CERINŢE ESENŢIALE DE SECURITATE din 15 aprilie 2004

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 6 mai 2004
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DEHG 584 15/04/2004
ActulREFERIT DEORDIN 542 05/08/2004
ActulREFERIT DENORMA 05/08/2004
ActulREFERIT DEREGULAMENT 05/08/2004

ce se aplică echipamentelor sub presiune precum şi ansamblurilor care prezintă un anumit pericol



OBSERVAŢII PRELIMINAREA. Cerinţele esenţiale de securitate se aplică echipamentelor sub presiune precum şi ansamblurilor care prezintă un anumit pericol.B. Cerinţele esenţiale de securitate conţinute în prezenta hotărâre sunt obligatorii. Cerinţele esenţiale se aplică doar dacă există anumite pericole pentru echipamentele sub presiune atunci când sunt utilizate în condiţii care sunt prevăzute, în mod rezonabil, de producător.C. Producătorul are obligaţia să efectueze o analiză de risc în vederea identificării acelor riscuri care corespund produselor sale din punct de vedere al presiunii, fiind obligat să proiecteze şi să construiască produsele având în vedere această analiză pe care a efectuat-o.D. Cerinţele esenţiale trebuie interpretate şi aplicate astfel încât la momentul proiectării şi fabricaţiei să se ţină seama de nivelul tehnic şi de practica curentă precum şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie privind sănătatea şi securitatea.1. GENERALITĂŢI1.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate, fabricate şi verificate, şi, după caz, echipate şi instalate astfel încât să fie garantată securitatea acestora atunci când sunt puse în funcţiune în conformitate cu instrucţiunile producătorului, sau în condiţii previzibile în mod rezonabil.1.2. La stabilirea soluţiilor cele mai adecvate producătorul trebuie să aplice următoarele principii în ordinea indicată:a) să elimine sau să reducă pericolele, în măsura în care este posibil;b) să aplice măsuri adecvate de protecţie pentru pericolele care nu pot fi eliminate;c) dacă este cazul, să informeze utilizatorul cu privire la pericolele care au rămas şi să indice, dacă este necesar, ca utilizatorul să ia măsuri speciale, adecvate pentru reducerea riscurilor la momentul instalării şi/sau utilizării.1.3. Dacă se cunoaşte sau poate fi previzibilă în mod clar posibilitatea unei utilizări necorespunzătoare, echipamentele sub presiune trebuie proiectate astfel încât să fie prevenit un posibil pericol datorat utilizării necorespunzătoare sau, dacă nu este posibil, să existe un avertisment că echipamentele sub presiune nu trebuie folosite în acest mod.2. PROIECTARE2.1. GeneralităţiEchipamentele sub presiune trebuie corespunzător proiectate luând în considerare toţi factorii determinanţi pentru a se garanta că echipamentele sunt sigure pe toată durata lor de viaţă.La proiectare trebuie utilizaţi coeficienţi de siguranţă corespunzători care să utilizeze metode clare despre care se ştie că includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de avarii, într-o manieră coerentă.2.2. Proiectare pentru o rezistenţă adecvată2.2.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încărcări corespunzătoare destinaţiei acestora şi a altor condiţii de funcţionare previzibile în mod rezonabil,În mod special, următorii factori trebuie luaţi în considerare:a) presiunea internă/externă;b) temperatura mediului ambiant şi temperatura de funcţionare;c) presiunea statică şi masa conţinutului în condiţii de funcţionare şi încercare;d) încărcări datorate condiţiilor de trafic, vânt, cutremure;e) forţe şi momente de reacţiune rezultate din elemente de susţinere, elemente de prindere, conducte, etc.;f) coroziune şi eroziune, oboseală, etc.;g) descompunerea fluidelor instabile.Pentru diferite încărcări care pot să apară trebuie luată în considerare posibilitatea apariţiei lor simultane.2.2.2. Pentru o rezistenţă adecvată, proiectarea trebuie să se bazeze pe:a) o metodă de calcul conform prevederilor de la pct.2.2.3. ca regulă generală, şi dacă este necesar, suplimentată cu o metodă de proiectare experimentală conform prevederilor de la pct. 2.2.4;saub) o metodă de proiectare prin experimentare, fără calcule, conform prevederilor de la pct.2.2.4, dacă produsul între presiunea maxim admisibilă PS şi volumul V este mai mic de 6000 bar x litru, sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar.2.2.3.Metoda de calcula) Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încărcarePentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie să fie limitate luând