CELEX:32025R0670: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/670 al Comisiei din 4 aprilie 2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Egipt, Japonia și Vietnam

(1)

La 8 august 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Egipt, India, Japonia și Vietnam (denumite în continuare „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 24 iunie 2024 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „EUROFER” sau „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile de produs în cauză pot face obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care investigațiile ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe antidumping, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Comisia a decis, din proprie inițiativă, să instituie obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2719 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. De asemenea, Comisia a informat cu privire la deschiderea investigației în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile egiptene, indiene, japoneze și vietnameze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la investigație.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Au avut loc audieri cu Guvernul Egiptului, producătorul-exportator egiptean cooperant, Nippon Steel Corporation, JFE Steel Corporation, Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia și Consorțiul pentru apărarea importurilor de produse plate laminate la cald (denumit în continuare „consorțiul”).

(6)

În urma deschiderii investigației, producătorul-exportator egiptean cooperant a susținut că exporturile de produse plate laminate la cald din oțel (hot-rolled flat products – „HRF”) din Egipt către Uniune au fost neglijabile, reprezentând doar 1,3 % din piața deschisă. Acesta a mai susținut că, fiind singurul producător de HRF din Egipt, capacitatea sa este mult mai mică în comparație cu a celorlalte țări în cauză și nu a crescut din 1999.

(7)

Același exportator cooperant a susținut că are un parteneriat de lungă durată cu mai mulți furnizori de echipamente, bănci și guverne din Europa, în special pentru achiziționarea de materii prime, inclusiv de minereu de fier de calitate superioară dintr-un stat membru.

(8)

Aceste afirmații au fost examinate la punctele referitoare la legătura de cauzalitate și, respectiv, la interesul UE.

(9)

S-au primit observații din partea consorțiului, a Guvernului Egiptului și a producătorului-exportator egiptean cooperant.

(10)

Consorțiul a susținut că industria Uniunii era deja protejată prea mult prin punerea în aplicare a unui regim de salvgardare care stabilea un plafon de limitare la 15 % a importurilor din țări terțe. Consorțiul a susținut că, în ultimii opt ani, au fost luate mai multe măsuri antidumping și antisubvenție împotriva importurilor din țări producătoare majore precum Brazilia, China, Rusia, Iran, Turcia și Ucraina. Acest argument este abordat suplimentar în considerentul 198 de mai jos.

(11)

Un producător-exportator a susținut că dreptul la apărare a fost încălcat din cauza caracterului incomplet al versiunilor deschise ale anexelor la plângere puse la dispoziție în dosarul deschis spre consultare de către părțile interesate.

(12)

Un producător-exportator vietnamez a susținut că deschiderea investigației nu a fost conformă cu articolele 5.2 și 5.3 din Acordul privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) și cu articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază, deoarece nu dispunea de elemente de probă pozitive care să justifice deschiderea procedurii.

(13)

Acest producător-exportator a susținut că factori și indici care influențează situația industriei Uniunii, cum sunt cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază și astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, nu au fost incluși în plângere de către reclamant sau informațiile relevante incluse cu privire la anumite alte aspecte au fost incomplete sau prezentate astfel încât să denatureze situația reală a industriei Uniunii. Acestea au vizat:

(14)

Ca urmare, un număr mare de indicatori de prejudiciu care necesită o examinare în temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază nu au fost tratați în plângere. Printre acești indicatori se numără randamentul investițiilor, factorii care afectează prețurile din Uniune, efectele negative reale și potențiale asupra fluxului de lichidități, a stocurilor, a salariilor sau a capacității de a atrage capital.

(15)

În cele din urmă, acest producător-exportator a susținut că datele furnizate de reclamant cu privire la cota de piață erau imposibile din punct de vedere aritmetic din cauza creșterii constante a vânzărilor interne peste nivelul creșterii consumului.

(16)

Ca răspuns la aceste argumente, s-a considerat că versiunea deschisă a plângerii, care a fost pusă la dispoziție spre consultare de către părțile interesate, conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor furnizate cu titlu confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(17)

Se reamintește că articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6.5 din Acordul privind PAD permit protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea lor ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o.

(18)

Informațiile furnizate în anexele cu acces limitat ale plângerii se încadrează în aceste categorii. În orice caz, reclamantul a furnizat un rezumat semnificativ al informațiilor incluse în anexele confidențiale ale plângerii, astfel încât să permită părților interesate „înțelegerea de manieră rezonabilă a conținutului informațiilor comunicate cu titlu confidențial”, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reclamantul a rezumat în mod adecvat conținutul anexelor respective, fără a divulga date sensibile specifice societății.

(19)

Atât Guvernul Egiptului, cât și producătorul-exportator cooperant egiptean au prezentat observații cu privire la deschiderea investigației, susținând absența dumpingului pentru importurile din Egipt. Aceștia au susținut că dumpingul menționat în plângere pentru Egipt a fost stabilit prin „utilizarea incorectă a cursului de schimb oficial, și nu a cursului de piață paralel” pentru a calcula valoarea normală și marja de dumping. Aceștia au mai susținut că utilizarea „cursului de piață paralel” pentru calcularea dumpingului ar demonstra că importurile din Egipt nu au fost vândute la prețuri inechitabil de scăzute pe piața UE. Prin urmare, cele două părți pledează pentru utilizarea cursului de schimb paralel pentru valute în locul cursului oficial al Băncii Centrale a Egiptului (denumită în continuare „BCE”) pentru conversia euro și a dolarului american (USD) în lire egiptene (EGP). Pentru a-și susține afirmația, cele două părți au făcut trimitere la publicații ale Ernst & Young, ale FMI și ale Comisiei Europene și la decrete guvernamentale ale Egiptului care recunosc cursul de schimb paralel al pieței, inclusiv la un document specific emis după perioada de investigație de către autoritatea egipteană de reglementare financiară prin care EZDK este autorizată să utilizeze cursurile de schimb reale, susținute de documente, și nu pe cele oficiale ale BCE în scopuri de contabilitate financiară și de raportare pentru anii 2023 și 2024.

(20)

Cu toate acestea, practica constantă a Comisiei a fost de a utiliza cursurile de schimb oficiale în cazurile în care există acuzații de utilizare a unor cursuri de schimb paralele (4). În plus, trebuie remarcat faptul că cursul oficial al BCE a fost singurul curs de schimb legal existent în cursul perioadei de investigație a plângerii și că nu au existat cursuri istorice înregistrate public ale unei piețe „negre” sau paralele pentru perioada de investigație. Plângerea a fost considerată ca fiind susținută de elemente de probă suficiente în scopul deschiderii cazului. Totuși, pentru investigația în sine, Comisia s-a bazat doar pe date verificate, printre altele prezentate de părți în răspunsurile la chestionar și verificate la fața locului. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(21)

Cele două părți au susținut, de asemenea, că în plângere s-a comis o eroare în calcularea dumpingului, utilizându-se, fără justificare, „costuri de transport mult umflate”. Producătorul-exportator cooperant a susținut, în plus, că în plângere s-au comis erori în calcularea dumpingului și prin aplicarea cursului de schimb oficial în scopul stabilirii valorii normale, prin utilizarea unor „prețuri interne eronate” și prin referirea la prețurile HRF a două societăți egiptene care nu fabrică produsul care face obiectul investigației.

(22)

De asemenea, în această privință, trebuie menționat faptul că plângerea a fost considerată ca fiind susținută de elemente de probă suficiente în scopul deschiderii cazului. În ceea ce privește investigația în sine, Comisia s-a bazat doar pe date verificate, printre altele prezentate de părți în răspunsurile la chestionar și verificate la fața locului. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(23)

Cei doi producători-exportatori cooperanți din Vietnam, Formosa Ha Tinh Steel Corporation (denumit în continuare „Formosa”) și Hoa Phat Dung Quat Steel Joint Company (denumit în continuare „HPDQ”), și un utilizator, Marcegaglia Carbon Steel S.p.A, au prezentat observații cu privire la calculele dumpingului din plângere, în special cu privire la afirmațiile reclamantului privind existența unei „situații speciale a pieței” în Vietnam care nu permite o comparație adecvată, conform articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cele trei părți au susținut că afirmațiile din plângere referitoare la existența situației specifice a pieței sunt nefondate.

(24)

Comisia a reamintit că, atunci când a evaluat elementele de probă din plângere, a luat în considerare doar acele elemente pentru care elementele de probă din plângere erau suficient de adecvate și de exacte. Comisia a considerat că elementele de probă cuprinse în plângere cu privire la existența situației specifice a pieței din Vietnam nu se încadrau în această categorie. În plus, dumpingul calculat în plângere a fost totuși stabilit fără a lua în considerare situația specifică a pieței. De asemenea, existența situației specifice a pieței nu a fost stabilită de Comisie în cursul investigației. Prin urmare, calculele privind dumpingul pentru cei doi producători-exportatori cooperanți au fost efectuate conform metodei detaliatei la punctul 3.4 de mai jos. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(25)

Formosa a susținut că piața internă din Vietnam s-a confruntat cu o presiune ridicată din partea importurilor produsului care face obiectul investigației din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din India la prețuri de dumping. Ca urmare, Guvernul Vietnamului a deschis o investigație antidumping, iar în ianuarie 2025 urmau să fie instituite măsuri provizorii. Prin urmare, Formosa a susținut că Comisia ar trebui să acorde atenție schimbării anticipate a circumstanțelor și ar trebui să se asigure că eventualele măsuri antidumping care urmează să fie impuse Vietnamului vor fi adecvate noii situații de durată.

(26)

Comisia a reamintit că evaluarea dumpingului și a prejudiciului generat de acesta se referă la perioada de investigație și la perioada examinată menționate la punctul 1.8 de mai jos și că nu poate anticipa evoluția condițiilor de piață și nici comportamentul viitor al producătorilor-exportatori din Vietnam. În cazul în care se justifică, o reexaminare a taxelor pe această bază ar putea fi deschisă în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, cu condiția să se poată demonstra o modificare de durată a circumstanțelor. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(27)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(28)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat un eșantion pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a fost primită nicio observație.

