilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţiune conform art. 308. +
Articolul 336Lichidatorii care probează prin prezentarea bilanţului, ca fondurile de care dispune societatea nu sînt suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie să ceara asociaţilor sumele necesare, dacă aceştia sînt obligaţi să le procure, după felul societăţii, sau dacă sînt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate asupra acţiunilor sau părţilor lor sociale. +
Articolul 337Lichidatorii, care cu proprii lor bani au achitat datoriile societăţii, nu vor putea sa exercite în contra societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi. +
Articolul 338Creditorii societăţii au dreptul în primul rând sa exercite contra, lichidatorilor acţiunile care izvorăsc din creanţele ajunse la termen, pînă la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societăţii.Ei au de asemenea dreptul de a exercita o acţiune personală contra asociaţilor pentru plata sumelor datorate din valoarea, acţiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor ce s'au obligat a pune în societate. +
Articolul 339După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceara judecătorului Oficiului registrului comerţului radierea firmei societăţii din registru.Lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedica declararea în stare de faliment a societăţii. +
Articolul 340După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi scriptele societăţii în nume colectiv, comandită simpla sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre copartasi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, acestea vor fi depuse la Oficiul registrului comerţului, unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţa de ele, cu autorizaţiunea judecătorului Oficiului.Registrele tuturor societăţilor vor fi păstrate, timp de cinci ani. +
Capitolul 2Lichidarea societăţilor în nume colectiv, în comandită simpla şi cu răspundere limitată +
Articolul 341Numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simpla şi cu răspundere limitată va fi facuta de toţi asociaţii, afară de clauza contrară cuprinsă în contractul social.Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de tribunal după cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaţilor şi administratorilor.În contra acestei hotărîri, se poate face apel de asociaţi sau administratori în termen de cincisprezece zile de, la pronunţare. +
Articolul 342După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească bilanţul de lichidare şi sa propună repartiţia activului între asociaţi.Asociatul nemulţumit poate face opoziţiune la tribunal în termen de cincisprezece zile dela notificarea bilanţului şi a proiectului de repartiţie.În instanţa de judecată a opozitiunii, chestiunile referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartiţiei, faţă de care lichidatorii pot rămîne străini.După expirarea acestui termen, bilanţul şi repartiţia se considera aprobate şi lichidatorii sînt liberaţi. +
Capitolul 3Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni +
Articolul 343Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea dacă actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel.Adunarea generală hotărăşte cu majoritatea prevăzută pentru modificarea statutului.Dacă majoritatea nu a fost obţinută, numirea se face de tribunal la cererea oricăruia din administratori sau asociaţi, cu ascultarea societăţii şi a celor care au cerut-o. În contra acestei hotărîri se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunţare. +
Articolul 344Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru un timpul trecut dela cel din urma bilanţ aprobat ci pînă la începerea lichidării.Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama şi sa ridice sau sa susţină contestaţiunile la care ar putea da loc. +
Articolul 345Cînd unul sau mai mulţi administratori sînt numiţi lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la Oficiul registrului comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial împreună cu bilanţul final de lichidare.Cînd gestiunea trece peste durata unui exerciţiu social, darea de seama nu trebuie alăturată la primul bilanţ, pe care lichidatorii îl prezintă adunării generale.Orice acţionar poate, în termen de cincisprezece zile dela publicare, să facă opoziţiune la tribunal.Toate opoziţiunile făcute vor fi întrunite pentru a fi soluţionate printr'o singura hotărîre.Orice acţionar are dreptul sa intervină în instanţa, iar hotărîrea va fi opozabilă şi acţionarilor intervenienţi. +
Articolul 346Dacă lichidarea se prelungeşte pentru durata exerciţiului social, lichidatorii sînt obligaţi sa întocmească bilanţul anual, conformându-se dispoziţiunilor, legii, actului constitutiv şi statutului. +
Articolul 347După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc bilanţul final, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni în repartiţia activului social.Bilanţul semnat de lichidatori şi însoţit de raportul censorilor se va depune pentru a fi menţionat, la Oficiul registrului comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial.Orice acţionar va putea face opoziţiune conform art 345. +
Articolul 348Dacă termenul arătat mai sus a expirat fără să se facă vreo, opoziţiune, bilanţul se considera aprobat de toţi actionarii; şi lichidatorii sînt liberaţi, sub rezerva repartizării activului social.Independent de expirarea termenului, chitanţa de primirea a acelei din urma repartiţii tine loc de aprobarea contului şi a repartiţiei făcute. +
Articolul 349Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în cele doua luni dela publicarea bilanţului; vor fi depuse; conform art. 386, cu arătarea numelui proprietarului sau numerelor acţiunilor, dacă ele sînt la purtător.Plata se va face persoanei arătate sau posesorilor acţionarilor, reţinându-se titlul. +
Titlul VIIIDispoziţiuni referitoare la societăţile constituite în străinătate. +
Articolul 350Toate societăţile, constituite potrivit legilor române şi avînd sediul principal în România, sînt supuse tuturor obligaţiunilor şi se bucura de toate drepturile prevăzute în legi pentru societăţile comerciale.Societăţile constituite potrivit legilor române şi avînd sediul principal în România, pot dobândi imobile, rurale, necesare pentru stabilimente comerciale şi industriale precum şi cele necesare pentru exploatările industriale ce intră în obiectul întreprinderii lor. +
Articolul 351Societăţile constituite în ţara străină, care au sediul sau obiectul principal în România, vor trebui sa îndeplinească formele de constituire prevăzute de legile române, fiind supuse în timpul funcţionarii, acestor legi. +
Articolul 352Societăţile constituite în ţara străină vor putea sa stabilească o sucursala ori o reprezentanta în ţara, dacă vor dovedi ca în ţara unde sînt constituite se observa reciprocitatea pentru societăţile române de acelaşi fel.Dovada reciprocităţii se va face printr'o declaraţiune a guvernului lor.Ele sînt obligate să depună şi sa înscrie la Oficiul registrului comerţului în circumscripţia căruia se afla, sediul sucursalei sau reprezentantei şi sa publice în Monitorul Oficial actul constitutiv, statutul, modificările aduse acestora şi bilanţul.Ele vor trebui de asemenea sa publice numele persoanelor, care reprezintă în orice mod societatea în ţara.Reprezentanţii vor trebui să depună o copie de pe procura, împreună cu semnatura lor la Oficiul registrului comerţului sucursalei sau reprezentantei. Aceştia trebuie să aibă depline puteri pentru a reprezenta societatea în toate afacerile în legătură cu activitatea din România.Aceste persoane sînt răspunzătoare faţă de cei de al treilea ca şi administratorii societăţilor constituite în România +
Articolul 353Societăţile pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată, legal constituite în străinătate, pentru a-şi înfiinţa o sucursala sau o reprezentanta în România vor trebui să obţină şi autorizarea guvernului român.Cererea pentru autorizare va trebui să fie însoţită de următoarele acte:1. statutul societăţii şi actele dovedind existenta legală a acesteia;2. declaraţiunea de reciprocitate prevăzută de articolul precedent;3. o declaraţiune ca societatea se va supune legilor române;4. o declaraţiune a societăţii, autentificată de autoritatea competentă a tarii respective; prin care se va arata ca cauţiunea ce se va fixa de guvern va servi numai la garantarea operaţiunilor făcute de societate în România, pentru despăgubirea cu preferinta a creditorilor din ţara.Autorizaţiunea se acordă printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri; ea nu se poate acorda înainte ca societatea sa fi depus cauţiunea fixată în prealabil de Consiliul de Miniştri, pentru garantarea operaţiunilor ce societatea va face în ţara. Cauţiunea va fi depusa potrivit art. 386 şi va consta din titluri de credit ale Statului Roman după cursul zilei cînd se va face consemnarea. Recipisa se va trimite după acordarea autorizaţiunii, tribunalului sediului din ţara al societăţii. +
Articolul 354Sucursalele sau reprezentantele societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni, sau cu răspundere limitată constituite în ţara, străină şi funcţionînd în România vor trebui:1. sa publice în fiecare an un bilanţ asupra operaţiunilor din ţara, întocmit conform dispoziţiunilor prescrise pentru societăţile pe acţiuni.2. sa înainteze Ministerului Economiei Naţionale bilanţurile ce vor publică la sediul lor principal, +
Articolul 355Societăţile, constituite în străinătate de un tip diferit de cel arătat în acest cod, sînt supuse dispoziţiunilor prevăzute pentru societăţile pe acţiuni în ce priveşte autorizarea, publicarea şi răspunderea lor luată de cei de al treilea. +
Articolul 356Pînă la îndeplinirea formalităţilor arătate în acest titlu, cei care lucrează în numele societăţii constituită în ţara străină, sînt răspunzători potrivit dispoziţiunilor art. 133. +
Articolul 357Guvernul va putea cerceta oricînd activitatea societăţilor constituite în ţara străină, şi cere, prin Ministerul Public, tribunalului competent, retragerea autorizaţiunii în cazurile următoare:1. dacă funcţionarea n'a început în termenul fixat prin-autorizarea data, sau în lipsa unui atare termen, în şase luni dela data acesteia;2. dacă prin orice împrejurare, s'ar micşora, cauţiunea fără ca societatea sa o fi completat, în termen de treizeci zile dela somaţia facuta de Ministerul Economiei Naţionale;3. dacă se va constata ca societatea face operaţiuni străine de acele prevăzute în actul constitutiv;4. dacă aceste societăţi nu vor observa condiţiunile prevăzute prin autorizare, dispoziţiunile prezentului titlu, sau legile în vigoare în România;5. dacă ar inceta reciprocitatea;6. dacă societatea a încetat de a funcţiona în ţara sa de origine;7. dacă prin orice împrejurare, capitalul societăţii pe acţiuni se va fi redus la jumătatea sumei arătate prin cererea de autorizare.Tribunalul va hotărî, ascultând pe reprezentanţii societăţii şi Ministerul Public.Împotriva sentinţei tribunalului, se va putea face apel în termen de cincisprezece zile dela pronunţare. +
Articolul 358În caz de încetare a operaţiunilor în România, pentru a obţine liberarea cauţiunii, societatea va face o publicaţiune în Monitorul Oficial şi în doua ziare răspândite din ţara, care se va repeta după un interval de o luna.Creditorii societăţii vor putea face opoziţiune la ridicarea cauţiunii în termen de treizeci de zile dela cea din urma publicaţiune.Opoziţiunea va fi facuta la tribunalul unde se afla recipisa.În contra hotărîrii tribunalului, se va putea face apel în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Dacă nu s'a făcut nicio opoziţiune sau dacă cele făcute sînt respinse, iar hotărîrea a rămas definitivă, cauţiunea va putea fi ridicată de societate. +
Articolul 359Societăţile constituite în ţara străină sînt răspunzătoare de toate obligaţiunile contractate de administratorii sau reprezentanţii lor, chiar dacă aceştia cu ocaziunea contractarilor, ar fi depăşit puterile ce li se conferise. +
Articolul 360Nicio societate constituită în ţara străină, nu va putea face în România operaţiuni la care nu este indreptatita în ţara în care iti are sediul principal. +
Titlul IXDespre prescripţiune +
Articolul 361Toate acţiunile de natura socială se prescriu prin trecere de trei ani, dacă societatea este legal constituită.Termenul curge dela data naşterii acţiunii.Pentru acţiunile de natura socială, decurgînd din lichidarea societăţii, termenul curge dela aprobarea bilanţului final de lichidare. +
Cartea IIDespre obligaţiuni şi contracte +
Titlul IDispoziţiuni generale +
Articolul 362Trimiterea de tarife, preţuri-curente şi altele similare nu constitue o propunere de contractare.Faptul de a expune mărfuri cu arătarea preţului se socoteşte însă ca o propunere de contractare. +
Articolul 363În obligaţiunile comerciale, datoriile lichide şi exigibile de sume de bani produc dobânzi de plin drept. +
Articolul 364Retractul litigios nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr'un fapt de comerţ. +
Articolul 365Dacă se datoreşte o marfa, determinata numai prin speta sa, va trebui predată o marfa de o calitate cel puţin mijlocie. +
Articolul 366Instanţele judecătoreşti nu vor putea acorda termene de, graţie în contractele comerciale-bilaterale, în cazurile admise de legile civile.Partea, care a cerut în justiţie rezoluţiunea unui contract bilateral nul, va putea cere ulterior executarea; însă partea, care a făcut cerere de executare, o va putea înlocui prin cerere de rezolutiune.Nu pot fi socotite valabile prestaţiunile făcute după intentarea acţiunii în rezoluţiunea contractului, afară numai dacă prin convenţiunea părţilor, nu se fixase nici un termen de executare. +
Articolul 367Dacă într'un contract sinalagmatic, o parte nu-şi îndeplineşte la timp prestatiunea sa, cealaltă parte poate să-i fixeze un termen potrivit pentru îndeplinirea obligaţiunii, cu declaraţiunea expresă ca; după trecerea şi a acestui termen, contractul se va socoti reziliat de plin drept.Partea, în favoarea căreia rezilierea a avut loc prin expirarea termenului ce a fixat, are dreptul la despăgubiri. +
Articolul 368Cînd din natura sa din cuprinsul unui contract sinalagmatic, rezultă ca prestatiunea uneia dintre părţi trebuie să se îndeplinească fix, la o anumită data, sau numai înlăuntrul unui termen determinat (termen esenţial), şi acea parte nu-şi îndeplineşte obligaţia la timp, rezilierea contractului are loc de plin drept în favoarea celeilalte părţi, în afară de cazul în care, aceasta din urma nu prefera să execute contractul.În acest din urmă caz, partea trebuie să facă cunoscut în scris celuilalt contractant în doua zile dela expirarea termenului, voinţa sa de a se executa contractul. +
Articolul 369Preşedintele tribunalului şi, acolo unde nu exista tribunal, judecătorul de pace, poate ordonă la cererea uneia din părţi, ca atît calitatea cat şi starea în care se afla marfa, să fie constatate de unul sau mai mulţi experţi, pe care îi va numi din oficiu.Prin aceeaşi ordonanţa, se va putea dispune sechestrarea mărfii sau depunerea ei într'un depozit public sau în lipsa, într'un alt loc ce se va desemna.Dacă, prin păstrarea mărfii, s'ar putea aduce pagube sau ocaziona cheltuieli însemnate, se va putea ordonă chiar vînzarea ei pe socoteala celui căruia îi aparţine, în condiţiunile ce se vor determina prin ordonanţa.Ordonanţa de vânzare va trebui comunicată, înainte de punerea ei în executare, celeilalte părţi sau reprezentantului sau, dacă unul din aceştia se afla în localitate; în caz contrar ordonanţa va fi comunicată în termen de 3 zile dela executarea ei.Partea care nu s'a folosit de dispoziţiunile de mai sus va trebui în caz de contestatiune, sa stabilească atît identitatea mărfii cat şi viciile ei. +
Articolul 370Vânzarea mărfurilor care au un preţ curent, se va face printr'un mijlocitor oficial la bursa locului unde se găsesc acestea.Creditorul exista bursa în localitate, mărfurile vor fi vândute prin licitaţiune publică, după formele prevăzute de procedura civilă.Creditorul care, procede la executare poate cumpara bunurile puse în vânzare.După efectuarea vânzării, comerciantul trebuie să notifice debitorului preţul realizat. +
Articolul 371În contractele cu prestaţiuni succesive, neîndeplinirea unei prestaţiuni din partea unui contractant da drept celuilalt sa ceara rezilierea contractului pentru toate prestaţiunile neefectuate, osebit de despăgubirile ce i s'ar cuveni. +
Articolul 372Obligaţiunile comerciale nu pot fi atacate în resciziune pentru micimea preţului. +
Articolul 373În obligaţiunile comerciale, codebitorii sînt ţinuţi solidar în lipsa de stipulaţiune contrară.Aceeaşi solidaritate exista şi faţă de fidejusorul, chiar necomerciant, care garantează o obligaţie comercială. +
Articolul 374Pentru determinarea justului preţ sau a preţului curent fac dovada cotele oficiale ale bursei sau mercurialele locului unde contractul a fost încheiat sau acelea ale locului mai apropiat.În lipsa acestora, este admisă orice alta proba. +
Articolul 375În lipsa de stipulaţiune contrară, se socoteşte ca părţile au acceptat unităţile monetare, cele de măsurat, modul de calcul al termenelor şi acel al distantelor întrebuinţate în locul unde trebuie să se execute contractul. +
Articolul 376În lipsa de convenţiune scrisă contrară, debitorul unei sume de bani, pentru o datorie comercială trebuie să facă plata sumei datorate, pe riscul şi cu cheltuiala sa, la sediul întreprinderii creditorului în momentul încheierii contractului.Dacă după încheierea contractului creditorul îşi schimba sediul întreprinderii, va incunostiinta pe debitor despre aceasta şi dacă prin schimbarea urmată se sporesc riscurile sau cheltuielile plăţii, ele vor privi pe creditor.Cînd plata trebuie să se facă odată cu predarea mărfii, ea se va face la o locul indicat pentru predare. +
Articolul 377În materie comercială, orice mijloc de proba este admis, afară de excepţiunile prevăzute prin dispoziţiuni speciale.Dacă legea comercială cere proba scrisă, proba cu martori este admisibilă, în cazurile cînd este admisă de codul civil.Aceeaşi regula se aplică şi atunci cînd părţile contractante au stabilit prin înscris ca orice modificare a contractului trebuie să rezulte dintr'un act scris. +
Articolul 378Data actelor şi contractelor comerciale trebuie să arate: locul, ziua, luna şi anul.Data înscrisurilor sub semnatura privată poate fi stabilită faţă de cei de al treilea prin toate mijloacele de proba. +
Articolul 379Registrele obligatorii, regulat ţinute, pot face proba în justiţie, între comercianţi, dacă operaţiunile sînt comerciale pentru ambele părţi, în cazurile în care este admisă proba cu martori.Registrele obligatorii, care nu sînt investite cu formele prevăzute de lege sau nu sînt ţinute în regula, nu vor fi primit să facă proba în justiţie, spre folosul celui ce le-a ţinut. Registrele chiar netinute în regula fac proba contra comercianţilor. Partea însă, care voeşte să se refere la ele, nu poate scinda conţinutul acestora. +
Articolul 380În cursul unei contestatiuni, oricare ar fi natura ei, judecata, după cererea unei părţi, sau chiar din oficiu, poate ordonă înfăţişarea registrelor, spre a extrage din ele numai ceea ce este privitor la litigiu. +
Articolul 381Comunicarea registrelor nu poate fi ordonată de judecată după cererea unei părţi decât în afaceri de succesiune, comunitate de bunuri, societate, faliment şi asociaţie în participaţie pentru întreg comerţul. +
Articolul 382Pentru garanţia creanţelor lichide şi exigibile ale comercianţilor, rezultând din operaţiuni comerciale pentru ambele părţi, creditorul are un drept de retentiune, ce va putea, fi exercitat asupra titlurilor de credit sau bunurilor mobile corporale, aparţinînd debitorului şi aflate în posesiunea sa ori a titlurilor reprezentative ale acestoraRetentiunea se poate exercita şi asupra bunurilor şi titlurilor de credit aflate în posesiunea creditorului, dacă acesta cu buna credinţa a socotit ca aparţin debitorului sau şi întru cat creanta sa are legătură cu bunurile şi titlurile reţinute.În caz de insolvabilitate sau de faliment al debitorului, dreptul de retentiune se poate exercita şi pentru creanţele neajunse la scadenta. +
Articolul 383Dreptul de retentiune nu poate fi exercitat:1. dacă deţinerea se găseşte în contrazicere cu instrucţiunile privitoare la destinaţiunea bunurilor date de debitor înainte sau în momentul remiterii lor; ori cu obligaţiunile luate de creditor relativ la întrebuinţarea acestora;2. dacă creditorul are o alta garanţie reală sau personală îndestulătoare, sau dacă aceasta este oferită de debitor. +
Articolul 384Creditorul care se foloseşte de dreptul de retentiune trebuie să înştiinţeze de îndată pe debitor.Creditorul, care are un titlu executor, trebuie să notifice debitorului, iar în caz de faliment al acestuia, judecătorului sindic, titlul şi cuantumul-creanţei, cu înştiinţarea ca în caz de neplata, se va cere vînzarea bunurilor reţinute.Tribunalul sau judecătoria locului domiciliului creditorului, după valoarea creanţei, va autoriza vînzarea bunurilor.Instanţa competenţa va emite o ordonanţa de vânzare, care va fi comunicată debitorului; iar în caz de faliment al acestuia, judecătorului sindic, care va putea face contestatiune în termen de zece zile dela comunicare.Contestatiunea nu suspenda executarea. Debitorul sau judecătorul sindic vor putea cere însă suspendarea, după depunerea unei cauţiuni lăsate la aprecierea instanţei.În contra hotărîrii data asupra contestatiunii sau aceea de respingerea cererii de vânzare, se poate face apel în termen de opt zile dela pronunţare.Dacă prin natura lor, bunurile, sînt supuse stricăciunii sau micsorarii iminente a valorii, creditorul va putea cere vînzarea chiar fără titlu executoriu; în acest caz, sumele rezultate din vânzare se vor consemna.Dispoziţiunile art. 370 se aplică şi vânzării bunurilor asupra cărora s'a exercitat dreptul de retentiune. +
Articolul 385Asupra sumei realizate prin vânzare, creditorul are un drept de preferinta pentru capital, dobânzi şi cheltuieli de executare. +
Articolul 386Cînd legea prevede obligaţiunea depunerii unei sume de bani, ea se va face în mod valabil la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, ori la Administraţia financiară a locului unde aceasta a înţeles să se facă depunerea. +
Articolul 387În materie comercială, acţiunile se prescriu prin trecerea a 5 ani, dacă legea nu a stabilit un termen mai scurt.Prescripţia în materie comercială curge şi împotriva încăpabililor. +
Articolul 388Acţiunea pentru revocarea actelor comerciale, făcute în frauda creditorilor, se prescrie în termen de cinci ani.Termenul curge dela data actului atacat. +
Articolul 389Dreptul de a executa hotărîrile comerciale se prescrie prin trecerea a zece ani din momentul în care acestea au rămas definitive. +
Titlul IIDespre contractul de vânzare +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 390Vânzarea facuta pe un preţ nedeterminat în contract este valabilă dacă părţile au convenit asupra unui alt mod de a-l determina în urma, sau este determinabil în orice alt mod. +
Articolul 391Vânzarea unei marfi este valabilă şi atunci cînd este facuta pe adevăratul preţ sau pe preţul curent.Dacă vînzarea unei marfi, care are un preţ de bursa sau de piaţa, este facuta fără referire la acest preţ, se presupune ca s'a făcut pe preţul curent.Preţul se determina după lista bursei sau mercurialele locului din ziua în care contractul a fost încheiat, iar dacă aceasta zi a fost sărbătoare, din ziua precedenta.În lipsa cotei bursei sau mercurialelor locului, preţul se va stabili prin orice mijloace de proba. +
Articolul 392Determinarea preţului poate fi încredinţată unei terţe persoane desesizate prin contract sau care se va alege în urma.Dacă aceasta nu voieşte sau nu poate primi însărcinarea, părţile trebuiesc sa proceadă la o noua numire, iar cînd nu se învoiesc asupra numirii, ea se va face de preşedintele tribunalului locului executării, printr'o ordonanţa supusă apelului la tribunal, care va judeca de urgenta în camera de consiliu. +
Articolul 393Vânzarea lucrului altuia este valabilă.Vânzătorul este obligat sa dobândească lucrul şi sa-l predea cumpărătorului; în caz contrar, răspunde de daune. +
Articolul 394Mărfurile vândute şi predate de către comerciant în exerciţiul comerţului sau, trec în proprietatea cumpărătorului de buna credinţa, chiar atunci cînd acestea nu constituiau proprietatea vânzătorului şi chiar dacă fuseseră pierdute sau furate.Dacă marfa, este un titlu de credit la purtător pierdut sau furat, se vor aplica, dispoziţiunile legii speciale. +
Articolul 395Măsurarea, cantarirea şi cheltuielile de predare privesc pe vînzător, cele de ridicare pe cumpărător, iar cheltuielile şi taxele actului pe ambele părţi. +
Articolul 396Dacă marfa, urmează să fie expediată dela o piaţa la alta şi părţile nu s'au învoit în alt mod vânzătorul trebuie să îngrijească de expediere pe socoteala cumpărătorului.În vînzarea dela o piaţa la alta de lucruri fungibile, proprietatea şi riscurile transportului trec asupra cumpărătorului, din momentul predării mărfii cărăuşului, afară numai dacă prin convenţiune expresă, vânzătorul nu ia asupra sa riscurile transportului.Clauza prin care vânzătorul ia asupra sa cheltuielile transportului şi asigurării nu modifica regula precedenta. +
Articolul 397În caz de neexecutare a unui contract de vânzare comercială de lucruri mobile, dăuna datorită de partea care n'a executat obligaţiunea reprezintă diferenţa între preţul convenit şi acel curent al locului, din ziua în care trebuia să se facă predarea, în afară de dovada unor daune mai mari.În vînzarea cu prestaţiuni succesive, lichidarea daunelor se determina după preţul locului, din ziua fixată pentru fiecare prestaţiune. +
Articolul 398Dacă cumpărătorul de lucruri mobile nu îşi îndeplineşte obligaţiunea sa, vânzătorul, în afară de cazurile cînd urmează să se aplice art. 367 şi 369, poate, fie să depună lucrul vândut într'un depozit public, fie sa-l vândă pe socoteala şi cheltuiala cumpărătorului.Vânzarea se va face prin licitaţiune publică sau pe preţul curent, dacă lucrul are un preţ la bursa sau pe piaţa, de agentul însărcinat cu asemenea operaţiuni şi cu dreptul pentru vînzător de a cere condamnarea cumpărătorului la plata diferenţei dintre preţul obţinut şi acel convenit la prima vânzare, precum şi daune.Dacă neexecutarea contractului provine din partea vânzătorului cumpărătorul are dreptul de a face să se cumpere lucrul prin intermediul unui agent însărcinat cu asemenea operaţiuni şi sa pretindă diferenţa dintre preţul plătit şi acela convenit cu primul vînzător, cum şi de a cere daune.Vânzarea sau cumpărarea prevăzută prin aliniate; precedente se va face în 8 zile dela expirarea termenului prevăzut prin contract.Partea care va uza de dreptul ce i se acordă prin acest articol este obligată sa încunoştiinţeze în prealabil prin carte poştală recomandată despre aceasta, pe cealaltă parte contractantă. +
Articolul 399În vînzarea comercială, cumpărătorul trebuie să denunţe viciile mărfii în doua zile dela primirea ei, cînd viciile sînt aparente şi în doua zile dela data descoperirii sau de cînd ar fi putut să le descopere, cînd ele sînt ascunse.Cumpărătorul este decăzut din dreptul de a pretinde daune pentru vitiile constatate dacă nu a făcut denunţarea în termenele prevăzute mai sus.Cumpărătorul nu va putea cere daune pentru vitiile descoperite după trecerea a şase luni dela primirea mărfii şi nici dacă în termen de trei luni dela denunţare, nu a intentat acţiune în daune. +
Articolul 400Dacă rămânerea este comercială pentru, ambele părţi, cumpărătorul unor mărfuri determinate în mod generic, provenind din alta piaţa, nu poate cere rezoluţiunea vânzări pentru vitiile care nu micşorează valoarea mărfurilor cu mai mult de 5% sau chiar cu mai mult decât aceasta, dacă uzurile admit o toleranta mai mare.Cumpărătorul are dreptul la o reducere de preţ, determinata după efectuarea unei expertize ordonată de tribunal, conform art. 369. +
Articolul 401Dispoziţiunile referitoare la contractul de vânzare sînt aplicabile şi contractului prin care o persoană dobândeşte dreptul de a vinde în mod exclusiv pe cont propriu produsele altuia. +
Capitolul 2Dispoziţiuni speciale +
Articolul 402În vînzarea în rate, vânzătorul care cere rezoluţiunea contractului, trebuie să restitue ratele încasate, micsorate cu suma reprezentând scăderea de valoare a lucrului, prin întrebuinţarea facuta sau stricăciunile pricinuite, precum şi daunele suferite de vînzător.Clauza care face mai rea situaţiunea cumpărătorului, este nulă. +
Articolul 403Vânzarea este valabilă şi atunci cînd vânzătorul deşi preda cumpărătorului obiectul, îşi rezerva totuşi proprietatea, pînă la achitarea integrală a preţului. +
Articolul 404Vânzarea pe încercate se prezuma a fi facuta sub condiţiune suspensivă:Vânzătorul este obligat să permită încercarea în termenul stabilit de contract sau de uz.Cînd încercarea trebuie să se facă la vînzător, contractul este desfiinţat, dacă cumpărătorul nu procede la încercare în termenul fixat de contract sau de uz. În lipsa unor atari termene, vânzătorul poate să, someze pe cumpărător sa proceadă, la încercare într'un termen fixat potrivit împrejurărilor; trecând acest termen, vânzătorul este liberat.Dacă marfa se găseşte la cumpărător şi acesta nu se pronunţa; înăuntrul termenului stabilit prin contract, fixat de uz, sau acela arătat prin somaţiune, tacerea sa este socotită aprobare. +
Articolul 405Vânzarea este facuta după mostra, cînd aceasta trebuie să servească de comparatie exclusiva pentru calitatea mărfii.În acest caz, mostra trebuie să fie păstrată în modul convenit de părţi sau stabilit de uzuri.Dacă marfa nu este conformă mostrei, cumpărătorul are dreptul sa ceara rezoluţiunea contractului. +
Articolul 406Constitue o vânzare C. I. F., contractul în virtutea căruia se vinde o marfa determinata în genere, pe un preţ ce cuprinde în afară de valoarea ei, fostul transportului la locul de destinaţie şi cheltuielile de încărcare şi asigurare ale mărfii şi prin care vânzătorul îşi ia obligaţiunea de a o incarca pe un vas la o anumită data sau într'un termen hotărît. +
Articolul 407În lipsa de stipulaţiune contrară, vânzătorul C. I. F. este obligat a incarca marfa conform uzurilor portului de încărcare.Vânzătorul are dreptul de a fractiona în mai multe locuri marfa şi a o transporta separat.Dacă contractul de vânzare prevede că transportul se va face pe un anumit vas sau dacă numele vasului a fost comunicat cumpărătorului, vânzătorul nu va mai avea dreptul sa încarce marfa pe un alt vas. +
Articolul 408Dacă potrivit contractului, vânzătorul este obligat a face să se verifice cantitatea, calitatea şi starea mărfii, verificarea se va face în momentul încărcării de experţi numiţi, fie de instanţa judecătorească a portului de încărcare, fie de autoritatea consulară şi va face dovada deplina faţă de cumpărător. +
Articolul 409Dacă prin caz fortuit vânzătorul C.I.F. este împiedicat sa încarce marfa în termenul convenit, iar în lipsa acestuia, în termenul determinat de uzuri, contractul se reziliază fără a se putea pretinde daune din partea cumpărătorului.Vânzătorul este obligat să facă cunoscut cazul fortuit, prin carte poştală recomandată, în termen de 3 zile socotite din ultima zi în care trebuia să se efectueze încărcarea. +
Articolul 410Riscurile trec asupra cumpărătorului C.I.F. din momentul încărcării mărfii; iar dreptul de a dispune de aceasta, din momentul predării titlurilor reprezentative.Din momentul încărcării mărfii, vânzătorul nu mai poate să mai facă vreo modificare în compunerea loturilor. +
Articolul 411Vânzătorul C.I.F. este socotit ca şi-a îndeplinit obligaţiunea sa relativă la transportul mărfurilor dacă face dovada cu poliţa de încărcare.Data încărcării, arătată prin poliţa de încărcare sau în documentele ce o înlocuiesc în mod valabil, face să se prezume ca încărcarea a avut loc în mod efectiv la data stabilită prin contract, dacă cumpărătorul nu face dovada contrară. +
Articolul 412Dacă documentul de încărcare, potrivit uzurilor locale are numai menţiunea "primit pentru încărcare", cumpărătorul C.I.F. poate să pretindă dovada ca încărcarea a fost facuta la data stabilită în document dacă acesta nu cuprinde şi menţiunea scrisă de căpitan ca mărfurile au fost încărcate la data stabilită. +
Articolul 413Dacă mărfurile vândute C.I.F.provin dintr'un oraş interior sau dintr'un port fluvial, vânzătorul are dreptul de a prezenta o poliţa de încărcare directa, în care caz, data plecării dela punctul de origine va fi socotită ca data a încărcării. +
Articolul 414Cumpărătorii nu are dreptul sa pretindă o poliţa de încărcare directa, prevăzând efectuarea transportului, parte pe uscat, parte pe mare, dacă prin contractul de vânzare s'a convenit transportarea numai pe mare a mărfurilor vândute. +
Articolul 415Dacă vânzătorul prezintă o poliţa de încărcare directa, aceasta trebuie să fie emisă la punctul de încărcare şi pentru întreg parcursul, astfel încît să asigure cumpărătorului posibilitatea de a se adresa oricăruia, dintre cărăuşi pentru a-i pretinde direct daune pentru pagubele pricinuite cu ocaziunea efectuării transportului. +
Articolul 416Poliţa de încărcare şi documentele ce o pot înlocui în condiţiunile arătate în articolele precedente, trebuie să prevadă transportul mărfii pe itinerarul stabilit în contractul de vânzare sau în caz contrar pe calea întrebuinţată în mod obişnuit pentru felul mărfii vândute.Dacă stipulatiunile poliţei de încărcare sau ale documentului ce o înlocuieşte, nu s'ar potrivi asupra unui punct esenţial cu condiţiunile relative la transport, prevăzute prin contractul de vânzare, cumpărător nu va avea dreptul de a socoti aceste acte ca neindeplinind condiţiunile convenţionale şi cere rezilierea contractului. +
Articolul 417Obligaţiunea vânzătorului C.I.F. de a asigura marfa este considerată ca îndeplinită dacă a obţinut dela o societate de asigurare o poliţa proband existenta unui contract de asigurare în beneficiul cumpărătorului.Fiecare lot va forma obiectul unei asigurări separate.Asigurarea trebuie să acopere toate riscurile la care este expusă marfa încărcată.Vânzătorul nu va fi însă obligat să asigure marfa contra riscului de razboiu, dacă contractul de vânzare nu conţine o stipulaţiune specială în acest, sens.În vederea asigurării, valoarea mărfii va fi stabilită în conformitate. cu uzurile speciale privitoare la felul mărfii vândute, iar în lipsa lor, pe baza facturii, la care se va adauga navlul şi 10% ca profit. +
Articolul 418Vânzătorul poate înlocui poliţa de asigurare printr'un certificat, care să reproduca clauzele prevăzute de lege şi sa transfere posesorului sau drepturile rezultând din poliţa de asigurare. +
Articolul 419Dacă vânzătorul nu a asigurat marfa încărcată sau a asigurat-o parţial, cumpărătorul va putea proceda la efectuarea asigurării în întregime sau la completarea acesteia, scăzând prima plătită din preţul cumpărării şi instiintand despre aceasta pe vînzător. +
Articolul 420Vânzătorul este obligat sa predea de îndată cumpărătorului documentele şi anume: poliţa de încărcare, factura, poliţa de asigurare şi eventual actul de expertiza.Predarea documentelor are drept efect transmiterea dreptului de a dispune de marfa. +
Articolul 421Cumpărătorul, la primirea documentelor şi după o prealabilă verificare a lor, trebuie să plătească preţul conform conventiunii. +
Articolul 422Sub rezerva dispoziţiilor art. 408, cumpărătorul are dreptul, după luarea în primire a documentelor, sa stabilească starea mărfurilor la predarea lor şi sa denunţe vânzătorului lipsurile sau vitiile acestora.Denunţarea se va face conform dispoziţiunilor art. 399.Dispoziţiunile art. 400 se aplică şi în vînzările C.I.F. +
Articolul 423Dacă marfa a fost vândută "franco bord". (Free on board F.O.B.), cu indicarea unui loc determinat, transportul mărfii priveşte pe cumpărător.Vânzătorul este obligat sa predea marfa la locul de încărcare şi sa ia pentru încărcare, măsurile care după lege sau uzuri cari în sarcina expeditorului.Marfa este socotită predată prin încărcarea sa pe vas.Faptul ca transportul priveşte pe cumpărător nu ridica acestuia dreptul de a examina marfa la sosirea sa, la destinaţie şi de a se prevala de dispoziţiunile art. 399 şi 400. +