în considerare toate posibilităţile de avarie previzibile în mod rezonabil, în condiţii de funcţionare. În acest scop se utilizează factori de securitate pentru a elimina complet orice nesiguranţă care rezultă din fabricaţie, din condiţii reale de funcţionare, eforturi, modele de calcul şi din proprietăţile şi comportarea materialelor.Aceste metode de calcul trebuie să asigure o marjă de siguranţă suficientă având în vedere, după caz, cerinţele prevăzute la pct. 7.Cerinţele enunţate mai sus pot fi îndeplinite dacă se utilizează una din următoarele metode, după caz, dacă este necesar fie ca o completare, fie în combinaţie cu altă metodă:– proiectare conform unor formule,– proiectare pe baza analizei,– proiectare pe baza unor metode din mecanica ruperii.b) RezistenţăPentru a stabili rezistenţa echipamentului sub presiune în cauză, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate.În mod special se aplică următoarele reguli:i) presiunile de calcul nu trebuie să fie mai mici decât presiunile maxim admisibile, şi trebuie luate în considerare presiunile statice şi dinamice ale fluidului, precum şi descompunerea fluidelor instabile. Dacă un recipient este împărţit în mai multe compartimente cu presiuni diferite, peretele despărţitor trebuie proiectat luând în considerare presiunea maxim posibilă dintr-un compartiment relativ la presiunea minim posibilă din compartimentul învecinat.îi) temperaturile de calcul trebuie să ţină seama de limitele de siguranţă corespunzătoare.iii) proiectarea trebuie să ţină seama în mod corespunzător de toate combinaţiile posibile de temperatură şi presiune care pot să apară în condiţii de funcţionare ale echipamentului rezonabil previzibile.iv) eforturile maxime şi concentratorii de eforturi trebuie menţinuţi în limite de siguranţă.v) calculul pentru incinta sub presiune trebuie să utilizeze valori corespunzător cu proprietăţile materialelor, care se bazează pe date dovedite, având în vedere prevederile de la pct.4. şi trebuie să utilizeze factori de securitate adecvaţi. Caracteristicile materialelor de care se ţine seama, după caz, cuprind:– limita de curgere, 0,2% sau 1% limita de întindere corespunzătoare temperaturii de calcul;– rezistenţa la rupere;– rezistenţa la fluaj, respectiv limita de curgere la fluaj;– date referitoare la oboseală;– Modulul Young (modulul de elasticitate);– capacitatea adecvată de deformare plastică;– rezilienţa;– rezistenţa la rupere.vi) trebuie aplicaţi coeficienţi de îmbinare adecvaţi cu caracteristicile materialelor care, depind, de exemplu, de tipul controlului nedistructiv, de proprietăţile materialelor îmbinate şi de condiţiile de funcţionare avute în vedere.vii) proiectarea trebuie să ia în considerare toate tipurile posibile de uzură, previzibile în mod rezonabil cum sunt coroziunea, fluajul, oboseala, în funcţie de utilizarea pentru care echipamentul este destinat, în instrucţiunile de funcţionare a echipamentului prevăzute la pct 3.4. trebuie acordată o atenţie deosebită caracteristicilor speciale de proiectare, care sunt reprezentative pentru durata de viaţă a echipamentului, ca de exemplu:– pentru fluaj: numărul de ore de funcţionare rezultate din proiect la temperaturile specificate;– pentru oboseală: numărul de cicluri rezultate din proiect la nivelurile de eforturi specificate;– pentru coroziune: adaosul de coroziune stabilit prin proiect.c) StabilitateAtunci când grosimea calculată nu permite o stabilitate structurală adecvată, trebuie luate măsuri necesare pentru remedierea situaţiei având în vedere pericolele din timpul transportului şi manipulării.2.2.4. Metode de proiectare experimentaleProiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parţial, utilizând un program de încercări care se efectuează pe un exemplar reprezentativ al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente.Programul de încercări trebuie definit în mod clar înaintea efectuării încercărilor şi aprobat de un organism notificat responsabil pentru modulul de evaluare a proiectării, d^că există un asfel de organism.Programul de încercări trebuie să cuprindă condiţiile de încercare, precum şi criteriile de acceptare şi de respingere. Valorile actuale ale dimensiunilor esenţiale şi caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se măsoară înaintea efectuării încercărilor.