(29)

Ca urmare, eșantionul final a cuprins trei producători din Uniune stabiliți în trei state membre diferite. Aceștia reprezintă peste 34 % din volumul total estimat al producției și peste 35 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune.

(30)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(31)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

(32)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Egipt, India, Japonia și Vietnam să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Arabe Egipt pe lângă Uniunea Europeană, Misiunii Indiei pe lângă Uniunea Europeană, Misiunii Japoniei pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Republicii Socialiste Vietnam pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(33)

În ceea ce privește Egiptul, un singur grup de producători-exportatori a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Grupul respectiv este format dintr-o societate holding, Ezz Steel Company (denumită în continuare „Ezz Steel”), care deține un producător-exportator, All Ezz Dekheila Steel Company (denumit în continuare „EZDK”), care la rândul său deține un alt producător-exportator, Ezz Flat Steel Company (denumit în continuare „EFS”). Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(34)

În ceea ce privește India și Japonia, cinci producători-exportatori din fiecare țară au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Una dintre societățile japoneze nu era însă un producător-exportator al produsului în cauză și nu a fost luată în considerare pentru constituirea unui eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din câte doi producători-exportatori din India și Japonia, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantioanelor toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din cele două țări în cauză. Nu s-au primit observații cu privire la eșantioane.

(35)

În cele din urmă, în ceea ce privește Vietnamul, trei societăți au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion, însă doar două dintre ele erau producători-exportatori ai produsului în cauză. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(36)

Niciun producător-exportator nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(37)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, reclamantului, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din Egipt, India, Japonia și Vietnam, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii investigației.

(38)

Reclamantul a furnizat în plângere elemente de probă prima facie suficiente privind distorsiuni referitoare la materiile prime din India și Vietnam cu privire la produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Indiei și al Vietnamului. Din acest motiv, Comisia a trimis chestionare suplimentare Guvernului Indiei și Guvernului Vietnamului.

(39)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(40)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2023 și 31 martie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(41)

În urma deschiderii investigației, un producător-exportator a susținut că anul 2020 ar trebui inclus ca an de referință în perioada examinată, pentru a se ține seama pe deplin de impactul distorsiunilor pieței cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19 asupra evoluției importurilor de produse plate laminate la cald din oțel.

(42)

Comisia a considerat că perioada examinată nu ar trebui extinsă până la anul 2020, deoarece piața și performanța industriei Uniunii au fost puternic influențate de circumstanțele excepționale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. O astfel de extindere nu ar aduce valoare adăugată. În plus, durata perioadei examinate a fost în concordanță cu practicile normale de investigație.

(43)

Un alt producător-exportator a susținut că, prin selectarea perioadei de investigație la deschiderea procedurii, Comisia a exclus întregul trimestru cuprins între sfârșitul perioadei de investigație și data deschiderii procedurii (8 august 2024), prin urmare a redus perioada examinată la 2021-T1.2024, excluzând în întregime anii cuprinși între 2020 și 2023.

(44)

Potrivit acestui producător-exportator, decizia respectivă nu a respectat „standardul juridic prevăzut” de regulamentul de bază și, prin faptul că a fost selectat ca valoare de referință anul nereprezentativ 2021, a distorsionat rezultatul analizei prejudiciului important.

(45)

Comisia a respins cu titlu provizoriu aceste afirmații, deoarece, în primul rând, este practica standard a Comisiei și este la latitudinea sa să selecteze o perioadă de investigație care să acopere o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară datei de deschidere a procedurii (6) și să ia în considerare pentru evaluarea prejudiciului trei ani calendaristici în plus față de perioada de investigație, nu patru ani calendaristici. În al doilea rând, pierderile suferite de întreaga industrie, în UE sau în străinătate, în anul 2020 au fost cauzate în principal de criza provocată de pandemia de COVID-19, care a dus la închideri ale producției, mai multe fabrici siderurgice fiind dezactivate în întreaga lume. După ce economia a început să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 începând cu 2021, același lucru s-a întâmplat și cu cererea pentru produsul care face obiectul investigației, ceea ce a condus la creșteri ale prețurilor și ale profiturilor. Aceasta înseamnă că anul 2020 reprezintă un punct excepțional de scăzut, nu un an tipic. În al treilea rând, din 2021, cererea și oferta s-au stabilizat, astfel încât o perioadă examinată începând cu 2021 a fost considerată adecvată. În orice caz, în conformitate cu practica sa standard, Comisia a analizat toți factorii relevanți pentru a evalua evoluția situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(46)

Produsul care face obiectul investigației constă în anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite (denumite în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

Următoarele produse sunt excluse:

(47)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt fabricate prin laminare la cald; acesta este un proces de prelucrare a metalului în cadrul căruia metalul fierbinte este trecut prin una sau mai multe perechi de cilindri fierbinți pentru a-i reduce grosimea și a-l uniformiza, temperatura metalului fiind mai mare decât temperatura de recristalizare. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (chiar uleiate sau decapate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste.

(48)

Există două utilizări principale ale produselor plate din oțel laminate la cald. În primul rând, ele reprezintă materia primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produse plate laminate la rece și produse acoperite din oțel. În al doilea rând, ele sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, automobile, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(49)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din Egipt, India, Japonia și Vietnam (denumite în continuare „țările în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 7208 10 00 , 7208 25 00 , 7208 26 00 , 7208 27 00 , 7208 36 00 , 7208 37 00 , 7208 38 00 , 7208 39 00 , 7208 40 00 , 7208 52 10 , 7208 52 99 , 7208 53 10 , 7208 53 90 , 7208 54 00 , 7211 13 00 , 7211 14 00 , 7211 19 00 , ex 7225 19 10 (codul TARIC 7225 19 10 90), 7225 30 90 , ex 7225 40 60 (codul TARIC 7225 40 60 90), 7225 40 90 , ex 7226 19 10 (codurile TARIC 7226 19 10 91, 7226 19 10 95), 7226 91 91 și 7226 91 99 . Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ și fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare. Sfera de aplicare a prezentei investigații corespunde definiției produsului care face obiectul investigației, menționată mai sus.

(50)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(51)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(52)

Un producător-exportator (Daido Steel Co. Ltd, denumit în continuare „Daido”) a solicitat excluderea tuturor tipurilor sale de produse plate laminate la cald din oțel pe baza faptului că acestea sunt cunoscute în industrie ca oțel de scule și oțeluri rapide, chiar dacă nu corespund descrierii oțelului de scule inclusă în Nomenclatura combinată a UE (NC). Acesta a susținut că produsele sale (i) au proprietăți fizice, tehnice și chimice semnificativ diferite în comparație cu alte tipuri de produse plate laminate la cald din oțel, (ii) sunt comercializate prin canale de vânzare specializate cu prețuri diferite și (iii) specificațiile și utilizările lor finale diferite ar trebui incluse în definiția produsului.

(53)

În cadrul investigațiilor anterioare cu privire la aceeași definiție a produsului, Comisia a exclus oțelul de scule și oțelurile rapide din definiția produsului din procedura antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate (7). Comisia a constatat că, într-adevăr, există mari diferențe fizice și chimice între alte tipuri ale produsului în cauză decât oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de o parte, și oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de altă parte. Comisia confirmă această evaluare în cadrul prezentei investigații. Comisia a considerat însă că cererea formulată de Daido Steel Co. Ltd privind excluderea tuturor tipurilor sale de produse plate laminate la cald din oțel nu a fost suficient de specifică. Din aceste motive, Comisia a respins cererea Daido privind respingerea tuturor produselor sale, dar a confirmat excluderea oțelului de scule, astfel cum se prevede la punctul 2.1. Comisia a considerat, de asemenea, că utilizarea codurilor NC corespunzătoare este responsabilitatea importatorului atunci când declară mărfurile către autoritățile vamale.

(54)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru Ezz Steel a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă efectuate de Ezz Steel au fost reprezentative.

(55)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(56)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale producătorului-exportator pe propria piață internă pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs identic sau comparabil sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs respectiv.

(57)

Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă ale tuturor tipurilor de produs pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, cu excepția a două tipuri de produs pentru care vânzările pe piața internă au fost sub 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. Pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost construită conform metodei de mai jos.

(58)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de investigație pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(59)

Valoarea normală se bazează pe prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(60)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs în cursul perioadei de investigație.

(61)

Valoarea normală este prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei de investigație, în cazul în care:

(62)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că peste 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție unitar mediu ponderat. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(63)

Pentru cele două tipuri de produs nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă în sensul articolului 2 alineatul (3) prima teză din regulamentul de bază, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(64)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al fiecărui producător-exportator cooperant în cursul perioadei de investigație a următoarelor:

(65)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs.

(66)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat direct către clienți independenți sau comercianți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(67)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate: (i) pentru a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) pentru a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(68)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare, comisioanele și costurile auxiliare, după caz.

(69)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare, după caz.

(70)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim, precum și pentru manipulare și încărcare.

(71)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(72)

Societatea a adus la cunoștința Comisiei probleme legate de conversia valutară din Egipt din cursul perioadei de investigație, a se vedea punctul 1.4.3 de mai sus. Având în vedere că conturile auditate ale producătorilor-exportatori cooperanți pentru PI s-au bazat pe cursul de schimb paralel al pieței, în baza unei derogări emise de autoritățile egiptene la 5 septembrie 2023, pentru calcul s-a utilizat mai degrabă cursul de schimb paralel decât cursul oficial. Articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază prevede că data efectuării vânzării ar trebui să fie „în mod normal” data facturii, precum și că poate fi utilizată data contractului, a comenzii sau a confirmării comenzii în cazul în care este mai adecvată pentru a stabili condițiile materiale ale vânzării. În primul rând, Comisia a luat în considerare fluctuația cursului de schimb paralel al pieței pentru EGP și scăderea globală semnificativă a EGP față de USD și EUR. În al doilea rând, Comisia a luat în considerare practicile de stabilire a prețurilor ale producătorului-exportator egiptean, prin care condițiile materiale de vânzare erau stabilite mai degrabă la momentul contractului de vânzare decât la data facturii pentru vânzările la export. Prin urmare, Comisia a utilizat cursul de schimb lunar, astfel cum a fost raportat în situațiile financiare ale producătorului-exportator, aplicabil la momentul contractului de vânzare, pentru a converti prețul de export din USD în EGP.