Articolul 424Dacă marfa care trebuie transportată dintr'un loc în altul a fost vândută "franco" într'un loc determinat, ea nu este socotită predată decât la sosirea sa în acel loc. +
Articolul 425Acţiunile derivând din contractul de vânzare C.I.F., se prescriu prin trecerea unui termen de doi ani, socotit dela data emisiunii poliţei de încărcare. +
Capitolul 3Despre vînzarea pe credit a maşinilor industriale, agricole şi autovehiculelor +
Articolul 426În vînzările pe credit a maşinilor agricole; industriale şi autovehicule, se aplică, în lipsa de stipulaţiuni contrarii, dispoziţiunile prezentului capitol sub condiţiunea îndeplinirii formalităţilor mai jos arătate. +
Articolul 427Prin maşini agricole se înţeleg: treeratoarele, locomobilele, plugurile cu aburi, seceratoarele-treeratoare, seceratoarele legatoare, motoare şi altele asemenea, al căror preţ de cumpărare este de cel puţin 25.000 lei.Prin maşini industriale, se înţeleg: mori automatice şi mori taranesti, motoare de benzina, de titeiu, etc., instalatiuni de fabricat textile, instalatiuni pentru fabricat sau rafinat uleiul, instalatiuni pentru fabrici de caramida, instalatiuni pentru irigaţii, instalatiuni pentru fabrici de zahăr, ciment şi fabrici de spirt, maşini pentru prelucrat lemnul, maşini pentru ateliere mecanice, ca: strunguri, raboteuze, maşini de riftuit şi orice alte asemenea, al căror preţ de cumpărare este de cel puţin 25.000 lei.Prin autovehicule se înţeleg: automobilele, autobuzele, autocamioanele, autotractoarele de remorca, precum şi motocicletele, afară de bicicletele prevăzute cu motor auxiliar. +
Articolul 428În toate aceste vânzări proprietatea lucrului vândut este păstrată vânzătorului pînă, la, plata în întregime a preţului de cumpărare şi a accesoriilor arătate în contract, cu toate ca lucrul a fost predat cumpărătorului. +
Articolul 429Vânzarea se face prin act autentic, care va cuprinde:a) numele vânzătorului, cumpărătorului şi domiciliul lor; … b) condiţiunile vânzării, preţul şi modalitatea de plată,; … c) o descriptie amănunţită a masinii industriale sau agricole, cu un inventar de tot ce cuprinde, precum şi tipul, seria şi numărul masinii, iar pentru autovehicule: fabrica, tipul, seria, numărul de ordine al motorului şi orice alte menţiuni pentru individualizare. … +
Articolul 430Vânzătorul va trebui sa transcrie actul din care rezultă vînzarea.a) pentru maşinile industriale şi agricole, într'un registru special la tribunalul domiciliului vânzătorului şi primăria comunei în circumscripţia căreia vor fi aşezate sau folosite de cumpărător. … Cînd comuna este capitala de judeţ, transcrierea se va face în registrul tribunalului respectiv;b) pentru autovehicule, într'un registru special, la tribunalul în circumscripţia căruia se afla sediul comerţului vânzătorului. … +
Articolul 431Pentru transcrierile arătate la articolul precedent, se va înfiinţa pe lîngă fiecare tribunal, un registru special pentru maşini industriale, agricole şi autovehicule, iar pe lîngă fiecare comuna, un registru pentru maşini industriale şi agricole. +
Articolul 432Maşinile şi autovehiculele a căror proprietate a fost rezervată conform acestei legi îşi vor păstra caracterul lor mobiliar, chiar dacă, prin destinaţiunea lor sau în alt mod ar fi considerate ca imobile. +
Articolul 433Transcrierea actului va putea fi cerută de oricare din părţile contractante.Actul se va transcrie în întregime, iar cînd autentificarea s'a făcut la acelaşi tribunal, se va trece în extract.Menţiune de transcrierea efectuată se va face şi pe actul de vânzare. +
Articolul 434Păstrarea proprietăţii vânzătorului, stipulată prin actul de vânzare, este opozabilă celor de al treilea timp de 5 ani dela data ultimei transcrieri a actului de vânzare.Curgerea acestui termen se suspenda pe toată durata procedurii de executare a actului de vânzare şi a procedurii de faliment a cumpărătorului. +
Articolul 435Toate riscurile de orice natura, prevăzute şi neprevăzute, chiar de forta majoră, precum şi daunele către terţi, rezultate din accidentele produse de maşini şi autovehicule, trec asupra cumpărătorului din momentul predării masinii sau autovehiculului. +
Articolul 436Vânzătorul va putea să asigure pe cumpărător pentru orice sinistru întâmplat masinii sau autovehiculului, or pentru cazurile de răspundere civilă faţă de cei de al treilea, decurgînd din daunele produse de masina sau autovehicul.Vânzătorul are dreptul a fi despăgubit de cumpărător pentru primele şi cheltuielile asigurării. +
Articolul 437Sumele datorate ca indemnizare şi acele provenite din rechizitionari se cuvin vânzătorului pînă la concurenta preţului datorat iar restul, de va mai fi, se cuvine cumpărătorului. +
Articolul 438Neplata ratelor la termenele arătate în contractul de vânzare da dreptul vânzătorului:1. sa proceadă la vînzarea masinii sau autovehiculului, în formele mai jos arătate, ori2. sa considere contractul reziliat, putând relua masina sau autovehiculul dela cumpărător, după ce i se va stabili în prealabil starea şi valoarea printr'un expert. +
Articolul 439Vânzătorul va putea procede la executare numai dacă cumpărătorul nu a plătit doua rate consecutive.După neplata unei rate, vânzătorul este obligat sa pună în întîrziere pe cumpărător, printr'o notificare în care va arata pretentiunile băneşti, precum şi calea de executare ce înţelege sa o aleagă şi care nu mai poate fi schimbată.Cînd nici rata următoare nu a fost achitată, vânzătorul va putea proceda la executare fără alta înştiinţare, +
Articolul 440Dacă numai ultima rata este datorită, vânzătorul va pune în întîrziere pe cumpărător, în chipul arătat mai sus, şi dacă în termen de 15 zile dela data notificării, rata nu este achitată, vânzătorul va putea proceda la executare, conform art. 438. +
Articolul 441Cînd vânzătorul procede la vânzare, va face o cerere judecătorului locului unde se afla masina sau autovehiculul, alăturând actul de vânzare şi dovada de punere în întîrziere.Judecătorul, primind cererea; după ce va constata temeinicia ei, va ordonă:a) sechestrarea masinii la cumpărător sau la orice alt tertiu detentor şi numirea unui custode care poate fi facuta chiar în persoana detentorului; … b) va fixa termenul de vânzare, condiţiunile şi preţul dela care va începe, precum şi locul vânzării, ordonand publicarea lor, într'unul din ziarele locale mai răspândite din judeţ, iar în lipsa, într'un ziar mai răspândit din capitala judeţului apropiat. … Câte o copie de pe ordonanţa şi cerere vor fi comunicate cumpărătorului în termen de 5 zile dela data ordonanţei.Termenul de vânzare nu va putea fi mai scurt de 15 zile, nici mai lung de 30 zile dela data ordonanţei. +
Articolul 442Cumpărătorul poate face opunere la ordonanţa de vânzare în termen de 5 zile libere, dela comunicare. Opunerea va fi facuta numai pe motiv de plată a creanţei dovedită prin act scris.Vânzarea poate fi suspendată pînă la judecata opunerii, prin darea unei cauţiuni fixată de judecător, după împrejurări. +
Articolul 443Dacă oponentul, la ziua fixată pentru judecata opunerii, nu face dovada plăţii sumei datorate, judecătorul va ordonă efectuarea vânzării, rămînînd cumpărătorului dreptul de a-şi stabili pe cale principala, orice alte pretenţiuni ar putea avea.Cartea de judecată este executorie. +
Articolul 444În contra hotărîrii data asupra opunerii, se poate face apel la tribunal în termen de 15 zile dela pronunţare.Apelul va fi depus la judecătorie.Executarea poate fi suspendată prin darea unei cauţiuni fixată, după împrejurări, termenul de recurs în contra hotărîrii tribunalului este de 15 zile dela comunicare.Recursul se va depune la tribunal şi va fi înaintat Curţii de Apel, care va judeca ca instanţa de casare. +
Articolul 445Suma rezultată din vânzare va fi depusa la judecătorie şi atribuită vânzătorului pînă la concurenta capitalului datorat, dobânzilor, primelor de asigurare plătite şi accesoriilor, după scăderea taxelor şi cheltuielilor de urmărire, iar prisosul se va da cuprinzatorului.Dacă vânzătorul nu este acoperit, încheierea judecătorului de lichidare va servi drept titlu cu efect de lucru judecat în afară de drepturile rezervate cumpărătorului prin art. 443. +
Articolul 446În caz de executare, conform punctului 2 al articolului 438, vânzătorul va face o cerere judecătorului de pace, după competenţa stabilită de art. 141, alăturând actul de vânzare şi dovada de punere în întîrziere.Judecătorul, constatând temeinicia cererii, va ordonă sechestrarea masinii şi va numi un expert pentru a stabili starea şi valoarea ei.Aceasta ordonanţa se va comunică cumpărătorului, care poate face opunere la plata, în condiţiunile prevăzute de art. 442.Îndată după depunerea raportului de expertiza, judecătorul va fixa un termen, dispunând citarea vânzătorului şi cumpărătorului, pentru ca, faţă de ei, să se stabilească valoarea masinii a carei reluare se cere. +
Articolul 447În contra hotărîrii, data asupra opunerii şi celei prin care se fixează valoarea conform articolului precedent, se va putea face apel şi recurs, conform art. 444. +
Articolul 448Dacă vânzătorul, pentru restul de preţ şi accesoriile lui, va nu este acoperit prin luarea masinii sau autovehiculului, după valoarea fixată de judecată, încheierea judecătorului va servi drept titlu cu efect de lucru judecat, în afară de drepturile rezervate cumpărătorului prin art. 443. +
Articolul 449Cumpărătorul decade din beneficiul termenului dacă înstrăinează masina sau autovehiculul în întregime sau în parte. În acest caz, vânzătorul este în drept sa preceada la executare, conform art. 438, sechestrand masina la detentor, indeplinind formele numai faţă de primul cumpărător. +
Articolul 450Radierea transcripţiunii prevăzută de art. 430 va putea fi facuta după cererea ambelor părţi.Cumpărătorul însă va putea cere şi singur radierea dacă prezintă din partea vânzătorului o declaraţie autentică de achitare în întregime a masinii sau autovehiculului, ori dacă dovada plăţii este facuta, prin chitanţa, autentică. +
Articolul 451Dispoziţiunile acestui capitol nu sînt aplicabile vânzărilor pe credit cînd cumpărătorul, la rândul sau, exercita comerţul de autovehicule. +
Titlul IIIDespre mandat şi comision +
Capitolul 1Mandatul comercial +
Articolul 452Mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale în numele şi pe socoteala mandantului.Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit. +
Articolul 453Deşi conceput în termeni generali, mandatul comercial nu se întinde şi la afacerile care nu sînt comerciale, afară dacă aceasta se declara cu preciziune prin mandat.Dacă mandatarul, nu are instrucţiuni decât asupra unor părţi ale afacerii, mandatul se socoteşte liber pentru celelalte.Mandatul pentru o anumită afacere cuprinde împuternicire şi pentru toate actele necesare executării lui, chiar dacă nu sînt anumite arătate. +
Articolul 454Dacă mai mulţi mandatari sînt numiţi prin acelaşi act, fiecare dintre ei poate lucra separat, cînd prin însărcinare data nu se arata ca ei trebuie să lucreze împreună.Dacă prin actul de numire se prevede că ei trebuie să lucreze împreună şi mandatul nu este acceptat de toţi, se socoteşte refuzat.Răspunderea mandatarilor obligaţi sa lucreze împreună este solidară.Dacă mandatul a fost dat de mai mulţi mandanti, aceştia sînt obligaţi solidar faţă de mandatar. +
Articolul 455Mandatarul trebuie să înştiinţeze fără întîrziere pe mandant de executarea mandatului.Dacă în urma primirii acestei incunostiintari, mandantul întârzie răspunsul un timp mai lung decât cel cerut după natura operaţiunilor, este considerat ca a acceptat executarea mandatului, chiar dacă mandatarul a depăşit limitele puterilor sale. +
Articolul 456Mandatarul este răspunzător de stricăciunile lucrurilor ce îi sînt încredinţate spre păstrare, afară de cele provenite din caz fortuit, din vitiul sau natura lor.Mandatarul, în caz de urgenta, poate proceda la vînzarea lucrurilor în conformitate cu art. 369, instiintand de îndată pe mandant. +
Articolul 457Comerciantul, care nu vrea sa primească o însărcinare pentru o operaţiune din cele ce formează obiectul comerţului sau, este dator, în cel mai scurt termen posibil, să facă cunoscut mandantului neprimirea; în acest caz, este încă, dator a face să se păstreze în loc sigur lucrurile ce i s'au expediat şi sa îngrijească de dânsele în socoteala mandantului, pînă ce acesta va putea lua măsurile necesare.De asemenea în caz de întîrziere, el va putea cere sechestrul judiciar şi chiar vînzarea lucrurilor după formele prevăzute de art. 369 din acest cod. +
Articolul 458Dacă lucrurile primite în socoteala mandantului prezintă semne de stricăciuni suferite în timpul transportului, mandatarul va trebui sa ia toate măsurile necesare pentru păstrarea drepturilor mandantului faţă de cel ce a făcut transportul, altfel este responsabil de lucrurile primite după descriptiunile cuprinse în scrisorile de carat sau în poliţele de încărcare. Dacă stricăciunea reclama. îngrijiri urgente, mandatarii poate cere vînzarea lucrurilor după formele prevăzute de art. 369 din acest cod. +
Articolul 459Afară de stipulaţiune contrară, mandantul este obligat sa procure mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului şi să-i plătească sumele ce i se cuvin care în lipsa de convenţiune, se vor stabili de justiţie după uzurile locului, în care contractul de mandat a fost executat.Remuneratiunea este datorată şi dacă mandatul, nu poate fi executat din culpa mandantului. +
Articolul 460Mandatarul, pentru garantarea tuturor creanţelor isvorite din contractul de mandat, în care se cuprind şi avansurile cheltuielile şi dobânzile, are potrivit art. 382, 383, 384 şi 385 un drept de retentiune asupra bunurilor şi titlurilor de credit ce se găsesc în posesiunea sa; sau de care poate să dispună în baza titlurilor, pe care le deţine, aparţinînd mandantului.Vânzarea va putea fi cerută chiar în lipsa de titlu executor. +
Articolul 461Mandatarul este obligat la plata dobânzii legale pentru sumele de bani cuvenite mandantului din ziua în care trebuia să le trimeata sau să le consemneze.Dacă mandatarul schimba destinaţia sumelor primite pe socoteala mandantului, trebuie să, plătească pe lîngă dobînda legală din ziua în care trebuia să le trimită şi daunele provenind din neîndeplinirea mandatului. +
Capitolul 2Comisionul +
Articolul 462Contractul de comision are de obiect tratarea şi încheierea de afaceri comerciale în numele comisionarului şi pe socoteala comitentului. +
Articolul 463Comisionarul este obligat direct faţă de persoana, cu care a contractat.Între comitent şi terţi nu exista nici drepturi, nici obligaţiuni. Cu toate acestea, comitentul poate exercita acţiunile aparţinînd comisionarului, subrogandu-se în drepturile sale. +
Articolul 464Comisionarul, autorizat a vinde pe credit, este obligat sa încunoştiinţeze pe comitent, arătându-i persoana cumpărătorului şi termenul acordat; altfel, se presupune ca operaţiunile s'au făcut pe bani gata, proba contrară nefiind admisă. +
Articolul 465În raporturile dintre comitent şi comisionar sau creditorii acestuia, proprietatea bunurilor dobândite de comisionar pe socoteala comitentului trece direct la acesta din urma, chiar din momentul dobîndirii. +
Articolul 466Comisionarul se poate îndepărta dela instrucţiunile primite pentru executarea mandatului cînd socoteşte ca comitentul, cunoscînd condiţiunile schimbate, şi-ar fi dat aprobarea şi nu este timp suficient pentru a cere şi obţine autorizarea sa prealabilă.În afară de acest caz, orice operaţiune a comisionarului încheiată, cu violarea sau depăşirea puterilor primite, rămîne în sarcina sa, dacă comitentul nu o ratifica; comisionarul poate fi obligat şi la despăgubiri. +
Articolul 467Cînd comisionarul este însărcinat sa vândă sau sa cumpere titluri de credit circulând în comerţ, devize sau mărfuri cotate la bursa, ori avînd curs în târguri, dacă comitentul nu a dispus altfel, el însuşi poate să-i procure pe preţul cerut, ca vînzător, lucrurile ce trebuia sa cumpere sau sa retina pentru sine după preţul curent, ca cumpărător, lucrurile ce trebuia sa vândă în socoteala comitentului.Comisionarul, care se comporta el însuşi ca vînzător, sau cumpărător are dreptul la comision.Dacă în cazurile mai sus arătate, comisionarul după îndeplinirea însărcinării sale, nu face cunoscut comitentului, persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca vînzarea sau cumpărarea s'a făcut pe contul sau şi sa ceara dela comisionar executarea contractului. +
Articolul 468Comisionarul nu răspunde de îndeplinirea obligaţiunilor luate de persoanele cu care a contractat.Cînd comisionarul îşi ia aceasta răspundere, are dreptul la plata unui comision special numit "pentru garanţie" "pentru credit", sau alte asemănătoare, care în lipsa de convenţiune, se va stabili după cazurile locului în care contractul de comision a fost executat. +
Articolul 469Comisionarul, pe lîngă registrele prevăzute de art. 40, trebuie să ţină şi un registru cu partide separate pentru fiecare comitent, cuprinzînd toate operaţiunile şi însărcinările date.Dispoziţiunile înscrise pentru registrele comerciale obligatorii se aplică şi acestui registru. +
Articolul 470Dispoziţiunile privitoare la contractul de comision, sînt aplicabile şi comerciantului, care nefiind comisionar, se însărcinează în exerciţiul comerţului sau, cu operaţiuni de comision izolate. +
Articolul 471În afară de dispoziţiunile acestui capitol, se vor aplica raporturile dintre comitent şi comisionar, şi acele privitoare la mandat. +
Titlul IVDespre contractul de consignaţie +
Articolul 472Contractul de consignaţie este convenţiunea prin care una din părţi, numita consignant încredinţează celeilalte părţi numita consignatar, mărfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului.Bunurile ce se încredinţează consignatarului se pot preda acestuia, toate deodată sau treptat, prin note sau facturi succesive, emise pe temeiul contractului. +
Articolul 473Contractul de consignaţie, cum şi orice convenţiuni privitoare la modificarea, transformarea sau desfiinţarea lui, se pot dovedi numai prin proba scrisă. +
Articolul 474Contractul de consignaţie nu transmite consignatarului proprietatea bunurilor ce i-au fost încredinţate.El este revocabil de către consignant în orice moment, chiar dacă a fost încheiat pe o durată determinata afară de stipulaţiune contrară în act.Consignantul păstrează toate drepturile asupra bunurilor încredinţate şi continua a putea dispune oricînd de ele, afară de stipulaţiune contrară în act. +
Articolul 475Consignantul poate relua şi ridica, oricînd, chiar dacă contractul a fost încheiat pe o durată determinata, toate sau parte din bunurile încredinţate consignatarului, fără necesitatea unui preaviz.Reluarea bunurilor se va putea face de consignant pe cale de ordonanţa presidentiala în conformitate cu dispoziţiunile din codul de procedura civilă Carol al II-lea.Ordonanţa presidentiala se va da fără citarea părţilor, dacă contractul de consignaţie este autentic; cu citarea părţilor, dacă contractul este sub semnatura privată. În acest ultim caz, termenul pentru citarea părţilor se va fixa pentru a doua zi dela primirea cererii.Consignantul are dreptul de a ridica oricînd bunurile, pe aceasta cale chiar dacă în contract s'ar fi stipulat o clauza de preaviz. +
Articolul 476Consignatarul este obligat a lua toate măsurile unui bun comerciant, pentru conservarea în buna stare a bunurilor ce i-au fost încredinţate.El răspunde de orice lipsa, pierdere sau deteriorare, provenite din culpa sa, sau a agenţilor şi prepuşilor săi. +
Articolul 477Consignatarul este obligat a asigura bunurile ce i-au fost încredinţate la o societate acceptată de consignant.Asigurarea se va face de consignatar pentru o valoare cel puţin egala cu preţul bunurilor, prevăzut în contract sau în notele şi facturile respective, şi astfel ca toate riscurile să fie acoperite, începînd din momentul expedierii bunurilor de către consignant.Consignatarul este de asemenea obligat a plati cu regularitate primele de asigurare.În caz de neasigurare sau de anularea asigurării din cauza neplatii la termen a primelor, consignatarul se considera, de drept, în culpa şi va răspunde de orice lipsuri sau pagube produse prin caz fortuit sau forta majoră.Asigurările de orice fel, contractate de consignatar, cu privire la bunurile predate în consignaţie, se considera de plin drept ca încheiate în favoarea consignantului, cu condiţiunea ca acesta sa notifice asiguratorului, existenta consignatiei înainte de plată despăgubirilor. +
Articolul 478În vederea identificarii bunurilor date în consignaţie, consignatarul este obligat a păstra mărfurile primite în ambalajele lor originale şi a conserva intacte etichetele, mărcile şi orice alte semne exterioare, astfel cum au fost aplicate de consignant.În cazul cînd contractul de consignaţie prevede un anumit loc de depozitare sau inmagazinare a bunurilor încredinţate, consignatarul este oprit a muta sau a depozita în alt loc acele bunuri.Cînd convenţia nu prevede un anumit loc de depozitare, consignatarul poate inmagazina sau depozita mărfurile încredinţate lui numai în localuri a căror folosinţă o are în baza de acte scrise cu data certa sau vizate de Administraţia financiară, fiind obligat a face cunoscut deindata consignantului, locul de depozitare a mărfurilor şi orice mutare a lor. +
Articolul 479Consignantul este în drept a controla şi verifica, oricînd, mărfurile încredinţate consignatarului şi a proceda la inventarierea lor. Pentru exercitarea acestui drept, consignantul va obţine, oricînd, la cerere, ordonanţa presidentiala, potrivit dispoziţiunilor art. 475. +
Articolul 480Consignatarul este obligat a comunică în scris consignantului vitiile aparente sau ascunse ale bunurilor încredinţate.În caz de necomunicare, se considera ca bunurile au fost primite de consignatar în buna stare.Comunicarea vitiilor aparente se va face în termen de 2 zile, ori de câte ori un timp mai lung n'ar fi necesar, din cauza condiţiunilor în care se afla bunurile trimise.Comunicarea vitiilor ascunse se va face în termen de doua zile dela descoperirea lor.Odată termenele de mai sus expirate, consignatarul nu mai poate fi primit sa invoce exonerarea sa, pe temeiul acestor vitii. +
Articolul 481Toate cheltuielile de conservare, şi desfacere a bunurilor, predate în consignaţie, privesc pe consignatar, afară de stipulaţiune contrară. +
Articolul 482Consignatarul nu poate vinde sau instraina bunurile ce i-au fost încredinţate în consignaţie, decât în condiţiunile prevăzute în contract.Consignantul poate modifica oricînd în mod unilateral, condiţiunile de vânzare, dacă contractul nu prevede altfel. Modificările sînt obligatorii pentru consignatar din momentul. în care îi vor fi aduse la cunoştinţa în scris.În tacerea contractului asupra condiţiunilor de vânzare şi în lipsa de dispoziţiune scrisă din partea consignantului, consignatarul nu poate vinde bunurile ce i-au fost încredinţate, decât contra numerar şi la preţurile curente ale pieţei. +
Articolul 483În cazul cînd prin contract, nu s'a prevăzut retributia sau beneficiul consignatarului, acesta va avea dreptul numai la suprapreturile ce va obţine din vânzări; adică la diferenţa între preţurile efectiv realizate din vînzările făcute şi preţurile prevăzute în contractul de consignaţie sau notele, facturile şi dispoziţiile consignantului.În cazul în care nici prin contract, nici prin actele, facturile sau dispoziţiile consignantului, nu s'a prevăzut niciun preţ, iar vînzarea se va face de către consignatar la preţul curent, conform art. 482 alin. 3, consignatarul se va putea adresa justiţiei pentru fixarea retributiei sale. +
Articolul 484În caz de vânzare pe credit a bunurilor date în consignaţie, creanta pentru preţul datorat aparţine consignantului.Faţa de debitori şi de terţi, consignatarul va putea face, în mod valabil, orice acte asupra creanţei şi, în special, va putea primi plata, urmări încasarea ei şi lua orice măsuri de asigurare.La prima cerere a consignantului, consignatarul este obligat a notifica debitorului originea şi natura creanţei. Din momentul comunicării acestei notificări, consignatarul nu va mai putea face nici un act valabil cu privire la creanta respectiva, acest drept aparţinînd numai consignantului.Înainte de notificare sau în caz de refuz din partea consignatarului de a notifica, consignantul va putea popri oricînd sumele datorate în mâinile debitorilor, fără dare de cauţiune. +
Articolul 485Dacă prin contract, se acordă consignatarului dreptul de a face vânzări pe credit, fără a se preciza condiţiunile, consignatarul va putea acorda credite numai către comercianţii din ramura respectiva pe termene de maximum 90 zile, pe bază de cambii acceptate sau bilete la ordin. +
Articolul 486Consignantul este oricînd în drept a interzice consignatarului vînzările pe credit către anumite firme sau persoane anume determinate, chiar dacă prin contract, consignatarul a fost împuternicit a face vânzări pe credit, cu sau fără restrictii. Oprirea este obligatorie pentru consignatar din momentul în care îi va fi adusă la cunoştinţa în scris. +
Articolul 487În lipsa de stipulaţiune contrarie, consignatarul este solidar răspunzător faţă de consignant, de plată la termen a preţului mărfurilor vândute de el pe credit. +
Articolul 488Consignatarul este obligat a contabiliza toate operaţiunile referitoare la bunurile încredinţate lui în consignaţie, în asa mod încît controlul şi verificarea lor să se poată face cu usurinta.Prin contractul de consignaţie, se poate stipula obligaţiunea pentru consignatar de a tine unul sau mai multe registre speciale pentru trecerea operaţiunilor referitoare la bunurile încredinţate în consignaţie.Registrele speciale pentru operaţiunile de consignaţie, vor fi vizate şi ţinute după normele prevăzute de codul de comerţ.În cazul cînd contractul prevede obligaţiunea pentru consignatar de a tine registre speciale, el este obligat a prezenta oricînd aceste registre la prima cerere a consignantului. Pentru a proceda la examinarea şi verificarea registrelor speciale de consignaţie, consignantul este în drept a obţine ordonanţa presidentiala în modul prevăzut de art. 475. +
Articolul 489Consignatarul este obligat a înştiinţa pe consignant, la epocile prevăzute în contract, de toate vînzările făcute de el din bunurile ce i-au fost încredinţate în consignaţie. Înştiinţarea va trebui sa arate în mod precis, bunurile vândute contra numerar şi cele vândute pe credit, indicandu-se pentru acestea din urma, numele şi adresa exactă a fiecărui debitor, suma datorată, termenul de plată acordat şi cambiile sau garanţiile primite.În caz de tăcere a contractului, consignatarul este obligat a face înştiinţarea vânzărilor cel mai târziu la finele fiecărei săptămâni pentru toate operaţiunile săptămânii respective. +
Articolul 490Consignatarul este obligat a remite şi preda consignantului, la epocile prevăzute în contract, preţul tuturor bunurilor vândute de el contra numerar şi toate sumele rezultate din încasarea creanţelor provenite din vînzarea acestor bunuri, pînă la concurenta, preţurilor lor, precum şi cambiile şi garanţiile primite dela cumpărător.În cazul cînd contractul nu prevede epoca remiterii, consignatarul este obligat a preda consignantului, cel mai târziu la finele fiecărei săptămâni, toate sumele de bani, cambiile şi garanţiile mai sus prevăzute.Pînă la remiterea lor, consignatarul nu poate face niciun act de dispoziţie asupra sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vînzarea bunurilor deţinute de el în consignaţie, fiind simplu depozitar al lor. +
Articolul 491Consignatarul nu poate exercita faţă de consignant niciun drept de retenţie, nici asupra bunurilor încredinţate lui în consignaţie, nici asupra sumelor sau valorilor rezultate din vînzarea acelor bunuri. +
Articolul 492În caz de faliment al consignatarului, consignantul va putea revendica bunurile încredinţate sau preţul lor, care nu fusese plătit în bani sau altfel. +
Articolul 493Părţile pot conveni ca consignatarul să fie obligat a preda consignantului cambii sau orice alte garanţii pentru asigurarea valorii bunurilor încredinţate şi a exactei indepliniri a îndatoririlor contractuale, fără ca prin aceasta, să se schimbe caracterele şi efectele contractului de consignaţie.În caz de ridicare a bunurilor încredinţate, consignantul poate păstra cambiile şi celelalte garanţii ce i-au fost date pentru asigurarea plăţii preţului mărfurilor ce se va constata ca au fost vândute sau lipsesc, a sumelor încasate, dar neremise de consignatar, cum şi a daunelor cauzate. +
Titlul VSpre contractul de expediţie +
Articolul 494Prin contractul de expediţie, expeditorul comisionar se obliga faţă de comitent sa proceadă în numele sau propriu, dar pe socoteala comitentului, la încheierea contractului de transport cu un cărăuş şi la îndeplinirea prestatiunilor accesorii expedierii. +
Articolul 495Chiar dacă expeditorul comisionar ia asupra sa obligaţiunea, sa îndeplinească operaţiunile privitoare la predarea lucrurilor la jocul de destinaţie, se prezuma că nu înţelege sa ia asupra sa o obligaţiune directa faţă de destinatar. +
Articolul 496Expeditorul comisionar este răspunzător de pagubele ce s'ar produce lucrurilor; dacă nu procede cu diligenta unui bun comerciant la luarea în primire şi păstrarea lor, la alegerea cărăuşului şi comitentilor intermediari şi, în general, la executarea expedierii.Dacă fără motive temeinice, expeditorul comisionar se abate dela modul de transport indicat de comitent, răspunde şi de accidentele datorite cazurilor fortuite, dacă nu dovedeşte ca pierderea sau vătămarea lucrurilor ori întârzierea transportului s'ar fi întâmplat, chiar dacă s'ar fi conformat instrucţiunilor primite. +
Articolul 497Expeditorul comisionar; în lipsa de convenţiune, are dreptul la un comision pentru încheierea contractului de transport şi la plata prestatiunilor accesorii îndeplinite de el, după uzurile locului unde contractul de transport a fost încheiat, cum şi la restituirea cheltuielilor făcute pe socoteala comitentului.Comisionul, prestaţiunile accesorii şi cheltuiala cuvenită expeditorului comisionar, vor putea fi determinate global dela început. +
Articolul 498Comitentul poate revoca ordinul de expediere pînă în momentul cînd expeditorul comisionar a încheiat contractul de transport, inapoind acestuia cheltuielile făcute.Din momentul încheierii contractului de transport, expeditorul comisionar este obligat să execute, la cererea comitentului, dreptul de contra-ordin admis în materie de transport. +
Articolul 499În afară de convenţiune contrară, expeditorul comisionar poate efectua el însuşi transportul, fie cu mijloacele sale proprii, fie cu ale altora, cu condiţiunea de a înştiinţa fără întîrziere pe comitent.În acest caz, el ia asupra sa răspunderea cărăuşului şi are dreptul la preţul transportului, în afară de comision. Preţul transportului va fi calculat după tarifele legale sau uzuale în vigoare pentru mijlocul de transport întrebuinţat, iar în lipsa acestora, va fi stabilit de instanţa judecătorească. +
Articolul 500Termenul de prescripţiune al acţiunilor izvorand din contractul de expediţie este de un an, socotit din ziua predării lucrurilor la locul de destinaţie sau din ziua în care ar fi trebuit să se facă predarea lor, iar pentru acţiunea referitoare la transporturile care încep să se termina afară din Europa, termenul este de 18 luni. +
Articolul 501Regulile prevăzute pentru contractul de comision se aplică şi contractului de expediţie, întru cat nu se dispune altfel prin titlul de faţa. +
Titlul VIDespre contractul de transport +
Capitolul 1Transportul lucrurilor +
Articolul 502Prin contractul de transport de lucruri, cărăuşul îşi ia obligaţiunea sa transporte dela un loc la altul mărfuri sau alte lucruri în schimbul unui preţ. +
Articolul 503Expeditorul, la cerere, va da cărăuşului, în momentul încredinţării lucrurilor pentru transport, o scrisoare de trasura sau o poliţa de încărcare, dacă transportul se face pe apa, în doua exemplare, care să cuprindă:1. data şi locul predării;2. numele şi domiciliul expeditorului;3. numele şi domiciliul cărăuşului;4. locul destinaţiei, numele şi domiciliul destinatarului;5. natura, greutatea, cantitatea sau numărul lucrurilor de transportat şi dacă acestea sînt în lăzi sau pachete, felul ambalajului, numărul şi sigiliile sau mărcile puse pe el;6. preţul transportului, data şi locul plăţii, cum şi persoana care trebuie să plătească;7. termenul înăuntrul căruia trebuie să fie executat transportul;8. determinarea de către expeditor a valorii lucrurilor cînd acestea sînt de preţ;9. documentele predate cărăuşului pentru a fi alăturate scrisorii de trasura;10. celelalte stipulaţiuni convenite între părţi.Expeditorul se poate desemna ca destinatar.Expeditorul este răspunzător de inexactitatea şi insuficienta declaraţiunilor trecute în scrisoarea de trasura.Un exemplar al scrisorii de trasura cu semnatura expeditorului rămîne la cărăuş şi intovaraseste lucrurile de transportat pînă la destinaţie; al doilea exemplar, denumit duplicat, cu semnatura cărăuşului, trebuie să fie predat expeditorului. +
Articolul 504Scrisoarea de trasura poate fi la ordin sau la purtător.În ambele cazuri, cărăuşul este scutit de obligaţiunea înştiinţării revazuta de art. 512, afară de cazul în care expeditorul a indicat în scrisoarea de trasura un domiciliatar la locul de destinaţie. +
Articolul 505Proprietatea bunurilor ce fac obiectul transportului se transfera cînd scrisoarea de trasura este la ordin, prin girul duplicatului scrisorii de trasura.Forma şi efectele girurilor, anularea şi înlocuirea scrisorii de trasura sau a poliţei de încărcare sînt carmuite de dispoziţiile privitoare la cambie şi biletul la ordin.Ultimul giratar al unui şir neintrerupt de giruri, care este posesor al titlului, este socotit proprietar. Debitorul care îndeplineşte obligaţiunea rezultând din titlu, este liberat, afară numai dacă nu a fost frauda sau greşeală grava din partea sa. +
Articolul 506În lipsa de scrisoare de trasura, cărăuşul trebuie să elibereze la cererea expeditorului o recipisa de primire, semnată de el, cuprinzînd indicatiunile cerute pentru scrisoarea de trasura. +
Articolul 507Dacă sînt mai multe colete, cărăuşul are dreptul sa ceara expeditorului scrisori de trasura diferite. +
Articolul 5O8Expeditorul trebuie să predea cărăuşului lucrurile de transportat în locul şi conform condiţiunilor contractului sau uzurilor locale, fiind răspunzător de daunele pricinuite prin întîrziere, dacă este în culpa.Dacă pentru executarea transportului sînt necesare documente vamale fiscale sau poliţieneşti, expeditorul este obligat să le predea cărăuşului, fiind răspunzător faţă de acesta, de pagubele care ar putea rezultă din lipsa, insuficienta sau neregularitatea lor. +
Articolul 509Dacă termenul, în care trebuie făcut transportul, n'a fost determinat de părţi, se va ţine seama de uzul locului de plecare, iar în lipsa, transportul se va face potrivit împrejurărilor. +
Articolul 510Expeditorul poate suspenda transportul şi cere restituirea lucrurilor sau predarea lor altei persoane decât aceleia arătate în scrisoarea de trasura, ori dispune cum va crede de cuviinţă, fiind obligat sa plătească cărăuşului cheltuielile şi daunele care sînt consecinţa imediata şi directa a acestui contra-ordin.Pentru a exercita dreptul de contra-ordin trebuie prezentată scrisoarea de trasura semnată de cărăuş sau recipisa de primire, dacă un asemenea document a fost eliberat; modificările ce decurg din contra-ordin trebuiesc trecute pe scrisoare sau pe recipisa sub o noua semnatura a cărăuşului.Dreptul de contra-ordin încetează din momentul în care destinatarul a cerut predarea lucrurilor, conform art. 515.Cărăuşul răspunde de daunele izvorite din executarea contra-ordinelor date de actul care nu se găseşte în condiţiunile prevăzute de acest articol. +