În timpul încercărilor trebuie să poată fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care să permită măsurarea, cu precizia necesară, a deformărilor şi tensiunilor.Programul de încercări trebuie să cuprindă următoarele:(a) O încercare de rezistenţă la presiune, prin care se verifică faptul că la o presiune cu o limită de siguranţă stabilită funcţie de presiunea maximă admisibilă, echipamentul nu prezintă scurgeri sau deformaţii semnificative care depăşesc o valoare limită stabilită.Presiunea de încercare trebuie stabilită ţinând seama de diferenţa dintre valorile mărimilor geometrice şi ale caracteristicilor de material măsurate în condiţii de încercare şi valorile utilizate la proiectare; de asemenea, trebuie să se ţină seama de diferenţele dintre temperaturile de încercare şi temperaturile de proiectare.(b) acolo unde există pericol de fluaj sau de oboseală, încercări adecvate stabilite funcţie de condiţiile de funcţionare a echipamentului, ca de exemplu, durata de menţinere la temperaturile specificate, numărul de cicluri la nivelele de eforturi specificate etc.(c) atunci când este necesar, încercări suplimentare privind alţi factori conform prevederilor de la pct. 2.2.1, cum ar fi coroziunea, deteriorări din exterior.2.3. Măsuri privind asigurarea manipulării şi funcţionării în condiţii de securitateModul de funcţionare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil în mod rezonabil, în funcţionarea echipamentelor. Acolo unde este cazul, trebuie acordată o atenţie deosebită următoarelor:– dispozitive de închidere şi deschidere;– descărcări periculoase ale ventilelor de suprapresiune;– dispozitive de prevenire a accesului fizic atunci când există suprapresiune sau vid;– temperatura suprafeţei având în vedere utilizarea pentru care echipamentul este destinat;– descompunerea fluidelor instabile.În mod special, echipamentele sub presiune prevăzute cu uşă de acces trebuie echipate cu un dispozitiv cu acţionare automată sau manuală, prin care se garantează utilizatorului că deschiderea se face fără pericol. Suplimentar, atunci când deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie prevăzut cu un dispozitiv care să prevină deschiderea în orice situaţie în care presiunea şi temperatura fluidului constituie un pericol.2.4. Mijloace de examinare(a) Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să poată fi efectuate toate examinările necesare pentru a se garanta securitatea;(b) Atunci când este necesar să se asigure securitatea permanentă a echipamentelor sub presiune, trebuie să fie disponibile mijloace pentru examinarea interioară a acestora, cum sunt gurile de vizitare care să permită accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încât să se poată efectua examinări corespunzătoare în condiţii sigure şi ergonomice.(c) Se pot utiliza şi alte mijloace pentru garantarea securităţii echipamentului sub presiune în cazurile în care:– echipamentul sub presiune are dimensiuni prea reduse pentru a permite accesul fizic în interior, sau– deschiderea echipamentului sub presiune are o influenţă negativă asupra interiorului, sau– substanţa conţinută în interior nu s-a dovedit a fi dăunătoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune şi nici nu sunt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare.2.5. Mijloace de golire şi aerisireAtunci când este necesar, trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru golirea şi aerisirea echipamentelor sub presiune:– pentru prevenirea efectelor dăunătoare, cum ar fi lovitura de berbec, implozii datorate vidului, coroziune şi reacţii chimice necontrolate; trebuie luate în considerare toate fazele de funcţionare şi încercare, în special proba de presiune;– pentru a permite curăţarea, inspecţia şi întreţinerea fără pericol.2.6. Coroziunea sau altă formă de degradare chimicăAtunci când este necesar, trebuie prevăzute adaosuri sau protecţii împotriva coroziunii sau a altor forme de degradare chimică, luând în considerare condiţiile de utilizare avute în vedere şi previzibile în mod rezonabil.2.7. UzurăAcolo unde pot să apară condiţii severe de eroziune sau abraziune trebuie luate măsuri adecvate pentru :– a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvată, de exemplu prin grosime suplimentară a peretelui sau prin utilizarea de căptuşiri sau materiale de protecţie;– a permite înlocuirea celor mai afectate părţi;– a atrage atenţia în instrucţiunile de funcţionare prevăzute la pct. 3.4. asupra acelor măsuri care sunt necesare unei funcţionări continue şi sigure.2.8. AnsambluriAnsamblurile trebuie proiectate astfel încât:– componentele care se asamblează împreună