(73)

Comisia a comparat, pentru producătorul-exportator, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(74)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, calculată pentru producătorul-exportator este 12,8 %.

(75)

În cazul Egiptului, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat 100 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat la nivelul singurei societăți cooperante.

(76)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Tabelul 1

Marjele de dumping

(77)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au cooperat. Pe piața internă, ambii producători-exportatori incluși în eșantion au vândut produsul similar atât direct, cât și prin intermediul unor comercianți afiliați. Aceștia au exportat produsul în cauză în Uniune direct către clienți independenți și prin intermediul unor părți afiliate.

(78)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți din cadrul pieței interne au reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, vânzările totale pe piața internă ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion au fost reprezentative.

(79)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(80)

În continuare, Comisia a examinat dacă tipurile de produs identic sau comparabil vândute de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți pe piața lor internă în comparație cu tipurile de produs vândute la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs identic sau comparabil sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs respectiv.

(81)

Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă ale tuturor tipurilor de produs pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, cu excepția a două tipuri de produs ale AMNSIL și a trei tipuri de produs ale Grupului JSW, pentru care nu au existat vânzări pe piața internă sau vânzările pe piața internă au fost sub 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. În cazul în care nu au existat vânzări interne ale unui tip de produs similar, valoarea normală a fost construită, deoarece nu a fost disponibil nici prețul de vânzare pe piața internă al celuilalt producător inclus în eșantion pentru acel tip de produs. Nu au fost disponibile alte surse pentru prețurile interne ale produsului respectiv. Pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost construită conform metodei de mai jos.

(82)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă, pentru calcularea valorii normale, să utilizeze prețul efectiv de vânzare pe piața internă sau să ignore vânzările care nu se realizează în cadrul unor operațiuni comerciale normale din cauza prețului lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(83)

Costul de fabricație pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost ajustat pentru a ține seama de așa-numitele „alte costuri decât cele de producție”. Acestea erau costuri care au fost considerate alte costuri decât cele de producție de către producătorii-exportatori incluși în eșantion, prin urmare nu au fost alocate costului de fabricație. S-a constatat că aceste costuri, chiar dacă nu au fost alocate, erau costuri legate de fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(84)

Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au obținut minereu de fier parțial de pe piața indiană și parțial de la minele lor captive. Pentru a respecta obligațiile contractuale ale activității miniere, producătorii-exportatori incluși în eșantion au vândut minereu de fier în pierdere pentru a evita plata penalităților sau pentru a reduce costul penalităților. Pierderea înregistrată din vânzările de minereu de fier a fost considerată un cost de achiziție de către Comisie și, prin urmare, a fost alocată costului de fabricație.

(85)

Valoarea normală se bazează pe prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(86)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs în cursul perioadei de investigație.

(87)

Valoarea normală este prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei de investigație, în cazul în care:

(88)

Atunci când un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative sau nu a fost vândut deloc pe piața internă în sensul articolului 2 alineatul (3) prima teză din regulamentul de bază, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(89)

Valoarea normală a fost construită pentru fiecare tip de produs prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă:

(90)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă sau în cazul în care nu s-au constatat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-au adăugat cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă.

(91)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor comercianți afiliați.

(92)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(93)

Pe lângă vânzările directe, un singur producător-exportator inclus în eșantion a vândut produsul în cauză către Uniune și unor părți afiliate, care ulterior au prelucrat produsul în cauză. Pentru aceste vânzări, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, deoarece Comisia a putut verifica faptul că prețurile practicate între părțile afiliate au fost stabilite în condiții de deplină concurență și au reflectat prețurile pieței.

(94)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate: (i) pentru a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) pentru a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(95)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile transportului pe căile navigabile interioare și asigurarea, precum și costurile pentru manipulare și încărcare.

(96)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și costurile de ambalare.

(97)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim, precum și pentru manipulare și încărcare.

(98)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, comisioanele și comisioanele bancare.

(99)

Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au făcut o solicitare de ajustare corespunzătoare rambursării taxelor vamale în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, argumentând că existența unui sistem de rambursare a taxelor vamale pentru anumite materii prime ar implica faptul că toate vânzările lor pe piața internă ar putea încorpora un impozit indirect în comparație cu vânzările la export. Producătorii-exportatori au fost totuși în măsură să demonstreze faptul că simpla existență a sistemului de rambursare a taxelor vamale ar afecta comparabilitatea prețurilor. Producătorii-exportatori nu au putut demonstra că valoarea rambursării taxelor vamale a fost luată în considerare în prețul de vânzare. Prin urmare, această solicitare nu a putut fi acceptată.

(100)

Un singur producător-exportator inclus în eșantion a făcut o solicitare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pentru costurile de transport între unitatea de producție și diferitele antrepozite din țară. Respectivul producător-exportator nu a fost totuși în măsură să demonstreze că un cost de transport suplimentar ar afecta comparabilitatea prețurilor. Producătorul-exportator nu a putut demonstra că prețul de vânzare a fost influențat de costul de transport suplimentar. Prin urmare, această solicitare nu a putut fi acceptată.

(101)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(102)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, calculată pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion a fost de 0,77 % și de 1,76 %, adică sub 2 % din prețul de export, care este pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Pe această bază, Comisia a concluzionat că marja de dumping la nivelul țării s-a situat, de asemenea, sub nivelul de minimis. În aceste condiții, Comisia intenționează să încheie prezenta procedură în ceea ce privește importurile produsului în cauză originar din India, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(103)

Părțile interesate sunt invitate să prezinte observații referitoare la intenția Comisiei de a încheia procedura cu privire la India în termen de 15 zile de la publicarea prezentului regulament.

(104)

Pentru a calcula valoarea normală, Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(105)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(106)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale fiecărui producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe piața internă pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui astfel de tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(107)

Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă ale tuturor tipurilor de produs pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, cu excepția a patru tipuri de produse ale Tokyo Steel și a două tipuri de produse ale Nippon Steel pentru care nu au existat vânzări pe piața internă sau vânzările interne au fost sub 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. În cazul în care nu au existat vânzări interne ale unui tip de produs similar, valoarea normală a fost construită, deoarece prețul intern de vânzare al celuilalt producător inclus în eșantion pentru acel tip de produs nu a putut fi divulgat în mod semnificativ fără încălcarea confidențialității producătorului respectiv. Comisia nu a găsit nicio altă informație privind prețurile acestor produse. Pentru aceste tipuri de produs nereprezentative, valoarea normală a fost construită conform metodei de mai jos.

(108)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de investigație pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(109)

Valoarea normală se bazează pe prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(110)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs în cursul perioadei de investigație.

(111)

Valoarea normală este prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei de investigație, în cazul în care:

(112)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că, pentru ambii producători-exportatori incluși în eșantion, volumul vânzărilor profitabile ale anumitor tipuri de produse în cursul perioadei de investigație a reprezentat mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip. În consecință, pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile. Pentru toate celelalte tipuri de produs era aplicabil scenariul prevăzut în considerentul 109, iar valoarea normală a fost calculată ca media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de investigație.

(113)

Pentru tipurile de produs ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion pentru care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(114)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație:

(115)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. În cazul în care nu au existat vânzări interne ale unui tip de produs similar, valoarea normală a fost construită, deoarece prețul intern de vânzare al altui producător inclus în eșantion pentru acel tip de produs nu a putut fi divulgat în mod semnificativ fără încălcarea confidențialității producătorului respectiv.

(116)

Comisia observă că, având în vedere unele deficiențe ale informațiilor transmise pentru unul dintre comercianții interni ai Nippon Steel și având în vedere volumele limitate de vânzări interne afectate, Comisia a decis să utilizeze informațiile furnizate de Nippon Steel și de celelalte societăți afiliate ca referință pentru comerciantul intern respectiv pentru a stabili valoarea normală. Dat fiind caracterul sensibil al datelor și explicațiilor relevante, Nippon Steel a primit detalii suplimentare în comunicarea constatărilor specifice.

(117)

Nippon Steel a exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat ca importatori, în timp ce Tokyo Steel a exportat în Uniune doar direct către clienți independenți.

(118)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(119)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul acumulat.

(120)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate: (i) pentru a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) pentru a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(121)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: transportul pe căile navigabile interioare; transportul maritim și asigurarea; costurile de manipulare, de încărcare și auxiliare și ambalarea.

(122)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit; comisioanele bancare; reducerile de prețuri și rabaturile; costurile postvânzare și comisioanele.

(123)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: transportul pe căile navigabile interioare; transportul maritim și asigurarea; costurile de manipulare, de încărcare și auxiliare; ambalare și taxele de salvgardare.

(124)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit; comisioanele bancare; reducerile de prețuri; costurile postvânzare și comisioanele.

(125)

Nippon Steel a solicitat o ajustare suplimentară pentru a ține seama de o presupusă diferență de preț între vânzările către diferite sectoare, în care prețurile ar fi, în medie, semnificativ mai mari pentru un sector („sectorul A”) decât pentru un alt sector („sectorul B”). Ajustarea propusă s-ar baza pe diferența medie de preț dintre cele două sectoare pentru toate vânzările pe piața internă, fără o diferențiere în funcție de perioada de vânzare, tipul de produs sau categoria clientului (afiliat sau independent). Diferența de preț globală rezultată, exprimată în yeni pe tonă, ar fi dedusă din prețul de vânzare prin înmulțirea acestei diferențe de preț cu cantitatea vândută către sectorul A pe baza tranzacțiilor. În cursul verificării la fața locului, Nippon Steel a furnizat unele informații generale care explică de ce ar exista, în mod normal, o diferență de preț între cele două sectoare.

(126)

Cu toate acestea, societatea (a) nu a reușit să cuantifice elementele subiacente ale diferenței de preț și a prezentat doar o diferență de preț globală (prețul mediu total pentru sectorul A minus prețul mediu total pentru sectorul B în cursul perioadei de investigație); (b) nu a reușit să furnizeze o documentație specifică prin care să explice diferența de preț în funcție de produs sau de client; (c) nu a reușit să explice de ce, pentru unele tranzacții, prețul în funcție de tipul de produs a fost într-adevăr mai mare pentru sectorul A, astfel cum susține Nippon Steel, dar pentru alte tranzacții prețul a fost, de fapt, mai mare pentru sectorul B.