Articolul 511Dacă începutul sau continuarea transportului sînt impiedecate sau peste măsura întârziate, prin caz fortuit, cărăuşul trebuie să încunoştiinţeze de îndată pe expeditor, luînd măsuri pentru paza lucrurilor. Expeditorul are facultatea sa dispună de lucruri conform articolului precedent, plătind numai cheltuielile făcute de cărăuş şi preţul transportului în proporţie cu parcursul efectuat.Dacă împrejurările fac imposibila cererea de instrucţiuni dela expeditor sau dacă instrucţiunile date nu sînt îndestulătoare, ori nu se pot executa, cărăuşul poate depozita lucrurile la un al treilea, iar dacă acestea sînt supuse stricăciunii, să le vândă conform art. 369.Cărăuşul trebuie să încunoştiinţeze imediat pe expeditor de depozitul făcut sau de vânzare sub sancţiunea răspunderii de daune.Dacă transportul a fost întrerupt prin pierderea totală a lucrurilor, datorită unui caz fortuit, cărăuşul nu mai are dreptul la preţul transportului chiar pentru parcursul efectuat. +
Articolul 512Cărăuşul trebuie să pună lucrurile transportate la dispoziţiunea destinatarului în locul şi la termenul indicate de contract sau de uzuri, în lipsa de stipulaţiuni contractuale.Dacă contractul sau uzurile nu dispun altfel, se prezuma ca predarea trebuie să aibă loc la domiciliul destinatarului.Dacă predarea trebuie să se facă în alt loc decât domiciliul destinatarului, cărăuşul trebuie să încunoştiinţeze pe destinatar de sosirea lucrurilor îndată ce au ajuns la destinaţie. +
Articolul 513După ajungerea la destinaţie a lucrurilor transportate sau după trecerea zilei în care ele trebuiau sa ajungă, destinatarul pretinzand redarea poate exercita toate drepturile izvorind din contractul de transport.Dacă scrisoarea de trasura este la ordin sau la purtător, posesorul ei este obligat sa înapoieze cărăuşului duplicatul scrisorii de trasura la predarea mărfurilor. +
Articolul 514Destinatarul are dreptul sa verifice pe cheltuiala sa, în momentul predării, starea în care se afla lucrurile transportate, chiar dacă n'ar prezenta semne exterioare de stricăciune.Dacă se va stabili existenta unor stricăciuni, cheltuielile făcute vor fi înapoiate.În lipsa de convenţiune contrară, stricăciunile vor fi verificate în modul arătat de art. 369. +
Articolul 515Destinatarul nu poate obţine predarea lucrurilor transportate înainte de a plati cărăuşului sumele datorite, potrivit contractului de transport şi rambursurile cu care expeditorul a grevat transportul.În caz de neînţelegere asupra cuantumului sumelor datorate, dacă destinatarul plăteşte suma ce crede ca datoreşte şi depline diferenţa pînă la suma pretinsa de cărăuş la una din institutiunile de credit arătate prin, art. 386, cărăuşul este dator să-i predea lucrurile.Dacă scrisoarea de trasura este la ordin, sau la purtător, cel care cere predarea trebuie să înapoieze cărăuşului duplicatul scrisorii de trasura. +
Articolul 516Cărăuşul trebuie să ceara deindata instrucţiuni expeditorului, dacă destinatarul nu poate fi găsit sau refuza ridicarea lucrurilor ori se ivesc neintelegeri între mai mulţi destinatari la predarea lor.Expeditorul poate dispune de lucrurile transportate conform art. 510. inapoind cărăuşului daunele care sînt urmarea directa a împiedicării predării, în afară de dreptul cărăuşului de a proceda la depozitarea sau vînzarea lucrurilor transportate potrivit art. 511, sau dacă este cazul potrivit art. 517.Dacă destinatarul, după ce a cerut predarea, întârzie sa ridice lucrurile, sau dacă se ivesc neintelegeri în ce priveşte primirea lucrurilor transportate, cărăuşul poate depozita lucrurile transportate sau în cazul cînd lucrurile sînt supuse stricăciunii, să le vândă, potrivit art. 369, încunoştiinţând în prealabil în ambele cazuri, pe destinatar.Dacă întârzierea în operaţiunile de predare se datoreşte destinatarului, cărăuşul poate pretinde daune. +
Articolul 517Cărăuşul are asupra lucrurilor transportate un drept de retentiune pentru toate creanţele rezultând din contractul de transport, cu dreptul de a proceda la vînzarea lor, chiar dacă nu are titlu executoriu împotriva debitorului.Dacă destinatarul a cerut sa i se facă predarea lucrurilor, cărăuşul care voieşte sa exercite dreptul de retentiune trebuie să-l înştiinţeze conform art. 384.Înştiinţarea se va face expeditorului dacă lucrurile n'au ajuns la destinaţie sau dacă destinatarul nu poate fi găsit ori nu voieşte sa ridice lucrurile transportate sau dacă sînt neintelegeri între mai mulţi destinatari. +
Articolul 518Cărăuşul care preda lucrurile fără a incasa dela destinatar sumele ce i se datoresc lui, cărăuşilor anteriori sau expeditorului, ori fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia exista neintelegeri pierde dreptul de regres şi rămîne răspunzător faţă de expeditor şi cărăuşii anteriori, pentru sumele ce li se cuveneau. În toate cazurile însă, cărăuşul are acţiune în contra destinatarului, chiar dacă acesta a ridicat lucrurile transportate. +
Articolul 519Cărăuşul este răspunzător de pierderea şi stricăciunea lucrurilor ce i-au fost încredinţate, din momentul primirii lor, pînă la acel al predării, dacă nu dovedeşte ca pierderea sau stricăciunea a provenit din caz fortuit, din natura sau vitiurile lucrurilor, din impachetare ori din fapta expeditorului sau a destinatarului.Cînd cărăuşul primeşte lucrurile fără nicio rezerva, se prezuma ca acestea nu prezintă vitii aparente de impachetare.Pentru lucrurile care prin natura lor suferă în timpul transportului o micşorare în greutate sau măsura, cărăuşului răspunde de lipsuri numai pentru ceea ce depăşeşte scăderea fireasca a lor. Se va ţine seama de scăderea pentru fiecare colet în parte. +
Articolul 520Cărăuşul este răspunzător pentru neefectuarea transportului sau întârzierea în predare, dacă nu dovedeşte ca acestea au provenit din caz fortuit, din fapta expeditorului sau din aceea a destinatarului.În caz de întîrziere în efectuarea transportului peste termenul stabilit prin art. 508 şi 509, cărăuşul pierde o parte din preţul transportului, în proporţie cu durata întârzierii şi întreg preţul transportului dacă întârzierea a durat indoitul timpului hotărît pentru efectuarea lui, afară de daunele mai mari de care este răspunzător, dacă s'ar proba ca au provenit din aceasta cauza. +
Articolul 521Paguba provenită din pierdere sau stricăciune se calculează după preţul curent al lucrurilor transportate în locul de destinaţie şi în momentul preţului, scăzându-se cheltuelile ce nu au mai fost făcute ca urmare a stricăciunii sau pierderii, iar în acest din urmă caz, şi preţul transportului. +
Articolul 522Cărăuşul răspunde de pierderea sau stricăciunea obiectelor, preţioase, banilor sau titlurilor de credit, numai dacă au fost declarate şi în limita valorii arătate la predare.În caz de pierdere sau stricăciune a bagajelor unui călător, predate cărăuşului fără arătarea conţinutului, cuantumul despăgubirii se determina după împrejurări. +
Articolul 523Cărăuşul este răspunzător de faptul subordonaţilor săi, al cărăuşilor următori, sau persoanelor cărora le-a încredinţat efectuarea transportului. +
Articolul 524Răspunderea cărăuşului, pentru încasarea rambursurilor cu care expeditorul a grevat transportul şi pentru îndeplinirea operaţiunilor vamale e reglementată de dispoziţiunile privitoare la mandat. +
Articolul 525Acţiunile împotriva cărăuşului, izvorind din contractul de transport, se sting prin plata transportului sau prin primirea lucrurilor, dacă odată cu plata sau cu primirea, nu s'au făcut rezerve; se exceptează cazurile de dol sau de culpa grava, cum şi acţiunea în daune, derivând din întârzierea transportului dacă aceasta se intenteaza în cincisprezece zile dela primirea lucrurilor.Se exceptează de asemenea acţiunile privitoare la rectificarea preţului de transport încasat fără drept şi acţiunea pentru despăgubiri în caz de pierderi parţiale sau stricăciuni constatate în mod legal înainte de luarea în primire.Acţiunea împotriva cărăuşului pentru pierderile parţiale sau stricăciunile ce nu se puteau constata în momentul predării, va putea fi intentată chiar după ridicarea lucrurilor transportate, dacă se dovedeşte ca acestea au avut loc în timpul executării contractului de transport şi cu condiţiunea ca cererea pentru verificare să fie facuta îndată după descoperirea lor şi cel mai târziu, în termen de şapte zile dela primirea, lucrurilor de către destinatar. +
Articolul 526Dacă cărăuşul, luînd asupra sa un transport, se însărcinează sa transporte lucrurile nu numai pe liniile sale de exploatare, ci şi pe acelea ale altui cărăuş predandu-le acestuia, se prezuma ca ia asupra sa pentru transportul ce urmează a se face pe celelalte linii numai răspunderea unui expeditor comisionar. +
Articolul 527Cărăuşul care ia asupra sa un transport cumulativ, este răspunzător de executarea lui pînă la predarea lucrurilor la locul destinaţiei. Fiecare cărăuş următor, cînd ia lucrurile în primire, devine responsabil solidar cu primul cărăuş pentru întreg transportul, potrivit contractului original.Cărăuşul, care a fost chemat sa răspundă de fapte care nu sînt ale sale, se poate întoarce împotriva oricăruia dintre ceilalţi cărăuşi. Dacă se poate determina care din ei este autorul daunei, acesta este ţinut la despăgubirea totală; în caz contrar, cărăuşii suporta despăgubirea în părţi proporţionale sumei ce ar fi avut de încasat din transport, exceptându-se acei care pot dovedi ca dăuna nu s'a întâmplat în timpul transportului pe liniile lor de exploatare. +
Articolul 528Cărăuşii următori au, dreptul sa ceara a se menţiona, pe scrisoarea de trasura sau într'un act separat, starea în care se afla lucrurile în momentul cînd le sînt încredinţate; în lipsa unei asemenea arătări se presupune ca au primit lucrurile în buna stare şi conform scrisorii de trasura. +
Articolul 529Dacă sînt mai mulţi cărăuşi, cel din urma dintre ei reprezintă pe cei anteriori, în ce priveşte încasarea sumelor datorate din contractul de transport şi exerciţiul dreptului de retentiune asupra lucrurilor transportate.Cînd cărăuşul nu îndeplineşte aceste obligaţiuni, este răspunzător faţă de cărăuşii precedenti pentru sumele datorate lor. +
Capitolul 2Transportul de persoane +
Articolul 530Cărăuşul este răspunzător de daunele imediate şi directe izvorand din neexecutarea transportului, din executarea lui în alte condiţiuni decât cele stabilite sau din întârzierea executării lui, dacă nu dovedeşte ca acestea au provenit din un caz fortuit sau din fapta călătorului. +
Articolul 531Cînd transportul este împiedicat sau peste măsura întârziat prin caz fortuit, călătorul are facultatea sa ceara desfiinţarea contractului şi înapoierea preţului.Acelaşi drept îl are călătorul cînd transportul a fost împiedicat sau peste măsura întârziat din cauze pentru care cărăuşul răspunde potrivit articolului precedent.Călătorul care renunţa la contract din alte motive, pierde preţul stabilit pentru transport. +
Articolul 532Cărăuşul este răspunzător de accidentele suferite de un călător în timpul transportului, dacă nu dovedeşte ca acestea sînt datorite călătorului sau unui caz fortuit.Orice clauza care inlatura sau micşorează aceasta responsabilitate este nulă. +
Articolul 533În transportul cumulativ, fiecare cărăuş răspunde de fapta sa proprie, însă dăuna pentru neexecutarea sau întârzierea transportului se calculează după valoarea întregului transport. +
Articolul 534Călătorul poate ceda drepturile sale ce izvorăsc din contractul de transport, mai înainte de începerea transportului, fără a fi obligat sa încunoştiinţeze pe cărăuş, dacă contrariul nu rezultă din convenţiune sau din natura transportului. +
Articolul 535Dispoziţiunile art. 523 se aplică şi transportului de persoane. +
Capitolul 3Dispoziţiuni speciale pentru serviciile publice ori de transport +
Articolul 536Întreprinderile de transport de lucruri sau de persoane, care îndeplinesc un serviciu public sînt obligate sub sancţiunea răspunderii de daune, sa primească şi să execute cererile de transport, cu condiţiunea ca transportul să poată fi executat prin mijloacele obişnuite ale întreprinderii. +
Articolul 537Cărăuşul trebuie să execute transporturile în ordinea cererilor, afară numai dacă prin natura specială a transportului nu ar fi necesară o ordine diferita. În cazul mai multor cereri simultane de transport, se va da preferinta aceleia care necesita un parcurs mai lung. +
Articolul 538Transporturile trebuiesc primite şi executate conform dispoziţiunilor legale şi regulamentare speciale cărora sînt supuse întreprinderile de transport, potrivit tarifelor şi condiţiunilor de serviciu cuprinse în actele de concesiune, în limitele şi în formele prevăzute prin acestea şi aduse la cunoştinţa publicului. +
Articolul 539Orice stipulaţiuni care ar exclude sau ar margini obligaţiunile şi răspunderile stabilite prin art. 519, 520, 521, 523, 524, 52a, 527, 530 şi 532, sînt nule şi de nul efect, chiar dacă ar fi fost permise prin regulamente generale sau particulare afară de cazul cînd prin tarife speciale s'ar stabili ca preţul transportului este mai mic decât acela cuprins în tarifele ordinare. +
Articolul 540Erorile comise în aplicarea tarifelor legale sau regulamentare, generale sau speciale, vor fi rectificate din oficiu, iar diferenţa se va restitui părţii pagubite. Orice clauza contrarie e nulă. +
Capitolul 4Dispoziţiuni finale +
Articolul 541Acţiunile, care izvorăsc din contractul de transport de lucruri sau persoane, precum şi acţiunea pentru înapoierea preţului de transport plătit fără a fi fost datorat, se prescriu prin un an.Acţiunile care izvorăsc din transporturile, care încep sau se termina în afară de Europa, se prescriu prin douasprezece luni.Termenul curge dela predarea lucrurilor sau dela sosirea persoanei la destinaţie.Cînd predarea sau sosirea nu a avut loc, termenul curge din ziua în care ar fi trebuit să aibă loc. +
Articolul 542Dispoziţiunile articolului precedent ce aplica şi în raporturile dintre cărăuşi în transporturile cumulative.În aceste transporturi, prescripţiunea se întrerupe prin acţiunea exercitată de expeditor sau destinatar, în contra oricăruia dintre cărăuşii obligaţi să efectueze transportul chiar dacă carausul nu a primit marfa. +
Articolul 543Transporturile de lucruri sau persoane pe cale ferată, pe apa sau prin aer, fiind supuse dispoziţiunilor prezentului titlu, întru cat nu se dispune altfel prin legi speciale. +
Titlul VIIDespre depozitele bancare +
Articolul 544Banca care primeşte în depozit o sumă de bani, dobândeşte proprietatea sumei şi are obligaţiunea de a o restitui în aceeaşi moneda, la cererea depunatorului sau la data hotarita prin contract.Contractul, vărsămintele sau restituirile vor fi dovedite prin act scris. +
Articolul 545Restituirile se fac la locul unde a fost primit depozitul.Dobânzile sînt datorate din ziua de lucru ce urmează depunerii, pînă în ajunul zilei, în care deponentul dispune de suma. +
Articolul 546În depozitele bancare de titluri de credit, proprietatea rămîne depunatorului, dacă acesta nu a manifestat printr'o clauza expresă scrisă intenţia de a o transmite băncii. +
Articolul 547Depozitele bancare de titluri de credit a căror administrare a fost încredinţată unei bănci în schimbul unui comision, sînt supuse dispoziţiunilor mandatului.Depozitele bancare de titluri de credit, încredinţate unei bănci pentru o întrebuinţare determinata, sînt supuse dispoziţiunilor privitoare la contractul de comodat. +
Articolul 548În contractele de locaţiune de casete de păstrare, banca răspunde numai în caz de violarea casetei. +
Titlul VIIIDespre deschiderea de credit bancar +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 549Prin contractul de deschidere de credit, banca pune la dispoziţiunea unei anumite persoane, pe un termen anumit sau fără termen, o sumă determinata pe care aceasta o poate ridica deodată sau treptat, cu facultatea de a întregi cuantumul aceleeasi sume, prin unul sau mai multe vărsăminte.Indicarile şi vărsămintele se fac la sediul băncii. +
Articolul 550Asupra sumelor folosite de persoana căreia i s'a deschis creditul, se datoreşte şi comision în afară de dobânzi.Comisionul se datoreşte chiar dacă nu s'a făcut uz de creditul deschis. +
Articolul 551Dacă pentru deschiderea de credit s'a dat o garanţie reală, a carei valoare se micşorează cu cel puţin o treime, banca are dreptul sa ceara întregirea garanţiei în termen de doua luni, iar în caz contrar, sa denunţe contractul sau sa reducă creditul. +
Capitolul 2Deschiderea de credit bancar pentru plati în favoarea unui al treilea +
Articolul 552În executarea unei obligaţiuni de a face o plata prin mijlocul deschiderii unui credit bancar dispunatorul trebuie să obţină dela banca, ca suma necesară să fie pusă. la dispoziţiunea acreditatului, la timpul, în locul şi cu modalităţile stabilite în contractul din care săvârşeşte aceasta obligaţiune.Dispunatorul nu este liberat pînă cînd, plata nu a fost integral efectuată de banca, în condiţiunile stabilite.În raporturile sale cu dispunatorul, acreditatul nu are dreptul a se folosi de creditul deschis, decât dacă îndeplineşte, contra prestatiunea datorată dispunatorului.Creditul deschis în favoarea unui al treilea, este transferabil numai cu consimţămîntul dispunatorului. +
Articolul 553Banca ce ia asupra sa deschiderea de credit în favoarea unui al treilea, trebuie printr'o scrisoare de aviz, sa o aducă la cunoştinţa persoanei desemnate sa primească plata şi sa ceara îndeplinirea contraprestatiunii datorată dispunatorului la timpul, în locul şi cu modalităţile stabilite în contract şi în instrucţiunile succesive.Cînd creditul deschis serveşte pentru achitarea unor mărfuri vândute, iar prin contract nu s'au arătat documentele ce trebuiesc predate băncii, aceasta trebuie să pretindă dela acreditat, următoarele acte: poliţa de încărcare, de asigurare şi factura mărfurilor vândute. Aceste documente pot fi înlocuite numai cu acelea arătate în vînzarea C.I.F. +
Articolul 554Din momentul ce banca a adus la cunoştinţa acreditatului deschiderea de credit, ea este obligată direct şi irevocabil faţă de acesta, nu-i poate opune decât excepţiunile rezultând din textul însuşi al înştiinţării. +
Articolul 555Banca trebuie să depună în executarea obligaţiunii luate şi cu apărarea dispunatorului sau; diligenta unui bun comerciant, iar în afară de dispoziţiune contrară, ea răspunde şi pentru fapta băncilor ce şi le substitue în executarea contractului. +
Articolul 556Banca are dreptul înapoierea sumelor plătite şi cheltuielilor făcute, cu dobânzile din ziua efectuării plăţii; precum şi la un comision dela data aducerii la cunoştinţa acreditatului a obligaţiunilor luate. +
Articolul 557Dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică şi în cazul în care s'a convenit ca dispunatorul sa emita o cambie în favoarea unui al treilea pe care o banca se obliga sa o accepte. În acest caz, dispunatorul se liberează faţă de acreditat prin achitarea, cambiei.Banca care a acceptat cambia este creditoare faţă de dispunator din momentul acceptării; dobânzile curg însă din momentul plăţii. +
Titlul IXDespre contractul de cont-curent +
Articolul 558La contractul de cont-curent, creanţele reciproce ale contractanţilor sînt înscrise într'un cont ei formează partide indivizibile de credit şi debit pînă la încheierea contului, al cărui sold singur constitue o creanta, exigibilă şi disponibilă. +
Articolul 559Existenta contului-curent nu exclude drepturile la comision şi restituirea cheltuielilor pentru operaţiunile trecute în contul-curent. Aceste drepturi se înscriu în cont. +
Articolul 560Înscrierea unei creanţe în cont-curent nu împiedica, exerciţiul acţiunilor şi al excepţiunilor referitoare la validitatea operaţiunilor care au dat loc rimeselor.Dacă operaţiunea este anulată, postul este stornat. +
Articolul 561Acela, care a înscris într'un cont-curent o creanta, garantată prin gaj sau ipoteca, are dreptul a se folosi de aceasta garanţie pînă la concurenta soldului creditor constatat la închiderea contului.Dacă o creanta garantată de un fidejusor sau de un coobligat a fost înscrisă în cont, aceştia rămîn obligaţi conform contractului pentru cuantumul datoriei garantate sau solidar faţă de corentistul, care la închiderea contului, are un sold creditor. +
Articolul 562Înscrierea unei creanţe împotriva unei terţe persoane, dacă nu e intovarasita, de o rezervă expresă cu privire la insolvabilitatea debitorului, este socotită definitivă pe riscul aceluia care a primit-o.Dacă exista clauza "sub rezerva încasării" expresă sau subinteleasa creanta nu a fost plătită, primitorul poate restitui titlul, stornand partida din cont, sau să-şi valorifice drepturile împotriva celui de al treilea în baza titlului. În caz de stornare, corentistul va putea adauga spesele.Înscrierea în cont a unui titlu de credit este prezumată facuta "sub rezerva încasării". +
Articolul 563Încheierea contului cu lichidarea soldului respectiv, are loc la termenele stabilite prin contract, iar în lipsa, la finele fiecărui trimestru.Soldul creditor constitue o creanta lichidă şi exigibilă la care se va socoti dobînda conventionala dela data încheierii, dacă este trecută într'un cont nou. Dacă soldul nu este trecut într'un nou cont, se va socoti în lipsa de stipulaţiune contrară, dobînda legală. +
Articolul 564Numai soldul obţinut la încetarea contractului de cont-curent poate fi supus executării sau popririi. +
Articolul 565Acţiunea pentru rectificarea erorilor de calcul, făcute cu ocaziunea stabilirii soldului, a omisiunilor, a inscrierilor duble şi altora asemenea, se va intenta în termen de un an dela comunicarea extrasului de cont-curent. +
Articolul 566Contractul de cont-curent se desfiinţează de drept la expirarea termenului convenit.În lipsa de termen, fiecare parte poate desfiinta contractul la încheierea contului, instiintand pe cealaltă parte cu 15 zile înainte de încheierea lui.Falimentul unuia din corentisti atrage desfiinţarea contractului.În caz de moarte sau incapacitate, contractul de cont-curent continua cu moştenitorul sau reprezentantul incapabilului, dacă şi celălalt corentist consimte. +
Articolul 567Dispoziţiunile din acest titlu se aplică depozitelor în cont-curent, deschiderii de credit în cont-curent, precum şi celorlalte contracte de conturi-curente bancare în care se pot face rimese reciproce, chiar dacă se ştie de mai înainte ca soldul final va fi creditor sau debitor numai pentru una din părţi. +
Titlul XDespre contractul de report +
Articolul 568În contractul de report, reportatorul primeşte în proprietate titlurile de credit pe o anumită suma şi se obliga în acelaşi timp a transfera reportatului proprietatea a tot atator titluri, de aceeaşi specie, la o anumită scadenta, în schimbul unei sume determinate.Contractul de report se perfectează prin predarea titlurilor, iar dacă sînt nominative, prin îndeplinirea formalităţilor necesare pentru transmiterea lor. +
Articolul 569În lipsa de stipulaţiune contrarie, drepturile accesorii ale titlurilor, cum sînt dobânzile şi dividendele ajunse la scadenta în timpul duratei reportului, se cuvin reportatorului:Dacă titlurile dau dreptul la premii sau prime ori sînt supuse unei trageri la sorţi, reportatorul trebuie să aducă la cunoştinţa reportatului în scris; cel mai târziu în ziua precedenta tragerii la sorţi; numerele titlurilor pe care i le atribue. Dacă acele numere nu ies la sorţi, reportatorul redobândeşte dreptul de a dispune de ele. Dacă ies la sorţi, el trebuie să le predea fără întîrziere reportatului, bineînţeles sub condiţiunea de a i se plati preţul convenit. +
Articolul 570Reportatorul este obligat sa exercite opţiunea pe socoteala reportatului în timpul reportului, dacă titlurile acorda un asemenea drept.Reportatul trebuie să pună la dispoziţia reportatorului fondurile necesare; cu cel puţin trei zile înainte de scadenta termenului de opţiune, dacă reportatul nu îndeplineşte aceasta obligaţiune, reportatorul trebuie să vândă dreptul de opţiune pe socoteala şi în beneficiul reportatului. +
Articolul 571Dacă în timpul reportului, urmează a se efectua vărsăminte asupra titlurilor, reportatul trebuie să pună la dispoziţiunea reportatorului sumele necesare, cu cel puţin trei zile înainte de scadenta vărsămintelor. În caz contrar, reportatorul poate proceda la lichidarea silită a contractului. +
Articolul 572Lichidarea reportului se va face înlăuntrul celei de a doua zi de lucru ce urmează scadentei.Dacă în termenul arătat mai sus niciuna din părţi nu procede la lichidare, operaţiunea se considera parasita.Lichidarea reportului poate fi amânată prin acordul părţilor, fără ca aceasta să fie socotită ca un nou contract de report. +
Articolul 573Dacă la scadenta termenului reportului, părţile lichidează diferenţele, făcînd plata şi reinoesc reportul asupra unor titluri ce diferă prin cantitatea sau felul lor, sau pe un alt preţ, atunci se socoteşte ca părţile au încheiat un nou contract. +
Titlul XIDespre asociatiunea în participaţie +
Articolul 574Prin contractul de asociaţiune în participaţie, un comerciant acorda o participare la beneficiile şi pierderile unui întreg comerţ sau uneia ori mai multor operaţiuni comerciale, aceluia care aduce bunuri sau depune vreo activitate în întreprindere.Contractul de asociaţiune în participaţie se dovedeşte prin act scris.Comerciantul poate să-şi asocieze şi alte persoane, afară de clauza contrară în contractul de asociaţie existent. +
Articolul 575Asociatiunea în participaţie nu constitue o persoană juridică. Cei de al treilea nu dobîndesc drepturi şi nu se obliga decât faţă de comerciantul care a acordat o participare. +
Articolul 576Bunurile aduse de participant trec în proprietatea comerciantului, afară numai dacă, în chiar contractul de asociaţiune, s'a prevăzut o clauza contrară. Aceasta clauza nu va fi opozabilă terţilor, decât dacă s'a făcut menţiune în registrul comerţului şi s'a făcut cuvenită publicare.Cu toate acestea, întru cat priveşte raporturile dintre ei, asociaţii pot sa stipuleze, ca lucrurile ce au adus, sa li se restitue în natura, avînd dreptul la repararea daunelor suferite în cazul cînd restituirea nu s'ar putea face. +
Articolul 577Prin contractul de asociaţiune în participaţie, se poate prevedea ca exercitarea comerţului, pentru care s'a acordat o participare, se va face de comerciant, în total sau în parte şi prin mijlocirea participantului sau participanţilor, ca reprezentanţi ai săi.Contractul poate determina amestecul şi controlul, pe care participanţii au dreptul sa-l exercite în mersul operaţiunilor comerciale la care sînt asociaţi.În orice caz, participantul are dreptul sa pretindă darea socotelilor la sfîrşitul asociaţiunii sau la încheierea fiecărui exerciţiu anual, dacă asociatiunea durează mai mult de un an. Participantul poate verifica exactitatea acestor conturi, controland registrele şi documentele justificative. +
Articolul 578Dacă prin contract, nu s'a stabilit modul de distribuire a beneficiilor şi de participare la pierderi, se vor aplica dispoziţiunile privitoare la contractul de societate. în lipsa de dispoziţiune contrară, participantul răspunde de pierderi numai în limitele aportului sau. +
Articolul 579La încheierea fiecărui exerciţiu anual, trebuie să se stabilească contul de profit şi pierderi şi, să se pună la dispoziţiunea participantului, beneficiile ce i se cuvin.Participantul nu este obligat sa restitue beneficiile încasate în cazul în care s'au ivit ulterior pierderi.În cazul cînd aportul participantului s'a micşorat prin aceste pierderi, beneficiile din anii următori nu se vor distribui pînă nu se va reconstitui aportul, afară de dispoziţia contrară în contractul de asociaţie. +
Articolul 580La încetarea contractului, comerciantul va trebui sa termine afacerile în curs, la care este interesat participantul, iar acesta va participa la beneficiile şi pierderile rezultând dintr'însele. +
Titlul XIIDespre depozitul mărfurilor şi productelor în magazinele generale +
Articolul 581Magazinele generale trebuie să elibereze la cererea depunatorului o recipisa de depozit, unita cu un varant (buletin de gaj), pentru mărfurile şi productele depozitate.Aceste titluri se vor elibera dintr'un registru cu matca, ţinut după ordinea inscrierilor.Recipisa de depozit se poate separa de varant.Depunatorul nu va putea în niciun caz sa ridice numai unul din aceste titluri. +
Articolul 582Recipisa de depozit şi varantul pot să fie eliberate pe numele depunatorului sau al unui tertiu. +
Articolul 583Fiecare din cele doua titluri trebuie să cuprindă:1. denumirea magazinului general şi locul unde funcţionează;2. numărul curent din registru şi data emiterii;3. numele şi prenumele, profesiunea şi domiciliul depunatorului sau ale persoanei desemnate de acesta;4. natura, cantitatea şi greutatea lucrurilor depuse cu denumirile întrebuinţate în comerţ şi orice alte elemente menite sa stabilească identitatea lor;5. menţiunea plăţii taxelor şi impozitelor datorate Statului pentru import sau export, precum şi menţiunea poliţei de asigurare;6. termenul fixat pentru păstrarea lucrurilor depozitate.Ambele titluri vor purta semnatura reprezentantului magazinului general. +
Articolul 584Magazinele generale, la cererea depunatorului, vor certifica valoarea şi calitatea lucrurilor depozitate, după examinarea lor de experţii lor, făcându-se menţiune de aceasta pe titlul de depozit. +
Articolul 585Posesorul recipisei de depozit şi al varantului legitimat conform art. 586, are dreptul sa ceara ca lucrurile depozitate sa, fie împărţite în mai multe loturi pe cheltuiala sa şi pentru fiecare lot, sa i se elibereze o recipisa deosebită, împreună cu varantul respectiv, în locul titlurilor iniţiale; care vor fi retrase şi anulate.Giratarul ambelor titluri va putea să obţină dela magazinele generale noi titluri pe numele sau, plătind cheltuielile necesare şi inapoind pe cele vechi. +
Articolul 586Recipisa de depozit şi varantul, unite sau separate, pot fi transferate prin gir cu formele efectele dreptului cambial.Girul către aceeaşi persoana a celor două titluri, transfera dreptul de a dispune deplin de lucrul depozitat; girul numai al varantului conferă giratarului dreptul de gaj asupra lucrului, iar girul numai al recipisei de depozit transfera dreptul de a dispune de lucru, cu respectarea drepturilor posesorului varantului. +
Articolul 587Primul gir separat al varantului va cuprinde:1. suma împrumutată şi dobânzile cuvenite;2. scadenta sumei împrumutate.Menţiunile de mai sus se vor trece pe recipisa de depozit şi vor fi semnate de giratar.Acest gir se va inregistra la magazinele generale, iar cuprinsul lui se va reproduce pe matca corespunzătoare, certificându-se pe recipisa de depozit şi pe varant îndeplinirea acestor formalităţi. +
Articolul 588Girul varantului, care nu arata suma împrumutată, grevează întreaga valoare a lucrului depozitat, cu rezerva regresului în contra celui vinovat din partea posesorului recipisei de depozit, care a plătit o sumă ce nu se datora. +
Articolul 589Asupra lucrului depozitat în magazinele generale, nu se poate înfiinţa sechestru, nici proceda la o executare silită, dacă au fost eliberate recipisa de depozit şi varantul, exceptându-se cazurile de litigii asupra dreptului de moştenire şi de opoziţiune facuta conform procedurii din dreptul cambial, pentru anularea titlului sustras, pierdut sau distrus. +
Articolul 590Posesorul recipisei de depozit, separată de varant, poate ridica lucrurile depozitate, chiar înainte de scadenta datoriei pentru care a fost constituit gajul, depunând la magazinele generale capitalul şi dobânzile calculate pînă la scadenta. Aceasta suma se va plati posesorului varantului în schimbul restituirii acestuia.Posesorul recipisei de depozit, separată de varant, poate pe răspunderea magazinelor generale, sa ridice chiar numai o parte din lucruri, dacă sînt fungibile, depunând la magazinele generale o sumă proporţională cu totalul datoriei garantate prin varant şi cu cantitatea mărfii ridicate. +
Articolul 591Magazinele generale vor permite posesorului recipisei de depozit sau al varantului sa examineze lucrările depuse, sa ridice probele obişnuite şi sa ia, măsurile necesare de conservare. +
Articolul 592Dacă lucrurile depuse sînt fungibile, magazinele generale pot, cu autorizaţiunea expresă a depunatorilor, să le amestece cu alte lucruri de aceeaşi natura şi calitate.Depunatorii nu pierd în acest caz proprietatea mărfii, iar magazinele generale pot preda, din masa totală, fără autorizarea celorlalţi depunatori, partea ce se cuvine fiecăruia. +
Articolul 593Dacă magazinele generale au continuat sa păstreze lucrurile şi după expirarea termenului convenit, depunatorul nu poate fi obligat să le ridice decât după o luna dela punerea sa în întîrziere.Dacă depunatorul nu ridica lucrurile se va proceda la vînzarea lor prin licitaţiune publică. +
Articolul 594Cînd se produc alterări de natura a indreptati teama unei deprecieri a lucrurilor, magazinele generale trebuie să încunoştiinţeze de îndată pe depunator. Dacă acesta nu ia măsurile necesare, magazinele generale pot proceda la vînzarea lucrurilor prin licitaţiune publică. Suma realizată, după scăderea cheltuielilor şi a celor datorate magazinelor generale, va fi ţinuta la dispoziţiunea persoanei care are dreptul la ridicarea lucrurilor. +
Articolul 595Dacă depunatorul nu ridica lucrurile în termenul fixat prin contract, sau dacă depozitarea fiind facuta fără termen a trecut un an dela data depozitului, magazinele generale pot proceda la vînzarea lucrurilor în condiţiunile articolului precedent după încunoştiinţarea depunatorului. +
Articolul 596Posesorul varantului neplătit la scadenta şi protestat potrivit dispoziţiunilor legii asupra cambiei şi a biletului la ordin, împotriva persoanei care a girat pentru prima oara separat varantul, poate cere vînzarea lucrurilor date în gaj, după 8 zile dela data protestului. Locul de plată, în ce priveşte formalităţile protestului, este sediul magazinelor generale, în lipsa de stipulaţiune contrară.Girantul, care a plătit pe posesor, poate proceda la vânzare, după zece zile dela scadenta, fără obligaţiunea unei puneri în întîrziere.Vânzarea pentru neplata nu este suspendată în cazurile arătate, prin art. 589 şi nici în caz de faliment, incapacitate sau deces al împrumutatului sau al proprietarului mărfii.Posesorul varantului exercita dreptul sau şi asupra sumelor rezultând din asigurarea lucrurilor depozitate. +
Articolul 597Posesorul varantului nu poate urmări bunurile debitorului nici să se îndrepte împotriva girantilor, dacă nu a exercitat mai intaiu drepturile sale asupra gajului.Termenul pentru exerciţiul acţiunii de regres în contra girantilor, curge din ziua în care s'a făcut vînzarea lucrului depozitat. +
Articolul 598Cererea de executare se va adresa administraţiunii magazinului general, care este datoare a fixa vînzarea în cel puţin 5 zile şi în cel mult 10 zile dela data cererilor.Administraţiunea magazinului poate, cu consimţămîntul proprietarului mărfii şi al creditorului urmăritor, sa împartă marfa în mai multe loturi, care se vor vinde în aceeaşi zi sau succesiv, fără însă a trece peste termenul de 10 zile. +
Articolul 599Vânzarea va fi anunţată prin publicaţiuni într'un ziar din localitate şi prin afipte la depozit, la Camera de Comerţ şi la Bursa din localitate, sau în lipsa, la cea mai apropiată.Publicaţiunile şi afiptele nu vor indica nici numele posesorului, nici al creditorului urmăritor; ele vor conţine însă toate arătările necesare pentru a stabili cantitatea şi calitatea mărfurilor.Administraţia magazinului general va dispune luarea probelor: mărfurilor ce se vand, probe ce vor fi expuse în timpul publicaţiilor cat şi în zilele de vânzare. +
Articolul 600Vînzările cerute de către posesorul varantului nu vor fi suspendate pe cale de contestaţie la instanţele judecătoreşti. În caz de contestatiune, pe motiv de falsificarea varantului în baza căruia s'a cerut vînzarea, preşedintele tribunalului va putea ordonă consemnarea preţului rezultat din vânzare. +
Articolul 601Vânzarea se va face fără chemarea părţilor, înaintea unui delegat al administraţiunii magazinului general, asistat de un mijlocitor oficial de mărfuri din localitate sau, în lipsa, din localitatea cea mai apropiată şi care va semna procesele-verbale de licitaţie. +
Articolul 602Toate incidentele şi contestaţiunile ridicate în contra sau asupra vânzării se vor rezolva imediat de către delegatul administraţiei emitente. El are dreptul de a exclude dela licitaţie pe concurentii ce nu vor depune cauţiunea determinata prin publicaţii sau afipte sau care nu vor fi executat angajamentele anterioare. +