să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional;– toate componentele să fie corect integrate şi asamblate într-un mod adecvat.2.9. Prevederi pentru umplere şi golireEchipamentele sub presiune trebuie proiectate şi prevăzute cu accesorii, sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât să se asigure umplerea şi golirea în condiţii de securitate; în acest sens trebuie să se ţină seamă de următoarele pericole:a) la umplere:– supraumplerea sau suprapresiunea având în vedere în special raportul de umplere şi presiunea vaporilor la temperatura de referinţă;– instabilitatea echipamentului sub presiune;b) la golire: eliberarea necontrolată a fluidului sub presiune;c) la umplere sau golire: cuplarea şi decuplarea nesigure.2.10. Protecţie împotriva depăşirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiuneÎn cazurile în care, în condiţii previzibile în mod rezonabil limitele admisibile ar putea fi depăşite, echipamentele sub presiune trebuie dotate cu dispozitive de securitate adecvate sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, cu accesorii de protecţie adecvate, dacă echipamentul nu este protejat de alte dispozitive de protecţie din cadrul unui ansamblu.În funcţie de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului se alege dispozitivul adecvat sau combinaţii de astfel de dispozitive adecvate.Dispozitivele de protecţie, respectiv combinaţii ale acestora, cuprind:a) accesorii de securitate conform art.2, alin.(l) lit. d);b) după caz, dispozitive de supraveghere adecvate, cum ar fi indicatoare şi/sau alarme, care permit să fie luate măsuri adecvate fie automat, fie manual, pentru a menţine echipamentele sub presiune în limitele admisibile.2.11. Accesorii de securitate2.11.1. Accesoriile de securitate trebuie:– să fie proiectate şi construite astfel încât, să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional şi după caz, să fie respectate cerinţele de întreţinere şi încercare a dispozitivelor;– să nu îndeplinească alte funcţii, cu excepţia cazului în care funcţia lor de securitate nu poate fi afectată de aceste alte funcţii;– să corespundă unor principii de proiectare adecvate pentru a se obţine o protecţie adecvată şi sigură. Aceste principii cuprind în special modurile de oprire în condiţii de siguranţă la avarie, redundanţă, diversitate şi auto-diagnosticare.2.11.2. Dispozitive pentru limitarea presiuniiDispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie proiectate astfel încât presiunea să nu poată depăşi în permanenţă presiunea maxim admisibilă PS; totuşi este permisă o depăşire de moment a presiunii, în conformitate cu prevederile de la pct. 7.3, acolo unde este cazul.2.11.3. Dispozitive de supraveghere a temperaturiiDispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă un timp de reacţie adecvat, din motive de securitate, corespunzător funcţiei de măsurare.2.12. Incendiu externAtunci când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi după caz echipate cu accesorii adecvate, sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât în eventualitatea unui incendiu extern să poată fi limitate pagubele, având în vedere în special utilizarea pentru care echipamentul este destinat.3. FABRICAŢIA3.1. Proceduri de fabricaţieProducătorul trebuie să asigure realizarea în mod competent a prevederilor din faza de proiectare, aplicând tehnici adecvate şi proceduri corespunzătoare mai ales în ceea ce priveşte următoarele aspecte:3.1.1 Pregătirea părţilor componentePregătirea părţilor componente, cum sunt prelucrarea marginilor pentru sudare şi formarea, nu trebuie să conducă la apariţia defectelor, fisurilor sau modificarea caracteristicilor mecanice, care ar putea afecta securitatea echipamentelor sub presiune.3.1.2. Îmbinări nedemontabileÎmbinările nedemontabile şi zonele adiacente acestora nu trebuie să prezinte defecte de suprafaţă sau interne care ar afecta securitatea echipamentelor sub presiune.Proprietăţile îmbinărilor nedemontabile trebuie să respecte proprietăţile minime specificate pentru materialele care se îmbină, cu excepţia cazului în care alte valori ale proprietăţilor reprezentative au fost în mod special luate în considerare la calculul de proiectare.La echipamentele sub presiune, îmbinările nedemontabile ale componentelor care contribuie la rezistenţa la presiune a echipamentului şi ale componentelor care sunt direct fixate pe acestea, trebuie efectuate de personal calificat corespunzător în conformitate cu procedee de lucru adecvate.Pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III şi IV, procedeele de lucru şi personalul trebuie aprobate de către un organism de terţă parte competent, care, la alegerea producătorului, poate fi:– un organism notificat,– o organizaţie de terţă parte recunoscută în conformitate cu prevederile art.16.Pentru a acorda aceste aprobări, organizaţia de terţă parte trebuie să efectueze examinările şi încercările corespunzătoare din standardele prevăzute la art.5.alin.