(127)

În plus, diferența de preț dintre vânzările către cele două sectoare în funcție de tipul de produs a fost inconsecventă și a variat de la un procent negativ de două cifre la un procent pozitiv de două cifre, atât lunar, cât și în cursul perioadei de investigație în ansamblu. De asemenea, diferența de preț dintre cele două sectoare putea fi diferită de la o lună la alta. De exemplu, pentru un tip de produs, Comisia a observat că prețul pentru sectorul A a fost, într-adevăr, mai mare decât pentru sectorul B într-o lună, mai mic în următoarea lună și din nou mai mare în luna următoare.

(128)

În cele din urmă, deși producătorul-exportator Nippon Steel a furnizat informații privind vânzările către cele două sectoare diferite, Comisia nu a primit astfel de informații de la niciuna dintre entitățile sale afiliate. Prin urmare, pe lângă aspectele menționate mai sus, nu a fost posibil să se analizeze presupusa diferență de preț la nivelul entităților afiliate și impactul asupra prețului de vânzare final către clienți independenți de pe piața internă.

(129)

Din motivele de mai sus, Comisia a respins solicitarea de ajustare formulată de Nippon Steel.

(130)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(131)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(132)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(133)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 32,9 %.

(134)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din Japonia, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(135)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat 100 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată.

(136)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Tabelul 2

Marjele de dumping

(137)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant (Formosa și Hoa Phat) a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă efectuate de Formosa și Hoa Phat au fost reprezentative.

(138)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(139)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale fiecărui producător-exportator cooperant pe piața sa internă pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs către clienți independenți în cursul perioadei de investigație a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(140)

Comisia a stabilit că, în cazul Formosa, vânzările pe piața internă ale tuturor tipurilor de produs pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative. În cazul Hoa Phat, vânzările pe piața internă ale tuturor tipurilor de produs pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, cu excepția a două tipuri de produs pentru care nu au existat vânzări pe piața internă sau vânzările pe piața internă au fost sub 5 % și, prin urmare, nu au fost reprezentative. În cazul în care nu au existat vânzări interne ale unui tip de produs similar, valoarea normală a fost construită, deoarece prețul intern de vânzare al celuilalt producător inclus în eșantion pentru acel tip de produs nu a putut fi divulgat în mod semnificativ fără încălcarea confidențialității producătorului respectiv. Comisia nu a găsit nicio altă informație privind prețurile acestor produse. Pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost construită conform metodei de mai jos de la acest punct.

(141)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de investigație pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(142)

Valoarea normală se bazează pe prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(143)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs în cursul perioadei de investigație.

(144)

Valoarea normală este prețul intern efectiv al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei de investigație, în cazul în care:

(145)

Analiza vânzărilor interne a arătat că, în cazul Formosa, volumul vânzărilor profitabile ale tuturor tipurilor de produs a reprezentat în perioada de investigație mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip. În consecință, pentru aceste tipuri de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(146)

În cazul Hoa Phat, volumul vânzărilor tipurilor respective de produs, vândute la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total de vânzări al produselor de tipul respectiv, iar prețul de vânzare mediu ponderat al tipului respectiv de produs a fost mai mare sau egal cu costul de producție unitar. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(147)

Pentru tipurile de produs ale Formosa și Hoa Phat pentru care nu au existat vânzări sau au existat vânzări insuficiente ale unui tip de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, deoarece prețul de vânzare pe piața internă al celuilalt producător inclus în eșantion pentru tipul de produs respectiv nu a putut fi divulgat în mod semnificativ fără încălcarea confidențialității producătorului respectiv. Comisia nu a găsit nicio altă informație privind prețurile acestor produse.

(148)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru Formosa și Hoa Phat în cursul perioadei de investigație:

(149)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(150)

Producătorii-exportatori cooperanți au efectuat exporturi în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unui comerciant afiliat dintr-o țară terță.

(151)

Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(152)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate: (i) pentru a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) pentru a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(153)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim, precum și pentru manipulare și încărcare.

(154)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(155)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări privind: costurile și asigurarea pentru transportul pe căile navigabile interioare și transportul maritim, precum și pentru manipulare și încărcare.

(156)

S-a ținut seama de următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare.

(157)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(158)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(159)

Pentru pe toți ceilalți producători-exportatori din Vietnam, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care a fost stabilit pe baza plângerii și a informațiilor furnizate de Guvernul Vietnamului.

(160)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 100 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru toate celelalte importuri la nivelul Formosa.

(161)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(162)

În cadrul Uniunii, 15 societăți au oferit informații privind producția și vânzările în cadrul examinării reprezentativității și au indicat că au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile în plângere, aceste 15 societăți reprezentau aproximativ 86 % din producția de produs similar din Uniune.

(163)

În afară de cele 15, în cursul perioadei de investigație au mai existat încă șapte societăți care produceau produsul similar.

(164)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 59,1 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, precum informațiile primite de la reclamant și de la toți producătorii cunoscuți din Uniune.

(165)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 28, trei producători din Uniune au fost selectați în eșantion, reprezentând 34 % din producția totală de produs similar a Uniunii și 35 % din volumul total estimat al vânzărilor UE de produs similar.

(166)

Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală a Uniunii constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și sunt denumiți în continuare „industria Uniunii”.

(167)

Modelul de afaceri al producătorilor din Uniune și nivelul lor de integrare verticală variază. Cu toate acestea, industria Uniunii poate fi considerată în general o industrie cu un grad ridicat de integrare verticală, deoarece s-a constatat că producătorii din Uniune sunt în același timp furnizori ai produsului similar pentru importatori și utilizatori și ei înșiși concurenți ai acelorași importatori independenți, utilizatori și centre de servicii siderurgice, astfel cum se menționează în considerentul 302.

(168)

Astfel cum se menționează în considerentul 46, produsul care face obiectul investigației intră sub incidența mai multor coduri NC, inclusiv a anumitor coduri ex. Pentru a nu subestima consumul din Uniune și având în vedere impactul aparent marginal al acestor coduri asupra consumului total, volumele importurilor încadrate la codurile NC ex au fost contabilizate în totalitate în scopul calculării consumului la nivelul Uniunii.

(169)

Deoarece industria Uniunii este în mare parte integrată pe verticală, iar produsul care face obiectul investigației este considerat materie primă pentru fabricarea de diverse produse cu valoare adăugată în aval, cum ar fi produsele laminate la rece, rulourile galvanizate la cald, plăcile din oțel laminate la cald acoperite, benzile și foliile laminate la cald tăiate la lungime sau acoperite, consumul de pe piața captivă și cel de pe piața liberă au fost analizate separat.

(170)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului care face obiectul investigației, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(171)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsul în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(172)

Comisia a stabilit consumul captiv din Uniune pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive de pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. Pe această bază, consumul captiv la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 3

Consumul captiv pe piața Uniunii (tone)

(173)

S-a stabilit că un procent de 56,1 % din producția de HRF a Uniunii este destinat pieței captive, în timp ce restul de 43,9 % este vândut în condiții de piață liberă.

(174)

În cursul perioadei examinate, consumul captiv de pe piața Uniunii a scăzut cu aproximativ 16 %. Această scădere se datorează în principal unei reduceri a cererii pe piețele captive, inclusiv în segmentele de producție, cum ar fi industria auto și sectorul construcțiilor.

(175)

Un producător-exportator a susținut că trebuie să se aibă în vedere ponderea consumului captiv (și anume transferurile interne pentru prelucrarea ulterioară a produsului care face obiectul investigației fără facturare și intrarea pe piața liberă, precum și vânzările captive în cadrul unor tranzacții care nu sunt efectuate în condiții de deplină concurență cu societăți afiliate pentru prelucrare ulterioară) în producția totală de produse plate laminate la cald din oțel. În opinia respectivului producător-exportator, acest lucru ar avea un impact puternic asupra determinării finale a prejudiciului, în special deoarece s-a aplicat o abordare diferită tendințelor în materie de ocupare a forței de muncă sau marjelor de profitabilitate.

(176)

Un utilizator a susținut că mai mulți producători din Uniune de produse plate laminate la cald din oțel sunt integrați vertical, iar utilizarea captivă și vânzările de produs similar ale acestora reprezintă aproximativ 50 % din producția totală; de fapt, cota producătorilor din Uniune în ceea ce privește consumul (liber) în UE a reprezentat peste 70 %.

(177)

Comisia a analizat îndeaproape chestiunea „utilizării captive” și a „vânzărilor captive”, care este extrem de relevantă în prezenta investigație. Aceasta a luat în considerare separat vânzările de pe piața deschisă și vânzările captive în evaluarea prejudiciului.

(178)

Comisia observă că, deși unii dintre producătorii din Uniune au societăți afiliate care comercializează sau prelucrează produsul similar, vânzările lor către aceste entități afiliate sunt efectuate în condiții de concurență deplină și că acestor entități afiliate li se permite să achiziționeze de la toți furnizorii, inclusiv de la cei din țările în cauză, nu doar de la oțelăriile afiliate, iar toate aceste achiziții se efectuează la prețul pieței. Prin urmare, nu toate vânzările între părți afiliate au fost considerate vânzări captive, fiind incluse în volumul sau valoarea acestora.

(179)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune luând în considerare (a) vânzările pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și (b) importurile în Uniune care provin din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat (8), și, de asemenea, având în vedere datele transmise de producătorii-exportatori cooperanți din țările în cauză. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 4

Consumul pe piața liberă din Uniune (tone)

(180)

Conform informațiilor furnizate de industria Uniunii, în cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă a Uniunii a scăzut în perioada de investigație cu aproximativ 6 %.

(181)

Consumul total – suma dintre consumul captiv și cel de pe piața liberă – a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Consumul total la nivelul Uniunii (piața liberă și piața captivă) (tone)

(182)

Tabelul de mai sus arată că, în 2022, consumul total a scăzut cu 13 % față de 2021. Consumul captiv a reprezentat aproape 56,1 % din consumul total în perioada de anchetă.