Articolul 603Vânzarea se va face prin licitaţie publică în sălile de vânzare ce se vor fixa de către administraţie.Ea se va efectua prin oferte sigilate, sau oral, după cum se va cere de către proprietarul mărfurilor şi de creditorul gagist, dacă sînt de acord, iar în caz contrar, după cum va găsi cu cale administraţia.Licitaţia se va confirma imediat şi fără supralicitatie asupra celui care va fi oferit preţul cel mai mare. +
Articolul 604Din preţul obţinut la licitaţie, se va plati suma garantată prin varant-capital şi dobânzi cu privilegiu şi preferinta asupra oricăror alte creanţe, deducandu-se numai:1. drepturile vamale şi taxele de transport;2. cheltuielile vânzării, taxele de manipulatie, magazinaj, asigurare şi altele făcute pentru conservarea mărfii.Prisosul se va remite posesorului recipisei, cînd va fi prezent; în lipsa, se va consemna la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni. +
Articolul 605Sumele se remit celor în drept numai contra restituirii documentelor cu menţiunea pe verso ca sumele sînt primite.În caz cînd sumele rezultate nu acoperă complet suma garantată prin varant, atunci varantul se înapoiază posesorului, după ce se va menţiona pe el de către administraţia, emitenta suma plătită în contul gajului. +
Articolul 606Posesorul varantului decade din acţiunea sa contra girantilor, dacă la scadenta nu face protest de neplata, sau dacă în termen de 15 zile dela data protestului nu cere vînzarea lucrului depozitat. El păstrează însă, acţiunea în contra primului debitor, care a despărţit varantul de recipisa de depozit şi contra girantilor recipisei de depozit. Aceasta, acţiune se prescrie în termen de un an dela data decăderii din acţiunea în contra girantilor varantului. +
Articolul 607Magazinele generale răspund de păstrarea lucrurilor depozitate, dacă nu se dovedeşte ca pierderea, scaderile sau stricăciunile sînt consecinţa naturii lucrurilor, impachetarii sau a unui caz fortuit. +
Articolul 608Dispoziţiile legii asupra, cambiei şi biletului la ordin se aplică recipisei de depozit şi varantului în măsura în care aceste dispoziţiuni sînt compatibile cu aceste titluri. +
Titlul XIIIDespre contractul de asigurare +
Capitolul 1Dispoziţiuni generale +
Articolul 609Prin contractul de asigurare, asiguratorul se obliga ca în schimbul unei prime, sa despăgubească pe asigurat sau beneficiarul asigurării de daunele suferite prin producerea unui sinistru prevăzut în contract ca risc acoperit, iar în asigurările asupra vieţii, în contra accidentelor sau bolii, sa plătească asiguratului sau beneficiarului poliţei o sumă de bani fixa sau sub forma de renta, la împlinirea unui termen sau întâmplări. +
Articolul 610Acela care propune asiguratorului încheierea, prelungirea, modificarea unui contract de asigurare sau repunerea lui în vigoare, în cazul în care a fost suspendat, poate să revoace propunerea; fără a fi obligat la înapoierea cheltuielilor făcute şi fără a putea avea vreo pretentiune faţă de asigurator, dacă în termen de 15 zile socotite dela data primirii propunerii de către asigurator, acceptarea acestuia n'a fost comunicată propunatorului.Acceptarea asiguratorului poate rezultă din o declaraţiune expresă, din trimeterea poliţei, din cererea de plată a primei sau orice alte acte, din care se poate constata voinţa de a contracta.Cînd este nevoie de un examen prealabil prin medici sau experţi oferta leagă pe propunator timp de treizeci de zile dela data primirii acesteia de către asigurator. +
Articolul 611Contractul de asigurare trebuie să, fie dovedit prin act scris.Orice modificare sau adăugire adusă contractului trebuie de asemenea să fie probată prin act scris.Poliţa de asigurare, pe care asiguratorul este obligat sa o dea asiguratului, va cuprinde:1. firma şi sediul asiguratorului cum şi celelalte menţiuni ce după lege trebuiesc sa figureze în actele întreprinderilor de asigurare;2. numele, prenumele şi domiciliul asiguratului;3. obiectul sau persoana asigurata;4. riscurile acoperite;5. durata asigurării, adică timpul de cînd începe şi cînd se sfârşeşte acoperirea riscurilor;6. suma asigurării;7. prima.Asiguratorul este de asemenea obligat sa elibereze, la cererea şi pe cheltuiala contractantului, duplicat sau copie de pe poliţa de asigurare, purtînd menţiunea respectiva.Clauzele stabilind nulităţi sau decăderi, altele de cat cele prevăzute de lege, cuprinse în poliţa de asigurare, nu vor fi valabile, dacă nu sînt scrise cu caractere mai evidente, astfel încît ca reiasă în raport cu restul condiţiunilor de asigurare. +
Articolul 612Agenţii de asigurare, împuterniciţi sa încheie contracte, pot îndeplini toate actele referitoare la încheierea, modificarea sau desfiinţarea lor şi incasa primele ajunse la scadenta, dacă prin actul de reprezentanta, nu s'a dispus altfel.Agenţii de asigurare, care nu sînt împuterniciţi sa încheie contracte, pot primi oferte de asigurare şi alte declaraţiuni scrise ale asiguraţilor pentru asigurările încheiate sau ce voiesc sa, încheie cu asiguratorul, precum şi de a incasa primele ajunse la scadenta. +
Articolul 613Asigurarea poate fi contractată nu numai în beneficiul contractantului, ci şi în acela al unei alte persoane.Asigurarea facuta "pentru contul cui va aparţine", "pentru contul cui de drept", ori cu alţi termeni similari, este socotită încheiată pe contul aceluia căruia îi va aparţine interesul asigurat în momentul sinistrului. +
Articolul 614Aceia, care fără împuternicire, încheie un contract de asigurare pentru altul, este răspunzător faţă de asigurator de plată primei.Ratificarea ulterioară a contractului de către tertiu este valabilă chiar dacă, s'a făcut după sinistru. +
Articolul 615În asigurarea pentru altul ori "pentru contul cui va aparţine", atît contractantul cat şi tertiul; trebuie să respecte condiţiunile de asigurare, fără prejudiciul obligaţiunilor ce fiecare din ei are a îndeplini personal.Drepturile rezultând din contract pot fi exercitate de cel interesat, numai dacă este în posesiunea poliţei de asigurare.Tertiul are acţiune contra contractantului pentru a-i preda poliţa în schimbul achitării primelor plătite ai eventualelor cheltuieli făcute de contractant pentru eliberarea poliţei. +
Articolul 616Poliţa de asigurare poate fi nominativă, la purtător sau la ordin şi va fi transmisă sau data în gaj, conform dispoziţiunilor dreptului comun prevăzut pentru fiecare din aceste titluri. Dispoziţiunile referitoare la forma girului din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. se aplică şi girului unei poliţe de asigurare la ordin.Asiguratorul va putea opune, prezentatorului, excepţiunile referitoare la validitatea obligaţiunii, la forma, titlului cum şi cele personale purtatorului. +
Articolul 617Acela care propune, asigurare acte obligat să facă cunoscut asiguratorului, înainte de încheierea contractului, toate împrejurările esenţiale privitoare la persoana sa şi la riscul de acoperit.În caz de asigurare pentru altul trebuiesc declarate şi împrejurările esenţiale referitoare la tertiu. +
Articolul 618Orice declaraţiune falsa sau gresita, orice reticenta din partea asiguratului dau loc la nulitatea contractului de asigurare cînd declaraţiunea sau reticenta au fost de asa natura încît asiguratorul, dacă ar fi cunoscut adevarata stare a lucrurilor, nu şi-ar fi dat consimţămîntul sau nu şi l-ar fi dat în aceleaşi condiţiuni chiar dacă declaraţiunea sau reticenta, sînt referitoare la împrejurări care nu au avut influenţa asupra realizării riscului.Se prezuma esenţiale împrejurările asupra cărora, asiguratul a fost întrebat cu ocazia încheierii contractului printr'un chestionar sau alt act scris, alăturat poliţei de asigurare ca parte integrantă a ei.În caz de anulare a contractului, primele achitate rămîn dobândite asiguratorului care are dreptul şi la plata primelor pînă în momentul cînd a cunoscut cauza de nulitate contractului.Asiguratorul decade din dreptul de a invoca nulitatea dacă nu şi-a manifestat voinţa sa printr'o carte poştală recomandată adresată asiguratului în termen de 30 zile socotit din ziua în care a cunoscut falsitatea sau inexactitatea declaratiunii ori reticenta.Cînd sinistrul se produce înaintea acestei manifestări de voinţa, asiguratul de buna credinţa va avea drept la o despăgubire redusă în proporţie cu cuantumul primelor plătite faţă de primele ce ar fi trebuit să fie achitate dacă declaraţiunea ar fi fost în conformitate cu realitatea, ţinându-se seama de tariful asiguratorului din momentul încheierii contractului.Dispoziţia aliniatului precedent nu se aplică cînd asiguratorul dovedeşte ca dacă ar fi cunoscut adevarata stare a lucrurilor, nu şi-ar fi dat consimţămîntul.Dacă asigurarea cuprinde mai multe riscuri, contractul rămîne în vigoare pentru acele riscuri cu privire la care, inexactitatea declaratiunii sau reticenta sînt fără importanţa, dacă asiguratul dovedeşte ca asiguratorul le-ar fi asigurat şi separat în aceleaşi condiţiuni. +
Articolul 619Cunoştinţa pe care agentul neîmputernicit sa încheie contracte a avut-o sau o capata despre anumite circumstanţe nedeclarate în scris sau neexact declarate în scris de către asigurat, ori de altcineva pentru el, nu produce consecinţe juridice în sarcina asiguratorului. +
Articolul 620Omiterea sau falsa declaraţiune facuta de contractant în condiţiunile arătate în articolele precedente poate fi opusă de asigurator tertiului, în favoarea căruia asigurarea a fost contractată. +
Articolul 621Contractul de asigurare este nul dacă nu a existat risc sau dacă înainte de încheierea contractului, riscul incetase de a exista, ori interesul asigurat disparuse sau dăuna se şi produsese.În acest caz prima plătită trebuie să fie restituită asiguratului, reţinându-se de către asigurator cheltuielile făcute.Dacă asiguratul cunoştea aceste cauze de nulitate, asiguratorul are dreptul sa retina primele încasate pînă în momentul în care a aflat cauza nulităţii şi sa, pretindă plata cheltuielilor efectuate.Dacă riscul încetează după încheierea contractului, acesta se reziliază, de plin drept, din momentul în care asiguratorul este înştiinţat despre aceasta, iar prima este datorată numai pe anul în curs.Dacă contractul de asigurare trebuie să între în vigoare la o dată ulterioară încheierii sale, iar riscul a încetat înaintea acestei date, asiguratorul trebuie să restitue prima, din care va retine numai cheltuielile făcute. +
Articolul 622Cînd prin faptul sau, asiguratul agravează riscurile astfel încît dacă noua stare de lucruri ar fi existat la data contractului, asiguratorul n'ar fi contractat sau ar fi contractat cu o primă mai ridicată, asiguratul trebuie să încunoştiinţeze imediat pe asigurator printr'o carte poştală recomandată.Cînd riscurile sînt agravate fără faptul asiguratului, acesta trebuie să încunoştiinţeze pe asigurator prin. carte poştală recomandată într'un termen de 5 zile din momentul în care a avut cunoştinţa de faptul care a agravat riscul.În ambele cazuri, asiguratorul are facultatea fie de a rezilia contractul fie de a propune o alta prima încunoştiinţând pe asigurat la domiciliul prevăzut în contract, printr'o carte poştală recomandată.Dacă asiguratul nu accepta noua prima în termen de cinci zile, contractul este reziliat de plin drept.Asiguratorul are dreptul de a reclama o despăgubire în cazul rezilierii pentru agravarea riscului prin faptul asiguratului.Cu toate acestea, asiguratorul nu se va putea prevala de agravarea riscurilor dacă au trecut 30 zile de cînd a cunoscut agravarea şi nu şi-a manifestat voinţa de a rezilia contractul sau de a mari prima, printr'o carte poştală recomandată adresată, asiguratului, ori a continuat a percepe primele.Dela data cînd asiguratul a agravat riscul prin faptul sau, sau a cunoscut agravarea, asigurarea este suspendată pînă la facerea incunostiintarilor prevăzute mai sus.Dacă sinistrul are loc după facerea incunostiintarilor însă înainte ca asiguratorul sa fi reziliat sau sa fi stabilit o noua prima cu asiguratul se aplică dispoziţiunile art. 618.Dispoziţiunile acestui articol nu se aplică în asigurarea daunelor rezultând dintr'un transport. +
Articolul 623În asigurarea mai multor riscuri, dacă transformarea sau mărirea unui risc are loc numai pentru unul ori unele din ele, contractul rămîne în vigoare pentru celelalte, cînd asiguratorul le-ar fi asigurat şi separat în aceleaşi condiţiuni. +
Articolul 624Asiguratorul răspunde de daunele cauzate prin simpla culpa a asiguratului.În lipsa de stipulaţiune contrară, asiguratorul răspunde de asemenea de daunele cauzate prin culpa grava a asiguratului.Asiguratorul nu răspunde însă de daunele cauzate prin dolul asiguratului. Asiguratorul este răspunzător şi de daunele cauzate de persoanele de care asiguratul este civilmente răspunzător, conform dreptului comun, oricare ar fi natura şi gravitatea culpei acestor persoane. +
Articolul 625Durata contractului de asigurare va fi fixată prin poliţa, altfel asigurarea se socoteşte valabilă pentru un an.Oricare ar fi durata contractului de asigurare, fiecare dintre părţile contractante va putea sa renunţe oricînd la contract, după trecerea primilor zece ani, cu obligaţiunea de a preveni pe cealaltă parte prin carte. poştală recomandată sau declaraţiune scrisă la sediul asiguratorului cu cel puţin şase luni înainte, iar asiguratului la domiciliul indicat în poliţa de asigurare.Dispoziţiunea de mai sus nu se aplică asigurărilor asupra vieţii +
Articolul 626Dacă în contract este prevăzută reînnoirea tacită, ea va avea efect numai din an în an.Denunţarea se va putea face după normele prevăzute în articolul precedent cu treizeci de zile înaintea datei expirării contractului sau înaintea sfarsitului fiecărui an de prelungire tacită. +
Articolul 627Cu excepţia celei dintâi prime, asiguratul este obligat sa plătească primele şi accesoriile la domiciliul sau, în afară de clauza contrarie.În lipsa de plată la scadenta a unei prime, efectele asigurării se vor suspenda după expirarea unui termen de cincisprezece zile dela data punerii în întîrziere a asiguratului.Aceasta punere în întîrziere, care transforma prima în portabila, se face printr'o carte poştală recomandată adresată asiguratului sau persoanei însărcinată cu plata primelor, la domiciliul prevăzut în contract.Asiguratorul poate în cincisprezece zile dela expirarea termenului prevăzut în aliniatul 2, sa comunice asiguratului printr'o carte poştală recomandată ca socoteşte contractul reziliat de plin drept,Dacă asiguratorul nu va face în termen încunoştiinţarea de reziliere, va fi în drept sa urmărească executarea contractului în justiţie.În caz de reziliere, asiguratorul are dreptul la plata primei anului în curs şi a accesoriilor.Contractul de asigurare suspendat reintra în vigoare la amiaza zilei următoare aceleia, în care toate primele datorate, împreună cu cheltuelile făcute, au fost plătite asiguratorului. +
Articolul 628Asiguratorul nu va putea refuza plata primelor oferite de creditorii ipotecari sau gagisti, terţi asiguraţi sau beneficiari, ori alţii care au interes la continuarea asigurării. +
Articolul 629Dacă la determinarea primei s'a ţinut seama de circumstanţe, care maresc riscul, dar care au dispărut în urma, cel obligat la plata primei are dreptul să obţină o reducere a primei în conformitate cu tarifele în vigoare ale asiguratorului, dacă asiguratorul nu prefera a rezilia contractul. +
Articolul 630Asiguratorul are dreptul sa compenseze primele ce i se mai datoresc cu suma cuvenită beneficiarului poliţei. +
Articolul 631În caz de deces al asiguratului sau de înstrăinare a lucrului asigurat, asigurarea continua de plin drept în profitul moştenitorului sau dobânditorului, cu obligaţiunea pentru aceştia de a executa toate obligaţiunile, de care asiguratul era ţinut prin contract. Asiguratorul, monitorul sau dobanditorul vor putea totuşi rezilia contractul.Asiguratorul va putea rezilia contractul în termen de cincisprezece zile socotite din ziua în care dobanditorul sau moştenitorul a cerut transferarea poliţei pe numele sau.În caz de reziliere, dobanditorul este ţinut la plata primei şi accesoriilor pe anul în curs.Dispoziţiunile acestui articol nu se aplică atunci cînd poliţa de asigurare conţine clauza "la ordin", "la purtător" ori "pentru contul cui va aparţine" sau alte asemenea.Cînd sînt mai mulţi dobanditori sau moştenitori, aceştia sînt solidar răspunzători pentru plata primei. +
Articolul 632Asiguratorul datoreşte dobânzi dela data cînd s'a stabilit definitiv de comun acord cuantumul despăgubirii, sau dela data intentarii acţiunii. +
Capitolul 2Asigurarea în contra daunelor +
Articolul 633Asigurarea în contra daunelor se poate face de proprietar şi de oricine are interes invederat şi legitim sau răspundere pentru conservarea lucrului. +
Articolul 634Asiguratul este obligat să facă; cunoscut asiguratorului sinistrul ce a avut loc, în termen de trei zile dela data cînd a luat cunoştinţa de el şi să facă fără întîrziere tot ce-i sta în putinta pentru a împiedica sau micşora daunele.Asiguratul decade din drepturile sale dacă prin dol sau culpa grava nu îndeplineşte aceste obligaţiuni.Dacă asiguratul nu şi-a îndeplinit aceste obligaţiuni dintr'o alta cauza, asiguratorul are dreptul sa micşoreze indemnizarea în proportiune cu paguba suferită prin neobservarea lor. +
Articolul 635Cheltuelile făcute de asigurat pentru a împiedica sau micşora daunele sînt în sarcina asiguratorului, afară numai dacă au fost; făcute fără chibzuiala şi în orice caz pînă la o sumă care, adăugată la despăgubire, sa nu depăşească pentru fiecare risc în parte, suma asigurata.Cînd aceste cheltuieli privesc obiecte asigurate şi obiecte neasigurate, asiguratorul înapoiază numai cheltuelile reclamate de natura obiectelor asigurate. +
Articolul 636Asiguratorul este obligat sa despăgubească pe asigurat numai de dăuna materială suferită ca o consecinţa directa, a sinistrului.Despăgubirea datorată de asigurator nu va putea depăşi valoarea reală a lucrului asigurat în momentul sinistrului, în limitele sumei asigurate.Asiguratorul nu răspunde de pierderile şi deteriorările lucrului asigurat provenite din vitiul sau propriu, dar el răspunde pentru daunele de incendiu care, sînt urmarea incendiului. +
Articolul 637Dacă asigurarea este facuta pentru o sumă care depăşeşte valoarea lucrului asigurat, oricare din părţile contractante are dreptul de a cere în orice timp reducerea sumei. Dacă asiguratorul nu consimte la reducere, va denunta asigurarea cu un preaviz de cincisprezece zile.Asiguratorul are totuşi dreptul la prima în curs în momentul cererii de reducere.Asigurarea pentru o sumă, care depăşeşte valoarea lucrului asigurat, nu produce efecte faţă de asigurat, dacă acesta a fost de rea credinţa; asiguratorul de buna credinţa are dreptul la prima. +
Articolul 638Dacă asigurarea acoperă numai o parte din valoarea lucrului, asiguratul este considerat propriul sau asigurator pentru excedent şi suferă o parte proporţională din dăuna ce se va determina, ţinându-se seama de raportul existent între suma asigurata şi valoarea reală a lucrului asigurat în ziua sinistrului şi în aceeaşi proportiune de cheltuelile făcute pentru împiedicarea sau micşorarea daunei. +
Articolul 639În cazul mai multor asistari asupra aceluiaşi risc la diferiţi asiguratori, ce nu depăşesc valoarea lucrului asigurat, fiecare asigurator este obligat în proportiune cu suma asigurata de el; în raport cu totalul sumelor asigurate la toţi asiguratorii şi cel mult pînă la concurenta sumei asigurata de el. Asiguratul însă nu poate incasa ca despăgubire o sumă mai mare decât dăuna stabilită potrivit art. 636 şi 638.Dacă mai multe asigurări sînt contractate fără rea credinţa la aceeaşi dată sau la date diferite, pentru o sumă totală ce depăşeşte valoarea lucrului asigurat, ele sînt valabile, iar fiecare asigurator este obligat în proportiune cu suma asigurata de el, în raport cu totalul sumelor asigurate la toţi asiguratorii şi cel mult pînă la concurenta sumei asigurata de el, fără însă ca asiguratul să poată incasa ca despăgubire o sumă mai mare decât dăuna suferită.Asiguratul însă trebuie să facă cunoscut fiecărui asigurator, odată cu încunoştiinţarea sinistrului, existenta celorlalte asigurări contractate, dacă prin convenţiune n'a fost obligat la aceasta înştiinţare înaintea încheierii asigurării. +
Articolul 640În lipsa de stipulaţiune contrară, asiguratorul nu răspunde de daunele de razboiu, nici de daunele provocate de miscari populare, de razboiu civil, eruptii de vulcan, inundaţii sau cutremure.Proba ca dăuna nu provine din cauzele arătate în aliniatul precedent incumba asiguratului. +
Articolul 641Cîştigurile pot fi asigurate separat şi expres în limitele unei prevederi rationale. +
Articolul 642Despăgubirile datorate de asigurator sînt atribuite direct creditorilor ipotecari, gagisti sau privilegiaţi.Plata, facuta altei perstante fără vreo opunere din partea creditorilor ipotecari, gagisti sau privilegiaţi este totuşi valabilă, dacă în poliţa de asigurare nu se arata ipoteca, gajul sau privilegiul, ori dacă existenta acestora n'a fost notificată asiguratorului cel mai târziu în termen de treizeci de zile dela data sinistrului.Notificarea facuta după treizeci de zile nu mai are efect dacă între timp s'a plătit dăuna.Asiguratorul poate să suspende plata, dacă dovedeşte ca exista asemenea drepturi reale, chiar dacă ele nu i s'au comunicat.Dacă asiguratul a refăcut bunul sinistrat înainte ca asiguratorul sa fi plătit despăgubirea creditorilor arătaţi mai sus, ea va putea fi valabil plătită asiguratului. +
Articolul 643În caz de asigurare contra riscului locativ, despăgubirile sînt atribuite proprietarului şi vecinilor, trebuind să fie plătite direct acestora proporţional cu pagubele suferite şi pînă la cuantumul valorii asigurate.Asiguratorul care a plătit dăuna este liberat faţă de proprietarul sau vecinii ce nu şi-au notificat pretentiunile în termen de treizeci zile dela data sinistrului. +
Articolul 644Asiguratorul care a plătit indemnizarea de asigurare este subrogat pînă la concurenta acesteia în drepturile şi acţiunile asiguratului contra terţilor, răspunzători de a fi ocazionat sinistrul.Asiguratorul poate să fie descărcat în tot sau în parte de obligaţiunea sa, faţă de asigurat, dacă subrogarea nu poate avea loc din fapta asiguratului.Dacă dăuna a fost despagubita numai în parte, asiguratul şi asiguratorul au dreptul sa recurgă contra celor de al treilea în proporţie cu suma ce datoreşte fiecăruia.Asiguratorul nu are dreptul de subrogare, dacă dăuna a fost pricinuită de soţul, descendenţii, ascendenţii, afinii în acelaşi grad sau persoanele din serviciul asiguratului, afară de cazul de rea credinţa din partea acestora. +
Articolul 645Asiguratorul răspunde în caz de asigurare în contra incendiului de toate daunele sau pierderile pricinuite de incendiu, explozie în legătură cu incendiul, flacari ori combustiune.În lipsa de clauza contrară, asiguratorul nu răspunde de daunele pricinuite prin simpla acţiune a caldurii, sau a unei substanţe incandescente, dacă nu exista un început de incendiu.Sînt asimilate cu daunele materiale şi directe, daunele pricinuite obiectelor cuprinse în asigurare prin ajutoarele date sau prin măsurile de salvare.Asiguratorul răspunde de asemenea de pierderea sau dispariţia în timpul incendiului a obiectelor asigurate a căror existenta în momentul incendiului va fi fost dovedită, dacă nu probează ca ele nu fost salvate, furate ori dosite.În materie de transport, asiguratorul răspunde şi de daune ocazionate în timpul încărcării lucrurilor, afară de clauza, contrară. +
Capitolul 3Asigurarea de răspundere civilă +
Articolul 646În asigurarea de răspundere, asiguratorul se obliga, în limitele sumei asigurate, la plata prestatiunilor datorate de asigurat unui tertiu, ca o urmare a faptului pentru care asiguratul trebuie să răspundă conform legii. +
Articolul 647Cheltuielile rezultând din orice urmărire în răspundere, îndreptată împotriva asiguratului, sînt în sarcina asiguratorului. +
Articolul 648Asiguratorul răspunde faţă de tertiu chiar dacă dăuna este datorată culpei asiguratului, dar are dreptul la o scădere din cuantumul despăgubirii ce asiguratul datoreşte tertiului, dacă dăuna a fost pricinuită prin culpa sa grava, a prepuşilor sau persoanelor pentru care trebuie să răspundă civilmente.Proporţiunea se va fixa de judecată, dacă nu a fost fixată prin poliţa. +
Articolul 649Asigurarea conferă direct terţilor vătămaţi dreptul la despăgubire iar aceştia sînt socotiţi beneficiari ai asigurării din momentul sinistrului. +
Articolul 650Nicio recunoaştere de răspundere, nicio transactiune sau alt act, avînd efecte juridice, intervenite între asigurat şi tertiul daunat, fără consimtimantul asiguratorului, nu vor putea fi opuse acestuia. +
Articolul 651Asiguratorul nu poate plati altuia decât tertiului vătămat despăgubirea datorată.Asiguratul poate să ceara asiguratorului sumele ce dovedeşte ca le-a plătit ca despăgubire tertiului, în limita sumelor din contract şi a daunelor pricinuite. +
Articolul 652Asiguratul este obligat sa încunoştiinţeze în scris pe asigurator îndată ce a fost îndreptată în contra sa o pretentiune de răspundere. +
Capitolul 4Asigurarea asupra vieţii +
Articolul 653Asigurările asupra vieţii pot fi încheiate pentru orice suma şi la mai mulţi asiguratori. +
Articolul 654Asiguratorul nu este subrogat în drepturile reprezentanţilor asiguratului, contra celor de al treilea ce au ocazionat moartea asiguratului. +
Articolul 655Asigurarea pentru caz de vieata a unei persoane va putea fi contractată şi de un al treilea. +
Articolul 656Asigurarea pentru caz de moarte a unui al treilea este valabilă numai dacă contractantul are un interes la existenta celui de al treilea sau dacă acesta îşi da consimţămîntul scris la încheierea contractului.Asigurarea pentru caz de moarte a unui minor pînă la doisprezece ani, a unui interzis sau a unei persoane în stare obişnuită de infirmitate mintală, este nulă, iar asiguratorul este obligat la restituirea primelor încasate, retinand din acestea numai cheltuielile, în cazul în care nu este de rea credinţa.Asigurarea pentru caz de moarte a unui minor mai mare de doisprezece ani este valabilă dacă este încheiată cu consimţămîntul reprezentantului sau legal, iar aceea a unui minor care a împlinit optsprezece ani este valabil încheiată numai cu consimţămîntul sau. +
Articolul 657Sotii se pot asigura în mod reciproc prin unul şi acelaşi contract de asigurare. +
Articolul 658În asigurările asupra vieţii în favoarea unui al treilea, beneficiarul, chiar generic determinat, dobândeşte un drept propriu la foloasele asigurării.Desemnarea beneficiarului va putea fi facuta sau revocată numai de către contractantul asigurării, chiar ulterior inchierii contractului şi pînă la moartea sa, prin declaraţiune scrisă comunicată asiguratorului, sau prin testament.Asiguratorul, care plăteşte suma cuvenită după treizeci de zile dela data morţii asiguratului, este liberat dacă cei interesaţi nu i-au adus în scris la cunoştinţa testamentul conţinînd desemnarea sau schimbarea beneficiarului. Atribuirea foloaselor asigurării prin testament valoreaza instituire de beneficiar.Se considera ca facuta în profitul unui beneficiar determinat, stipularea, prin care contractul atribue beneficiul asigurării moştenitorilor sau sotiei sale, fără a fi nevoie de trecerea numelui lor în poliţa de asigurare sau aducerea lui ulterior la cunoştinţa asiguratorului.Asigurarea, facuta de unul dintre soţi în favoarea celuilalt fără indicare de nume, profita persoanei cu care se găseşte căsătorit în momentul exigibilitatii asigurării.În lipsa aratarii unui beneficiar, beneficiul asigurării se cuvine contractantului, sau în caz de deces al acestuia, moştenitorilor. +
Articolul 659Contractantul asigurării nu va mai putea revoca pe beneficiarul poliţei, dacă, a renunţat la facultatea de revocare printr'o comunicare facuta în scris asiguratorului.Desemnarea beneficiarului devine irevocabilă, prin acceptarea în scris a acestuia, adusă la cunoştinţa asiguratorului. +
Articolul 660Dreptul de revocare nu poate fi exercitat în timpul vieţii contractantului, nici de creditorii acestuia, nici de reprezentanţii săi legali. +
Articolul 661După moartea contractantului dreptul de revocare poate fi exercitat de moştenitorii săi, dacă suma asigurata devenind exigibilă, beneficiarul asigurării, pus în întîrziere de a se pronunţa, nu accepta asigurarea în termen de trei luni dela primirea încunoştiinţării. +
Articolul 662Poliţa de asigurare asupra vieţii va putea fi numai nominativă sau la ordin.Transmiterea poliţei nominative nu este valabilă fără consimţămîntul în scris al asiguratului, fie ca acesta este un tertiu, fie ca este însuşi contractantul. +
Articolul 663Asiguratorul are acţiune numai pentru plata primelor datorate pentru primul an al asigurării.Contractul se reziliază în caz de neplata a primelor pe anul al doilea sau al treilea, fără pretenţiuni reciproce. +
Articolul 664Asiguratul, care, după trei ani dela contractare, întrerupe plata primelor, are dreptul să obţină reducerea ascultării în conformitate cu condiţiunile stabilite prin poliţa.Condiţiunile reducerii trebuie să fie indicate de poliţa în asa fel, încît asiguratul să poată, cunoaşte în orice epoca suma la care asigurarea va fi redusă în caz de încetare de plată a primelor. +
Articolul 665În orice formă de asigurare asupra vieţii, în care obligaţiunea asiguratorului de a plati este certa, dacă primele s'au plătit timp de trei ani întregi şi chiar dacă asigurarea s'a redus conform art. 664, contractantul are drept la inapoiere imediata a trei pătrimi din rezerva matematica, calculată conform condiţiilor reproduse în poliţa. +
Articolul 666Beneficiarul contractului de asigurare pierde dreptul, rezultând din acesta, dacă el sau contractantul, cu voinţa, au pricinuit moartea asiguratului; moştenitorii asiguratului au însă dreptul la rezerva matematica, dacă primele au fost plătite cel puţin timp de trei ani.În caz de tentativa de omor din partea beneficiarului, contractantul are dreptul de a revoca beneficiul asigurării, chiar dacă beneficiarul acceptase asigurarea facuta în profitul sau. +
Articolul 667În asigurarea pentru caz de moarte, asiguratorul răspunde şi în caz de sinucidere a asiguratului, care s'ar intampla după doi ani dela intrarea în vigoare sau dela încetarea eventualei suspendări a contractului.Dacă sinuciderea are loc în acest interval, asiguratorul este liberat, dacă beneficiarul nu dovedeşte ca ea s'a produs în împrejurări care exclud libertatea de voinţa a asiguratorului şi cunoştinţa propriilor sale acte. +
Articolul 668Sînt oprite şi nule de drept asigurările asupra vieţii, în care prima datorată la începutul asigurării urmează sa crească succesiv în cursul duratei asigurării, în raport cu înaintarea în vîrsta a asiguratorului. +
Articolul 669Sînt socotite asigurări populare, asigurările asupra vieţii sau pentru caz de moarte cu prime periodice, fără examen prealabil obligator, al căror cuantum nu depăşeşte asupra uneia şi aceleiaşi persoane, 100.000 lei capital sau 12.000 lei renta.Afară de stipulaţie contrară, suma asigurata nu este plătită în caz de moarte, decât dacă aceasta are loc după an an dela data contractului. +
Articolul 670Prin derogare dela art. 632, la asigurările populare, asiguratorul datoreşte de drept dobânzi după 30 de zile de cînd asiguratul, care are drept la răscumpărare, şi-a manifestat printr'o carte poştală recomandată voinţa de a rascumpara asigurarea. +
Articolul 671Oricare ar fi cauza mortei asiguratului, în contractele de asigurare populare, cu excepţia celor prevăzute în art. 674, contractul rămîne valabil.Orice clauza contrarie este nulă. +
Articolul 672Prin contractul de asigurare a unui grup sau a personalului unei întreprinderi, asiguratorul se obliga sa plătească suma asigurata pentru cazul de moarte sau de vieata al unei persoane determinate numai prin aceea ca aparţine grupului sau personalului întreprinderii în schimbul plăţii unor prime periodice, fără să fie necesar un examen medical prealabil.Asigurarea este valabilă, cu condiţiunea ca moartea sa nu aibă loc înaintea termenului stabilit şi ca suma sau renta asigurata sa nu depăşească pe acelea ale unei asigurări populare. +
Capitolul 5Asigurările în contra accidentelor sau bolii +
Articolul 673Prin contractul de asigurare în contra accidentelor sau bolii, asiguratorul se obliga sa plătească o sumă sau renta, fie contractantului, fie unui beneficiar, în caz de accident sau boala de felul celor prevăzute în contract.Asigurărilor contra accidentelor sau bolii, li se aplică dispoziţiunile privitoare la asigurările asupra vieţii întru cat nu sînt contrare naturii lor. +
Articolul 674Provocarea cu voinţa de către asigurat, contractant sau beneficiar a accidentului sau bolii anulează contractul.Dacă boala sau accidentul este urmarea faptului unui tertiu, asiguratorul este subrogat în acţiunea celui care a suferit accidentul sau a moştenitorilor săi contra tertiului, în limita indemnizarii, datorate potrivit contractului. +
Articolul 675Asiguratul sau beneficiarul este obligat sa înştiinţeze pe asigurator în termen de cinci zile dela intamplarea acestor evenimente. Asiguratul este obligat sa ia măsuri pentru a evita sau micşora consecinţele accidentului sau bolii, urmând instrucţiunile asiguratorului care trebuie să-i anticipeze cheltuielile. +
Capitolul 6Reasigurari +
Articolul 676Prin contractul de reasigurare, reasiguratorul se obliga faţă de asiguratorul reasigurat, ca în schimbul unei prime, sa achite în tot, sau în parte, sumele pe care asiguratorul va trebui să le plătească în baza unui contract de asigurare. +
Articolul 677Reasigurarea nu stinge obligaţiunile asiguratorului faţă de asigurat şi nu stabileşte niciun raport juridic între acesta din urma şi reasigurator, în afară de convenţiunile contrare.Reasiguratorul urmează soarta asiguratorului, afară de cazul de rea-credinţa din partea acestuia. +
Articolul 678Dispoziţiunile acestui titlu se vor aplica şi contractelor de reasigurare, întru cat nu sînt contrare naturii lor. +
Capitolul 7Dispoziţiuni finale +
Articolul 679Competenţa sa judece litigiile izvorite din operaţiunile de asigurare, este instanţa în circumscripţia căreia se găseşte sediul principal al întreprinderii sau agenţiei care a emis poliţa de asigurare, după alegerea asiguratului.Procesele între asiguraţi şi asiguratori, privitoare la daune sau orice alte sume ce trebuiesc plătite de societăţile de asigurare, se vor judeca de urgenta şi cu precădere. +
Articolul 680Acţiunile ce izvorăsc din contractul de asigurare se prescriu în termen de un an, socotit din ziua evenimentului care le-a dat naştere.Acţiunea pentru plata fiecărei rate a primei se prescrie în termen de un an dela scadenta. +
Articolul 681Nu pot fi modificate prin convenţiunea părţilor dispoziţiunile cuprinse în acest titlu, Cap. I-IV, afară de actele pentru care, dreptul de derogare este acordat în mod expres. +
Articolul 682Dispoziţiunile acestui titlu se aplică şi asigurărilor maritime, fluviale, aeriene şi sociale, întru cat dispoziţiunile speciale acestor asigurări nu sînt contrare.Societăţile de ajutor mutual sînt supuse legilor şi regulamentelor speciale, iar în lipsa, se aplică dispoziţiunile acestui titlu compatibile cu principiile mutualitatii. +
Titlul XIVDespre contractul de gaj +
Articolul 683Între părţile contractante, gajul se poate dovedi prin orice mijloc de proba; faţă de cei de al treilea, gajul se dovedeşte prin act scris. +
Articolul 684Gajul constituit asupra produselor solului, prinse încă de rădăcini sau chiar culese, precum şi asupra materiilor industriale prime, în stare de fabricatiune sau fabricate şi aflate în fabrici sau depozite, se considera constituit prin singurul efect al conventiunii, dela data, actului, care va indica: numărul, natura, cantitatea şi locul unde se afla gajul, fără a se lua din posesiunea debitorului sau celui care constitue gajul, bunurile gajate.Actul de gaj se va transcrie în termen de cinci zile, în registrul de gajuri dela grefa tribunalului.În cazul în care gajul se afla în o alta comuna decât reşedinţa tribunalului, grefierul tribunalului va comunică de urgenta primarului respectiv un extract de orice transcriere efectuată, pentru a se face menţiune de ea în registrul primăriei.Drepturile creditorului gajist vor fi opozabile celor de al treilea numai dela data transcrierii, iar cînd trebuie să se facă menţiune în registrul primăriei, dela data acelei menţiuni. +