(2) sau alte încercări cu efect echivalent, sau dispune efectuarea acestora.3.1.3. Încercări nedistructiveLa echipamentele sub presiune, încercările nedistructive pe îmbinări nedemontabile se efectuează de către personal calificat corespunzător. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV, calificarea personalului trebuie autorizată de o organizaţie de, terţă parte recunoscută în conformitate cu prevederile art. 16.3.1.4. Tratament termicÎn cazul în care există riscul ca procesul de fabricaţie să modifice caracteristicile materialelor în asemenea măsură încât securitatea echipamentului sub presiune ar putea fi afectată, trebuie efectuat un tratament termic corespunzător într-o fază de fabricaţie adecvată.3.1.5. TrasabilitateTrebuie adoptate şi menţinute proceduri corespunzătoare pentru identificarea materialelor din care au fost executate părţi componente ale echipamentului sub presiune care contribuie la rezistenţa la presiune, prin mijloace adecvate începând cu faza de recepţie, pe durata fabricaţiei până la încercarea finală a echipamentului sub presiune fabricat.3.2. Evaluarea finalăEvaluarea finală a echipamentelor sub presiune se face respectând următoarele etape.3.2.1 Inspecţia finalăEchipamentele sub presiune trebuie supuse unei inspecţii finale în cadrul căreia se evaluează conformitatea cu cerinţele prezentei hotărâri prin control vizual şi examinarea documentelor, în cadrul acestei inspecţii se pot lua în considerare încercările efectuate în timpul fabricaţiei, în măsura în care este necesar pentru securitatea echipamentelor sub presiune, inspecţia finală trebuie efectuată atât în interior cât şi la exterior pe fiecare parte de echipament, după caz, în timpul fazei de fabricaţie, de exemplu când nu mai este posibilă examinarea în timpul inspecţiei finale.3.2.2. Verificarea la presiuneEvaluarea finală a echipamentelor sub presiune trebuie să cuprindă o încercare a incintei sub presiune, care în mod normal îmbracă forma unei încercări la presiune hidrostatică cu o presiune de încercare care este cel puţin egală, după caz, cu valoarea prevăzută la pct. 7.4.Pentru echipamente sub presiune din categoria I, produse în serie, această încercare poate fi efectuată pe bază statistică.Dacă verificarea la presiune hidrostatică este dăunătoare sau nu poate fi efectuată, se pot efectua alte încercări, care s-au dovedit a fi eficiente. Pentru alte încercări decât încercarea la presiune hidrostatică, trebuie luate alte măsuri suplimentare înainte de efectuarea acelor încercări, cum sunt încercări nedistructive sau alte metode cu efect echivalent.3.2.3. Inspecţia dispozitivelor de securitatePentru ansambluri, evaluarea finală trebuie să includă şi controlul dispozitivelor de securitate pentru a se verifica conformitatea totală cu cerinţele prevăzute la pct. 2.10.3.3. Marcare şi etichetareSuplimentar faţă de marcajul CE prevăzut la art. 18 mai trebuie furnizate şi următoarele informaţii:a) Pentru toate echipamentele sub presiune:– denumirea şi adresa sau alte date pentru identificarea producătorului şi unde este cazul, a reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit în România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;– anul de fabricaţie;– date care să permită identificarea echipamentului sub presiune în funcţie de felul acestuia, cum ar fi tipul, identificarea seriei sau a lotului, seria numărului de fabricaţie;– limitele maxim/minim admisibile esenţiale.b) În funcţie de tipul echipamentului sub presiune trebuie prezentate şi alte informaţii care sunt necesare pentru asigurarea securităţii la instalare, în funcţionare sau utilizare şi după caz, pentru întreţinere şi cu ocazia inspecţiilor periodice. Aceste informaţii cuprind:– volumul echipamentului sub presiune V, în litri;– diametrul nominal DN pentru conducte;– presiunea de încercare PT în bar şi data verificării;– presiunea de reglare a dispozitivelor de securitate, în bar;– puterea echipamentului, în kW;– tensiunea reţelei, în V – volţi;– scopul