(183)

După deschiderea investigației, trei producători-exportatori din Egipt și Japonia, precum și utilizatorii, au contestat decizia inițială a Comisiei de a evalua cumulativ importurile din cele patru țări în cauză, susținând că:

(184)

Pe baza celor de mai sus, aceste părți interesate au susținut că nu au fost îndeplinite condițiile cumulative prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază în ceea ce privește exporturile din Egipt și Japonia.

(185)

Comisia a examinat dacă importurile de produs în cauză originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(186)

Dispoziția respectivă prevede că importurile provenite din mai multe țări pot face obiectul unei evaluări cumulative în cazul în care:

(187)

Comisia a respins argumentele prezentate de cei trei producători-exportatori din următoarele motive:

(188)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) au fost îndeplinite pentru cele două țări în cauză și a confirmat cu titlu provizoriu că Egiptul, Japonia și Vietnamul ar trebui să fie examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

(189)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat și, în cazul Vietnamului, pe baza volumelor exporturilor raportate de producătorii-exportatori (a se vedea tabelul 6). Cotele de piață au fost stabilite prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața liberă din Uniune, astfel cum este ilustrat în tabelul 4.

(190)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(191)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din țările în cauză au crescut în perioada examinată. În același timp, cota de piață totală a importurilor în Uniune a crescut cu aproape 3 puncte procentuale (de la [4,9-5,4] % în 2021 la [8,0-8,5] %, ceea ce reprezintă o creștere de 56 %) în cursul perioadei examinate.

(192)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(193)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de import (EUR/tonă)

(194)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând: prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs ale celor trei producători din Uniune, percepute de la clienții neafiliați de pe piața liberă a Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, cu prețurile medii ponderate corespunzătoare la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii pe tip de produs ale importurilor de la producătorii cooperanți din țările în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului.

(195)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație.

(196)

Pe baza celor de mai sus, s-a constatat că importurile care fac obiectul unui dumping din partea majorității producătorilor-exportatori în cauză incluși în eșantion au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii cu o marjă cuprinsă între –0,0 % și 10,1 %, astfel cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul 8

Marje de subcotare

(197)

Cea mai mare parte a produsului în cauză este foarte sensibilă la prețuri, iar concurența se bazează în mare măsură pe preț. În plus, prețurile sunt cunoscute pe piață prin intermediul diferitelor site-uri specializate. Investigația a arătat că numai o parte dintre comenzi se bazează pe contracte cu o durată determinată, clienții având întotdeauna posibilitatea de a trece de la un furnizor la altul pe o piață destul de volatilă. În acest context, cu excepția Egiptului, marjele de subcotare sunt considerate semnificative. Investigația a arătat, de asemenea, că prețurile industriei Uniunii au fost blocate de importurile la prețuri scăzute originare din Egipt, care au urmat tendințe și modele comerciale similare.

(198)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(199)

Astfel cum se menționează în considerentul 28, s-a utilizat eșantionarea pentru a se stabili eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(200)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Indicatorii macroeconomici au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, care au fost apoi confruntate cu datele furnizate de producătorii din Uniune, cu statisticile oficiale disponibile (Eurostat) și cu datele producătorilor-exportatori în cazul Vietnamului. Analiza indicatorilor microeconomici a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(201)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție a produsului similar care face obiectul investigației și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Pentru unii indicatori de prejudiciu privind industria din Uniune, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă.

(202)

Acești factori sunt, pe de o parte: vânzările, cota de piață, prețurile unitare, costul unitar, profitabilitatea și fluxul de lichidități. Însă alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii.

(203)

Factorii respectivi sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, Comisia poate doar să efectueze o evaluare pertinentă prin raportare la întreaga activitate a industriei din Uniune. Această analiză este în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii și a OMC (9).

(204)

Consorțiul a susținut că industria Uniunii producătoare de produse plate laminate la cald din oțel era deja protejată prin măsuri antidumping și de salvgardare. În ultimii opt ani, au fost adoptate măsuri antidumping și antisubvenție împotriva importurilor produsului care face obiectul investigației din mai multe țări exportatoare, cum ar fi China, Rusia, Brazilia, Iran, Ucraina și Turcia. Măsurile împotriva Ucrainei au fost autorizate să expire în 2023. În plus, regimul de salvgardare a fost modificat recent prin stabilirea unui plafon care limitează la 15 % importurile din țările care fac obiectul contingentelor tarifare (CT), printre care se numără, de exemplu, Vietnamul, Egiptul și Japonia.

(205)

Trebuie remarcat faptul că măsurile antidumping și măsurile de salvgardare urmăresc scopuri diferite. Măsurile antidumping și antisubvenție abordează situația inechitabilă a prețurilor, în timp ce măsurile de salvgardare vizează volumele importurilor (și anume riscul de producere a unui prejudiciu grav din cauza creșterii rapide a volumului importurilor). În plus, Comisia a abordat aceste afirmații privind dublul remediu în așa-numitul „regulament privind dublul remediu” (10). Comisia a respins anterior argumente similare privind măsurile de remediere duble pe baza faptului că regulamentele de salvgardare garantează că, atunci când importurile depășesc volumul contingentelor tarifare scutite de taxe vamale, doar acele importuri pot face obiectul taxei antidumping și/sau compensatorii aplicabile, astfel încât să nu conducă la un efect asupra comerțului mai mare decât cel dorit.

(206)

Per total, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(207)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu aproximativ 11,274 milioane de tone (–16 %) ca urmare a scăderii combinate a vânzărilor pe piețele libere și captive.

(208)

Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

(209)

Rata de utilizare a capacității a scăzut în cursul perioadei examinate, variind între 63 % și 75 %, în concordanță cu scăderea volumului producției.

(210)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii pe piața liberă

(211)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă din Uniune (exceptând vânzările captive) a scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate, și anume, de la 27,729 la 23,570 de milioane de tone.

(212)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește consumul din Uniune a scăzut cu 2 puncte procentuale, de la 72,2 % la 70,2 %. Scăderea volumului vânzărilor pe piața liberă din Uniune și pierderea cotei de piață de către industria Uniunii au depășit semnificativ scăderea consumului pe piața liberă din Uniune, ceea ce reprezintă un indicator al deteriorării poziției concurențiale a producătorilor de oțel din Uniune.

(213)

În ceea ce privește piața captivă a Uniunii, volumul captiv și cota de piață au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață

(214)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din transferuri captive și vânzări captive pe piața Uniunii) pe piața Uniunii, în cifre absolute, a scăzut cu mai mult de 16 %, de la 39,224 milioane de tone la 33,143 milioane de tone în cursul perioadei examinate.

(215)

Cota de utilizare captivă (exprimată ca procent din producția totală) pentru industria Uniunii a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, situându-se între 55,7 % și 56,1 %.

(216)

Ocuparea forței de muncă a fost calculată luând în considerare numai salariații care lucrează direct pentru produsul similar în diferitele oțelării ale producătorilor din Uniune. Această metodă a furnizat date exacte.

(217)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(218)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate pentru a se obține o reducere a costurilor de producție și o creștere a eficienței, având în vedere concurența tot mai mare din partea importurilor din țările în cauză și din partea altor importuri de pe piață. Aceasta a dus la o reducere a forței de muncă cu 9,7 % în cursul perioadei examinate, fără a lua în considerare ocuparea indirectă a forței de muncă. În consecință și având în vedere scăderea volumului producției (–16,0 %) în cursul perioadei examinate, productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe persoană încadrată în muncă pe an, a scăzut mai puțin (–7,0 %) decât diminuarea producției efective. Acest lucru indică faptul că industria Uniunii a fost dispusă să se adapteze condițiilor schimbătoare de pe piață pentru a rămâne competitivă.

(219)

Cu excepția unui producător-exportator din Vietnam, toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(220)

Consumul la nivelul Uniunii (pe piața liberă) a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața din Uniune a scăzut cu 15 %. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țările în cauză, care a crescut în cursul perioadei examinate.

(221)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 13

Prețurile de vânzare pe piața liberă din Uniune

(222)

Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața liberă din Uniune în comparație cu costul de producție unitar corespunzător. În 2021 și 2022, prețurile de vânzare medii au fost mai mari decât costurile de producție unitare medii. Situația s-a inversat în 2023 și în perioada de investigație, când costurile de producție unitare au devenit mai mari decât prețurile de vânzare medii.

(223)

Situația extraordinară a unuia dintre producătorii incluși în eșantion, a cărui producție a scăzut substanțial în cursul PI din cauza unei perioade de întreținere a unui cuptor care s-a prelungit mai mult decât se planificase inițial, este explicată în considerentele 254-256. Costurile suplimentare generate de această situație nu au fost luate în considerare la stabilirea evoluției costurilor de producție.

(224)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat într-o mai mică măsură cererea și prețurile de pe piață în 2021 și 2022, în comparație cu 2023 și cu perioada de investigație, care a arătat o tendință negativă ilustrată de o scădere bruscă a prețurilor ca urmare a scăderii cererii de oțel.

(225)

În pofida eforturilor industriei Uniunii de a reduce costurile (a se vedea considerentul 218), costul de producție a rămas semnificativ mai mare decât scăderea prețurilor de vânzare în 2023 și în perioada de investigație. Pentru a limita pierderile de cotă de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus în mod semnificativ prețurile de vânzare, în special în cursul anului 2023 și în perioada de investigație. Produsul care face obiectul investigației fiind un produs de bază, producătorii din Uniune au fost nevoiți să urmeze spirala descendentă a prețurilor.

(226)

În rândul producătorilor incluși în eșantion, anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate destinate utilizării captive au fost transferate sau livrate la prețuri de transfer pentru prelucrarea ulterioară în aval în produse diferite utilizându-se politici de tarifare/cost diferite (cost și/sau cost plus), care nu au putut fi considerate ca încadrându-se în condițiile pieței libere. Prin urmare, nu poate fi desprinsă o concluzie semnificativă din evoluția prețurilor sau a costurilor aferente utilizării captive. Atunci când vânzările între părți afiliate au fost efectuate în condiții de concurență deplină, astfel cum se descrie în considerentul 177, acestea au fost luate în considerare la calcularea prețului de vânzare unitar mediu pe piața liberă din Uniune raportat în tabelul 13.