Articolul 685Gajul titlurilor la ordin poate fi constituit prin gir cu clauza, "valoarea în garanţie" sau o alta asemenea, din care să rezulte voinţa părţilor, ca aceste titluri au fost date în gaj, iar dacă nu s'a transmis proprietatea lor.Gajul asupra creanţelor şi drepturilor incorporale netransmisibile prin gir poate fi constituit printr'un înscris autentic sau sub semnatura, privată în forma cesiunilor. În aceste cazuri însă, actul trebuie să conţină menţiunea ca cesiunea se face cu titlul de gaj.Gajul asupra titlurilor nominative poate fi constituit şi printr'un transfer înscris în registrele societăţii sau institutiunii care le-a emis, cu arătarea "pentru cauza de garanţie". +
Articolul 686Gajul constituit de un comerciant, în cadrul comerţului sau, este valabil şi în cazul cînd bunurile gajate nu erau proprietatea sa cu condiţia ca cel în favoarea căruia a fost constituit să fie de buna credinţa.Aceasta dispoziţiune se aplică şi în cazul cînd bunurile gajate ar proveni dintr'un furt sau ar fi fost pierdute. +
Articolul 687Debitorul poate, cu consimţămîntul creditorului gagist, sa înlocuiască pînă la scadenta creanţei, bunurile fungibile cu altele de aceeaşi cantitate, specie şi valoare, făcându-se menţiune de aceasta în înscrisul original. +
Articolul 688Creditorul e dator a face actele necesare pentru conservarea lucrului primit în gaj. Dacă efectele date în gaj au sosit la scadenta, creditorul gajist este dator a urmări şi incasa valoarea lor.Cheltuielile făcute îi sînt înapoiate şi, după ce îşi va incasa creanta cu toate accesoriile ei, va da socoteala de ceea ce rămîne. +
Articolul 689În caz de neplata la termen a întregii datorii pentru care s'a constituit gajul, creditorul poate proceda la vînzarea bunurilor gajate, conform art. 384 şi 385, chiar în lipsa unui titlu executor.Ordonanţa despre care se face vorbire în art. 384 se va comunică şi aceluia care a procurat bunurile date în gaj.Hotărîrea de respingerea contestaţiei, facuta potrivit dispoziţiunilor art. 384, este executorie şi exercitarea ei nu poate fi suspendată decât după consemnarea unei sume care să acopere capitalul, dobânzile şi cheltuielile, chiar dacă s'ar face osebită cerere. +
Cartea IIIDespre moratoriu şi faliment +
Partea IDespre moratoriu +
Capitolul 1Cererea de moratoriu +
Articolul 690Comerciantul, care din pricina unor împrejurări extraordinare şi neprevăzute ori în alt mod scuzabile, a încetat plăţile sau este de prevăzut ca va fi nevoit să le înceteze, va putea cere un moratoriu dacă situaţiunea sa patrimonială face să se prezume ca va putea sa plătească toate datoriile după expirarea acestuia. +
Articolul 691Cererea se va adresa tribunalului competent a declara falimentul.Ea va putea fi facuta şi prin împuternicit cu procura specială.În caz de deces al comerciantului, cererea poate fi facuta de moştenitori, atîta timp cat moştenirea nu s'a confundat cu patrimoniul lui. Cînd sînt mai mulţi moştenitori, este necesar consimţămîntul tuturor.Cînd comerţul se exercită pentru un incapabil, cererea se va face de către reprezentantul acestuia. +
Articolul 692Împreună cu cererea, comerciantul va prezenta:1. dovada ca este înscris în registrul comerţului sau în registrul bancar, de cel puţin 3 ani;2. registrele comerciale obligatorii, regulat ţinute pe cel puţin 3 ani;3. lista estimativă a tuturor bunurilor, cu arătarea datelor din cartea funciară ori din registrul de transcripţiuni sau inscriptiuni, dacă are bunuri sau drepturi imobiliare;4. o lista nominativă a tuturor debitorilor cu arătarea adresei fiecăruia, a sumelor ce ei datorează şi a probabilitatilor de încasare;5. o lista nominativă a tuturor creditorilor cu arătarea adresei fiecăruia, a sumei şi cauzei fiecărei datorii, a drepturilor de preferinta precum şi a gradului de rudenie cu comerciantul;6. bilanţul şi un tablou de profit şi pierderi, ambele pe ultimii trei ani;7. un tablou de cheltuielile personale din timpul exerciţiului comerţului;8. un certificat din care să reiasă ca comerciantul nu se găseşte în una din situaţiunile prevăzute de art. 694, Nr. 3 şi 4. +
Capitolul 2Admiterea în principiu +
Articolul 693Preşedintele tribunalului, cu citarea de urgenta a comerciantului, va verifica dacă cererea întruneşte condiţiunile legale şi va putea sa o admită în principiu, printr'o ordonanţa. +
Articolul 694Cererea de moratoriu va fi respinsă:1. dacă comerciantul nu îndeplineşte condiţiunile cerute de art. 690;2. dacă comerciantul nu prezintă registrele şi dovezile prevăzute de art. 692;3. dacă comerciantul a fost condamnat pentru bancruta frauduloasă;4. dacă n'au trecut cel puţin 3 ani dela expirarea unui moratoriu anterior încuviinţat. +
Articolul 695Împotriva ordonanţei de respingerea cererii de moratoriu, comerciantul poate face apel în termen de 5 zile dela pronunţare, la completul tribunalului. +
Articolul 696Dacă cererea a fost admisă în principiu, preşedintele, prin ordonanţa de admitere:1. va numi un judecător delegat;2. va dispune convocarea creditorilor, la reşedinţa tribunalului, fixând şi termenul care nu va depăşi cincisprezece zile dela data admiterii în principiu;3. va statornici un termen de cel mult 45 zile pentru cercetarea în fond a cererii de moratoriu;4. va stabili suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de procedura. Aceasta suma va trebui depusa în termen de doua zile sub sancţiunea decăderii de plin drept din cerere;5. va dispune efectuarea publicităţii prevăzute prin art. 698;6. va numi provizoriu o comisiune de creditori de cel mult trei persoane, care nu vor putea fi rude sau afini, cu comerciantul pînă în gradul al patrulea inclusiv. Vor putea fi desemnate în comisiune şi societăţile comerciale, acestea urmând a arata pe reprezentanţii lor. Comisiunea va avea însărcinarea sa supravegheze exerciţiul comerţului.Mandatul membrilor comisiunii este gratuit.Însărcinarea primită nu se poate refuza fără just motiv.Comisiunea de creditori va delega, dacă va fi nevoie unul sau mai mulţi dintre membrii săi, care vor putea sta în permanenta la sediul comerţului, avînd dreptul de a verifica activitatea zilnica a comerciantului, raportand în scris comisiunii. +
Articolul 697Un extras al ordonanţei de admitere în principiu va fi comunicat judecătorului delegat şi comisiunii de creditori.El trebuie să cuprindă data admiterii în principiu, firma comerciantului care a cerut moratoriu, data şi locul fixat pentru adunarea creditorilor şi termenul pentru cercetarea în fond a cererii. +
Articolul 698Extrasul prevăzut de articolul precedent va fi trimis spre publicare, afişare sau menţionare în termen de 3 zile dela data admiterii în principiu:1. Monitorului Oficial pentru publicare;2. Primăriei comunei unde comerciantul îşi are sediul şi sucursalele întreprinderii şi bursei celei mai apropiate, spre afişare;3. Oficiului registrului comerţului pentru facerea menţiunii.Un asemenea extras va fi afişat la usa tribunalului în acelaşi termen.Constatarea afişării se va face la tribunal de către grefier, iar în celelalte cazuri, de şeful autorităţii sau institutiunii respective. Procesul-verbal ce se va întocmi se va inainta instanţei.Cînd împrejurările ar cere o publicitate mai întinsă, extrasul se va publică şi într'unul sau doua din ziarele cele mai răspândite din localitate sau din cea mai apropiată localitate.Cînd comerciantul poseda bunuri pentru care este instituit un regim de transcripţiuni, inscriptiuni sau carte funciară, un extras al ordonanţei de admitere în principiu se va trimite instanţelor care au în competenţa lor ţinerea registrelor, indicandu-se şi bunurile aparţinînd comerciantului pentru transcrierea sau notarea admiterii în principiu. +
Articolul 699Judecătorul delegat va trimite de îndată prin scrisoare recomandată sau telegrama comerciantului şi fiecărui creditor o încunoştiinţare avînd acelaşi cuprins ca şi extrasul prevăzut în art. 697. +
Articolul 700Judecătorul delegat, după invitarea comerciantului prin scrisoare recomandată, şi ajutat de comisiunea de creditori:1. va alcătui inventarul averii comerciantului, pe baza registrelor, documentelor şi datelor pe care le poate culege;2. va verifica lista creditorilor şi debitorilor;3. va constata suma creanţelor şi datoriilor rezultate din cercetarea facuta;4. va întocmi un raport amănunţit asupra situaţiunii patrimoniale conduitei comerciantului, putând, în acest scop, cere lămuriri celor interesaţi sau să fie ajutat de experţi numiţi chiar dintre creditori. Raportul va cuprinde şi părerea sa motivată asupra admisibilităţii moratoriului.Inventarul, tabloul creditorilor şi debitorilor şi raportul vor fi depuse la grefa, la dispoziţiunea interesatilor spre cercetare, cu cel puţin trei zile înainte de ziua fixată pentru adunarea creditorilor. +
Capitolul 3Adunarea creditorilor +
Articolul 701Adunarea creditorilor va avea loc în ziua fixată prin ordonanţa preşedintelui, cei interesaţi fiind socotiţi ca au luat cunoştinţa de acest termen prin publicitatea facuta potrivit art. 698.Dacă desbaterile nu pot fi terminate în ziua fixată, continuarea va avea loc în ziua de lucru următoare, creditorii fiind socotiţi ca au luat termen în cunoştinţa chiar dacă au fost absenţi, urmandu-se tot astfel pînă, la luarea deciziunii. +
Articolul 702Adunarea creditorilor este prezidata de judecătorul delegat.Creditorii pot fi reprezentaţi prin împuterniciţi cu procura specială.Votul prin adeziune este admis. El poate fi exprimat în timpul adunării şi în termen de cinci zile dela data procesului-verbal, prevăzut prin art. 706. Semnatura de pe procura sau adeziune va trebui să fie legalizată.Cei care se pretind creditori şi nu figurează în tabloul întocmit de judecătorul delegat, pot lua parte la adunare dacă îşi stabilesc creanţele lor. +
Articolul 703Nu pot lua parte la vot:1. soţul, rudele şi afinii comerciantului pînă la gradul al patrulea inclusiv;2. cei care au dobîndit prin cesiune în cele şase luni anterioare deschiderii procedurii, drepturi aparţinînd persoanelor arătate la punctul 1;3. creditorii asupra cărora moratoriul nu are niciun efect, potrivit art. 713.Creditorii privilegiaţi şi ipotecari vor putea totuşi vota dacă renunţa la privilegiu sau ipoteca. Renunţarea va putea avea loc şi numai pentru o parte din creanta, cu condiţiunea, să fie determinata în capital şi accesorii suma pentru care se renunţa la privilegiu sau ipoteca, iar această sumă sa nu fie inferioară unei treimi din creanta întreaga.Votul sau adeziunea, date fără vreo declaraţiune de renunţare limitată, atrage de drept, renunţarea la privilegiu sau ipoteca pentru întreaga creanta.Efectele renunţării totale sau parţiale încetează de drept dacă moratoriul n'a fost admis sau, dacă fiind admis, a fost în urma anulat sau revocat.Renunţarea va fi menţionată în registrul de inscriptiuni şi transcripţiuni şi notată în cartea funciară, în care scop, judecătorul delegat va interveni la autoritatea respectiva trimiţând copie de pe procesul-verbal al adunării.Notarea în cartea funciară se va face cu arătarea ca efectele renunţării sînt supuse dispoziţiunilor aliniatului 4 de mai sus.Ipoteca, la care s'a renunţat în tot sau în parte, va fi radiată sau redusă din oficiu, din cartea funciară dacă a expirat termenul moratoriului, iar notarea renunţării nu a fost radiată între timp. +
Articolul 704După cetirea raportului judecătorului delegat şi expunerea reprezentantului comisiunii de creditori, orice creditor va putea arata motivele pentru care socoteşte ca vreuna din creanţe urmează a fi stearsa din tablou sau ca moratoriul nu trebuie încuviinţat.Debitorul poate contesta la rândul sau creanţele şi trebuie să dea lămuririle cerute.Creditorii contestati pot vota sub rezerva prevăzută de art. 708, aliniatul 2. +
Articolul 705Adunarea va alege o comisiune avînd compunerea, drepturile şi îndatoririle aceleia prevăzută prin art. 696, punctul 6.În timpul executării moratoriului, comisiunea de creditori are de asemenea însărcinarea de a veghea la respectarea de către comerciant a măsurilor luate prin sentinta de încuviinţarea moratoriului.Dacă în timpul duratei moratoriului, comisiunea se descompleteaza din orice cauza, ea va fi completată de preşedintele tribunalului prin ordonanţa data fără drept de apel.Comisiunea va putea delega unul sau mai mulţi reprezentanţi cu puterile şi îndatoririle prevăzute în art. 696. +
Articolul 706Judecătorul delegat va încheia un proces-verbal care va cuprinde:1. voturile favorabile şi cele contrare propunerii de moratoriu, cu arătarea numelui votantilor;2. adeziunile date în conformitate cu dispoziţiunile art. 702;3. contestaţiile asupra creanţelor şi motivele acestora, precum şi apărările creditorilor contestati;4. persoanele alese în comisiunea de creditori dacă o atare comisiune a fost aleasă.Adeziunile, primite în cele cinci zile ce urmează datei la care procesul-verbal a fost închis în mod provizoriu, vor fi trecute la sfîrşitul procesului-verbal.După trecerea acestui termen, judecătorul delegat va închide definitiv procesul-verbal. +
Articolul 707Moratoriul trebuie să fie aprobat de majoritatea numerică a creditorilor şi care să reprezinte cel puţin jumătate din valoarea totală a creanţelor. +
Articolul 708În ziua fixată potrivit art. 696, tribunalul va cerceta cererea în şedinţa publică şi după expunerea judecătorului delegat asupra situaţiunii patrimoniale a comerciantului şi cererii de moratoriu, va asculta pe creditori şi comerciant.Tribunalul se va pronunţa asupra existenţei şi cuantumului creanţelor contestate, numai în scopul de a stabili dacă majorităţile cerute pentru obţinerea moratoriului sînt întrunite, fără ca aceasta sa constitue autoritate de lucru judecat în acţiunile intentate potrivit dreptului comun.Dacă cerinţele legii sînt împlinite, tribunalul, ţinînd seama de împrejurări, va putea incuviinta moratoriul stabilind termenul acestuia, care nu poate depăşi un an şi lua măsurile conservatorii ce socoteşte necesare pentru a asigura integritatea patrimoniului comerciantului.Hotărîrea de încuviinţare a moratoriului se da cu execuţie provizorie, care nu va putea fi suspendată.Dacă tribunalul respinge încuviinţarea moratoriului, efectele ordonanţei de admitere în principiu vor inceta dela darea hotărîrii de respingere. +
Articolul 709Dispozitivul hotărîrii de încuviinţare a moratoriului va fi publicat potrivit dispoziţiunilor art. 698.În caz de respingere a moratoriului, dispozitivul hotărîrii va fi publicat potrivit art. 698, punctul 3 şi aliniat final. În cazul de renunţare la privilegiu sau ipoteca, hotărîrea de respingerea cererii se va nota în cartea funciară sau în registrul de transcripţiuni şi inscriptiuni. +
Articolul 710Creditorii, care s'au opus în instanţa la încuviinţarea moratoriului, vor putea face apel în contra sentinţei în termen de zece zile dela pronunţare. Apelantul, prin chiar petitiunea de apel, este obligat a-şi alege domiciliul în oraşul de reşedinţa a Curţii de Apel.Comerciantul şi creditorii oponenţi vor fi citaţi. Judecătorul delegat va putea fi invitat sa dea informaţiuni Curţii.Dacă apelul este admis, Curtea va trimite dosarul tribunalului pentru a proceda potrivit dispoziţiunilor art. 725. +
Articolul 711Împotriva sentinţei de respingere a moratoriului, comerciantul poate face apel în termen de zece zile dela pronunţare.Dacă apelul este admis, Curtea va trimite dosarul tribunalului, pentru continuarea procedurii moratoriului. +
Capitolul 4Efectele moratoriului +
Articolul 712Sentinta de încuviinţare a moratoriului îşi va produce efectele faţă de toţi creditorii a căror creanţe sînt anterioare cererii de moratoriu.Din ziua admiterii în principiu a moratoriului şi pînă la expirarea termenului pentru care a fost incuvintat sau în caz contrar, pînă la data hotărîrii, prin care cererea de moratoriu a fost respinsă, nici unul din creditorii arătaţi în aliniatul precedent nu poate face acte de execuţiune silită, lua măsuri asigurătoare sau obţine declararea în faliment.Se vor putea lua, totuşi inscriptiuni, face transcripţiuni şi înscrie drepturi în cartea funciară, în temeiul unui titlu anterior admiterii în principiu.Prescripţiunile, perimarile şi decăderile care puteau fi întrerupte prin actele de mai sus, rămîn suspendate. +
Articolul 713Dispoziţiunile alin. 1-3 ale articolului precedent nu se aplică creanţelor:1. pentru contribuţiuni directe şi indirecte cuvenite Statului, tinutului şi comunei;2. creanţelor ipotecare sau privilegiate;3. creanţelor pentru furnituri de alimente făcute comerciantului şi familiei sale, în timpul celor şase luni care au precedat cererea de moratoriu;4. creanţelor pentru alimente datorate în temeiul legii sau unui act juridic;5. creanţelor pentru salarii pe ultimele şase luni care au precedat cererea de moratoriu;6. creanţelor supuse dispoziţiunilor legii pentru asigurarea plăţii lucrului efectuat.Creditorii pentru astfel de creanţe nu vor putea însă cere declararea în faliment dela data deschiderii procedurii şi pînă la expirarea moratoriului. +
Articolul 714În cursul moratoriului, comerciantul va putea plati pe creditorii care sînt supuşi efectelor acestuia numai în ordinea scadentei creanţelor. +
Articolul 715Creditorii, chiar dacă au aprobat prin votul lor moratoriul, păstrează toate drepturile în contra coobligaţilor, garantilor comerciantului şi celor ţinuţi pe cale de regres. +
Articolul 716În timpul moratoriului, comerciantul nu va putea instraina sau greva imobilele sale, constitui gajuri şi nici dispune de bunurile sale altfel decât în modul impus de natura comerţului sau.Actele făcute contrar dispoziţiunilor de mai sus nu sînt opozabile creditorilor supuşi efectelor moratoriului.Cu toate acestea, în caz de necesitate, debitorul va putea încheia cu titlu oneros asemenea acte cu autorizaţiunea tribunalului, data în urma avizului comisiunii de creditori, dacă o asemenea comisiune a fost instituită şi, de va fi locul, după o prealabilă expertiza. Prin încheierea de autorizare, se va arata modul de întrebuinţare a sumei rezultate.Împotriva încheierii tribunalului, prin care cererea de autorizare este respinsă, se poate face apel în termen de 10 zile dela pronunţare. +
Articolul 717Dela pronunţarea sentinţei de încuviinţarea moratoriului încetează oficiul judecătorului delegat şi al comisiunii de creditori numita provizoriu.Din acest moment, va intră în funcţiune comisiunea aleasă de adunarea creditorilor potrivit art. 705, cînd o asemenea comisiune a fost instituită. +
Capitolul 5Prelungirea moratoriului +
Articolul 718Tribunalul va putea acorda o singura prelungire a moratoriului de cel mult şase luni, dacă motivele care au determinat acordarea acestuia subzistă, fără greseala comerciantului.Cererea de prelungire va trebui facuta în termen de cel mult 30 zile, înainte de expirarea moratoriului, sub sancţiunea decăderii.Tribunalul, cu citarea membrilor comisiunii de creditori, se va pronunţa după ascultarea raportului judecătorului delegat cu aceasta.Dispoziţiunile art. 709-711 inclusiv vor fi aplicabile. +
Capitolul 6Anularea şi revocarea moratoriului +
Articolul 719În tot cursul moratoriului, oricare dintre creditori va putea cere tribunalului anularea lui, dacă comerciantul pentru a obţine moratoriul, a făcut arătări neadevărate privitoare la situaţiunea sa patrimonială. +
Articolul 720Tribunalul va putea revoca moratoriul la cererea oricărui creditor:1. dacă în cursul lui, comerciantul nesocoteste măsurile prescrise de tribunal;2. dacă prin actele sale vătăma interesele legitime ale creditorilor;3. dacă avantajeaza pe unii dintre creditori în dăuna celorlalţi;4. dacă starea sa patrimonială s'a îmbunătăţit astfel încît şi-ar putea plati datoriile fără ajutorul moratoriului;5. dacă activul sau nu mai oferă speranta plăţii integrale a datoriilor sale.Tribunalul anuland sau revocand moratoriul, va declara în faliment pe comerciant, dacă va constata încetarea plăţilor. +
Articolul 721Cererile de anulare sau revocare se judeca de tribunalul care a încuviinţat moratoriul în camera de consiliu, de urgenta şi cu precădere, cu citarea părţilor şi a membrilor comisiunii de creditori.Termenul de apel este de 10 zile şi curge dela pronunţare.Hotărîrea rămasă definitivă, prin care s'a anulat sau revocat moratoriul, va fi trimisa potrivit dispoziţiunilor art. 698, pentru a se radia menţionarea sau notarea facuta. +
Capitolul 7Moratoriul societăţilor comerciale +
Articolul 722La cererea de moratoriu a unei societăţi comerciale, se va alătură:1. dovada legalei constituiri a societăţii;2. procesul-verbal al consiliului de administraţie pentru societăţile pe acţiuni şi procesul-verbal al adunării asociaţilor pentru celelalte societăţi, prin care se decide introducerea unei cereri de moratoriu.Moratoriul poate fi cerut şi de o societate în lichidare. +
Articolul 723Asociaţii cu răspundere nemărginită nu pot lua parte la votarea moratoriului cerut de societate, pentru creanţele ce ar avea împotriva ei şi nici cesionarii acestor creanţe dacă cesiunea a intervenit în cele şase luni anterioare cererii de moratoriu. +
Articolul 724Beneficiul moratoriului unei societăţi comerciale se întinde şi la asociaţii nemarginit răspunzători. +
Capitolul 8Declararea falimentului +
Articolul 725Tribunalul va declara pe comerciant în faliment dacă este în stare de încetare de plati:1. cînd ordonanţa presidentiala, prevăzută de art. 695 prin care s'a respins cererea de moratoriu a rămas definitivă;2. cînd cererea de moratoriu a fost respinsă de tribunal, potrivit dispoziţiunilor art. 708;3. cînd moratoriul a fost respins de Curtea de apel potrivit art. 710;4. cînd hotărîrea prin care s'a pronunţat anularea sau revocarea moratoriului a rămas definitivă, dacă declararea în faliment nu a avut loc potrivit ultimului aliniat din art. 720. +
Partea IIDespre comercianţi +
Titlul IDespre declararea în faliment şi procedura ei +
Articolul 726Comerciantul, care se afla în stare de încetare de plati, va fi declarat în faliment.Cînd comerţul se exercită printr'o persoană interpusă, se vor declara, în faliment atît persoana interpusă, cat şi aceea pe socoteala căreia se exercită comerţul.Starea de încetare de plati rezultă a din neîndeplinirea uneia sau a mai multor obligaţiuni sau din alte fapte exterioare, care dovedesc ca comerciantul nu mai este în măsura de a face faţa obligaţiunilor sale. +
Articolul 727Falimentul se declara prin sentinta judecătorească; la propria cerere a comerciantului, la cererea unuia sau a mai multor creditori sau chiar din oficiu.Competent sa declare falimentul este tribunalul în jurisdicţiunea căruia debitorul îşi are sediul principal al comerţului sau. +
Articolul 728La cererea unuia sau mai multor creditori, se va putea declara falimentul unui comerciant, decedat sau retras din comerţ, pentru fapte care dovedesc o stare de încetare de plati anterioară morţii sau retragerii sale.Sentinta declarativă de faliment nu va putea fi pronunţată, dacă au trecut doi ani dela data retragerii şi dacă a trecut un an dela moartea comerciantului.Moştenitorul poate cere declararea în faliment a defunctului atît timp cat moştenirea nu s'a confundat cu patrimoniul lui. Prin aceasta declarare, încetează de drept efectele separaţiunii de patrimonii, care a fost obţinută de creditorii succesiunii, potrivit normelor dreptului civil. +
Articolul 729Cînd starea de încetare de plati rezultă din fuga sau ascunderea comerciantului, din închiderea magazinelor, din ascunderea, din sustragerea sau micşorarea frauduloasă a activului de către comerciant, de către moştenitorii săi ori de către administratori, Ministerul Public va incunostinta de îndată tribunalul competent, în vederea declarării în faliment. +
Articolul 730Dacă starea de încetare de plati a unui comerciant este notorie, tribunalul va declara falimentul din oficiu. +
Articolul 731Comerciantul în stare de încetare de plati este obligat sa ceara tribunalului declararea sa în faliment. La cerere, se va alătură registrele comerciale, atît cele obligatorii cat şi cele auxiliare; un bilanţ semnat de comerciant; o lista estimativă a tuturor bunurilor sale cu indicarea datelor din cartea funciară sau din registrele de transcripţiuni şi inscriptiuni ale tribunalului, dacă are bunuri sau drepturi imobiliare; o lista nominativă a tuturor creditorilor, cu arătarea adresei fiecăruia, a sumei şi cauzei fiecărei datorii, a drepturilor de preferinta, precum şi a gradului de rudenie cu comerciantul; un tablou de profit şi pierderi pe, ultimii cinci ani, precum şi un tablou de cheltuelile personale din tot timpul comerţului sau, pe cat se va putea. +
Articolul 732Sentinta declarativă de faliment se pronunţa în Camera de consiliu.În afară de cazul cînd falimentul se pronunţa, la cererea debitorului tribunalul, înainte de pronunţare, va ordonă înfăţişarea comerciantului în Camera de consiliu spre a da lămuriri şi, de va crede de cuviinţă, în contradictoriu cu creditorul reclamant. +
Articolul 733Prin sentinta declarativă de faliment, tribunalul trebuie:1. sa arate numele judecătorului sindic;2. sa ordone falitului să depună în termen de douăzeci şi patru ore bilanţul, registrele obligatorii şi cele auxiliare, dacă nu au fost depuse potrivit art. 731;3. sa fixeze un termen nu mai mare de treizeci de zile dela pronunţare, înăuntrul căruia, creditorii trebuiesc să prezinte la grefa tribunalului, cererile de verificarea creanţelor lor;4. sa fixeze ziua şi ora, cînd, la reşedinţa tribunalului, se va proceda la încheierea procesului-verbal de verificarea creanţelor. Acest termen nu poate depăşi douăzeci zile dela expirarea celui fixat potrivit aliniatului precedent.Sentinta declarativă de faliment este executorie. +
Articolul 734Un extras al sentinţei declarative de faliment se va afişa pe usa tribunalului prin îngrijirea grefei, în termen de douăzeci şi patru de ore dela pronunţarea sentinţei.În acelaşi termen, un extras al sentinţei se va comunică falitului şi creditorului reclamant.Judecătorul sindic şi Ministerul Public vor fi înştiinţaţi de îndată despre declararea în faliment.În termen de trei zile, extrasul sentinţei va fi trimis spre afişare primăriilor comunelor unde falitul îşi are sediul şi sucursalele întreprinderii sale, bursei celei mai apropiate, precum şi la Oficiul registrului comerţului.În acelaşi termen, un extras se va trimite spre a fi publicat în Monitorul Oficial.Cînd împrejurările falimentului ar cere o mai întinsă publicitate, judecătorul sindic, va dispune ca extrasul să se publice şi într'unul sau doua ziare din cele mai răspândite în localitate.Extrasul sentinţei trebuie să cuprindă: numele şi prenumele părţilor, dispozitivul şi data sentinţei.Comunicările extrasului se vor face de grefa tribunalului prin scrisori recomandate.Cheltuielile sînt în sarcina masei. +
Articolul 735Împotriva sentinţei care a declarat falimentul, după cererea creditorilor sau din oficiu, falitul şi oricare persoana interesată are dreptul să facă opoziţiune în termen de zece zile dela data afişării extrasului sentinţei la usa tribunalului.Judecarea opozitiunii se face în şedinţa publică contradictoriu cu creditorul reclamant, căruia odată cu citaţie, i se va comunică copie de pe petitiunea de opoziţiune.Interventiunile sînt admise cu ocaziunea judecării opozitiunii.Opoziţiunea nu suspenda executarea sentinţei. +
Articolul 736Sentinta care revoca falimentul va fi afişată, comunicată şi publicată în conformitate cu art. 734.În contra sentinţei prin care se admite sau se respinge opoziţiunea, se poate face apel în termen de 15 zile socotite dela pronunţare. +
Articolul 737În caz de respingerea cererii de declarare în faliment, creditorul poate face opoziţiune, în termen de 10 zile dela data încheierii tribunalului.Opoziţiunea se va judeca în şedinţa publică contradictoriu cu debitorul, căruia odată cu citaţiunea, i se va comunică şi copie de pe opoziţiune.Sentinta tribunalului, data asupra opozitiunii va putea fi apelata în termen de 15 zile, socotite dela pronunţare.Dacă Curtea declara falimentul, dosarul se va restitui tribunalului, care în executarea deciziunii, va lua măsurile prevăzute de art. 733 şi 734 dând curs procedurii ulterioare a falimentului.Interventiunile sînt admise cu ocaziunea judecării opozitiunii înaintea tribunalului.Creditorul căruia i s'a respins cererea, va putea face o noua, cerere de declarare în faliment, sprijinind-o însă şi pe motive noui. +
Articolul 738Falimentul se socoteşte că nu a avut loc dacă, sentinta declarativă a fost revocată. Cu toate acestea, actele de administratiuni, legalmente făcute asupra patrimoniului de organele falimentului, îşi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pînă la revocare rămîn neatinse. +
Articolul 739Moartea falitului nu întrerupe procedura, care continua faţă de moştenitorii care au acceptat succesiunea, fie chiar sub beneficiu de inventar. Dacă succesiunea nu a fost acceptată, procedura se va urma în persoana unui curator provizoriu numit de instanţa înaintea căreia este pendinte falimentul. +
Titlul IIDespre organele falimentului +
Capitolul 1Tribunalul +
Articolul 740Tribunalul, care a declarat falimentul, are în atributiunea sa supravegherea întregii proceduri falimentare. El este singurul competent a lua măsurile necesare în chestiunile şi incidentele ivite în timpul acestei proceduri. De asemenea, el este singurul competent sa numească, la cererea judecătorului sindic avocaţi sau alte persoane de care acesta are nevoie în administraţiunea sa; să-i revoace şi să le fixeze onorariul. Cînd nevoile cer, chiar şi falitul poate fi angajat a presta servicii în schimbul unei retributiuni.De asemenea, hotărăşte asupra apelurilor în contra încheierilor judecătorului sindic în cazurile în care apelul este admisibil.Încheierile tribunalului, date conform primului aliniat al acestui articol, nu sînt supuse vreunei cai de atac.Acelaşi tribunal este competent sa, judece toate acţiunile care deriva chiar ocazional din faliment, oricare ar fi valoarea lor. +
Capitolul 2Judecătorul sindic +
Articolul 741Atribuţiunile judecătorului sindic sînt:1. Sa aplice sigiliile, potrivit celor arătate în art. 804;2. Sa facă inventarierea bunurilor falitului;3. Sa ia sau sa ceara a se lua de către autorităţile competente măsurile urgente pentru siguranţa şi conservarea patrimoniului falitului;4. Sa convoace pe creditori, în cazurile prevăzute de lege şi oricînd va crede de folos, prezidand adunarea lor;5. Sa refere tribunalului asupra oricărei chestiuni, pentru care se cere o încheiere a tribunalului;6. Sa supravegheze activitatea persoanelor numite de tribunal, de care are nevoie în administraţiunea sa, precum şi activitatea lichidatorilor;7. Sa proceadă la verificarea creanţelor şi sa formeze tabloul de creditori, pe care-l va prezenta la adunarea creditorilor. +
Articolul 742În contra dispoziţiunilor luate de către judecătorul sindic, pentru care legea nu prevede calea apelului, falitul sau oricine are interes, se poate plange tribunalului, în termen de trei zile dela data cînd dispoziţiunea a fost luată. Tribunalul, de va crede necesar, va asculta pe judecătorul sindic.Încheierile tribunalului date asupra unor asemenea plângeri au un caracter pur administrativ şi nu sînt supuse niciunei cai de atac. +
Articolul 743Tribunalul poate, în orice stadiu al procedurii concursuale, sa înlocuiască pe un judecător sindic prin altul, fără arătare de motive. +
Capitolul 3Adunările creditorilor +
Articolul 744Creditorii sînt convocaţi de judecătorul sindic, cînd crede de folos, cînd legea prevede sau cînd întrunirea este cerută motivat de un număr de creditori reprezentând cel puţin jumătate din creanţele admise la pasiv, chiar în mod provizoriu.Judecătorul sindic va înştiinţa pe fiecare creditor, prin scrisori recomandate, predate la posta cu cel puţin 5 zile înainte de ziua adunării, sau, în cazuri urgente, prin telegrame predate cu cel puţin trei zile mai înainte de termen.Înştiinţarea creditorilor va trebui sa cuprindă arătarea chestiunilor ce urmează a fi supuse deliberării.Orice deliberare asupra unei chestiuni nearătate în înştiinţare este nulă. +
Articolul 745Adunările creditorilor vor fi prezidate de judecătorul sindic.Nu pot participa la deliberările în faliment aceia care au devenit creditori prin cesiune, după data sentinţei declarative.Creditorii pot fi reprezentaţi în adunare prin împuterniciţi, pentru fiecare adunare în parte, cu procura specială şi legalizată. Procura poate fi scrisă pe chiar scrisoarea sau telegrama de convocare, în care caz legalizarea semnăturii nu mai este necesară.Nu se va ţine seama de declaraţiunile scrise trimese de creditori, afară de cazurile cînd legea admite votul lor în adeziune.Deciziunile se iau cu majoritate absolută a creditorilor prezenţi, afară de cazurile cînd legea cere o majoritate specială.Dacă cercetarea chestiunilor supuse deliberării creditorilor nu se poate termina într'o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi de lucru următoare, fără o noua înştiinţare, şi se va urma astfel pînă la rezolvarea tuturor chestiunilor.Falitul va fi înştiinţat, despre orice adunare a creditorilor. El va putea fi reprezentat printr'un împuternicit special, afară numai dacă legea sau ordinul judecătorului sindic îl obliga să se prezinte în persoana. +
Articolul 746Procesul-verbal al adunării creditorilor va fi subscris de judecătorul sindic şi de grefier.Procesul-verbal va cuprinde în rezumat desbaterile urmate, votul creditorilor pentru fiecare chestiune şi deciziunile luate. +
Titlul IIIDespre efectele sentinţei declarative în faliment +
Capitolul 1Efectele sentinţei declarative faţă de falit +
Articolul 747Sentinta declarativă de faliment ridica de plin drept falitului, din ziua pronunţării, administrarea bunurilor sale şi dreptul de a dispune de ele, chiar şi în privinta acelora pe care le-ar dobândi în timpul falimentului.Acţiunile, chiar în curs, aparţinînd falitului, nu vor putea fi exercitate şi susţinute decât de către judecătorul sindic, afară de acelea care privesc drepturile exclusiv personale ale falitului sau care sînt străine falimentului.Nicio acţiune în contra falitului nu va putea fi intentată sau continuată decât în contra judecătorului sindic.Tribunalul, dacă găseşte cu cale, poate permite sau ordonă ca falitul să fie citat în cauza, mai cu seama atunci cînd ar avea interese opuse cu judecătorul sindic.Sînt admise interventiunile falitului în cauzele din care poate să decurgă pentru el o imputare de bancruta.Creanţele împotriva falitului nu vor putea fi valorificate decât pe calea arătată în art. 757. +
Articolul 748Toate actele, operaţiunile falitului şi toate plăţile făcute sau primite de dânsul, în urma sentinţei declarative de faliment, sau în chiar ziua declarării, sînt nule faţă de masa creditorilor. +
Articolul 749Dacă în ziua declarării falimentului, un act juridic nu devenise opozabil celor de al treilea, înscrierile, transcrierile, intabularile şi orice alte formalităţi necesare acestui scop, efectuate după data sentinţei declarative, sînt fără efect faţă de masa credala, afară numai cînd cererea sau sesizarea a fost primită, la instanţa competenţa, cel mai târziu în ziua premergătoare sentinţei declarative de faliment şi dacă titlul, în baza căruia au fost cerute, este, recunoscut valabil. +
Articolul 750Nu intră în compunerea masei falimentului:1. bunurile şi drepturile de natura strict personală;2. rentele viagere, plăţile periodice avînd caracter alimentar, cum şi recompensele, toate acestea în limitele sumelor necesare întreţinerii falitului şi familiei sale;3. veniturile rezultând din uzufructul legal asupra bunurilor copiilor, în măsura cerută de nevoile familiei;4. veniturile dotei şi creanţele dotale pentru care dreptul de încasare trece femeii;5. cîştigurile realizate de falit din munca sa, după declararea în faliment, dar numai în măsura nevoilor de întreţinerea lui şi a familiei sale, apreciată de judecătorul sindic;6. bunurile ce nu pot fi urmărite, în baza legilor privitoare la execuţiunea silită şi a legii asupra contractelor de muncă.Casa aparţinînd falitului în care locueste, în măsura în care este necesară lui şi familiei sale, nu poate primi alta destinatiune pînă la înstrăinare. +