utilizării;– raportul de umplere, în kg/litru;– masa de umplere maximă, în kg;– masa proprie, în kg;– grupa produsului.c) În măsura în care este necesar, pe echipamentele sub presiune se aplică semne de avertizare prin care se atrage atenţia asupra cazurilor de utilizări necorespunzătoare dovedite din experienţă că pot să apară.Pe echipamentul sub presiune sau pe placa de timbru care se fixează în mod nedetaşabil, se aplică marcajul CE şi se inscripţionează celelalte informaţii solicitate, cu următoarele excepţii:– pentru evitarea marcării repetate a părţilor individuale cum sunt conductele componente destinate aceluiaşi ansamblu, după caz, se poate utiliza o documentaţie corespunzătoare. Aceasta este valabil pentru marcajul CE şi pentru alte marcaje şi etichetări prevăzute în prezenta anexă;– în cazul în care echipamentul sub presiune este prea mic, de exemplu accesorii, informaţiile prevăzute la lit.b) pot fi inscripţionate pe o etichetă fixată pe echipamentul sub presiune;– etichetarea sau alte mijloace adecvate se pot utiliza pentru inscripţionarea masei de umplere şi pentru însemnele de avertizare prevăzute la lit. c), cu condiţia ca acestea să rămână lizibile pe o perioadă de timp adecvată.3.4. Instrucţiuni de funcţionarea) La introducerea pe piaţă a echipamentelor sub presiune, acestea trebuie să fie însoţite, în măsura în care se consideră necesar, de instrucţiuni de funcţionare pentru utilizator, care conţin toate informaţiile necesare privind securitatea referitoare la următoarele aspecte:– montajul, inclusiv asamblarea mai multor echipamente sub presiune diferite;– punerea în funcţiune;– utilizarea;– întreţinerea, inclusiv verificările care se efectuează de către utilizator.b) Instrucţiunile de funcţionare trebuie să cuprindă şi informaţiile inscripţionate pe echipamentul sub presiune conform pct. 3.3, cu excepţia seriei de identificare şi trebuie să fie însoţite, după caz, de documente tehnice, desene şi diagrame necesare pentru înţelegerea completă a acestor instrucţiuni.c) După caz, în instrucţiunile de funcţionare trebuie să se facă referire la posibilele pericole care pot apărea în cazul unei utilizări necorespunzătoare conform prevederilor de la pct. l.3 şi la caracteristicile particulare de proiectare conform prevederilor de la pct. 2.2.3.4. MATERIALEMaterialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune trebuie să fie corespunzătoare pentru o astfel de utilizare pe întreaga durată de viaţă planificată, cu excepţia cazurilor când este prevăzută înlocuirea lor.Materialele de adaos pentru sudare şi alte materiale de îmbinare consumabile trebuie să satisfacă numai cerinţele relevante prevăzute la pct. 4.1, la pct. 4.2 lit. a) şi la pct. 4.3. primul paragraf, în mod adecvat, atât individual cât şi ca structură îmbinată.4.1. Materialele pentru părţile solicitate la presiune trebuie:a) să aibă caracteristici adecvate pentru toate condiţiile de funcţionare previzibile în mod rezonabil şi pentru toate condiţiile de încercare, şi în mod special trebuie să fie suficient de ductile şi tenace. Caracteristicile materialelor trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 7.5, atunci când este cazul. Suplimentar, materialele trebuie alese cu atenţie deosebită pentru a se preveni ruperi fragile, dacă este necesar iar, dacă din anumite motive se impune utilizarea unui material fragil, trebuie să fie luate măsuri adecvate.b) să fie suficient de rezistente din punct de vedere chimic la acţiunea fluidului conţinut în echipamentul sub presiune astfel încât, proprietăţile chimice şi fizice ale materialelor necesare pentru o funcţionare sigură a echipamentului sub presiune să nu se modifice esenţial pe durata de viaţă prevăzută.c) să nu fie afectate de îmbătrânire în mod semnificativ;d) să fie adecvat alese pentru procedeele de prelucrare prevăzute;e) să fie alese astfel încât să se evite apariţia efectelor nedorite atunci când sunt îmbinate materiale diferite.4.2. a) Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să definească în mod clar valorile necesare utilizate la calculele de proiectare conform prevederilor de la pct. 2.2.3 şi caracteristicile esenţiale ale materialelor precum şi modul de tratare al acestora conform prevederilor de la pct. 4.1;b) în dosarul tehnic de fabricaţie producătorul trebuie să furnizeze date cu privire la conformitatea cu specificaţiile de materiale din prezenta hotărâre, în unul din următoarele moduri:– prin utilizarea materialelor care sunt conform standardelor prevăzute la art. 5. alin(2).;– prin utilizarea materialelor pentru care există o aprobare europeană de material pentru echipamente sub presiune conform prevederilor din art. 14;– prin utilizarea materialelor care au aprobare specială.c) Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV aprobările speciale de materiale, prevăzute la pct. b) al treilea alineat, se acordă de către organismul notificat responsabil cu efectuarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune.4.3. Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că materialul utilizat corespunde cu specificaţiile impuse acestora, în special, trebuie să obţină pentru toate materialele documente întocmite de producătorul de materiale din care rezultă conformitatea cu o specificaţie impusă.Pentru părţile cele mai importante solicitate la presiune ale echipamentelor sub presiune din categoriile II, III şi IV documentele întocmite de producătorul de materiale trebuie să fie sub forma unui certificat de control specific al produsului.În cazul în care producătorul de materiale aplică un sistem de asigurare a calităţii corespunzător, certificat de un organism competent, care a efectuat şi o evaluare specifică pentru materiale, se presupune că certificatele emise de producător atestă conformitatea cu cerinţele prevăzute la acest punct.CERINŢE PENTRU ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE SPECIALESuplimentar faţă de cerinţele de la pct. l – 4, echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 5 şi la pct. 6 trebuie să respecte şi cerinţele prevăzute pentru fiecare din acestea.5. ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE CU ARZĂTOR SAU ÎNCĂLZITE ÎN ALT MOD CARE PREZINTĂ RISCUL DE SUPRAÎNCĂLZIRE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8.Aceste echipamente sub presiune includ:– Instalaţii de producere a aburului şi a apei fierbinţi conform celor prevăzute la art.8. alin.(3) cum sunt de exemplu cazane de abur şi apă fierbinte cu arzător, supraîncălzitoare şi supraîncălzitoare intermediare, cazane recuperatoare, cazane pentru arderea deşeurilor, cazane încălzite electric şi oale de gătit sub presiune împreună cu accesoriile lor şi după caz, cu sistemele aferente.de tratare a apei de alimentare şi de alimentare cu combustibil, şi– Echipamentele utilizate în procesele de încălzire, altele decât cele pentru generarea aburului şi apei fierbinţi, conform celor prevăzute la art. 8. alin.(2), ca de exemplu încălzitoare pentru procese chimice şi alte procese similare, precum şi echipamente sub presiune pentru industria alimentară.Aceste echipamente sub presiune trebuie calculate, proiectate şi construite, astfel încât să reducă la minim riscul unei avarieri a incintei sub presiune ca urmare a supraîncălzirii, în mod special trebuie să se asigure, acolo unde este cazul, că sunt respectate următoarele:a) sunt prevăzute mijloace adecvate de protecţie pentru a limita parametrii de funcţionare, cum sunt aportul de căldură, transferul de căldură şi după caz, nivelul fluidului, astfel încât să se evite orice risc de supraîncălzire locală sau generală;b) sunt prevăzute dacă este necesar, puncte de prelevare probe pentru a permite verificarea proprietăţilor fluidului astfel încât să se evite riscurile datorate depunerilor şi/sau coroziunii;c) există prevederi adecvate pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor;d) există posibilităţi de degajare în siguranţă a căldurii suplimentare după oprire;e) sunt luate măsuri pentru prevenirea acumulărilor periculoase de amestecuri inflamabile de substanţe combustibile şi aer, precum şi pentru evitarea întoarcerii flăcării.6. CONDUCTE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8, ALIN.(4).Pentru conducte, prin proiectare şi construcţie trebuie să se asigure că:a) riscul unei suprasolicitări a flanşelor, legăturilor, compensatoarelor sau furtunelor, datorat unei mişcări libere nepermise sau producerii unor forţe excesiv de mari, trebuie controlat în mod adecvat prin mijloace de sprijinire, rigidizare, ancorare, aliniere sau pretensionare;b) acolo unde există posibilitatea producerii condensului în interiorul conductelor pentru fluide gazoase, trebuie prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunii;c) este acordată o atenţie deosebită posibilităţii de producere a unor avarii datorite turbulenţei şi a vârtejurilor, caz în care se aplică prevederile de la pct. 2.7.;d) este acordată o atenţie deosebită riscului de