(227)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(228)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu per angajat a crescut cu 5 %, în principal ca urmare a unor factori externi, cum ar fi rata ridicată a inflației. Creșterea din 2023 s-a datorat plăților compensatorii care au trebuit înregistrate ca urmare a reducerii numărului de angajați.

(229)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 15

Stocurile

(230)

Nivelul stocurilor a crescut în cursul perioadei examinate, urmând o tendință opusă celei a volumului producției. Deși stocurile reprezintă o cantitate importantă de resurse financiare în termeni absoluți, acestea au rămas la un nivel rezonabil atunci când sunt exprimate ca procent din volumul producției.

(231)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 16

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(232)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. În 2021 și 2022, din cauza consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, industria Uniunii a putut obține un anumit profit. Cu toate acestea, în a doua jumătate a perioadei de investigație, profitabilitatea a avut o evoluție negativă. Pierderile au fost înregistrate în 2023 și în perioada de investigație.

(233)

Astfel cum se arată în tabelul 13, după creșterea semnificativă a prețurilor de vânzare în 2022, prețul de vânzare unitar a scăzut brusc, revenind la nivelul atins în 2021. Costurile de producție unitare nu au urmat o tendință similară, ci au rămas la un nivel mult mai ridicat, ceea ce a dus la o pierdere de –5,1 % în 2023 și de –3,0 % în cursul perioadei de investigație.

(234)

În pofida deteriorării situației, industria Uniunii a continuat să investească sume semnificative. Aceste investiții au fost efectuate în principal pentru a înlocui echipamentele existente, care țin de activitatea obișnuită a unei societăți dintr-o industrie cu utilizare intensivă a capitalului, în care astfel de investiții sunt necesare. Industria Uniunii a investit, de asemenea, în tranziția verde, pentru a-și reduce amprenta de CO2.

(235)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități s-a deteriorat mult în cursul perioadei examinate, trecând de la niveluri pozitive la niveluri nesustenabile negative, ca urmare a deteriorării profitabilității și a nivelului crescut al stocurilor.

(236)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor s-a deteriorat și a atins niveluri negative în 2023 și în perioada de investigație, urmând tendința negativă a profitabilității. Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a atrage capital a fost afectată de pierderile suferite în cursul perioadei examinate, astfel cum se poate observa din investițiile care au trebuit amânate (a se vedea considerentul 277, care abordează chestiunea investițiilor la care se renunță).

(237)

Industria Uniunii în ansamblu nu și-a putut menține volumul producției și al vânzărilor și nu și-a putut îmbunătăți rata de utilizare a capacității de producție din cauza reducerii consumului captiv și liber. De fapt, volumul producției și al vânzărilor a scăzut mai mult decât consumul de pe piața Uniunii. Având în vedere scăderea producției, industria Uniunii a luat măsuri concrete pentru a-și îmbunătăți eficiența prin menținerea unui control strict asupra costului de producție (în principal asupra costurilor materiilor prime și ale forței de muncă) și prin creșterea producției per angajat atunci când situația industriei Uniunii a început să se deterioreze. Cu toate acestea, costul de producție a crescut cu 18 % atunci când prețul unitar de vânzare a rămas stabil, cu excepția anului 2022, în cursul perioadei examinate. În consecință, profitabilitatea industriei Uniunii s-a deteriorat semnificativ, aceasta trecând de la 12 % în 2021 și 2022, când industria Uniunii a beneficiat de pe urma redresării economiei după criza provocată de pandemia de COVID-19, la înregistrarea de pierderi în 2023 și în PI. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit totuși să facă investiții pe tot parcursul perioadei examinate, demonstrându-și dinamismul în fața deteriorării situației financiare.

(238)

Având în vedere cele prezentate, se concluzionează, în această etapă, că datele de mai sus arată că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(239)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. În cele din urmă, volumele importurilor aferente Indiei și exportatorului vietnamez Ha Tinh Steel Corporation, pentru care nu s-a constatat niciun dumping, nu au fost luate în considerare în analiza legăturii de cauzalitate dintre importurile din țările în cauză și industria Uniunii, ci atunci când au fost analizate alte cauze potențiale ale prejudiciului.

(240)

Factorii luați în considerare de Comisie au fost următorii:

(241)

Prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori au scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, în medie de la 828 EUR/tonă în 2021 la 679 EUR/tonă în cursul perioadei de investigație. Reducându-și continuu prețul de vânzare unitar în cursul perioadei examinate, producătorii-exportatori din Egipt, Japonia și Vietnam au reușit să își mărească cota de piață de la [4,9-5,4] % în 2021 la [8,0-8,5] % în cursul perioadei de investigație, astfel cum se arată în tabelul 6. De asemenea, a existat o creștere substanțială a volumului de importuri din țările în cauză în 2023 în comparație cu anul precedent: de la [1 676 689-2 029 676] la [2 654 306-3 201 585] de tone în 2023.

(242)

Comisia a constatat că volumele în creștere și scăderea accentuată a prețurilor importurilor din țările în cauză în cursul perioadei examinate au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune. Acest lucru se datorează faptului că, confruntați cu strategii agresive de prețuri ale producătorului-exportator din țările în cauză, producătorii din Uniune nu au avut altă soluție decât să reducă prețurile și, de asemenea, să vândă în pierdere pentru a menține un anumit nivel al volumului vânzărilor și cota de piață. În plus, măsurile actuale împotriva importurilor de produse plate laminate la cald din oțel originare din China și Rusia, în special, au permis țărilor în cauză ca, în paralel cu scăderea prețului de vânzare unitar în cursul perioadei examinate, să își mărească cota de piață deținută anterior de producătorii-exportatori chinezi. Acest lucru a avut, prin urmare, un impact negativ asupra profitabilității industriei, care a atins nivelul nesustenabil de –3,0 % în cursul perioadei de investigație. În plus, Comisia a observat, de asemenea, că creșterea bruscă a importurilor din țările în cauză, combinată cu prețurile de dumping care au subcotat și/sau au blocat prețurile industriei Uniunii, a coincis cu deteriorarea semnificativă a situației industriei Uniunii în 2023, care a continuat în perioada de investigație.

(243)

Susținând că nu a existat nicio legătură de cauzalitate între prejudiciu și importurile din țările în cauză, Grupul Hoa Phat a afirmat că gradul de utilizare a capacității de producție al industriei Uniunii era deja scăzut la începutul perioadei examinate, deși cota de piață a țărilor în cauză era mai mică de [4,9-5,4] %.

(244)

De fapt, ratele de utilizare a capacității de producție au fost mult mai mari în 2021 (75 %) decât în 2023 sau în perioada de investigație, când au scăzut la mai puțin de 65 % ca urmare a creșterii importurilor din țările în cauză și a scăderii cererii. Faptul că gradul de utilizare a capacității de producție al industriei UE ar fi fost mai mare în 2021 în absența importurilor din țările în cauză este irelevant și nu denotă în niciun fel că prejudiciul nu ar fi fost cauzat de importurile lor care fac obiectul unui dumping. Dimpotrivă, coincidența în timp dintre creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping și scăderea gradului de utilizare a capacității de producție sugerează că importurile care fac obiectul unui dumping au fost cauza scăderii capacității. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(245)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 17

Vânzările la export ale producătorilor din Uniune

(246)

Reclamantul a susținut că rezultatele sale la export nu puteau fi cauza prejudiciului suferit de industria Uniunii. Investigația a arătat că vânzările la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au reprezentat doar aproximativ 15,4 % din vânzările lor totale pe piața liberă în cursul perioadei de investigație și o proporție și mai mică din producția totală (4,7 %) în aceeași perioadă. În al doilea rând, deși exporturile industriei Uniunii către clienți neafiliați au scăzut semnificativ, acestea au urmat un model similar cu consumul global de la nivelul Uniunii, care a scăzut cu 11 % între 2022 și 2023, astfel cum se arată în considerentul 179. În al treilea rând, prețurile de export au fost în cea mai mare parte la un nivel mai ridicat decât prețurile sale de pe piața liberă din Uniune (+38 EUR/tonă în perioada de investigație) și au urmat aceeași tendință.

(247)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că performanța vânzărilor la export a producătorilor din Uniune a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, Comisia a constatat că acest factor nu a atenuat legătura de cauzalitate din cauza volumelor limitate implicate și a tendinței paralele urmate de vânzările la export.

(248)

Marcegaglia, Al Ezz Dekheila Steel Company S.A.E și Grupul Hoa Phat au susținut că reclamantul nu a examinat în mod corespunzător, în plângerea sa, impactul importurilor produsului care face obiectul investigației din Coreea de Sud și Taiwan. În opinia acestora, o examinare adecvată a tendințelor în ceea ce privește volumul și valoarea confirma faptul că aceste importuri ar fi trebuit să fie în mod necesar luate în considerare atât în analiza prejudiciului, cât și în analiza dumpingului cuprinsă în plângere.

(249)

Nippon și JFE Steel Corporation au susținut că, în primul rând, cota de piață mai scăzută a reclamantului era direct legată de o creștere a importurilor din Taiwan și Coreea de Sud, care împreună și-au majorat cota de piață cu peste 5,5 %. În al doilea rând, rezultatele slabe la export ale reclamantului ar putea explica scăderea cea mai abruptă și cea mai semnificativă a indicatorilor de prejudiciu furnizați în plângere. Volumul vânzărilor la export ale industriei Uniunii a scăzut cu 31 % în perioada examinată.

(250)

Având în vedere cele de mai sus și concluziile provizorii formulate la punctele 3.2 și 3.4, Comisia a analizat evoluția importurilor din țări terțe, inclusiv din India și Vietnam, în ceea ce privește Hoa Phat. Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 18

Volumele, prețurile unitare și cotele de piață ale țărilor terțe

(251)

Investigația a arătat că importurile din India, Coreea de Sud, Taiwan și Vietnam (Hoa Phat) au crescut în cursul perioadei examinate, atât în termeni absoluți, cât și relativi. În schimb, Comisia a observat că importurile din alte țări terțe, care nu sunt vizate de prezenta investigație, au scăzut și mai mult în aceeași perioadă, astfel încât importurile din toate țările terțe care nu fac obiectul prezentei investigații au scăzut în ansamblu. În paralel, importurile din țările în cauză au crescut semnificativ.