Articolul 751Tribunalul va putea acorda falitului, lipsit de orice mijloace de existenta, un ajutor cu titlul de alimente, pentru el şi familia sa, fixând suma odată pentru totdeauna.După închiderea procesului-verbal de verificare, nici un ajutor nu se mai poate da sau continua a se da falitului fără încuviinţarea majorităţii în număr şi suma a creditorilor verificaţi, excluzandu-se voturile rudelor şi afinilor pînă, la gradul al patrulea inclusiv. +
Articolul 752Pînă la terminarea procedurii falimentare, falitul nu se poate departa dela domiciliul sau fără o permisiune scrisă a judecătorului sindic, în care să se arate locul unde pleacă şi durata absentarii.Falitul trebuie să se prezinte în persoana oridecateori este chemat înaintea judecătorului sindic. Dacă însă judecătorul sindic se va convinge ca falitul este împiedicat de a se infatisa în persoana din cauze binecuvantate, poate să-l autorize a se infatisa prin mandatar.Judecătorul sindic poate să ceara tribunalului arestarea falitului, care se departeaza fără a fi autorizat. +
Articolul 753Scrisorile şi telegramele adresate falitului trebuiesc să fie predate judecătorului sindic, care are dreptul sa retina pe cele care privesc bunurile supuse procedurii falimentare. Falitul are dreptul sa ceara sa asiste la deschiderea corespondentei, iar judecătorul sindic este obligat sa păstreze secretul asupra conţinutului străin procedurii falimentare. +
Articolul 754Tribunalul va ordonă, deodată cu pronunţarea sentinţei declarative de faliment, arestarea falitului în contra căruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama în cazuri de disparitiune, lipsa nejustificată a registrelor comerciale sau nedepunerea bilanţului. Va putea de asemenea sa ordone şi arestarea complicilor la frauda.Tribunalul, şi mai în urma, în orice stare a procedurii, va ordonă arestarea falitului şi a complicilor în contra cărora se ivesc indicii suficiente de frauda. +
Articolul 755La grefa fiecărui tribunal, se va tine un registru special în care se vor trece numele şi prenumele comercianţilor declaraţi în faliment de acel tribunal, eventual firma societăţilor falite împreună cu numele asociaţilor nemarginit răspunzători, declaraţi în faliment.Numele şi firma celor de mai sus se mai înscrie şi într'un, tablou afişat în sala centrala a bursei celei mai apropiate.Ştergerea numelor falitilor din registru şi din tablou, se va face numai în baza unei sentinţe, pronunţate de acelaşi tribunal.Ace, ale căror nume figurează pe tablou, nu pot intră în localul burselor.Înscrierea nu va avea loc dacă falitul a murit şi ea va trebui radiată la cererea oricărui interesat, după 6 luni dela moartea falitului, în urma prezentării la tribunal a actului de deces. +
Articolul 756Comerciantul falit suferă toate restrictiunile drepturilor civile, politice, administrative şi profesionale, prevăzute în legi. +
Capitolul 2Efectele sentinţei declarative faţă de creditori +
Articolul 757Falimentul deschide concursul creditorilor asupra bunurilor falitului fără deosebire între creanţele civile şi cele comerciale.Dela data sentinţei declarative de faliment şi pînă la închiderea falimentului, toate creanţele, chiar dacă sînt garantate cu ipoteca, gaj, privilegiu sau orice alt drept de preferinta şi chiar dacă asupra lor este pendinte vreo judecata sau s'a obţinut vreo sentinta, vor fi supuse procedurii de verificare pentru stabilirea lor şi a modului lor de plată.Nu sînt supuse acestei proceduri creanţele derivând din impozite, taxe, amenzi penale sau amenzi fiscale cuvenite Statului sau altor persoane juridice de drept public pentru care se vor observa legile speciale. +
Articolul 758Creanţele garantate ca gaj, sau cu un drept de retentiune asupra bunurilor mobile ce se deţin de către creditori, vor putea fi realizate individual în cursul falimentului, chiar înainte de verificarea creanţelor, dacă au ajuns la scadenta prevăzută în act, iar suma rezultată din vânzare se va consemna spre a se distribui după verificarea creanţelor.Creanţele garantate cu altfel de drepturi de preferinta asupra bunurilor mobile, precum şi creanţele garantate cu privilegiu sau ipoteca asupra bunurilor imobile, pot să fie de asemenea realizate în mod individual, însă numai după verificarea lor la pasivul falimentului. +
Articolul 759Judecătorul sindic poate oricînd sa împiedice vînzarea bunurilor prevăzute în articolul precedent plătind pe creditor.El va putea proceda la scoaterea în vânzare a bunurilor gajate, creditorul gagist neputându-se opune la aceasta, decât numai renunţând la dreptul de a-şi obţine plata creanţei sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului. +
Articolul 760Salariul sub orice formă, pe luna care precede declararea în faliment şi pe aceea următoare, datorat lucrătorilor, prepuşilor, comisilor şi oricăror altor persoane pentru serviciul prestat în întreprinderea falitului, se va admite cu preferinta în rang imediat următor creditorilor garantaţi cu un drept de privilegiu special. +
Articolul 761Privilegiul locatorului se aplică şi pentru despăgubirea arătată de art. 786. Acest privilegiu nu se întinde asupra mărfurilor ieşite din magazinele sau din locurile unde locatarul îşi exercită comerţul sau, dacă cei de al treilea au dobîndit drepturi asupra lor afară de cazul de sustragere frauduloasă. +
Articolul 762Creditorii cu ipoteca, gaj sau privilegiu îşi vor valorifica dreptul lor de preferinta asupra preţului rezultat din vînzarea bunurilor afectate, pentru capital, dobânzi şi cheltuieli. Dacă preţul nu ajunge pentru plata integrală a creanţelor lor, ei vor concura cu creditorii chirografari la repartiţiile restului activului însă numai pentru capitalul ce li se mai datorează, fără a se tine seama de dobânzile posterioare datei sentinţei declarative de faliment.Aceiaşi creditori au dreptul sa concureze chiar la repartiţiile făcute înainte de distribuţia preţului rezultat din vînzarea bunurilor supuse ipotecii, gajului sau privilegiului lor. În asemenea caz, dacă ei obţin în urma o colocatiune utila şi definitivă asupra acestui preţ pentru întreaga lor creanta, socotindu-se în prim loc dobânzile, sumele primite din repartiţiile anterioare vor fi deduse din suma ce le-a fost colocata ca privilegiaţi, spre a fi atribuită masei creditorilor chirografari. Dacă colocarea utila nu acoperă decât o parte din creanta garantată, deducera de mai sus nu are loc decât pentru partea primită în plus. +
Articolul 763Toate creanţele în sume de bani împotriva falitului, existente la data sentinţei declarative, se socotesc ajunse la scadenta în ce priveşte efectele falimentului. +
Articolul 764Sentinta declarativă de faliment suspenda numai faţă de masa creditorilor curgerea dobânzilor fie legale fie convenţionale, la creanţele negarantate prin ipoteca, gaj sau alt privilegiu. +
Articolul 765Creanţele condiţionale, concura la masa falimentului, cu rezerva celor arătate în această lege referitor la repartiţia sumelor cuvenite unor astfel de creanţe.Sînt socotite condiţionale şi acele creanţe care nu pot fi valorificate împotriva falitului, decât după executarea unui coobligat principal. +
Articolul 766Creanţele compensabile la data declarării în faliment nu se mai valorifica la masa falimentului.Compensatiunea are loc chiar dacă la data declarării în faliment, creanţele sau numai una din ele erau ajunse la scadenta, sau erau sub condiţiune, ori dacă creanta în contra falitului nu avea drept obiect o sumă de bani.Creanţele în contra falitului neconstand în sume de bani, sau deşi în sume de bani, însă de o valoare supusă fluctuatiunilor, se vor socoti şi în ce priveşte compensatiunea potrivit dispoziţiunilor din art. 769.Dacă creanta împotriva falitului este supusă unei condiţiuni suspensive, compensatiunea nu operează decât în urma depunerii unei cauţiuni ce se va fixa de către judecătorul sindic.Se mai pot compensa creanţele ce se nasc după sentinta declarativă de faliment în baza articolelor 774-792 sau care renasc potrivit dispoziţiunilor art. 801. +
Articolul 767Compensatiunea nu are loc:1. cînd un creditor concursual a devenit debitor al masei după data declarării în faliment;2. cînd creanta în contra falitului a fost dobandita după data declarării în faliment;3. cînd un debitor al falitului a dobîndit o creanta mai înainte de data sentinţei declarative de faliment, însă în momentul dobîndirii, cunoştea starea de încetare de plati a debitorului. +
Articolul 768Creanţele neproducatoare de dobânzi ce nu au ajuns la scadenta, la data declarării în faliment, vor fi admise la pasiv, pentru suma lor întreaga, însă plata oricărei repartitiuni va consista într'o sumă, la care dacă s'ar adauga dobînda legală pentru timpul cat mai rămîne să curgă dela data momentului de plată pînă la ziua scadentei creanţei, această sumă sa echivaleze cu cota de repartitiune. +
Articolul 769Creanţele avînd de obiect o altfel de prestaţiune decât în sume de bani, sau în sume de bani însă cu valoarea supusă fluctuatiunilor, concura la masa după valoarea pe care o aveau la data declarării în faliment. +
Articolul 770Creditorul unei rente viagere va fi admis la pasiv pentru o sumă echivalenta capitalului rentei, cu dreptul de a primi în timpul vieţii sale, cat va dura falimentul, renta capitalului, redus la cota falimentului, sau pentru capitalul necesar ca sa constitue la o întreprindere de asigurare o sumă reprezentând valoarea actuala a rentei. +
Articolul 771Creditorul mai multor coobligati solidari, participa la repartiţii în toate masele coobligaţilor care au fost declaraţi în faliment şi va fi admis cu valoarea nominală a creanţei sale pînă la deplina achitare.Niciun regres nu se poate exercita în contra maselor coobligaţilor faliţi pentru dividendele plătite, atîta timp cat creditorul nu a fost achitat în întregime, în capital şi accesori. Dacă dividendele întrunite ce s'au atribuit creditorului în toate falimentele coobligaţilor ar trece peste suma lui datorată, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proportiune cu partea ce ele au plătit mai mult decât ar fi fost în sarcina fiecăreia. +
Articolul 772Creditorul care mai înainte de declararea falimentului a primit dela un coobligat cu falitul sau dela un fidejusor plata unei părţi din creanta, nu va putea fi admis la pasiv decât pentru partea neincasata. Coobligatul, care pentru partea plătită care un drept de regres în contra falitului, va putea, fi înscris la pasiv cu această sumă. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plătească pînă la achitarea integrală a creanţei sale, cota cuvenită acelui coobligat, rămînînd creditor al acestuia numai pentru partea neachitata. +
Articolul 773Coobligatul sau fidejusorul falitului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de ipoteca sau de gaj, concura la masa falimentului, pentru a face posibila realizarea garanţiei sale, dar preţul obţinut din vînzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scăzându-se din suma ce este datorată. +
Capitolul 3Efectele sentinţei declarative asupra actelor juridice în curs de executare +
Articolul 774Dacă la data declarării falimentului, un contract bilateral a fost executat numai de partea care nu se afla în stare de faliment, dreptul acesteia la contraprestatiune va fi admis la pasivul falimentului, fără vreo despăgubire pentru daunele care, la acea data, nu erau încă datorate.Dacă contractul a fost executat numai de falit, judecătorul sindic va cere executarea contraprestatiunii. +
Articolul 775Cînd un contract de vânzare nu a fost exercitat de niciuna din părţi, sau nu a fost executat în întregime de ambele părţi pînă la data declarării în faliment, dacă cumpărătorul a fost declarat în faliment, executarea se suspenda pînă ce judecătorul sindic declara fie ca îşi însuşeşte contractul, indeplinindu-l întocmai, fie ca renunţa la el.Vânzătorul poate pune în întîrziere pe judecătorul sindic, iar acesta, este obligat sa declare în termen de zece zile dela data punerii în întîrziere, dacă se substitue în contract; în caz contrar contractul se socoteşte desfiinţat de plin drept în raporturile cu masa credala.Vânzătorul care nu s'a folosit de aceasta facultate poate efectua predarea lucrului, valorificandu-şi la pasiv creanta sa pentru preţ, fără ca judecătorul sindic să se poată opune la aceasta. +
Articolul 776Dacă vânzătorul a fost declarat în faliment şi dacă lucrul care este obiectul vânzării a trecut în proprietatea cumpărătorului, contractul nu se desfiinţează ci masa intră în locul falitului; dacă însă lucrul care formează obiectul vânzării nu a trecut în proprietatea cumpărătorului, judecătorul sindic are alegerea, sau de a-şi însuşi contractul indeplinindu-l întocmai, sau de a renunţa la el. În acest din urmă caz, cumpărătorul poate să facă uz de facultatea arătată în alin. 2 al art. 775. +
Articolul 777În cazurile, în care potrivit art. 775 şi 776, judecătorul sindic renunţa la contract, partea cealaltă nu poate să-şi valorifice pretentiunile sale pentru despăgubiri la masa falimentului. +
Articolul 778Dacă lucrul mobil, obiect al vânzării, a fost expediat cumpărătorului mai înainte de declararea lui în faliment dar nu a ajuns încă la locul de destinaţie, la dispoziţia acestuia, şi nici alţii nu au dobîndit drepturi asupra lui, vânzătorul poate relua lucrul, privindu-l cheltuielile şi restituind aconturile primite, afară numai dacă nu voieşte sa dea curs contractului, verificandu-şi la pasiv creanta sa pentru preţ, sau judecătorul sindic nu va cere predarea lucrului, plătind preţul integral. +
Articolul 779Dacă s'a convenit ca preţul să se plătească la un anumit termen sau în rate, iar judecătorul sindic îşi însuşeşte contractul, vânzătorul poate cere o cauţiune; judecătorul sindic va putea sa plătească de îndată preţul, din care se va scădea dobînda legală socotită din momentul plăţii şi pînă la scadenta convenită.În vînzările cu predari succesive, din care unele au fost efectuate dar neachitate, judecătorul sindic care şi-a insusit contractul, este obligat a le plati şi pe acestea.În vînzările de acest fel, cînd judecătorul sindic nu şi-a insusit contractul, vânzătorul nu poate să-şi valorifice pretentiunile sale la masa falimentului. +
Articolul 780Dispoziţiunile privitoare la vînzarea neexecutata se aplică în mod corespunzător şi celorlalte contracte bilaterale. +
Articolul 781Dacă s'a stipulat ca predarea unor mărfuri sau titluri de credit cotate la bursa sau pe piaţa, să aibă loc la o zi fixată sau înlăuntrul unui termen fix şi ziua sau termenul se împlinesc după declararea în faliment a uneia dintre părţi, contractul se reziliază de plin drept. Suma consistand din diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul din ziua sentinţei declarative de faliment, din bursa sau pieţele locului executării sau în lipsa, din bursa sau pieţele cele mai apropiate, se va plati masei dacă va fi creditoare sau se va admite la pasiv în caz contrariu. +
Articolul 782În caz de faliment al unui asociat dintr'o societate în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, dacă ceilalţi asociaţi nu au cerut excluderea falitului sau dacă falimentul asociatului nu atrage disolvarea societăţii, judecătorul sindic poate cere lichidarea părţii sociale a falitului după ultimul bilanţ aprobat, sau sa continue societatea dacă ceilalţi asociaţi consimt.Dispoziţiunile de mai sus se aplică şi în caz de faliment al unui asociat comanditat într'o societate în comandită pe acţiuni. +
Articolul 783Contractele de cont-curent, de depozit bancar, de deschidere de credit, de comision şi mandat se desfiinţează prin falimentul uneia din părţi, afară numai dacă judecătorul sindic declara ca menţine contractul, iar cealaltă parte nu se opune.Dacă comisionarul, deţinător de titluri de credit spre încasare sau de mărfuri spre vânzare, este declarat în faliment, comitentul are dreptul sa reia titlurile sau mărfurile ori sa ceara preţul încă neincasat. +
Articolul 784Dacă depozitarul comodatarul, locatarul sau alt posesor, cu titlul precar al unui lucru mobil, este declarat în faliment, proprietarul are dreptul la restituirea acestuia conform contractului.Dacă, în ziua declarării în faliment, lucrul nu se găseşte în posesiunea falitului şi nu-l poate relua dela actualul deţinător, proprietarul are dreptul să-şi valorifice la pasiv creanta sa, pentru valoarea pe care o avea lucrul la data declarării falimentului. Dacă falitul poseda lucrul la această dată, dar ulterior a pierdut posesiunea proprietarul poate pretinde dela masa, întreaga valoare a lucrului. +
Articolul 785Contractul de asociaţie în participaţie se desfiinţează prin falimentul titularului.Asociaţii în participaţie nu sînt admişi la pasivul falimentului decât numai pentru acea parte a capitalului adus de ei, pentru care vor face dovada ca n'a fost absorbită de partea pierderilor ce cad în sarcina lor.Ei vor fi însă obligaţi, dacă li se cere să facă vărsămîntul părţii neachitate din contributiunea lor, pentru a servi la acoperirea pierderilor. +
Articolul 786Falimentul locatarului sau al locatorului, afară de stipulaţiune contrară, nu desfiinţează contractul de locaţiune al unui imobil, în locul falitului substituindu-se masa reprezentată prin judecătorul sindic.Dacă cel declarat în faliment este locatarul, judecătorul sindic poate cere oricînd desfiinţarea contractului, dând proprietarului o dreapta despăgubire, care în caz de neînţelegere între părţi, va fi fixată de tribunal. +
Articolul 787Contractul de locaţiune de servicii avînd de obiect prestaţiuni de servicii strict personale din partea falitului sau în favoarea acestuia, rămîne străin de masa falimentului.Dacă totuşi prestatiunea de servicii în favoarea falitului poate folosi falimentului la continuarea comerţului sau în alt mod, judecătorul sindic are dreptul să-şi însuşească contractul. +
Articolul 788Contractul de întreprindere de lucrări se desfiinţează prin falimentul uneia din părţi, afară numai dacă judecătorul sindic nu declara ca îşi însuşeşte contractul şi cealaltă parte consimte.Dacă întreprinzătorul de lucrări este cel declarat în faliment, judecătorul sindic se poate substitui numai cu consimţămîntul creditorilor dat cu majoritatea arătată în art. 814. +
Articolul 789Falimentul asiguratului nu desfiinţează contractul de asigurare afară de stipulaţiune contrară şi afară de aplicaţiunea art. 622 atunci cînd se dovedeşte ca din cauza falimentului riscul s'a mărit. Dacă contractul continua, creanta asiguratorului pentru primele neplătite trebuie achitată integral, chiar dacă scadenta primei a fost anterioară declarării în faliment.Dacă asigurarea este pentru caz de vieata sau mixtă, judecătorul sindic, cu autorizaţiunea tribunalului are dreptul de a rascumpara poliţa sau de a o cesiona afară de cazul în care asigurarea este stipulată în favoarea unui tertiu, cînd se vor aplica pentru vărsămintele făcute, dispoziţiunile de drept comun, referitoare la actele săvîrşite în frauda creditorilor. +
Articolul 790În caz de faliment al asiguratorului, asiguraţii au dreptul sa socoteasca reziliat de plin drept contractul, dacă în termen de doua luni dela sentinta declarativă de faliment, nu s'a făcut uz de dispoziţiunea art. 18, alin. 3, Nr. 3, al legii pentru constituirea şi funcţionarea întreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare, referitoare la cesiunea de portofoliu, şi dacă timp de 30 zile, dela expirarea acestui termen, fără să se fi făcut cedarea de portofoliu, judecătorul sindic cu autorizarea, tribunalului, nu a reasigurat riscurile pe seama asiguraţilor la un alt asigurator. +
Articolul 791În raporturile dintre reasigurator şi reasigurat, reasiguratorul trebuie să plătească reasiguratului falit, integral suma reasigurata, scăzându-se numai primele sau alte sume ce i s'ar datora de către reasigurat. +
Articolul 792Falimentul editorului nu desfiinţează contractul de editura, dacă creditorii decid în conformitate cu art. 814, continuarea comerţului. Autorul are cu toate acestea dreptul de a cere desfiinţarea contractului dacă el nu începuse să fie executat sau dacă nu obţine garanţii suficiente pentru executarea lui. +
Capitolul 4Efectele sentinţei declarative asupra actelor făcute în paguba creditorilor +
Articolul 793Sînt lipsite de efect, faţă de masa credala, actele şi înstrăinările cu titlul gratuit, inclusiv constituirile de dota, exceptându-se darurile manuale, obişnuite, făcute de falit în timpul exercitării comerţului şi în cei trei ani anteriori sentinţei declarative de faliment.Dacă falimentul a fost declarat după retragerea din comerţ, actele mai sus arătate sînt lipsite de efect, anteriori retragerii, precum şi în tot timpul ce s'a scurs dela, acest eveniment şi pînă la data sentinţei declarative.De asemenea sînt lipsite de efect plăţile datoriilor neajunse la scadenta, făcute de falit în aceleaşi termene, chiar dacă au fost obţinute pe cale judecătorească, dacă scadenta lor ar fi avut loc în ziua declarării în faliment sau la o dată posterioară. +
Articolul 794Judecătorul sindic poate să atace pe cale de acţiune sau pe cale de excepţiune, toate actele simulate sau făcute în frauda de către debitor în paguba creditorilor, în cei cinci ani anteriori declarării în faliment.Acţiunea se intenteaza la tribunalul care a pronunţat falimentul atît în cazul cînd ea este pornită împotriva contractantului imediat, cat şi în cazul cînd este pornită împotriva succesorilor acestuia. +
Articolul 795Vor fi revocate, dacă judecătorul sindic dovedeşte ca cealaltă parte a cunoscut sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a debitorului:1. actele cu titlu oneros cu rezervat celor arătate în art. 796 şi a constituirilor de gajuri şi ipoteci pentru datorii contextuale, dacă au avut loc în anul ce preceda data sentinţei declarative de faliment;2. plăţile, datoriilor, în sume de bani, ajunse la scadenta, care nu au fost efectuate în bani, cu cecuri sau alte titluri echivalente, precum şi gajurile şi ipotecile constituite pentru garantarea datoriilor preexistente, neajunse la scadenta, dacă au avut loc în cei doi ani anteriori datei sentinţei declarative de faliment;3. actele în care valorile date sau obligaţiunile luate de falit întrec cu mult prestatiunea facuta sau promisa de cealaltă parte, dacă au avut loc în cei doi ani anteriori datei sentinţei. +
Articolul 796Vor fi revocate plăţile datoriilor lichide şi exigibile, gajurile şi ipotecile constituite pentru datorii ajunse la scadenta dacă au avut loc în cele şase luni anterioare sentinţei declarative de faliment şi dacă judecătorul sindic dovedeşte ca creditorul cunoştea sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a debitorului. +
Articolul 797Actele prevăzute în art. 795 intervenite între soţi în timpul în care falitul era comerciant, vor fi revocate dacă au avut loc în cei cinci ani anteriori declarării în faliment. +
Articolul 798Cînd s'a achitat o cambie ajunsă la scadenta, plata nu va putea fi revocată, dacă posesorul ei trebuia sa o primească pentru a nu pierde acţiunea cambiala faţă de obligaţii de regres. În acest caz, ultimul obligat de regres faţă de care judecătorul sindic dovedeşte ca cunoştea sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a obligatului direct, la data cînd a tras sau a girat cambia, este ţinut ca restitue suma plătită de către falit. +
Articolul 799Bunurile pe care sotia falitului le-a dobîndit în timpul căsătoriei în cei cinci ani anteriori sentinţei declarative, se presupun, faţă de masa credala, pînă la proba contrarie a fi dobândite cu banii falitului şi vor fi considerate proprietatea acestuia. +
Articolul 800Dacă bărbatul era comerciant la data celebrarii căsătoriei sau, dacă neavând atunci vreo profesiune determinata a devenit comerciant în anul următor, măsurile de garantare a dotei femeii nu se întind, în niciun caz, asupra bunurilor dobândite de bărbat în timpul căsătoriei prin orice alte titluri afară de succesiune sau donatiune.În aceste cazuri, femeia nu poate exercita nicio acţiune asupra masei falimentului pentru avantajele derivând din contractul de căsătorie şi creditorii nu vor putea să se prevaleze de avantajele derivând din acelaşi contract în favoarea bărbatului. +
Articolul 801Tot ceea ce s'a dobîndit în baza unui act, declarat fără efect sau revocat, trebuie să fie restituit, intrand în compunerea masei falimentului. Dacă bunul nu mai exista în natura, judecătorul sindic poate să ceara în locul bunului valoarea lui la data declarării în faliment.Judecătorul sindic trebuie să restitue bunul primit de falit cu titlul de contraprestatiune, dacă exista şi astfel cum se găseşte în activ; în caz contrariu, va plati preţul în măsura imbogatirii masei credale. Creanta rezultând din eventuala diferenţa între valoarea lucrului şi preţul plătit va fi admisă la pasiv.Creditorul care a restituit ceea ce i-a fost dat în plata, reintra în drepturile sale de creditor concursual.Acela care trebuie să restitue bunurile primite dela falit cu titlu gratuit, le va preda, dacă este de buna credinţa, în starea în care se găsesc, bogatit. Dacă este de rea credinţa, trebuie în toate cazurile, sa restitue valoarea întreaga, cum şi fructele iar în lipsa acestora, va restitui valoarea lor în măsura în care s'a impercepute. +
Articolul 802Acţiunea revocatorie în contra subachizitorilor va putea fi admisă numai dacă:1. judecătorul sindic dovedeşte ca în momentul subachizitiunii sau constituirii dreptului real au cunoscut, sau trebuiau sa cunoască împrejurările care indrituiau exercitarea acţiunii revocatorii în contra predecesorilor lor; în cazul cînd subachizitorii sînt ascendenţi, descendenţi, rude sau afini ai falitului pînă la gradul al patrulea inclusiv, se presupune, pînă ce ei vor dovedi contrariul, ca au cunoscut sau trebuiau sa cunoască acele împrejurări;2. subachizitiunea sau constituirea de drepturi reale a avut loc cu titlu gratuit, iar acţiunea în revocare era intemeiata faţă de acel care a înstrăinat cu titlu gratuit. +
Articolul 803Judecătorul sindic poate să ceara a se face menţiuni imobiliare despre intentarea acţiunii revocatorii.Aceasta menţiune are drept urmare ca sentinta revocatorie îşi produce efectele şi faţă de cel care a dobîndit drepturi asupra, imobilelor după data menţiunii. +
Titlul IVDespre administrarea, falimentului +
Capitolul 1Stabilirea masei active şi măsuri urgente +
Articolul 804Îndată după declararea în faliment, sau cel mai târziu în douăzeci şi patru de ore, judecătorul sindic va proceda la punerea sub sigiliu a tuturor bunurilor aparţinînd falitului. Cînd falitul are bunuri în alte localităţi, judecătorul sindic va putea interveni la instanţele din acele localităţi spre a proceda de urgenta la, sigilarea acelor bunuri. Aceste instanţe avînd cunoştinţa de declararea în faliment, vor putea pune sigilii din oficiu sau după cererea celor interesaţi chiar înainte de a primi interventiunea.Procesele-verbale de punerea sigiliilor întocmite de alte instanţe vor fi înaintate deindata judecătorului sindic. +
Articolul 805Vor fi puse sub sigilii: magazinele, birourile, casele de bani, portofoliile, hârtiile, efectele de comerţ şi orice alte mobile aparţinînd falitului. +
Articolul 806În timpul operaţiunii de sigilare, judecătorul sindic poate poate să ia toate măsurile necesare pentru conservarea bunurilor.Judecătorul sindic poate oricînd sa vândă bunurile supuse stricăciunii sau unei micsorari iminente de valoare, precum şi pe acelea a căror conservare ar fi costisitoare. +
Articolul 807Nu se vor pune sub sigilii:1. vestmintele, rufele şi mobilele strict necesare falitului şi familiei lui;2. lucrurile a căror vânzare imediata este încuviinţată potrivit articolului precedent;3. registrele comerciale;4. cambiile şi alte titluri ajunse la scadenta sau cu scadenţa scurta, care se vor lua de judecătorul sindic pentru a le incasa sau a îndeplini actele conservatorii necesare;5. sumele de bani, care se vor depune potrivit art. 818.Toate aceste obiecte vor fi descrise în procesul-verbal.Registrele, după ce vor fi vizate de judecătorul care aplica sigiliile, se vor depune la grefa tribunalului. +
Articolul 808Dacă inventarierea bunurilor se poate termina într'o singura zi, judecătorul sindic poate să proceadă de îndată la inventariere, fără a se mai aplica sigiliile.În celelalte cazuri, judecătorul sindic, în cel mai scurt timp posibil va proceda la inventariere, invitand pe falit prin scrisoare recomandată sa asiste şi el.Dacă falitul este decedat şi s'a întocmit, sau este în curs de întocmire inventarul bunurilor acestuia, judecătorul sindic poate să-şi însuşească acest inventar şi sa paseasca la completarea lui. În acest din urmă caz, va invita pe moştenitori sa asiste. +
Articolul 809Inventarul va cuprinde descrierea tuturor bunurilor falitului, chiar şi acelora nepuse sub sigilii, cu arătarea cel puţin aproximativă a valorii lor din ziua inventarierii. Pentru preţuire, judecătorul sindic va putea fi asistat de un cunoscator desemnat de el, fie chiar dintre creditori.Inventarul va fi semnat de toţi cei ce au fost faţa la întocmirea lui.Înainte de încheierea inventarului, judecătorul sindic va pune în vedere falitului sau reprezentanţilor legali ai societăţii falite, obligaţiunea ce au de a declara verbal, sub sancţiunea prevăzută de art. 949, punctul 10, dacă după cunoştinţa lor, mai sînt alte bunuri de trecut în inventar.Menţiune despre aceasta se va face în procesul-verbal. +
Articolul 810Judecătorul sindic treptat cu inventarierea, ia în posesie bunurile devenind depozitarul lor judiciar.El va trebui sa anunţe deindata oficiile poştale şi telegrafice, staţiunile de cale ferată, magazinele generale, docurile, precum şi orice alte locuri de depozitare în circumscripţia cărora falitul îşi are sediul principal sau sucursalele, cu invitatiunea de a i se preda corespondenta şi orice obiecte expediate falitului. Se vor incunostiinta de asemenea şi băncile sau institutiunile la care falitul are depozite, cu invitatiunea de a nu dispune de acestea fără ordinul justiţiei.Cînd falitul poseda bunuri pentru care este instituit un regim de transcripţiuni, inscriptiuni sau intabulari, judecătorul va trimite instanţelor sau autorităţilor care au în competenţa lor ţinerea registrelor, un extract al sentinţei declarative cu indicarea bunurilor aparţinînd falitului pentru transcriere sau menţiune. Neîndeplinirea acestei dispoziţiuni nu are niciun efect faţă de masa credala. +
Articolul 811Judecătorul sindic, îndată după aplicarea sigiliilor, va cere tribunalului numirea unui expert contabil, care cu ajutorul bilanţului, registrelor şi hârtiilor falitului şi altor informaţiuni ce ar mai putea culege, va întocmi o lista nominativă a creditorilor.Judecătorul sindic va trimite fiecărui creditor prin scrisoare recomandată o înştiinţare specială cu arătarea termenului fixat prin sentinta declarativă de faliment pentru depunerea cererilor de verificare şi a termenului fixat pentru verificarea creanţelor.Dacă creditorii din străinătate au reprezentanţi în ţara, înştiinţarea se poate trimete acestora.Judecătorul sindic va cere instanţei de carte funciară sau grefei tribunalului situaţiunii imobilelor un tablou de sarcinile ce grevează imobilele falitului. +
Articolul 812Cînd falitul nu a prezentat bilanţul în termenul arătat prin sentinta declarativă de faliment şi nici într'un scurt termen, ce judecătorul sindic poate să i-l acorde, judecătorul sindic va insarcina pe expertul contabil sa-l întocmească fără întîrziere cu elementele ce poate aduna.Dacă bilanţul a fost prezentat de falit, judecătorul sindic va proceda la verificare prin expertul contabil, făcându-i rectificările şi adăugirile ce ar crede necesare. +
Capitolul 2Despre administrarea masei active +
Articolul 813În termen de cel mult o luna dela primirea însărcinării sale, judecătorul sindic va întocmi şi prezenta tribunalului o dare de seama amănunţită asupra cauzelor şi împrejurărilor în care s'a produs falimentul, arătând natura operaţiunilor îndeplinite, sarguinta şi experienta falitului în exerciţiul comerţului sau, felul de vieata al falitului şi al familiei sale, epoca de cînd a început reaua stare a patrimoniului, precum şi orice alte fapte, care pot interesa exercitarea acţiunii penale. +
Articolul 814După verificarea creanţelor, creditorii, intruniti în adunare, pot sa decidă, pentru o mai buna lichidare, reluarea în tot sau numai în parte a comerţului întreprins de falit, fixându-se cu preciziune; chiar în deciziunea adunării timpul, limitele şi condiţiunile în care se acordă reluarea, desemnandu-se persoana însărcinată cu conducerea acestuia, cum şi o comisiune formată din cel mult trei creditori pentru supravegherea continuării comerţului.Aceasta deciziune nu poate fi luată decât cu o majoritate de trei pătrimi a creditorilor în număr şi în suma, cu excluderea celor cu drept de preferinta.Creditorii dizidenţi şi falitul pot face opoziţiune la tribunal în termen de cinci zile dela data luării deciziunii.Tribunalul se pronunţa de urgenta, în camera de consiliu, ascultând pe oponenţi şi pe sindic. Încheierea tribunalului are caracterul unei încheieri administrative şi nu este supusă niciunei cai de atac.Opoziţiunea nu suspenda executarea deciziunii luată de adunarea creditorilor.Persoana însărcinată cu conducerea comerţului este indatorata sa ţină registre, observând dispoziţiunile prevăzute de acest cod. +
Articolul 815Judecătorul sindic va preda persoanei însărcinată cu conducerea şi în prezenta comisiunii de creditori, bunurile ce fac obiectul continuării comerţului, precum şi parte din sumele ce s'ar afla la această dată consemnate şi strict necesare pentru începerea operaţiunilor continuării comerţului.Operaţiunile comerţului se vor face în numele masei credale; personalul necesar unei bune funcţionari va fi angajat în condiţiunile art. 740.Toate actele şi corespondenta vor purta menţiunea "faliment în continuare de comerţ".Sumele încasate se vor depune, din cincisprezece în cincisprezece zile la Casa de Depuneri sau Administraţia financiară, după reducerea cheltuielilor şi a sumelor strict necesare operaţiunilor continuării comerţului, iar recipisa se va preda judecătorului sindic. +
Articolul 816Despre mersul operaţiunilor continuării comerţului, persoana însărcinată cu conducerea, împreună cu comisiunea de creditori, vor referi judecătorului sindic, înaintând situaţiuni trimestriale. Adunarea creditorilor va fi convocată la finele fiecărui semestru pentru a asculta darea de seama a celui însărcinat cu conducerea comerţului, a primi socotelile relativ la gestiunea sa şi a decide, cu majoritatea prevăzută de art. 814, dacă trebuie sau nu menţinută acea continuare.Darea de seama va fi depusa cu cel puţin zece zile mai înainte de ziua adunării creditorilor la grefa tribunalului spre a fi cercetata de creditori. +
Articolul 817Datoriile provenind din operaţiuni făcute în cursul reluării comerţului vor fi plătite din masa activa cu preferinta faţă de datoriile chirografare anterioare; iar dacă aceste operaţiuni atrag obligaţiuni care întrec masa activa, ele sînt numai în sarcina creditorilor care au votat reluarea comerţului; aceştia sînt ţinuţi personal a le achită în proporţia creanţei fiecăruia, cu condiţiunea ca datoriile sa fi fost contractate în limita autorizaţiunii date; în caz contrariu, persoana însărcinată cu conducerea comerţului răspunde personal. +
Articolul 818Judecătorul sindic va incasa creanţele falitului, eliberand chitanţa.Sumele încasate, sub orice titlu trebuiesc depuse în termen de cinci zile dela încasare la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, reţinându-se numai sumele necesare pentru cheltuieli de justiţie şi administraţie.Depunerea se va face pe numele judecătorului sindic, în aceasta calitate iar retragerea sumelor depuse se va face numai cu încuviinţarea tribunalului. +
Articolul 819Reducerea de creanţe, încheierea de transactiuni, compromisuri, renunţarea la procese, recunoaşterea de drepturi, restituirea gajului şi eliberarea garanţiilor, vor putea fi făcute de judecătorul sindic numai cu autorizaţiunea tribunalului. +
Titlul VDespre stabilirea masei pasive +
Articolul 820Procedura verificării creanţelor va urma potrivit normelor din acest titlu. +
