CELEX:62025TN0085: Cauza T-85/25: Acțiune introdusă la 5 februarie 2025 – Alta Pay Group/BCE

—

anularea Deciziei ECB-SSM-2024-AT-5 a BCE din 26 noiembrie 2024 fără înlocuire în temeiul articolelor 263 și 264 TFUE și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente acțiunii în anulare.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului de a fi ascultat în temeiul articolului 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) coroborat cu articolul 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „CEDO”). Dreptul reclamantei de a fi ascultată a fost încălcat ca urmare a faptului că (i) nu i-a fost acordat accesul la toate documentele dosarului; (ii) nu i-a fost acordat un termen rezonabil pentru a prezenta observații; (iii) nu i s-a furnizat o motivare suficientă și (iv) BCE nu a audiat martori.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil în temeiul articolului 47 din cartă coroborat cu articolul 6 paragraful 1 din CEDO. Reclamanta nu a fost în măsură să-și asigure în mod eficient apărarea ca urmare a aspectelor enunțate în primul motiv.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, a articolului 41 alineatul (2) litera (b) din cartă și a articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (1) (accesul la dosar). BCE i-a refuzat reclamantei accesul la toate documentele dosarului, împiedicând-o astfel să conteste orice informație din cadrul acestuia sau să utilizeze probe dezincriminatoare în favoarea sa.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (2) litera (a) din cartă și a articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1024/2023 (dreptul de a fi ascultat). Reclamantei i-a fost acordat un termen nerezonabil de scurt pentru a-și prezenta observațiile, ceea ce a împiedicat-o să își susțină pe deplin cauza.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (2) litera (c) din cartă și a articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1024/2023 (obligația de motivare). BCE nu și-a motivat decizia în mod suficient. Aceasta nu a analizat în mod adecvat cerințele legale pentru o acțiune concertată și și-a întemeiat decizia pe simple îndoieli.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 48 alineatul (1) din cartă (prezumția de nevinovăție) coroborat cu articolul 6 paragraful 2 din CEDO. BCE a inversat sarcina probei în legătură cu situația dacă a existat sau nu o acțiune concertată, cu toate că existența unei acțiuni concertate conduce la sancțiuni care pot fi aplicate reclamantei.

7.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (2) litera (a) din cartă și a articolului 28 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene (2) (nestabilirea situației de fapt). Martorii propuși de reclamantă nu au fost ascultați și situația de fapt nu a fost stabilită în mod corespunzător, astfel încât BCE a adoptat decizia pe baza unui set incomplet de fapte.

8.

Al optulea motiv, întemeiat pe faptul că cerințele pentru acțiunea concertată nu sunt îndeplinite. BCE a aplicat în mod incorect articolul 20 alineatul (1) din Legea bancară austriacă (3) întrucât nu a luat în considerare faptul că acțiunea concertată necesită un acord cu privire la exercitarea în comun a drepturilor de vot.

9.

Al nouălea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 17 din cartă. Aplicarea eronată a articolului 20 alineatul (1) din Legea bancară austriacă a condus la suspendarea drepturilor de vot ale reclamantei în cadrul Addiko Bank AG, ceea ce constituie o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei.

10.

Al zecelea motiv, întemeiat pe un abuz de putere în temeiul articolului 263 al doilea paragraf TFUE și pe o încălcare a principiului proporționalității. Decizia BCE constituie un abuz de putere întrucât dispozițiile articolului 20 alineatul (1) din Legea bancară austriacă nu are ca scop să prevină simplele achiziții în comun. Deoarece decizia se întemeiază pe simple îndoieli, principiul proporționalității ar fi impus căutarea unor măsuri mai puțin intruzive.