(252)

Comisia a analizat, de asemenea, evoluția prețurilor de import din țări terțe. Cu excepția anului 2021, prețurile medii de import din țări terțe au fost, în medie, mai mari decât prețurile de import din țările în cauză. Pe această bază, Comisia a considerat că evoluția importurilor din țări terțe nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(253)

Nippon și JFE Steel Corporation au susținut că reclamantul nu a abordat problema importurilor proprii de HRF ale industriei Uniunii în UE, ci a afirmat doar, fără alte elemente de probă, că acest factor nu a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate. În ceea ce privește achizițiile produsului în cauză efectuate de entități afiliate producătorilor din Uniune din țările în cauză, investigația a arătat că, întrucât aceste entități acționează în condiții de concurență deplină, iar aceste importuri vizau cantități foarte reduse, importurile respective nu pot rupe legătura de cauzalitate.

(254)

O societate inclusă în eșantion s-a confruntat cu o situație extraordinară în perioada de investigație, care i-a redus temporar capacitatea de producție din cauza unei perioade de întreținere a unuia dintre cuptoarele sale, care s-a prelungit mai mult decât se planificase inițial. Această situație excepțională a agravat reducerea producției societății respective în cursul perioadei examinate. Totuși, acest eveniment nu explică reducerea nivelurilor globale de producție ale industriei Uniunii (–11,3 milioane de tone) în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, producătorul respectiv anticipase întreținerea printr-un volum mai mare de producție pentru a compensa perioada de întreținere care urma. Prin urmare, având în vedere și numărul mare de alți producători din Uniune cu capacitate neutilizată care puteau să producă și să vândă relativ mai mult pentru a acoperi deficitul, această situație extraordinară nu a avut un impact asupra nivelului de producție al industriei Uniunii în perioada examinată.

(255)

De asemenea, Comisia s-a asigurat că costurile raportate de producătorul din Uniune inclus în eșantion au fost ajustate pentru a nu fi afectate de o astfel de situație extraordinară.

(256)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această situație extraordinară nu a contribuit la prejudiciul cauzat industriei Uniunii.

(257)

Nippon Steel, JFE Steel Corporation, Marcegaglia, Al Ezz Dekheila Steel Company S.A.E și Grupul Hoa Phat au susținut că producătorii din Uniune nu au fost suficient de competitivi din cauza costurilor de fabricație comparativ mai mari generate de costurile mai ridicate ale materiilor prime și de costurile mai ridicate ale energiei și au menționat, de asemenea, inflația și investițiile în eforturile de decarbonizare depuse de industria Uniunii pentru a respecta standarde de mediu mai stricte.

(258)

În ceea ce privește energia, aceștia au susținut că creșterile costurilor au fost exacerbate de consecințele războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ca explicație alternativă, aceștia au susținut că costurile energiei, care sunt ridicate din punct de vedere structural în UE comparativ cu aproape toate celelalte țări mari producătoare de oțel, au creat un dezavantaj concurențial grav pentru industria siderurgică a UE în comparație cu mulți alți producători de oțel.

(259)

Investigația a arătat că costul principalei materii prime, astfel cum se arată în tabelul 19, a crescut substanțial în 2022, apoi a scăzut în 2023 și în perioada de investigație. Industria Uniunii a putut transfera creșterea costului de producție către clienții săi în 2021 și 2022, ceea ce a dus la o creștere bruscă și semnificativă a prețului de vânzare unitar. În 2023, costul materiei prime pe tonă de produs finit a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, nivelul prețurilor de pe piața Uniunii a scăzut și mai mult, astfel încât industria Uniunii a fost nevoită să absoarbă diferența de costuri. Anul 2023 și PI coincid cu creșterea volumului importurilor din țările în cauză, care a fost exacerbată de scăderea bruscă a prețurilor.

Tabelul 19

Costul materiilor prime (minereu de fier, cărbune cocsificabil și anumite aliaje)

(260)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în condiții de piață echitabile, industria Uniunii ar fi putut să își mențină nivelurile prețurilor de vânzare, astfel încât să beneficieze de avantajele unei reduceri a costurilor începând cu 2023 și să rămână profitabilă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia creșterea prețurilor materiilor prime la nivel mondial a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(261)

Impactul costului energiei a fost analizat îndeaproape. Deși importantă, energia nu este principala componentă de cost pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. De asemenea, argumentele privind costurile energiei nu au putut fi reconciliate cu faptul că producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost totuși în măsură să obțină profituri de peste 10 % în 2022, când acest pretins dezavantaj comparativ în materie de costuri ar fi existat. Având în vedere ponderea limitată a costurilor energiei în costul total de producție (în medie, 8 % pentru producătorii incluși în eșantion în perioada de investigație), Comisia a concluzionat că creșterea costurilor energiei nu a contribuit la prejudiciul important constatat în cursul perioadei de investigație.

(262)

Impactul investițiilor impuse de conformarea cu legislația de mediu a fost, de asemenea, analizat, iar Comisia a constatat cu titlu provizoriu că investițiile în cercetare și dezvoltare și în inovare legate de conformitatea cu legislația de mediu au rămas, în linii mari, stabile în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că costurile suportate de industria UE pentru a se conforma reglementărilor de mediu nu au contribuit la prejudiciul important constatat.

(263)

Marcegaglia, Formosa, Al Ezz Dekheila Steel Company S.A.E și Grupul Hoa Phat au susținut că reducerea considerabilă a cererii pe piața UE nu a fost luată în considerare de reclamant în analiza sa privind legătura de cauzalitate.

(264)

Investigația a arătat că, deși cererea de pe piață a scăzut în cursul perioadei examinate, importurile din țările în cauză au înregistrat o tendință inversă și au crescut în termeni absoluți cu aproape 1 milion de tone, câștigând în consecință o cotă de piață semnificativă în detrimentul industriei Uniunii. Comisia a observat, de asemenea, că situația industriei Uniunii a fost mai bună în 2022 decât în perioada de investigație, deși consumul s-a situat la un nivel mai scăzut decât în perioada de investigație. Prin urmare, Comisia a concluzionat că reducerea cererii de HRF nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(265)

A fost stabilită o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Egipt, Japonia și Vietnam, pe de o parte, și prejudiciul suferit de industria Uniunii, pe de altă parte. A existat o coincidență clară în timp între creșterea puternică a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri de vânzare în continuă scădere din Egipt, Japonia și Vietnam și înrăutățirea performanței Uniunii, care a devenit evidentă în 2023. Acești producători din Uniune nu au avut altă soluție decât să se alinieze la nivelul prețurilor stabilit de importurile care fac obiectul unui dumping pentru a evita o nouă scădere a cotei de piață. Acest lucru a dus la o deteriorare a situației industriei Uniunii, astfel cum reiese din diverși indicatori macroeconomici și microeconomici, cum ar fi profitabilitatea, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă și fluxul de lichidități. În paralel, industria Uniunii nu a putut beneficia de pe urma măsurilor antidumping și compensatorii aplicabile importurilor din diferite țări, instituite și în cursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 53).

(266)

Comisia a constatat că alți factori care ar fi putut avea un impact asupra situației industriei Uniunii au fost rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune și importurile din alte țări decât țările în cauză.

(267)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au provocat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(268)

Astfel cum se afirmă în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei elemente de probă suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în India și în Vietnam în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. În cursul investigației, reclamantul a solicitat Comisiei să extindă aplicarea articolului 7 alineatul (2a) și la Egipt și Japonia.

(269)

Solicitarea suplimentară nu conținea însă elemente de probă suficiente cu privire la distorsiunile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, prin urmare nu justifica o modificare a avizului de deschidere și o investigație ulterioară cu privire la potențialele distorsiuni privind materiile prime pentru Egipt și Japonia.

(270)

Având în vedere constatarea unor niveluri de dumping de minimis în ceea ce privește India și intenția Comisiei de a încheia prezenta procedură împotriva Indiei în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, afirmația privind distorsiunile legate de materiile prime din India a rămas fără obiect.

(271)

Prin urmare, Comisia a evaluat măsura de eliminare a prejudiciului în temeiul articolului 7 alineatul (2a) pentru Vietnam și al articolului 7 alineatul (2) pentru Egipt și Japonia.

(272)

Pentru a realiza evaluarea nivelului adecvat al măsurilor pentru Vietnam, Comisia a stabilit mai întâi subcotarea prețurilor indicative [și anume care ar fi marja de prejudiciu în absența distorsiunilor prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază] pentru producătorul-exportator vietnamez despre care s-a constatat că practică dumpingul. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a acestuia era mai mare decât marja sa de prejudiciu.

(273)

În absența distorsiunilor legate de materiile prime, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(274)

În acest sens, reclamantul a considerat că un profit indicativ rezonabil ar trebui să se situeze între 10 % și 15 %, în timp ce mai multe părți interesate au susținut că acesta ar trebui să se situate între 6 și 8 %.

(275)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %. În ceea ce privește nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările în cauză, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii anteriori creșterii acestora, deoarece în anii respectivi industria Uniunii s-a confruntat cu un aflux de importuri care fac obiectul unui dumping din alte țări de origine. De asemenea, s-a constatat că anii 2021 și 2022 au fost puternic influențați de redresarea economică ulterioară pandemiei de COVID-19 și nu au părut adecvați pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, niciunul dintre acești ani nu a putut fi considerat un an cu o situație concurențială normală pe piața Uniunii.

(276)

În consecință, Comisia a considerat mai adecvat să utilizeze nivelul de profitabilitate de 6,8 % atins în 2017, astfel cum s-a constatat în procedura privind HRF împotriva Turciei (11).

(277)

Industria UE a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații în cursul vizitelor de verificare la fața locului prin verificarea evidențelor interne ale societăților referitoare la planurile de investiții, deciziile de gestiune și situațiile financiare. Într-adevăr, afirmațiile industriei UE s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria UE și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor verificate privind investițiile care nu au putut fi puse în aplicare în cursul perioadei examinate, marjele de profit indicativ au fost majorate cu până la 1,05 %, în funcție de producătorii incluși în eșantion.