Articolul 821Cererile pentru admiterea creanţelor trebuiesc prezentate, în termenul fixat prin sentinta declarativă, la grefa tribunalului, care a declarat falimentul, iar grefa va delibera dovada.Dacă judecătorul sindic constata ca sînt creditori fără reprezentanta în ţara, şi din cauza distantei, cererile lor nu ar putea ajunge înăuntrul termenului fixat, prin sentinta declarativă, va prelungi termenul pentru depunerea cererilor, fixând un alt termen pentru închiderea procesului-verbal de verificarea acestor creditori.Termenul special acordat creditorilor străini va fi adus de îndată la cunoştinţa tuturor creditorilor, de către judecătorul sindic prin scrisori recomandate. +
Articolul 822Cererile pentru admiterea creanţelor întrerup prescripţie, şi împiedica decăderea din termene pentru actele ce nu pot fi făcute în timpul falimentului. Prescripţia şi termenele reincep să curgă din ziua următoare rămînerii definitive a sentinţei, prin care s'a închis falimentul. +
Articolul 823Cererea de admitere a unei creanţe va cuprinde numele şi prenumele sau firma creditorului, domiciliul, suma datorată, titlul din care izvorăşte creanta şi drepturile de preferinta.Dacă creditorul nu domiciliază în oraşul de reşedinţa al tribunalului, cererea va trebui sa cuprindă şi alegerea de domiciliu în acelaşi oraş; în lipsa unei atari alegeri, domiciliul se socoteşte ales la grefa tribunalului.Pe lîngă cerere se vor alătură, dacă va fi posibil, documentele justificative atît în ce priveşte creanta cat şi drepturile de preferinta.Documentele, ce nu au fost depuse odată cu cererea, trebuiesc depuse cel mai târziu pînă în ziua adunării creditorilor şi chiar în acea zi.Posesorii de titluri la ordin sau la purtător pot sa ceara judecătorului sindic restituirea titlurilor originale, lăsând copii certificate de grefier. Judecătorul sindic va face menţiune pe original de prezentarea lor. Aceste originale se vor infatisa din nou la orice repartiţie de sume între creditori, cum şi la votarea concordatului. +
Articolul 824Deindata ce a expirat termenul, arătat în sentinta declarativă de faliment, pentru depunerea cererilor de verificarea creanţelor, judecătorul sindic va cerceta fiecare cerere şi actele depuse, va putea cere explicaţiuni dela falit, va invita, de va crede de cuviinţă, pe oricare creditor, ordonand prezentarea chiar în persoana şi înfăţişarea registrelor pentru a le confrunta cu cele ale falitului, sau se va multumi numai cu un extras dintr'însele, va putea audia orice altă persoană, şi lua orice informaţiuni, pentru a se incredinta de veracitatea creanţelor.Dacă din cercetări rezultă ca ar fi creditori, care nu au depus cereri pentru admiterea creanţei, judecătorul sindic va face investigatiuni pentru a afla motivele nedepunerii cererilor şi acei creditori vor fi înştiinţaţi de data închiderii procesului-verbal de verificare, în cazul cînd o asemenea înştiinţare nu le-a fost facuta potrivit art. 811. +
Articolul 825Ca rezultat al cercetărilor sale, judecătorul sindic va întocmi un tablou preliminar al masei pasive, clasificand deosebit creanţele chirografare de cele garantate cu un drept de preferinta şi arătând pentru fiecare, numele creditorului, suma pentru care a cerut verificarea şi suma cu care a fost trecut. La creanţele garantate cu un drept de preferinta, se va arata titlul din care isvoraste preferinta rangul ei şi motivele pentru care creanţele sau drepturile de preferinta au fost trecute parţial din tablou sau au fost inlaturate.În tablou vor fi trecute separat creanţele condiţionale la care se referă art. 765. +
Articolul 826În ziua fixată prin sentinta declarativă de faliment pentru închiderea procesului-verbal de verificare, judecătorul sindic asistat de grefier, va da cetire tabloului masei pasive întocmit în conformitate cu art. 825, cererilor de admitere depuse la grefa după data întocmirii acestui tablou, precum şi a celor depuse chiar în ziua adunării.Creditorii şi falitul au dreptul să facă observatiuni în privinta fiecărei creanţe sau a dreptului de preferinta pretins, după care judecătorul sindic va rectifica sau completa tabloul masei pasive trecând în el numai creanţele şi drepturile de preferinta pe care le găseşte dovedite.Tabloul masei pasive constitue titlul definitiv, chiar după închiderea falimentului, pentru creanţele admise, dacă nu vor fi fost şterse, potrivit dispoziţiunilor din art. 829 şi 833.Pentru creanţele netrecute în tabloul masei pasive, sau trecute fără dreptul de preferinta pretins, judecătorul sindic va fixa, prin chiar procesul-verbal un termen nu mai apropiat de douăzeci şi cinci zile şi nici mai departat de treizeci zile, la care tribunalul, care a pronunţat falimentul, va proceda la judecarea cererilor de admitere privitoare la aceste creanţe, în contradictoriu cu judecătorul sindic.Judecătorul sindic va înştiinţa prin scrisoare recomandată, de termenul fixat, pe fiecare creditor, a cărui creanta sau drept de preferinta sau fost admise numai în parte sau au fost inlaturate.Încunoştiinţarea tine loc de citatiune.Procesul-verbal de verificare va face menţiune de cetirea tabloului masei pasive şi a cererilor de verificare ulterior depuse; va cuprinde numele persoanelor care au fost de faţa; observaţiunile făcute de creditor şi falit asupra fiecărei creanţe, va constata terminarea operaţiunilor; va dispune afişarea tabloului la usa tribunalului; ca fi datat şi semnat de către judecătorul sindic şi grefier. +
Articolul 827Tabloul masei pasive se va afişa de către grefa la usa tribunalului, prin îngrijirea judecătorului sindic cel mai târziu în ziua următoare închiderii procesului-verbal de verificare. +
Articolul 828Tribunalul se pronunţa printr'o singura sentinta asupra tuturor cererilor de admiterea creanţelor sau drepturilor de preferinta, netrecute în tabloul masei pasive, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de probatorii. în acest din urmă caz, tribunalul poate să admită în total sau în parte creanţele, în mod provizoriu, la masa falimentului, atît în ce priveşte deliberările cat şi repartitiunile.Dacă s'a trecut în tablou numai creanta fără dreptul de preferinta pretins, admiterea creanţei este definitivă pentru participarea la repartitiunile sumelor obţinute din vînzarea bunurilor nesupuse garanţiei. Din sumele ce s'ar obţine din vînzarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat, se va consemna partea ce s'ar cuveni acelei creanţe.Cererile nesustinute de creditori se considera retrase.Partea care a fost prezenta la o înfăţişare înaintea tribunalului în procedura de verificare, în persoana sau prin procurator, indiferent dacă procuratorul va avea sau nu drept a lua cunoştinţa de termen, nu va fi citata în tot cursul instanţei, chiar dacă la termenele ulterioare ar lipsi, ea fiind presupusa a cunoaşte termenele fixate. +
Articolul 829Falitul şi oricare din creditori pot face contestatiune înaintea tribunalului în termen de zece zile dela data afişării tabloului masei pasive, cu privire la creanţele şi drepturile de preferinta trecute de judecătorul sindic în tabloul masei pasive.Contestatiunea se va judeca contradictoriu cu creditorul contestat şi judecătorul sindic.Se socotesc retrase contestaţiunile creditorilor lipsa, afară numai dacă ele nu sînt însuşite de către judecătorul sindic. +
Articolul 830Sentinţele pronunţate de tribunal, în cazurile prevăzute de art. 828 şi 829, sînt supuse apelului, în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Apelurile împotriva sentinţei tribunalului, în cazurile arătate de art. 828, se vor declara la grefa tribunalului, care, după expirarea termenului de apel, le va inainta Curţii. +
Articolul 831Creanţele pentru declaraţiunea cărora s'au prelungit termenele conform art. 821 alin. 2, vor fi verificate în mod suplimentar potrivit art. 824-830. +
Articolul 832După închiderea procesului-verbal de verificare şi atît timp cat mai este vreo suma de împărţit între creditori, noui cereri de verificare se vor adresa tribunalului, care le va judeca contradictoriu cu judecătorul şi falitul.Copie de pe cererea de verificare se va comunică prin scrisoare recomandată şi pe cheltuiala petitionarului, tuturor creditorilor trecuţi în tabloul masei pasive, cum şi creditorilor netrecuti, dar asupra cererilor cărora este pendinte judecata de verificare. Comunicarea se va face la domiciliul arătat în art. 823. Tribunalul va putea totuşi dispune, la cererea creditorului, dacă cheltuielile necesitate de comunicare sînt disproportionate cu creanta reclamata, ca cererea să fie publicată în Monitorul Oficial şi în anul din ziarele cele mai răspândite dela reşedinţa tribunalului, cu menţiunea ca creditorii pot face intervenţie.Oricare dintre creditorii arătaţi în aliniatul precedent poate interveni.Tribunalul, cînd va crede de cuviinţă, poate pînă la pronunţarea sentinţei, sa admită creanţele în mod provizoriu, cu efectele arătate în art. 828.Sentinta tribunalului este supusă apelului în termenul arătat de art. 530. +
Articolul 833După expirarea termenului arătat de art. 829 şi atît timp cat falimentul nu a fost închis, judecătorul sindic şi oricare creditor pot face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinta, în tabloul masei pasive, în caz de descoperire de fals, de dol, de erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinta, precum şi în cazul de descoperire de titluri hotărâtoare şi pînă atunci necunoscute.Contestatiunea se judeca potrivit normelor din art. 829 şi 830.Pînă la definitivă judecare a contestatiunii, tribunalul poate să declare creanta sau dreptul de preferinta contestate, ca admise numai provizoriu.Dacă creanta sau dreptul de preferinta au fost admise printr'o sentinta rămasă definitivă, excluderea lor dela pasiv nu poate avea loc decât pe calea revizuirii, potrivit normelor din codul de procedura civilă. +
Articolul 834Judecata în materie de verificarea creanţelor înaintea tribunalului şi a Curţii de Apel se va face de urgenta şi cu precădere, în camera de consiliu. +
Titlul VIDespre lichidarea activului +
Articolul 835Judecătorul sindic trebuie să lichideze activul, procedând la vînzarea bunurilor falitului, îndată după închiderea procesului-verbal de verificare şi după ce sentinta declarativă de faliment a rămas definitivă.Judecătorul sindic va putea sa amâne vînzarea, dacă a intervenit o propunere de concordat.Dacă s'a admis reluarea comerţului, vînzarea bunurilor, ce fac obiectul continuării comerţului, se va face numai în condiţiunile arătate în deciziunea creditorilor asa cum dispune art. 814. În ce priveşte bunurile, altele decât cele ce fac obiectul continuării comerţului, judecătorul sindic poate suspenda vînzarea pe timpul cat durează reluarea comerţului.Amânarea sau suspendarea vânzării nu aduce vreo atingere drepturilor creditorilor garantaţi cu privilegiu, ipoteca sau alt drept de preferinta, prevăzut în art. 758. +
Articolul 836Vânzarea activului mobiliar al falimentul se va face prin Oficiul lichidărilor falimentare ce va funcţiona pe lîngă Bursa de mărfuri dela reşedinţa tribunalului, acolo, unde exista, sau în lipsa, pe lîngă Camera de Comerţ şi Industrie sau oficiile ei.Oficiul lichidărilor va fi organizat de institutiunile pe lîngă care funcţionează în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament.Judecătorul sindic poate prescrie norme speciale de observat pentru lichidare. +
Articolul 837Judecătorul sindic va autoriza vînzarea bunurilor mobile şi va numi, la nevoie, experţi care să le pretuiasca mai înainte de vânzare.Autorizarea trebuie să determine dacă vînzarea se va face prin licitaţie publică sau prin buna învoiala; sa fixeze preţul dela care să înceapă licitaţia, iar în cazul cînd se va autoriza vînzarea prin buna învoiala, preţul sub care vînzarea nu se poate încheia.În caz de necesitate sau de utilitate invederata, judecătorul sindic poate incuviinta vînzarea în bloc, prescriind măsuri speciale de publicitate. În aceleaşi condiţiuni, se poate autoriza vînzarea în bloc a creanţelor rămase neîncasate.Titlurile cotate la bursa se vor vinde prin sindicul bursei.Sumele obţinute din vânzare se vor depune în conformitate cu dispoziţiunile art. 818. +
Articolul 838Vânzarea bunurilor imobile se va face prin licitaţie publică, de către tribunalul locului situaţiunii bunului, iar acolo unde exista cărţi funciare, de către instanţa de carte funciară.Ordonanţa judecătorului sindic va cuprinde:1. o descriere cat mai amănunţită a imobilului, cat şi localitatea, strada şi numărul unde se găseşte, sau eventual se va identifica imobilul după datele cărţii funciare;2. preţul dela care va începe licitaţia. Acest preţ va fi valoarea bunului, fixată de către un expert numit de judecătorul delegat, redusă cu 25%. +
Articolul 839Judecătorul sindic va cere instanţei competente fixarea unui termen de vânzare, care nu poate depăşi patruzeci şi cinci de zile dela data cererii. La cerere, se va alătură un tablou de creditorii ipotecari şi privilegiaţi trecuţi în tabloul masei pasive.Instanţa fixând termenul va dispune întocmirea afiptelor, care vor cuprinde:l. locul, ziua şi ora cînd se va face vînzarea;2. preţul dela care va începe licitaţia;3. invitatiunea către toţi acei care ar pretinde vreun drept de privilegiu sau ipoteca asupra imobilului şi nu au fost trecuţi în tabloul masei pasive să-şi valorifice drepturile pe calea verificării prevăzută de art. 832, pînă în ziua adjudecării definitive, sub sancţiune de a nu li se mai tine în seama drepturile de preferinta.Afiptele se vor lipi la usa instanţei, la imobilul scos în vânzare, în sala primăriei comunei unde se găseşte imobilul şi în sala bursei celei mai apropiate.Câte un exemplar din afipte se va trimite fiecărui creditor arătat în tabloul anexat.O publicaţiune cu acelaşi cuprins se va face în Monitorul Oficial şi în unul din ziarele cele mai răspândite din localitate. +
Articolul 840Vânzarea nu se va face decât după douăzeci zile din ziua cînd a avut loc ultima publicaţiune. +
Articolul 841Dispoziţiunile din legile de executare silită imobiliară privitoare la licitaţie, adjudecare, supralicitatie, vânzare în cont, depunerea preţului, căile de atac sînt aplicabile şi vânzărilor ordonate de judecătorul sindic.Contestaţiunile la aceste vânzări sînt reglementate de dispoziţiunile din dreptul comun. +
Articolul 842După rămânerea definitivă a ordonanţei de adjudecare, judecătorul sindic va cere instanţei competente radierea privilegiilor şi ipotecilor ce grevează imobilul. +
Articolul 843Nicio alta formalitate prevăzută de dreptul comun în materie de execuţie silită imobiliară nu se aplică în vînzările de imobile aparţinînd falitului şi ordonate de judecătorul sindic. +
Articolul 844Din ziua pronunţării sentinţei declarative de faliment, judecătorul sindic devine de drept conservatorul imobilelor aparţinînd falitului, scoase în vânzare, oricare ar fi creditorul care a început urmărirea.Veniturile rezultate din administraţiunea imobilelor se vor depune şi se vor împărţi creditorilor odată cu preţul obţinut din vînzarea imobilului. +
Articolul 845Din ziua pronunţării sentinţei declarative de faliment, creditorii arătaţi de art 758 nu mai pot întreprinde urmăriri de venituri iar cele întreprinse înainte încetează, afară de cazurile cînd, chiar prin actul ce conferă dreptul de preferinta, s'au afectat acele venituri. +
Articolul 846Creditorii, alţii decât cei arătaţi de art. 758, nu pot urmări individual bunurile falitului, iar dacă s'a început o urmărire înainte de declararea în faliment, urmărirea va continua numai dacă judecătorul sindic se substitue creditorului urmăritor.Urmărirea, în cazurile prevăzute de art. 758, va fi îndreptată sau continuată împotriva judecătorului sindic. +
Articolul 847Sumele obţinute din vînzările prin licitaţie publică vor fi depuse la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar recipisele se vor inainta tribunalului, care a declarat falimentul, pentru a fi distribuite între creditori, potrivit normelor din titlul următor. +
Titlul VIIDespre repartizarea sumelor obţinute din lichidare +
Articolul 848Din trei în trei luni, socotite dela data închiderii procesului-verbal de verificarea creanţelor, judecătorul sindic va prezenta tribunalului o situaţiune a sumelor obţinute din lichidarea şi din încasarea creanţelor, cum şi un proiect de repartiţie între creditori.Tribunalul va putea prelungi, cînd va socoti necesar, termenul pentru depunerea situaţiunii şi a proiectului de repartiţie.Proiectul de repartiţie se va depune la grefa tribunalului şi se va comunică de către judecătorul sindic prin scrisoare recomandată fiecărui creditor.O copie a proiectului se va afişa la usa tribunalului.Oricare creditor va putea face apel la tribunal în termen de cinci zile dela afişare. Tribunalul va judeca în camera de consiliu contradictoriu cu judecătorul sindic. +
Articolul 849Sumele rezultate din vînzarea unui imobil se vor repartiza:1. pentru cheltuielile de executare şi pentru cheltuielile de administraţie referitoare la acel imobil;2. pentru plata creanţelor admise cu drept de ipoteca sau privilegiu asupra bunului vândut, potrivit rangului fiecăreia, ţinându-se seama de dispoziţiunea art. 762 alin. 2.Ceea ce prisoseste se va repartiza:1. pentru celelalte cheltuieli de administraţie şi datorii contractate de către sindic în cursul procedurii falimentului şi care grevează masa activa;2. pentru plata creanţelor chirografare potrivit celor arătate în art. 850 şi 851 +
Articolul 850Sumele rezultate din vînzarea bunurilor mobile se vor repartiza:1. pentru cheltuielile de executare şi de administraţie referitoare la acele bunuri;2. pentru plata creanţelor admise cu drept de preferinta, respectându-se privilegiile şi rangurile lor, asa cum sînt stabilite în acest cod;3. ceea ce prisoseste se va repartiza pentru plata creanţelor chirografare potrivit celor arătate în articolul următor. +
Articolul 851Sumele destinate creditorilor chirografari se vor împărţi între ei proporţional cu suma în capital cu care a fost admis fiecare, cuprinşi între aceştia fiind şi creditorii cu drept de preferinta în cazul cînd concura mai înainte de a se distribui preţul obţinut din vînzarea bunului grevat de dreptul de preferinta, sau cînd concura restul creanţei rămasă neachitata din preţul acelui bun. +
Articolul 852Datoriile, provenind din operaţiunile din cursul reluării comerţului, se vor socoti datorii ale masei credale şi vor fi achitate mai înainte de a se plati creditorii chirografari ai falitului ţinându-se seama de dispoziţiunile art. 828. +
Articolul 853Creditorii verificaţi tardiv vor participa la repartiţiile posterioare admiterii lor în proporţie cu creanţele lor admise sau cu suma stabilită de tribunal în cazul prevăzut de alin. 1 al art. 828.Creditorii verificaţi tardiv vor putea fi admişi a prelua din sumele nedistribuite, şi cotele ce li s'ar fi cuvenit în distributiunile anterioare, dacă dovedesc ca întârzierea provine dintr'o împrejurare care nu le este imputabilă. +
Articolul 854Cu ocazia repartitiilor parţiale, se vor rezerva şi păstra în depozit următoarele cote cuvenite:1. creditorilor cărora prelungindu-li-se termenul de verificare a creanţelor, acestea nu au fost încă verificate;2. creditorilor ipotecari sau privilegiaţi care în termenul prevăzut de art. 839 Nr. 3 au cerut verificarea creanţelor lor, fără ca o sentinta definitivă sa fi intervenit;3. creditorilor ale căror creanţe au fost admise provizoriu, potrivit art. 828;4. posesorilor de titluri la ordin şi la purtător, care au ridicat titlurile originale, potrivit art. 823 şi nu le prezintă;5. creditorilor ale căror creanţe sînt supuse unei condiţiuni suspensive nerealizate încă, cum şi celor arătaţi în ultimul aliniat al art. 765.Din sumele disponibile, judecătorul sindic va putea rezerva o parte pentru a face faţa cheltuielilor ulterioare. +
Articolul 855Pentru plata sumelor cuvenite creditorilor, judecătorul sindic va remite fiecărui creditor ordonanţe de plată potrivit statului de repartiţie.Creditorii sînt în drept de a verifica ordonanţa de plată cu statul de repartiţie şi vor semna de primirea mandatului. +
Articolul 856Creditorii, ale căror creanţe au fost trecute în tabloul masei pasive şi au luat parte la repartiţie, vor trebui sa restitue sumele încasate spre a fi păstrate în depozit, potrivit art. 854 dacă prin aplicarea art. 833, creanţele vor fi considerate numai admise provizoriu. +
Articolul 857După lichidarea activului şi mai înainte de repartiţia finala, judecătorul sindic va prezenta tribunalului un raport amănunţit, însoţit de un bilanţ general pe care-l va comunică în copie, prin scrisori recomandate, tuturor creditorilor şi falitului.Oricare creditor, precum şi falitul vor putea face întâmpinare la tribunal în termen de cincisprezece zile dela data expedierii ultimei scrisori recomandate.Încheierea tribunalului nu este supusă niciunei cai de atac. +
Articolul 858După aprobarea socotelilor, judecătorul sindic va ordonă ultima repartiţie, care se va face după normele stabilite mai sus.Pentru creanţele arătate în art. 854, Nr. 1, 2, 4 şi 5 şi art 856, dacă nu a intervenit o sentinta definitivă sau dacă nu s'a realizat încă condiţiunea, sumele respective vor fi depuse pentru ca, la rămânerea definitivă a sentinţei sau la realizarea condiţiunii, să fie atribuite creditorilor, cărora li se cuvin; dacă prin sentinta definitivă, creanţelor fi inlaturate sau dacă condiţiunea nu se va realiza, aceste sume vor forma obiectul unei repartiţii suplimentare între ceilalţi creditori. Repartiţia suplimentară se va face de către un judecător ce se va delega de tribunalul care a declarat falimentul.Judecătorul sindic va consemna la Casa de Depuneri pe numele fiecărui creditor, sumele ce se cuvin creditorilor prevăzuţi în art. 854. Nr. 4, precum şi creditorilor verificaţi, care pînă la repartitiunea finala nu şi-au ridicat sumele atribuite. Recipisele se vor păstra la grefa tribunalului şi se vor elibera de tribunal creditorilor la prezentarea titlurilor. +
Titlul VIIIDespre închiderea falimentului şi reabilitarea +
Capitolul 1Despre închiderea falimentului +
Secţiunea IÎnchiderea falimentului în general +
Articolul 859Falimentul se închide:1. prin efectuarea repartizării activului lichidat;2. prin neformarea unei mase a creditorilor sau atunci cînd exista un singur creditor verificat;3. prin lipsa sau insuficienta activului.Închiderea falimentului se pronunţa prin sentinta. +
Articolul 860După repartitiunea finala a sumelor realizate prin lichidare, tribunalul, în urma raportului judecătorului sindic, va declara falimentul închis. +
Articolul 861În orice stare a procedurii, tribunalul, în urma raportului judecătorului sindic, va putea sa declare falimentul închis, dacă constata că nu exista activ sau ca activul existent este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor şi niciun creditor nu se oferă a le anticipa. +
Articolul 862Dacă după închiderea procesului-verbal de verificare, se constată că numai un singur creditor a făcut cerere de a fi admis în tabloul masei pasive, tribunalul, după raportul judecătorului sindic, ascultând şi pe falit, va declara închis falimentul. +
Articolul 863Tribunalul va dispune închiderea falimentului chiar mai înainte de lichidarea completa a activului, dacă creanţele admise au fost integral acoperite, prin repartitiunile făcute. +
Articolul 864Dacă după expirarea termenului pentru închiderea procesului-verbal de verificare, se constată că niciun creditor nu a cerut a fi admis în tabloul masei pasive, tribunalul, urmând procedura din art. 862, va pronunţa o sentinta prin care va declara revocat falimentul şi cu efectele arătate de art. 738. +
Articolul 865Sentinta prin care s'a declarat falimentul închis sau revocat în cazul arătat de art. 864, se va afişa, în extras la usa tribunalului şi publică în Monitorul Oficial.Oricare creditor poate să facă opoziţiune în termen de zece zile dela data afişării extrasului. Sentinta data asupra opozitiunii este supusă apelului în termen de 15 zile dela pronunţare.Sentinta rămasă definitivă, prin care s'a închis sau revocat falimentul va fi supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de art. 734. +
Articolul 866Prin închiderea falimentului, încetează efectele acestuia asupra patrimoniului falitului, precum şi atribuţiunile organelor falimentului, exeptand cazul prevăzut de art. 885.Creditorii redobândesc exerciţiul acţiunilor în contra debitorului pentru partea neplatita din creanta.În cazul prevăzut de art. 862, creditorul, pe lîngă acţiunea revocatorie de drept comun, va putea sa exercite şi acţiunile revocatorii, pe care le-ar fi putut exercita sindicul falimentului în limitele satisfacerii creanţei sale. +
Articolul 867Dacă după închiderea falimentului hotarita potrivit art. 860, debitorul a dobîndit noui bunuri, el poate să ceara tribunalului a fi autorizat sa propună creditorilor un concordat, oferind acestora cel puţin 40 la suta din partea neplatita a creanţelor şi făcînd aceeaşi oferta şi creditorilor noui, de vor fi.Acestor cereri şi procedurii ce-i urmează, li se vor aplica dispoziţiunile referitoare la cererea şi procedura concordatului.Dacă se respinge concordatul, creditorii vor putea, cere redeschiderea falimentului şi în acest caz, se aplică dispoziţiunile art. 891 şi urm. +
Secţiunea IIConcordatul +
Articolul 868Falitul poate oricînd, după închiderea procesului-verbal de verificare, sa propună creditorilor un concordat.Faliţii inculpaţi pentru delictul de bancruta frauduloasă, mai înainte de a fi fost definitiv achitati, cei care au mai fost declaraţi în faliment, cum şi cei care obtinand un moratoriu sau un concordat chiar în aceeaşi procedura falimentara, nu l'au executat, nu pot face o propunere de concordat. +
Articolul 869Cererea de concordat se va prezenta judecătorului sindic şi va cuprinde: cota oferită creditorilor chirografari, termenele de plată şi garanţiile ce se oferă.Cota oferită nu va putea fi mai mica de 40 la suta, din valoarea creanţelor chirografare.Primind cererea, judecătorul sindic va fixa un termen pentru întrunirea creditorilor şi va convoca prin scrisori recomandate pe toţi creditorii, comunicându-le totodată şi câte o copie de pe cererea de concordat. +
Articolul 870În adunarea pentru concordat, are drept sa ia parte în persoana sau printr'un reprezentant, potrivit art. 745, oricare creditor a cărui creanta a fost trecută în tabloul masei pasive, în mod definitiv sau chiar numai provizoriu.Votul prin adeziune este admis.Falitul va trebui să se prezinte în persoana sau în caz de împiedicare legitima, printr'un reprezentant cu procura specială.În caz de neprezentare a falitului, cererea se va considera retrasă. Judecătorul sindic va putea totuşi, apreciind motivele neprezentarii, sa fixeze un termen scurt pentru o noua adunare a creditorilor încunoştiinţând şi pe falit.În adunare, judecătorul sindic va face o expunere asupra mersului procedurii falimentare, asupra celor realizate şi asupra posibilităţilor de plată faţă de activul existent; de asemenea el va da orice lămuriri s'ar cere.Adunarea va putea alege o comisiune de creditori pentru supravegherea administraţiunii în cazul cînd propunerea ar fi omologata şi dacă natura şi întinderea comerţului necesita un control permanent; sa desemneze pe cheltuiala, creditorilor, o persoană care să exercite acest control, raportand comisiunii. +
Articolul 871Sînt excluşi dela votarea concordatului soţul debitorului, pînă în gradul al patrulea inclusiv, cum şi creditorii prevăzuţi de art. 745, alin. 2. precum şi rudele şi afinii acestuia. +
Articolul 872Creditorii cu drept de ipoteca, gaj sau alt privilegiu, chiar dacă garanţia lor este contestată, nu participa la vot, decât dacă renunţa la dreptul lor de preferinta.Renunţarea poate să aibă loc şi pentru o parte din creanta, cu condiţiunea ca suma în capital şi accesorii, pentru care renunţarea are loc; să fie determinata şi ca această sumă sa nu fie mai mica, decât a treia parte din creanta întreaga. Votul este socotit dat în acest caz pentru suma la care se referă renunţarea.Votul dat, fără nicio declaraţiune de renunţare limitată, implica de drept renunţarea la garanţie pentru întreaga creanta.Efectele renunţării încetează de drept, dacă concordatul nu este încheiat ori omologat sau se anulează în urma.Deciziunile celorlalţi creditori nu pot vătăma drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiaţi. +
Articolul 873Concordatul nu se încheie decât dacă propunerea este primită de majoritatea, în număr a creditorilor avînd drept de vot şi care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din totalitatea creanţelor lor.Adeziunile se pot da prin telegrame sau scrisori, semnăturile fiind legalizate sau chiar nelegalizate dacă adeziunile se dau pe chiar scrisorile sau telegramele de convocare.Variatiunea numărului creditorilor admişi sau a sumei creanţelor fiecăruia dintre ei, reiesind din sentinta pronunţată posterior votării, nu au nicio influenţa asupra validităţii deciziunii, însă tribunalul va trebui sa ţină seama de ele în momentul omologării. +
Articolul 874Dacă în adunarea pentru concordat, falitul modifica condiţiunile propuse, votul dat prin adeziune scrisă nu are valoare, afară numai dacă modificările consista într'o imbunatatire a propunerii avută în vedere de creditorii care şi-au dat adeziunea. +
Articolul 875Procesul-verbal al adunării creditorilor va trebui sa cuprindă: condiţiunile propuse, garanţiile stipulate pentru executarea concordatului, numele tuturor creditorilor care au votat pentru sau contra admiterii concordatului ori s'au abtinut, specificarea creanţei fiecăruia; o expunere sumară a motivelor de opunere; un rezumat al discutiunilor urmate; de asemenea se vor arata numele persoanelor alese în comisiunea de creditori sau desemnate pentru controlul comerţului. Procesul-verbal va fi semnat de către falit şi de judecătorul sindic şi va fi contrasemnat de grefier.La procesul-verbal se vor ataşa şi procurile date de creditorii care nu s'au prezentat în persoana, cum şi declaraţiunile de adeziune. +
Articolul 876Dacă oferta de concordat nu a întrunit majorităţile cerute de art. 873, judecătorul sindic poate, dacă creditorii aderenti nu-şi retrag consimţămîntul, sa fixeze un singur termen înăuntrul căruia să se aducă noui adeziuni.După expirarea termenului, judecătorul sindic în asistenţa falitului verifica dacă prin nouile adeziuni, majorităţile cerute sînt întrunite şi încheie un proces-verbal în continuarea celui prevăzut în art. 875. Declaraţiunile de adeziune se vor alătură procesului-verbal. +
Articolul 877Judecătorul sindic constatând ca oferta de concordat a fost acceptată în condiţiunile arătate în art. 873, va fixa un termen nu mai apropiat de cincisprezece zile şi nici mai departat de 30 de zile, cînd tribunalul, care a declarat falimentul se va pronunţa asupra omologării.Încheierea judecătorului sindic prin care se fixează termenul de omologare, se va afişa deindata la usa tribunalului.Creditorii care n'au aderat la concordat, vor putea face opoziţiune pînă în ziua fixată pentru omologare.Pot sa intervină înaintea tribunalului coobligatii, fidejusorii şi cei ţinuţi pe cale de regres, pentru a pune concluziunile lor.La termenul fixat şi fără a fi nevoie de vreo citare, tribunalul, ascultând pe falit, pe creditorii oponenţi şi pe intervenienţi va examina dacă condiţiunile cerute de lege pentru admiterea concordatului sînt îndeplinite, va cerceta în fond propunerea de concordat şi seriozitatea garanţiilor oferite şi va admite sau va refuza omologarea. Pentru motive grave, tribunalul, chiar din oficiu, va putea sa refuze omologarea sau sa prescrie darea de noui garanţii.Dacă prin concordat s'au consimţit garanţii, tribunalul pronunţând omologarea concordatului, va fixa un termen scurt pentru luarea inscripţiunilor sau darea, celorlalte garanţii. +
Articolul 878Sentinta prin care se omologa sau se respinge concordatul, se va publică şi afişa, conform art. 734. +
Articolul 879Creditorii oponenţi pot face apel în contra sentinţei care omologa concordatul, în termen de 15 zile dela afişarea sentinţei la usa tribunalului.Apelul se va comunică sindicului şi falitului şi va fi judecat în camera de consiliu, de urgenta şi cu precădere. +
Articolul 880Debitorul va putea face apel, în termenul fixat în articolul precedent în contra sentinţei, prin care se respinge concordatul sau se prescrie a se da noui garanţii.Apelul debitorului se va comunică judecătorului sindic şi creditorilor oponenţi şi se va judeca potrivit ultimului aliniat al articolului precedent. +
Articolul 881Dacă concordatul nu a fost admis sau nu a fost omologat, procedura falimentului îşi va relua cursul.Nu se va da curs unei noui propuneri de concordat decât dacă judecătorul sindic constata seriozitatea ei. +
Articolul 882După rămânerea definitivă a sentinţei de omologare judecătorul sindic va prezenta raportul şi bilanţul arătat în art. 857 şi va remite falitului, încheind un proces-verbal, toate bunurile, registrele, actele, corespondenta şi tot ceea ce deţine din faliment, afară numai dacă prin actul de concordat sau prin sentinta de omologare, nu se stabilesc anume restricţiuni.Falitul va putea face întâmpinare în termenul prevăzut de art. 857 iar tribunalul se va pronunţa potrivit aceluiaşi articol. +
Articolul 883Creditorii conserva acţiunile lor pentru întreaga valoare a creanţelor în contra coobligaţilor şi garantilor falitului şi a celor ţinuţi pe cale de regres chiar dacă au votat pentru admiterea concordatului.Concordatul omologat este obligator pentru toţi creditorii chirografari, anteriori sentinţei declarative de faliment, chiar dacă nu au cerut admiterea creanţelor sau n'au fost admişi în tabloul masei pasive.Creditorii care nu au cerut admiterea creanţelor sau nu au fost admişi în tabloul masei pasive, nu vor putea beneficia de garanţiile constituite pentru efectuarea concordatului. +
Articolul 884După omologarea concordatului, judecătorul sindic conserva funcţiunea sa pînă la completa executare a concordatului, în scopul de a supraveghea în afară de comisiunea de creditori, dacă a fost aleasă, conduita debitorului, constituirea şi menţinerea garanţiilor, plata ratelor şi exactă observare a oricărei clauze a concordatului.În acest scop, sindicul are dreptul de a examina registrele şi de a proceda pe cheltuiala debitorului la constituirea garanţiilor promise.Dispoziţiunile referitoare la alcătuirea şi atribuţiunile comisiunii de creditori dela moratoriu se aplică şi concordatului. +
Articolul 885Sumele cuvenite creditorilor contestati, acele cuvenite creditorilor cu creanţe supuse unei condiţiuni suspensive nerealizate, cele care nu pot fi valorificate împotriva falimentului decât după executarea unui coobligat principal se vor depune la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni pe numele debitorului iar recipisa se va depune la tribunal. Cele cuvenite creditorilor care nu se prezintă spre a-şi incasa cotele, se vor depune pe numele lor în condiţiunile aci arătate. +
Articolul 886Pe baza raportului judecătorului sindic, tribunalul, constatând completa executare a concordatului, va ordonă liberarea garanţiilor sau radierea ipotecilor luate în vederea executării concordatului.Aceasta încheiere este supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de art. 734, pe cheltuiala debitorului. +
Articolul 887Dacă se constată că garanţiile oferite nu s'au constituit conform concordatului şi sentinţei de omologare, ca falitul nu-şi, îndeplineşte regulat obligaţiunile concordantului sau ca pentru a plati ratele la scadenta îşi procura sumele necesare prin mijloace frauduloase sau ruinătoare, judecătorul sindic va fixa un termen cînd debitorul să se prezinte înaintea tribunalului pentru a se examina dacă nu este locul a se revoca concordatul sau a se ordonă alte măsuri de tranzitie. +
Articolul 888Oricare creditor va putea cere tribunalului revocarea concordatului pentru neexecutarea obligaţiunilor luate de către debitor. +
Articolul 889Cat timp concordatul nu a fost executat în întregime, judecătorul sindic sau oricare creditor va, putea cere anularea, cînd se constată că prin dol, debitorul a exagerat pasivul ori a sustras sau disimulat o parte importanţa din activ.Nicio alta acţiune în nulitate nu este admisă. +
Articolul 890Cererile de revocare prevăzute de art. 887 şi 888 nu se vor mai putea introduce dacă a trecut un an dela scadenta ultimei plati ce falitul trebuie să facă potrivit concordatului.Acţiunea în anulare prevăzută de art. 889 se prescrie prin un an din ziua cînd dolul a fost descoperit. +