producere a oboselii datorită vibraţiilor în conducte;e) în cazul în care conductele conţin fluide din grupa l, au fost luate măsurile corespunzătoare de izolare a ramificaţiilor cu grad ridicat de risc;f) riscul descărcării accidentale este redus la minim, punctele de ramificaţie trebuie clar marcate pe conducta de bază cu indicarea fluidului conţinut;g) pentru facilitarea lucrărilor de întreţinere, inspecţii sau reparaţii, poziţia şi traseul conductelor subterane trebuie indicate cel puţin în dosarul tehnic de fabricaţie.7. CERINŢE CANTITATIVE SPECIALE PENTRU ANUMITE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE.De regulă se aplică prevederile enunţate mai jos. în cazul în care însă acestea nu se aplică, inclusiv cazurile în care materialele nu sunt special menţionate şi standardele prevăzute la art. 5, alin.(2). nu se aplică, atunci producătorul trebuie să facă dovada că a luat măsuri corespunzătoare care asigură un nivel de securitate general echivalent.Prevederile acestui punct completează cerinţele esenţiale prevăzute la pct. l – 6 pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică.7.1 Eforturi admisibile7.1.1 SimboluriR(e/t) limita de elasticitate, reprezintă după caz valoarea la temperatura de calcul pentru:– limita de curgere superioară pentru un material care are o limită de curgere inferioară şi superioară;– l ,0% limita de întindere pentru oţeluri austenitice şi aluminiu nealiat;– 0,2% limita de întindere pentru celelalte cazuri.R(m/20) reprezintă valoarea minimă a rezistenţei de rupere la 20°CR(m/t) reprezintă rezistenţa de rupere la temperatura de calcul.7.1.2. Efortul general admisibil în membrană, în cazul unor solicitări preponderent statice şi la temperaturi în afara intervalului în care fenomenele de fluaj sunt semnificative, nu trebuie să depăşească în funcţie de materialul utilizat, cea mai mică dintre următoarele valori:– Pentru oţel feritic, inclusiv oţel normalizat cu excepţia oţelului cu granulaţie fină şi a oţelului cu un tratament termic special: 2/3 R(e/t) şi 5/12 R(m/20);– Pentru oţel austenitic:– dacă alungirea după rupere depăşeşte 30%, 2/3 R(e/t);– sau, ca alternativă, dacă alungirea acestuia după rupere depăşeşte 35%,1/6 R(e/t) şi 1/3 R(m/t);– Pentru oţel turnat nealiat sau slab aliat, 10/19 R(e/t) şi 1/3 R(m/20);– Pentru aluminiu, 2/3 Re/t;– Pentru aliaje de aluminiu cu excepţia aliajelor durificate prin precipitare, 2/3 R(e/t) şi 5/12 R(m/20).7.2. Coeficienţi de îmbinarePentru îmbinări sudate coeficienţii de îmbinare nu pot depăşi următoarele valori:– Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări distructive şi nedistructive care confirmă că întreaga serie de îmbinări nu prezintă defecte importante: 1;– Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări nedistructive la intervale neregulate: 0,85;– Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse numai examinării vizuale, fără a se efectua alte încercări nedistructive: 0,7.Dacă este necesar trebuie avute în vedere totodată şi tipul eforturilor precum şi proprietăţile mecanice şi tehnologice ale îmbinărilor.7.3. Dispozitive de limitare a presiunii, în special pentru recipiente sub presiuneDepăşirea de moment a presiunii, conform prevederilor de la pct. 2.11.2, trebuie limitată la 10% din presiunea maxim admisibilă.7.4. încercarea la presiunea hidrostaticăPentru recipiente sub presiune, presiunea hidrostatică la care se face încercarea conform prevederilor de la pct. 3.2.2 nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele două valori posibile:– valoarea corespunzătoare solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune în funcţionare, luând în considerare presiunea maxim admisibilă şi temperatura maxim admisibilă, multiplicat cu coeficientul 1,25,sau– valoarea presiunii maxim admisibile multiplicat cu coeficientul 1,43.7.5. Caracteristicile materialelorCu excepţia cazurilor în care sunt impuse alte valori conform altor criterii ce trebuie luate în considerare, un oţel este considerat suficient de ductil pentru a satisface cerinţele prevăzute la pct. 4.1. lit. a), dacă în cadrul încercării de alungire la rupere efectuată conform unei proceduri standard alungirea acestuia după rupere nu este mai mică decât 14% şi valoarea energiei de rupere măsurată pe o epruvetă tip "ISO V", nu este mai mică de 27 J, la o temperatură de maxim 20°C dar, nu mai mare decât cea mai mică temperatura de funcţionare planificată.–––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x