Articolul 891Tribunalul, revocand sau anuland concordatul, va ordonă redeschiderea procedurii falimentare. Sentinta prin care se redeschide falimentul va confirma pe judecătorul sindic în funcţiunile sale şi va cuprinde toate celelalte menţiuni prevăzute de art. 733.Aceasta sentinta va fi publicată şi afişată conform art. 734. Falitul poate să facă apel în termen de cincisprezece zile dela afişarea extrasului la usa tribunalului. Apelul se va judeca contradictoriu cu judecătorul sindic în camera de consiliu, de urgenta şi cu precădere.Oricare creditor posterior sentinţei de omologare va putea interveni în instanţa de apel. +
Articolul 892Îndată după redeschiderea falimentului, judecătorul sindic va întocmi un tablou suplimentar de creditori, potrivit dispoziţiunilor art. 811 şi va lua măsurile prescrise în cartea III, partea doua, titlul IV din acest cod, întrucât sînt necesare.Creditorii posteriori vor cere admiterea creanţelor lor în termenul fixat prin sentinta tribunalului.Creanţele anterioare admise la pasivul falimentului nu vor mai fi supuse verificării.Creditorii anteriori vor fi însă înştiinţaţi de ziua fixată pentru închiderea procesului-verbal de verificare, ei avînd dreptul să facă observatiuni şi contestatiuni întocmai ca şi ceilalţi, creditori. +
Articolul 893În caz de redeschiderea falimentului, creditorii anteriori participa cu creanţele lor asa cum au fost trecute în tabloul masei pasive mai puţin partea încasată în cursul concordatului.Dacă creditorii nu au primit o egala cota concordatară, egalitatea între ei se va stabili la primele repartiţii cu excepţiunea cauzelor legitime de preferinta. +
Articolul 894În cazurile de redeschiderea falimentului, fidejusiunile, ipotecile şi celelalte garanţii constituite sau promise pentru îndeplinirea obligaţiunilor luate prin concordat rămîn în vigoare în favoarea masei credale pentru plata sumelor datorate acesteia în baza concordatului.Creditorii nu sînt ţinuţi sa restitue sumele încasate, afară numai dacă se constata, ca ei au participat cu rea credinţa la săvîrşirea faptelor prevăzute de art. 887 şi 889. +
Articolul 895Actele cu titlul gratuit, posterioare omologării concordatului, însă anterioare redeschiderii falimentului se vor anula; celelalte acte făcute în acelaşi interval de timp, exceptând plăţile normale, se pot revoca fiind prezumate în frauda creditorilor, afară de cazul cînd cel care a contractat cu falitul dovedeşte buna sa credinţa. +
Capitolul 2Reabilitarea +
Articolul 896Restrictiunile drepturilor civile, politice; administrative şi profesionale, pe care falitul le suferă din cauza declarării sale în faliment, încetează prin reabilitare.Reabilitarea se va putea pronunţa de tribunalul care a declarat falimentul în cazurile şi în condiţiunile prevăzute de articolele ce urmează. +
Articolul 897Falitul, contra căruia este în curs acţiunea penală pentru bancruta frauduloasă sau care, condamnat fiind pentru bancruta simpla, nu a executat în totul pedeapsa, nu poate să ceara, reabilitarea.El va trebui sa dovedească ca a plătit integral în capital, dobânzi şi cheltuieli toate creanţele admise în tabloul masei pasive.Preşedintele tribunalului primind cererea va ordonă ca o copie a acesteia sa stea afişată timp de doua luni la usa tribunalului şi în sala bursei, publicându-se de doua ori la interval de câte o luna în Monitorul Oficial şi Buletinul Camerei de Comerţ.Creditorul sau oricare persoana interesată va putea în acest timp, să se opună la reabilitare, printr'o întâmpinare depusa la grefa tribunalului însoţită de actele pe care se întemeiază.Tribunalul, la ziua fixată pentru cercetarea cererii, va examina în primul rând, dacă formalităţile mai sus arătate au fost îndeplinite, apoi ascultând pe falit şi examinând actele pe care se întemeiază cererea şi întâmpinarea oponentului, dacă s'a făcut opoziţie, cum şi actele depuse, va putea, acorda reabilitarea. Oponentul nu se va cita. +
Articolul 898Sentinta acordînd reabilitarea va ordonă radierea numelui falitului din registrul şi tabloul prevăzute de art. 755.Sentinta, prin care s'a respins reabilitarea, va putea fi atacată pe calea apelului, numai de către falit în termen de cincisprezece zile dela pronunţare.Sentinta, prin care s'a acordat reabilitarea, nu este supusă niciunei cai de atac. +
Articolul 899Sentinta, prin care se acordă reabilitarea, se va afişa şi publică la cererea celui interesat, în modul prevăzut de art. 897.Menţiune de reabilitare se va face în registrul comerţului. +
Articolul 900Dacă cererea de reabilitare a fost definitiv respinsă, falitul nu va mai putea introduce o alta decât după un an dela data rămînerii definitive a sentinţei. +
Articolul 901Falitul va putea fi reabilitat după moartea sa, la, cererea moştenitorilor. +
Titlul IXDispoziţiuni speciale pentru societăţile comerciale +
Articolul 902În afară de dispoziţiunile prevăzute pentru falimentul oricărui comerciant, la falimentul societăţilor comerciale; se vor aplica şi normele din articolele ce urmează. +
Articolul 903Tribunalul va ordonă arestarea administratorilor, a directorilor sau a lichidatorilor şi a complicilor lor, dacă exista indicii suficiente de frauda. +
Articolul 904Darea de seama, prevăzută de art. 813, va cuprinde faptele constatate şi informaţiunile culese cu privire la răspunderea administratorilor, directorilor, censorilor, asociaţilor şi eventual a oricărei persoane străine. +
Articolul 905Administratorii, censorii şi lichidatorii unei societăţi în stare de încetare de plati sînt îndatoraţi sa ceara declararea în stare de faliment dela tribunalul în circumscriptiunea căruia societatea îşi are sediul.Administratorii, censorii şi lichidatorii vor depune odată cu cererea de declarare în stare de faliment, şi o lista a asociaţilor cu răspundere nemărginită. +
Articolul 906Falimentul societăţii în nume colectiv sau în comandită simpla atrage şi falimentul asociaţilor cu răspundere nelimitată.Falimentul asociaţilor cu răspundere nelimitată se va declara prin aceeaşi sentinta prin care se declara şi falimentul societăţii din care fac parte; sau printr'o sentinta posterioară.Tribunalul va numi un singur judecător sindic atît pentru falimentul societăţii cat şi pentru falimentul fiecărui asociat.Numai creditorii societăţii participa la pasivul falimentului societăţii şi iau parte la deliberările care interesează patrimoniul social, dacă, ei concura cu creditorii fiecărui asociat la pasivul falimentului asociaţilor şi iau parte împreună la deliberările care interesează patrimoniile individuale ale acestora. +
Articolul 907Patrimoniul societăţii va fi ţinut deosebit de acel al fiecărui asociat, atît la formarea inventarului, cat şi în operaţiunile privitoare la, administrarea şi lichidarea activului.Atît creditorii sociali cat şi creditorii particulari sînt convocaţi pentru adunarea fixată de tribunal, potrivit dispoziţiunilor art. 733 Nr. 4. Fiecare are dreptul sa conteste creanţele creditorilor cu care se găseşte în concurs.Creditorul social are dreptul sa participe la toate repartitunile pînă la plata integrală, pastrandu-se însă regresul între falimentele asociaţilor pentru partea plătită în plus faţă de cota respectiva. +
Articolul 908În caz de faliment al unei societăţi în care se afla asociaţi, cu răspundere nelimitată, judecătorul sindic va putea cere oricînd plata vărsămintelor neefectuate, chiar dacă acestea nu au ajuns încă la scadenta. +
Articolul 909Falimentul unuia, mai multor sau chiar tuturor asociaţilor cu răspundere nelimitată nu atrage numai prin aceasta falimentul societăţii. +
Articolul 910Administratorii şi lichidatorii societăţii, au toate îndatoririle, ce legea impune falitului în timpul procedurii falimentare şi ei trebuiesc să fie audiati în toate acele cazuri în care legea cere ca falitul să fie audiat. +
Articolul 911Dacă societatea a emis obligaţiuni, adunarea posesorilor de obligaţiuni va alege un reprezentant cu împuternicirea de a cere admiterea în tabloul masei pasive a creanţei ce deriva din obligaţiuni şi a participat la procedura de verificare a creanţelor.Aceasta adunare poate fi convocată de judecătorul sindic din oficiu sau după cererea oricăruia dintre purtatorii de obligaţiuni.Convocarea se va publică în Monitorul Oficial cu cel puţin cincisprezece zile mai înainte de data întrunirii. Adunarea va fi prezidata de judecătorul sindic şi hotărîrea se va lua cu votul afirmativ al unui număr de purtători de obligaţiuni care să reprezinte cel puţin o treime din totalul obligaţiunilor emise şi nestinse.Dacă sînt purtători de obligaţiuni provenind din mai multe emisiuni, ei vor fi convocaţi într'o adunare comuna. +
Articolul 912Obligaţiunile se socotesc pe preţul de emisiune, scăzându-se ceea ce a fost plătit cu titlu de amortizare sau restituire a capitalului.Obligaţiunile plătibile, cînd ies la sorţi cu o sumă superioară cursului de emisiune, sînt calculate la valoarea echivalenta a capitalului care se obţine, reducand la valoarea actuala pe baza dobânzii compuse de 5 la suta sumele tuturor obligaţiunilor ce nu au ieşit încă la sorţi.Valoarea fiecărei obligaţiuni este data de cota care se obţine impartind acest capital prin numărul obligaţiunilor neiesite la sorţi. În niciun caz, nu se poate atribui acestor obligaţiuni o valoare sub preţul de emisiune. +
Articolul 913Cererea de concordat a unei societăţi falite se va face de persoanele care au reprezentanta societăţii.Atît cererea de concordat, cat şi condiţiunile cancordatului vor trebui aprobate mai înainte de adunarea creditorilor, de toţi asociaţii în societăţile în nume colectiv sau în comandită simpla, iar în societăţile cu răspundere limitată sau pe acţiuni, de adunarea asociaţilor, cu majoritatea necesară pentru modificarea statutului. +
Articolul 914Cînd concordatul a fost cerut de o societate, care a emis obligaţiuni, judecătorul sindic va dispune convocarea unei adunări speciale a posesorilor de obligaţiuni, negarantate printr'un drept de preferinta, cu arătarea locului şi a termenului întrunirii, care trebuie să aibă de mai înainte de adunarea creditorilor.Dacă sînt purtători de obligaţiuni provenind din mai multe emisiuni, ei vor fi convocaţi într'o adunare comuna.Convocarea, împreună cu o copie de pe propunerea de concordat, se va publică în Monitorul Oficial şi într'unul din ziarele cele mai răspândite din ţara, cu cel puţin cincisprezece zile mai înainte de data întrunirii. La nevoe, se va dispune publicarea şi în ziare din străinătate. +
Articolul 915Adunarea purtatorilor de obligaţiuni va fi prezidata de judecătorul sindic.În adunarea purtatorilor de obligaţiuni nu se poate vota în baza obligaţiunilor aflate în posesiunea societăţii emitente.Procesul-verbal va arata numele purtatorilor de obligaţiuni prezenţi şi obligaţiunile ce fiecare din ei poseda.Concordatul se socoteşte aprobat de toţi purtatorii de obligaţiuni dacă se obţine votul favorabil a trei pătrimi din valoarea totală a obligaţiunilor, emise şi nestinse. Adunarea numeşte un delegat care va reprezenta pe purtatorii de obligaţiuni, în tot timpul procedurii concordatului. Acest delegat va comunică adunării creditorilor rezultatul, spre a se tine seama la calcularea majorităţii cerute pentru aprobarea concordatului.În adunarea creditorilor, votul reprezentantului purtatorilor de obligaţiuni se calculează pentru întreaga suma a obligaţiunilor, emise şi nestinse, ca şi cum ar fi posedate de o singura persoana. +
Articolul 916În lipsa de stipulaţiune contrară, concordatul încheiat de o societate, avînd asociaţi cu răspundere nelimitată, se extinde şi la falimentul acestora.Creditorii particulari ai societăţilor, care nu consimt, se pot opune la extindere, în termen de zece zile dela afişarea sentinţei la usa tribunalului, urmând a dovedi ca asociatul este comerciant şi ca el însuşi se afla în stare de încetare de plati.De asemenea creditorii particulari, în afară de opunerea prevăzută în aliniatul precedent, pot încă sa declare În acelaşi termen, ca îşi rezerva dreptul a-şi valorifica integral creanţele pe calea dreptului comun. +
Articolul 917În caz de faliment al unei societăţi, în care se afla asociaţi cu răspundere nemărginită, oricare asociat va putea încheia personal un concordat, în condiţiunile acestei legi, cu creditorii particulari şi sociali, care concura la pasivul falimentului sau individual.Sentinta, prin care se omologa un concordat individual, liberează pe asociatul falit de garanţia pentru obligaţiunile societăţii, însă el nu va putea obţine reabilitarea decât dovedind ca s'au achitat şi datoriile societăţii în capital, dobânzi şi cheltuieli, afară de cazul cînd societatea a încheiat de asemenea concordatul. +
Articolul 918Închiderea falimentului societăţii produce şi închiderea falimentului asociaţilor cu răspundere nemărginită, dacă falimentul acestora a fost declarat potrivit art. 906, afară de cazul prevăzut de alin. 2 al art. 916. +
Cartea IVDispoziţiuni penale +
Titlul IDespre infracţiuni privitoare la registrul comerţului +
Articolul 919Toţi cei obligaţi sa ceara o înscriere, să facă o menţiune, să depună o semnatura sau să prezinte anumite acte şi care nu se vor fi conformat dispoziţiunilor legii în termenul prescris, se pedepsesc cu amendă civilă dela 500 pînă la 20.000 lei. În caz de recidiva, pedeapsa va fi indoitul amenzii prevăzută mai sus.Pedepsele mai sus arătate se vor indoi, în cazul cînd înscrierea, menţiunea, depunerea semnăturii sau actului sînt referitoare la o societate comercială. Dacă sînt mai multe persoane obligate la îndeplinire, pedeapsa se aplică fiecăreia din ele. +
Articolul 920Acel care cu rea credinţa va face declaraţii false, în baza cărora s'a operat vreo înscriere sau s'a făcut menţiune, se pedepseşte cu amendă dela 10.000 lei pînă la lei 100.000 şi închisoare corecţională pînă la trei luni sau numai cu una din aceste pedepse.Prin hotărîrea de condamnare sau de achitare, se va ordonă rectificarea sau radierea înscrierii ori menţiunii neexacte. +
Articolul 921Comercianţii, ce nu se vor conformă obligaţiunilor impuse prin art. 27, se pedepsesc cu amendă civilă dela 500 la 2.000 lei. +
Titlul IIDespre infracţiuni privitoare la concurenta neleala +
Articolul 922Se pedepsesc cu închisoarea corecţională dela 15 zile la 3 luni şi cu amendă dela 1.000 lei la 10.000 lei, dacă faptul nu cade sub alte prevederi legale sancţionate mai grav:1. acel care săvârşeşte faptul prevăzut de art. 57, precum şi persoana din serviciul întreprinderii care a cerut sau a primit ori acceptat oferte. sau alte avantaje;2. acel care cunoscînd ca afirmatiunile nu sînt adevărate săvârşeşte faptul prevăzut de art. 56;3. acel care săvârşeşte faptul prevăzut de art. 59. +
Articolul 923Se pedepseşte cu amendă penală pînă la 20.000 lei, dacă faptul nu cade sub alte prevederi legale sancţionate mai grav:1. acel care săvârşeşte faptul prevăzut de art. 53, cunoscînd ca afirmatiunile sale nu sînt întemeiate;2. acel care cu intentiune de a produce o confuzie, săvârşeşte faptul prevăzut de art. 54;3. acel care cu intentiune de a induce în eroare sau cunoscînd ca indicatiunile sînt false, săvârşeşte faptul prevăzut de art. 55. +
Articolul 924Se pedepseşte cu amendă penală dela 2.000 pînă la 10.000 lei.1. acela care săvârşeşte faptul prevăzut de articolul 58;2. comerciantul care contravine dispoziţiunilor art. 60 şi 61. +
Titlul IIIDespre infracţiuni privitoare la exerciţiul mijlocirii +
Articolul 925Se pedepseşte cu amendă civilă dela 1.000 pînă la 10.000 lei:1. mijlocitorul care nu respecta dispoziţiile referitoare la cererea instanţelor judecătoreşti, ori refuza eliberarea de copii la cererea părţilor contractante;2. mijlocitorul care îşi exercită profesiunea faţă de o persoană notoriu insolvabilă sau cunoscută ca incapabila. +
Titlul IVDespre infracţiuni privitoare la societăţile comerciale +
Articolul 926Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela o luna la 2 ani şi amenda dela 10.000 lei la 100.000 lei:1. fondatorii, administratorii şi directorii care în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului ori adunărilor generale, arata cu rea credinţa fapte neadevărate asupra constituirii societăţii, asupra condiţiunilor economice ale acesteia, sau le ascund cu rea credinţa în tot sau în parte, precum şi cei care calca dispoziţiunile art. 205; 2. administratorii şi directorii care în lipsa de bilanţ ori contrariu celor rezultate din el, ori în baza unui bilanţ fals, au încasat sau plătit dividende sub orice formă din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite;3. administratorii, directorii şi ceilalţi funcţionari ai societăţii care pentru a-şi procura lui sau altora un câştig în paguba societăţii, raspandesc ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase, care produc pe piaţa sau la bursa o marire sau scădere a valorii acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii, ori altor titluri ce-i aparţin;4. administratorii şi directorii care pentru a-şi procura lor sau altora un câştig în paguba societăţii, dobîndesc pe socoteala acesteia, acţiuni ale altor societăţi pe un preţ pe care-l ştiu ca este mult superior valorii lor efective, sau vand pe socoteala societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine pe preţuri care au cunoştinţa ca sînt mult inferioare valorii lor efective;5. administratorii şi directorii care cu rea credinţa folosesc bunurile sau creditul societăţii într'un scop contrariu intereselor acesteia sau în folosul lor propriu, ori pentru a favoriza o alta societate în care ei sînt interesaţi direct sau indirect. +
Articolul 927Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela o luna la un an şi cu amendă dela 5.000 lei pînă la 50.000 lei., administratorii şi directorii care:1. în adunările generale se folosesc de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;2. emit obligaţiuni fără respectarea dispoziţiunilor legale;3. emit acţiuni pe o sumă mai mica decât valoarea lor legală ori pe un preţ inferior valorii nominale, sau emit noui acţiuni mai înainte ca acţiunile precedente sa fi fost achitate în întregime;4. plaseaza pe preţuri diferite de cele stabilite de adunarea generală, acţiuni din noua emisiune;5. acorda împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii;6. administratorii şi directorii care prezintă cu rea credinţa acţionarilor un bilanţ neexact sau arata fapte inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei reale. +
Articolul 928Se pedepsesc cu amendă dela 5.000 lei la 50.000 lei administratorii şi directorii care:1. dobîndesc acţiuni ale societăţii pe contul acesteia, în cazurile oprite de lege;2. executa deciziunile adunării relative la schimbarea felului societăţii, fuzionarea acesteia sau reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;3. executa deciziunile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii sa fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori decizia care îi scuteşte de plată vărsămintelor ulterioare;4. predau titularului acţiunile mai înainte de termen sau predau acţiuni liberate în tot sau în parte în afară de cazurile stabilite de lege, ori emit titluri la purtător pentru acţiuni neachitate integral;5. refuza a pune la dispoziţiunea experţilor în cazurile prevăzute de art. 144, 150 şi 250 actele şi documentele necesare sau îi împiedica în orice fel la îndeplinirea oficiului lor;6. nu respecta dispoziţiunile legale referitoare la anularea acţiunilor neplătite.Cu aceeaşi pedeapsa se vor pedepsi şi administratorii care, fără just motiv, nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege. +
Articolul 929Se pedepsesc cu amendă dela 1.000 la 5.000 lei:1. administratorii care nu respecta dispoziţiunile art. 279;2. administratorii şi directorii care emit acţiuni şi obligaţiuni fără ca sa cuprindă menţiunile cerute de lege. +
Articolul 930Administratorul care violeaza, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiunile art. 244 şi 291 alin. 2, se pedepseşte cu amendă dela 10.000 lei pînă la 50.000 lei.Aceeaşi pedeapsa se va aplica şi asociatului care violeaza dispoziţiunile art. 224 şi 291 alin. 2. Asociatul va fi aparat de pedeapsa în cazul în care majoritatea s'ar fi format chiar fără votul sau. +
Articolul 931Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela şase luni pînă la un an şi cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei: administratorii şi directorii care se imprumuta, sub orice formă, fie direct sau prin o persoană interpusă, dela societatea pe care o administrează sau dela o societate controlată de aceasta sau de care ea este controlată sau care fac ca sa li se presteze de una din aceste societăţi vreo garanţie pentru datorii proprii. +
Articolul 932Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela trei luni la un an şi amenda dela 10.000 la 100.000 lei, administratorii societăţilor cu răspundere limitată, care:1. au început operaţiuni în numele societăţii fără să se fi efectuat vărsămîntul integral al capitalului social;2. au emis titluri, reprezentând părţile de interes. +
Articolul 933Censorii care nu vor convoca adunarea generală, în cazurile în care sînt obligaţi prin lege, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională dela o luna la un an şi cu amendă dela 5.000 la 50.000 lei.Pedepsele prevăzute de art. 926 Nr. 1 şi 931 se vor aplica şi censorilor în cazurile acolo arătate. +
Articolul 934Dispoziţiunile articolelor precedente, privind pe administratori, se aplică şi lichidatorilor în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cazul atributiunilor lor.De asemenea pedeapsa prevăzută de art. 929 se publică şi lichidatorilor care nu arata în acele emanând dela societate ca este în lichidare. +
Articolul 935Administratorii, directorii, censorii şi lichidatorii societăţilor comerciale condamnaţi pentru vreuna din infracţiunile pentru care se prevede pedeapsa închisorii, ce ar fi săvârşit în îndeplinirea obligaţiunilor lor, nu vor mai putea funcţiona în niciuna din aceste calităţi la nicio alta societate. +
Articolul 936Cei care au trecut acţiunile, obligaţiunile sau părţile de fondator pe numele altora, pentru a fi utilizate în scopul formării unei majorităţi în detrimentul celorlalţi acţionari, se pedepsesc cu închisoare corecţională pînă la o luna şi cu amendă dela 1.000 lei pînă la 20.000 lei.Cu aceeaşi pedeapsa se pedepsesc şi acei care vor fi primit, în cazurile sus arătate, sa voteze în adunări ca proprietari de acţiuni, obligaţiuni sau părţi de fondator, ce nu le aparţin în realitate. +
Articolul 937Se pedepsesc cu închisoare corecţională, pînă la o luna sau amenda dela 1.000 lei pînă la 20.000 lei; chiar dacă votul lor nu a influentat asupra luării deciziunii:1. acei care, în cazurile nepermise de lege, în schimbul unui profit îşi iau obligaţiunea de a vota într'un anumit sens în adunările generale sau special sau de a nu lua parte la vot în aceste adunări;2. acei care, în cazurile nepermise de lege, determina pe un acţionar, purtător de obligaţiuni sau purtător a unei părţi de fondator ca în schimbul unui profit sa voteze într'un anumit sens în adunările generale ori sa nu ia parte la vot. +
Articolul 938Se pedepsesc cu închisoare corecţională pînă la un an şi cu amendă dela 10.000 lei pînă la 100.000 lei, acei care au acceptat cu ştiinţa sau au păstrat însărcinarea de censori contrar dispoziţiunilor art. 259, sau acei care au acceptat însărcinarea de expert contrar dispoziţiunilor art. 145 şi 150.Deciziunile luate de adunările generale în baza unui raport al unui censor sau expert, numit cu călcarea dispoziţiunilor articolelor arătate în aliniatul precedent, nu pot fi anulate din cauza violarii dispoziţiunilor cuprinse în acele articole. +
Articolul 939Se pedepsesc cu închisoare corecţională pînă la un an şi cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei, administratorii, directorii şi censorii care exercită funcţiunile lor cu călcarea dispoziţiunilor prevăzute de acest cod, referitoare la incompatibilitate. +
Articolul 940Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela un an la cinci ani şi amenda dela 100.000 lei la 1.000.000 lei în afară de răspunderea pentru daunele pricinuite prin operaţiunilor lor Statului român şi celor de al treilea, acei care vor exercita un comerţ în favoarea şi pe seama societăţilor constituite în ţara străină, în cazurile în care nu s'au îndeplinit condiţiunile cerute pentru funcţionarea acestora în ţara. +
Articolul 941Lichidatorii care fac plati asociaţilor nerespectand dispoziţiunile art. 335 se pedepsesc cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei. +
Titlul VDespre infracţiuni privitoare la vînzarea cu pact de rezervarea proprietăţii +
Articolul 942Se pedepseşte cu închisoare corecţională pînă la şase luni şi cu amendă pînă la 50.000 lei, cumpărătorul cu pact de rezervarea proprietăţii pentru vînzător, care cu rea credinţa va deteriora, distruge, instraina ori sustrage în orice alt mod dela garanţia vânzătorului, obiectul cumpărat, mai înainte de a fi achitat întreg preţul.Oricare altă persoană, care va lua parte la faptele de mai sus, va fi supusă sancţiunilor legii penale relative la complicitate.Acţiunea penală nu va putea fi pusă în mişcare decât la plângerea vânzătorului. +
Articolul 943Se pedepseşte cu închisoare pînă la 15 zile sau amenda pînă la 10.000 lei, cumpărătorul unui autovehicul cu pact de rezervarea proprietăţii pentru vînzător, dacă odată cu cererea permisului de circulaţie, nu alătură o copie legalizată de pe actul de cumpărare pentru a se face menţiune în permis, de rezervarea proprietăţii. +
Titlul VIDespre infracţiuni privitoare la contractul de consignaţie +
Articolul 944Se va pedepsi cu închisoare dela doua luni pînă la doi ani şi cu amendă dela 10.000-100.000 lei, fără a se putea acorda circumstanţe atenuante, consignatarul:1. care-şi va însuşi bunurile încredinţate în consignaţie, sau le va instraina în alt mod sau în alte condiţiuni decât acelea prevăzute în contract sau nu le va restitui consignantului la cerere;2. care nu va remite consignantului sumele de bani, cambiile sau valorile încasate sau primite de el, drept preţ al bunurilor vândute, în modul arătat la art. 490.3. care la cererea consignantului nu va face de îndată notificările prevăzute la art. 484, al. 3. +
Articolul 945Se va pedepsi cu închisoare dela o luna pînă la un an, fără a se putea acorda circumstanţe atenuante, consignatarul:1. care, cu rea credinţa. nu va face consignantului înştiinţările prevăzute la art. 489; se considera de rea credinţa consignatarul care în termen de trei zile liber e dela cererea scrisă a consignantului, nu i-a făcut înştiinţarea sus arătată;2. care, cu buna ştiinţa, va face consignantului instiintari neexacte privitoare la situaţiunea vânzărilor şi încasărilor făcute de el;3. care nu va notifica consignantului orice urmărire îndreptată asupra bunurilor încredinţate lui în consignaţie sau asupra valorilor rezultate din vînzarea lor, deindata ce va fi avut cunoştinţa de acele urmăriri;4. care va inlatura, va distruge, va deteriora sau va face să se înlăture, distruga sau deterioreze ambalajele, etichetele, mărcile sau orice alte semne exterioare aplicate de consignant asupra mărfurilor încredinţate în consignaţie;5. care va depozita sau muta mărfurile încredinţate lui în consignaţie în contra dispoziţiunilor contractului sau ale art. 478;6. care nu va pune la dispoziţia consignantului, la cererea acestuia, registrele speciale de consignaţie în cazul cînd contractul prevede ţinerea unor asemenea registre. +
Articolul 946În cazul în care delictele prevăzute de articolele precedente ar fi săvîrşite de o persoană juridică, pedepsele de mai sus se vor aplica reprezentanţilor legali şi prepuşilor vinovaţi.Deosebit de pedeapsa aplicată reprezentanţilor şi prepuşilor, persoana juridică este solidar responsabilă, cu prepuşii sau reprezentanţii ei, pentru repararea daunelor cauzate consignantului şi se va pedepsi şi cu amendă civilă de 10.000-100.000 lei. +
Articolul 947Pasuirile şi toleranţele acordate consignatarului de către consignant, pentru predarea sumelor sau valorilor, sau pentru restituirea mărfurilor, precum şi primirea de cambii, sau alte garanţii de către consignanti, nu inlatura aplicaţiunea art. 944-946. +
Titlul VIIDespre infracţiuni privind falimentul, moratoriul şi procedura +
Capitolul 1Infracţiuni săvîrşite de falit +
Articolul 948Este culpabil de bancruta frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la cinci ani şi de interdictiunea de a exercita comerţul dela doi pînă la şase ani, comerciantul care înainte de faliment, sau în timpul procedurii falimentare, a săvârşit pentru a-şi procura sie-şi sau altuia, un profit injust în dăuna creditorilor, unul din faptele următoare:1. a sustras, ascuns sau disimulat o parte din activ sau a arătat ori a recunoscut un pasiv neexistent;2. a falsificat a sustras sau a distrus în tot sau în parte registrele şi alte documente comerciale, sau le-a ţinut în asa fel încît nu este posibil să se deducă din ele compunerea şi miscarea elementelor constituind fondul de comerţ;3. a favorizat pe vreunul dintre creditori în dăuna celorlalţi, prin plata totală sau parţială a creanţelor, sau a constituit în folosul acestora prin acte simulate titluri de preferinta.Pentru pedepsele prevăzute în acest articol, nu se aplică dispoziţiunile privitoare la suspendarea condiţională a pedepsei. +
Articolul 949Este culpabil de bancruta simpla şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o luna la un an comerciantul falit, care a săvârşit unul din faptele următoare:1. a făcut cheltuieli personale sau pentru familia sa prea mari faţă de situaţiune a sa economică;2. a contribuit la producerea stării de încetare de plati sau a mărit-o prin orice act de grava imprudenta;3. a recurs la expediente ruinătoare în scop de a întârzia falimentul;4. a continuat sa recurgă la credit, trecând sub tăcere starea de încetare de plati;5. fiind în stare de încetare de plati, nu a cerut deindata declararea sa în stare de faliment;6. cu rea credinţa a făcut plati, a acordat garanţii, sau a încheiat acte cu titlu gratuit în paguba creditorilor în perioada în care se poate cere revocarea lor;7. nu şi-a înscris firma;8. nu a ţinut registrele, prescrise de lege, sau le-a ţinut neregulat în timpul celor cinci ani anteriori declarării falimentului sau retragerii sale din comerţ ori în cazul cînd comerţul a fost exercitat pe un timp mai scurt, pentru tot acest interval;9. nu a numerotat în ordinea iesirii sau nu a păstrat în copie corespondenta şi documentele potrivit art. 40;10. a arătat creditori inexistenti sau a omis sa declare existenta cunoscută lui a unor bunuri ce urmau să fie trecute în inventar, în conformitate cu art. 809, sau nu a respectat celelalte îndatoriri impuse lui în timpul procedurii falimentare. +
Articolul 950Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela şase luni la doi ani şi cu amendă dela 5.000 la 100.000 lei, acela care exercită comerţul, fie în nume propriu, fie prin persoana interpusă, deşi exerciţiul comerţului i-a fost interzis potrivit art. 948.Aceeaşi pedeapsa se va aplica şi persoanei interpuse. +
Capitolul 2Infracţiuni săvîrşite de alte persoane decât falitul +
Articolul 951Administratorii societăţilor declarate în faliment, care au săvârşit vreunul din faptele arătate la art. 948, se pedepsesc cu pedepsele arătate în acel articol. +
Articolul 952Administratorilor li se vor aplica pedepsele prevăzute de art. 949:1. dacă au săvârşit vreunul din faptele arătate în acel articol;2. dacă au contribuit la producerea stării de, încetare de plati, ori au agravat-o prin neobservarea îndatoririlor impuse lor, prin dispoziţiunile referitoare la societăţile comerciale.Dispoziţiunile acestui articol cum şi ale art. 948 şi 949, se aplică şi directorilor, censorilor şi lichidatorilor care au săvârşit faptele acolo prevăzute. +
Articolul 953Prepusul şi oricare reprezentant al falitului se pedepseşte conform dispoziţiunilor art. 948 şi 949, cînd s'a făcut culpabil de vreuna din faptele arătate în acele articole.Dacă de aceleaşi fapte, este culpabilă oricare altă persoană care însă nu a luat parte la săvîrşirea infracţiunii în condiţiunile prevăzute de codul penal, pedeapsa se reduce la jumătate. +
Articolul 954Administratorii şi directorii societăţilor comerciale, care vor nesocoti prevederile art. 915, alin. 2, se pedepsesc cu închisoare corecţională dela o luna la, şase luni, precum şi cu amendă dela 10.000 la 100.000 lei, fără ca pedeapsa să poată fi redusă prin acordarea circumstanţelor uşurătoare. +
Articolul 955Oricine, personal sau prin interpus, prezintă la faliment sau în procedura moratoriului, o cerere de înscriere a unei creanţe simulate, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela trei luni pînă la un an şi cu amendă dela 5.000 lei pînă la 50.000 lei. +
Articolul 956Creditorul, care stipulează cu faptul sau cu comerciantul care a cerut moratoriu sau a stipulat cu alţii care lucrează în interesul falitului sau al comerciantului în moratoriu, avantaje în folosul sau propriu pentru a-şi da votul în orice adunare a creditorilor, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela trei luni la doi ani şi cu amendă dela 5.000 pînă la 100.000 lei.Aceeaşi pedeapsa se aplică falitului, comerciantului în moratoriu, cum şi celui care a contractat cu creditorul în interesul falitului sau comerciantului în moratoriu.În cazul falimentului sau moratoriului unei societăţi comerciale, pedepsele prescrise se vor aplica administratorilor, directorilor, censorilor sau lichidatorilor care au săvârşit faptele aci arătate. +
Capitolul 3Dispoziţiuni procedurale +
Articolul 957În afară de ofiţerii de poliţie judiciară, pot sesiza Ministerul Public pentru săvîrşirea infracţiunilor privitoare la registrul comerţului, inspectorii Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului Economiei Naţionale, secretarii Camerelor de comerţ şi industrie, cum şi administratorii financiari. +
Articolul 958Judecarea infracţiunilor prevăzute de acest cod este de competenţa tribunalului. +
Articolul 959Acţiunea penală pentru infracţiunile, privitoare la societăţile comerciale, se poate, pune în mişcare la plângerea părţii vătămate, sau din oficiu.Societatea se poate constitui parte civilă, iar actionarii numai dacă au suferit un prejudiciu personal şi direct. +
Articolul 960Acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute de art. 948, 949, 951-953 se exercită după declararea falimentului. +
Articolul 961După punerea în mişcare a acţiunii penale, procedura în materie penală îşi va urma cursul independent de procedura falimentului.Cu toate acestea, acţiunea penală deschisă se stinge:1. dacă a fost deschisă pentru una din infracţiunile prevăzute de art. 948, 949, 951-953, iar sentinta declarativă în faliment a fost revocată;2. dacă acţiunea penală a fost deschisă pentru una din infracţiunile prevăzute de art, 949, 952 şi 953, iar falitul a fost reabilitat sau societăţile comerciale şi-au plătit integral în capital, dobânzi şi cheltuieli toate creanţele admise în tabloul masei pasive. +
Articolul 962Acţiunea penală se suspenda pînă la expirarea termenului fixat pentru executarea unui concordat, dacă a fost deschisă pentru una din infracţiunile prevăzute de art. 949, 952 şi 953. La expirarea termenului arătat mai sus, dacă se constata efectuarea, în întregime a concordatului, acţiunea publică se stinge. Judecătorul sindic va incunostiinta instanţa înaintea căreia este pendinte acţiunea penală de executarea sau neexecutarea, concordatului. +
Articolul 963Cînd potrivit art. 754 şi 903, tribunalul a ordonat arestarea, ordonanţa de arestare trebuie să fie comunicată deindata Ministerului Public spre executare. Acesta este obligat a deschide imediat acţiunea penală, sesizand judecătorul de instrucţie.După expirarea termenului de o luna dela data ordonanţei de arestare, judecătorul de instrucţie, dacă socoteşte necesară deţinerea mai departe a falitului, va emite mandat de arestare potrivit normelor de drept comun.Liberarea provizorie, cu sau fără cauţiune, în cursul primei luni, se va putea acorda de judecătorul de instrucţie după normele din codul de procedura penală.Judecătorul de instrucţie va putea însă proceda la arestarea falitului cînd sînt indicii suficiente de frauda, chiar dacă tribunalul nu va fi ordonat asemenea măsura.Aceiaşi procedura se va urma şi în cazul art. 752 al. final.––––