(278)

Prin urmare, profitul indicativ care a fost stabilit în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază s-a situat între 6,8 și 7,85 %, potrivit situației constatate în fiecare dintre societățile incluse în eșantion.

(279)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marjele de profit indicativ respective la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei de investigație.

(280)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza informațiilor prezentate, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit un cost suplimentar cuprins între 15,28 și 41,12 EUR/tonă, în comparație cu costul implicat de respectarea acestor convenții în cursul perioadei de investigație. Acest cost suplimentar a fost adăugat la prețul neprejudiciabil.

(281)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul de import al producătorului-exportator din Vietnam, per tip de produs (prețul franco vămuit), și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața liberă din Uniune în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor:

(282)

După ce s-a constatat că subcotarea prețurilor indicative a fost mai mare decât dumpingul, analiza distorsiunilor privind materiile prime a devenit lipsită de relevanță, deoarece taxa antidumping nu poate fi mai mare decât dumpingul efectiv.

(283)

Conform elementelor de probă din plângere, exporturile de minereu de fier și de cărbune cocsificabil care au reprezentat [30-40 %] și, respectiv, [26-39 %] din costul de producție al Vietnamului au fost supuse taxelor la export.

(284)

În analiza sa privind distorsiunile prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat toate distorsiunile vizate de dispoziția respectivă.

(285)

Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză.

(286)

Investigația a confirmat că atât minereul de fier, cât și cărbunele cocsificabil s-au numărat printre principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză și că fiecare dintre acestea reprezenta peste 17 % din costul de producție al fiecărui producător-exportator. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigație, ambele societăți au importat atât minereu de fier, cât și cocs de la mai mulți furnizori și din mai multe țări, din cauza unei producții interne inexistente sau insuficiente și a calității în general scăzute a producției interne. Prin urmare, s-a constatat că prețurile la care aceste două materii prime au fost achiziționate de către producătorii-exportatori nu au fost afectate de prețurile interne și nu au putut face obiectul unor distorsiuni interne.

(287)

Comisia a concluzionat că nu se poate stabili existența unor distorsiuni privind minereul de fier și cărbunele cocsificabil.

(288)

În ceea ce privește Japonia și Egiptul, prejudiciul suferit de industria Uniunii ar fi eliminat dacă producătorii din Uniune ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(289)

Pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului pentru țările respective, Comisia a utilizat aceeași metodologie descrisă în considerentele 275-281. Marjele de prejudiciu pentru fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion sunt enumerate mai jos. Pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din Japonia”, marjele de prejudiciu au fost stabilite în același mod ca marjele de dumping respective (a se vedea considerentele 132-135).

(290)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în cazul de față, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor, utilizatorilor și ale consumatorilor.

(291)

Industria Uniunii este situată în mai multe state membre (Franța, Germania, Republica Cehă, Republica Slovacia, Italia, Luxemburg, Belgia, Polonia, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Suedia, Portugalia, Ungaria și Spania) și angajează în mod direct aproximativ 38 047 de persoane, care lucrează direct pentru produsul similar în diferitele oțelării ale producătorilor din Uniune (a se vedea considerentul 216).

(292)

În cadrul investigației au cooperat cincisprezece producători. Niciunul dintre producătorii cunoscuți nu s-a opus deschiderii investigației. Astfel cum s-a concluzionat la punctul 4.5, situația întregii industrii a Uniunii s-a deteriorat ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Prejudiciul important a fost demonstrat atât de indicatorii microeconomici, cât și de indicatorii macroeconomici și s-a dovedit deosebit de important în special în ceea ce privește profitabilitatea, volumul vânzărilor și cotele de piață ale industriei Uniunii.

(293)

Se preconizează că măsurile antidumping împotriva importurilor din țările în cauză vor restabili condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii și vor permite industriei Uniunii să obțină niveluri de profitabilitate durabile pentru o industrie cu o astfel de utilizare intensivă a capitalului. Prin urmare, se preconizează că producătorii din Uniune vor fi în măsură să se redreseze în urma situației prejudiciabile, să investească în continuare și să își îndeplinească diferitele angajamente, inclusiv cele din domeniul social și al mediului înconjurător.

(294)

Neinstituirea de măsuri ar implica pierderi mai mari în cadrul industriei din Uniune, ar pune în pericol viabilitatea acesteia și ar conduce, probabil, la închiderea instalațiilor de producție și la disponibilizări.

(295)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în această etapă, că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei Uniunii.

(296)

Așa cum s-a menționat în considerentul 31, niciun importator neafiliat nu a completat chestionarul și nu a furnizat Comisiei elemente individuale care să arate în ce măsură importatorii ar fi afectați de instituirea măsurilor. Totuși, mai mulți importatori grupați în cadrul consorțiului s-au manifestat, prezentând observații generale cu privire la interesul Uniunii.

(297)

Consorțiul este o organizație ad-hoc care a fost înființată cu scopul de a apăra interesele anumitor utilizatori, al centrelor de servicii siderurgice, precum și al importatorilor produsului care face obiectul investigației ca urmare a deschiderii prezentei investigații.

(298)

Consorțiul a prezentat observații împotriva instituirii taxelor, susținând că acestea ar avea drept rezultat (i) lipsa unei aprovizionări adecvate pentru oțelăriile europene a căror capacitate nominală este mult mai mare decât capacitatea lor reală, (ii) creșterea insuportabilă a costurilor pentru industriile din aval, (iii) un dezavantaj concurențial al utilizatorilor față de utilizatorii afiliați (și anume centrele de servicii siderurgice afiliate oțelăriilor) și (iv) distorsiuni ale lanțului de aprovizionare mondial, deoarece utilizatorii și centrele de servicii siderurgice ar avea un dezavantaj clar față de concurenții lor din țări terțe. În plus, a avut loc o audiere la cererea acestora.

(299)

Consorțiul a susținut că reprezintă peste 50 % din totalul importurilor produsului care face obiectul investigației din țările în cauză și că instituirea de taxe antidumping ar avea efecte negative grave asupra activităților comerciale ale utilizatorilor/importatorilor. HRF constituie principala materie primă folosită de utilizatori în fabricarea produselor din aval și principalul lor element de cost. Aceștia se bazează în mare măsură pe importurile din țări terțe pentru aprovizionarea utilizatorilor și a centrelor de servicii siderurgice din Uniune.

(300)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 298, membrii consorțiului se aflau, de asemenea, în concurență directă cu industria Uniunii care prelucrează produsul în cauză pe baza vânzării captive sau a utilizării captive pentru produse similare din aval vândute pe piața liberă. Întrucât consorțiul reprezenta interesele ambilor utilizatori care au cooperat în cadrul investigației, aceste afirmații au fost analizate mai detaliat în capitolul următor.

(301)

Doi utilizatori, cu sediul în Italia (Marcegaglia Carbon Steel Spa) și Spania (Network Steel S.L.), care au importuri din țările în cauză și care produc, printre altele, tuburi, țevi și produse siderurgice din aval, s-au manifestat și au transmis un răspuns la chestionar. Produsul în cauză/produsul similar era un element de cost major pentru acești utilizatori. Alți utilizatori s-au manifestat, dar nu au transmis un răspuns la chestionar. Atât Network Steel S.L., cât și Marcegaglia Carbon Steel Spa s-au opus deschiderii procedurii, precum și eventualei instituiri de măsuri.

(302)

Utilizatorii din Uniune concurează cu societățile afiliate ale producătorilor din Uniune pe piețele din aval ale produsului care face obiectul investigației. Ei utilizează produsul care face obiectul anchetei ca materie primă pentru fabricarea produselor din aval, cum ar fi oțelul plat laminat la rece, oțelul cu acoperire, secțiunile tubulare, tuburile sudate și profilele de diferite calități, și îl folosesc, de asemenea, ca producție industrială pentru o gamă variată de utilizări, inclusiv pentru construcții, construcții navale, containere de gaz și recipiente sub presiune.

(303)

Activitatea industriei siderurgice este strâns legată de ciclul economic și este afectată în mod semnificativ de condițiile economice generale, de tendințele consumului, precum și de capacitatea de producție globală și de fluctuațiile comerțului internațional cu oțel și de tarifele impuse.

(304)

Mai multe părți au abordat aspecte legate de competitivitate și de concurență. Un producător-exportator a susținut că instituirea de măsuri împotriva țărilor în cauză ar conduce la un oligopol (consolidat) în Uniune, în timp ce utilizatorii neafiliați s-au plâns de faptul că producătorii din Uniune plasează centrele independente de servicii siderurgice și utilizatorii independenți într-o situație mai puțin competitivă decât a celor afiliați. Reclamanții au contestat a doua afirmație pe motiv că tranzacțiile lor cu centrele de servicii siderurgice afiliate sunt realizate în condiții de concurență deplină.

(305)

Comisia a considerat nejustificată afirmația privind oligopolul, având în vedere numărul de oțelării și de grupuri producătoare de oțel din Uniune, astfel cum se arată în considerentul 317. Producătorii din Uniune sunt angajați într-o concurență echitabilă între ei și vor continua să concureze cu importurile din țări terțe, care nu vor înceta.

(306)

În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a considerat că afirmația este nefondată, în măsura în care industria Uniunii furnizează cantități semnificative centrelor independente de servicii siderurgice și utilizatorilor independenți care au transmis răspunsuri la chestionar, în ambele cazuri la un preț stabilit în condiții de concurență deplină.

(307)

Cei doi utilizatori au susținut că activitatea lor depindea în mare măsură de importuri, nu doar ca volum, ci și de anumite tipuri de materii prime cu caracteristici ridicate de calitate și grosime pe care industria Uniunii fie nu putea, cu câteva excepții, fie nu era dispusă să le producă, deoarece acest lucru i-ar fi redus productivitatea liniei de produse laminate la cald. În plus, aceștia au susținut că furnizorii din țări terțe erau deosebit de fiabili. Totuși, investigația a arătat că ei se puteau aproviziona cu aceste produse și de la alți producători-exportatori din alte țări terțe, de exemplu din India sau Vietnam, țări despre care s-a constatat că nu practică dumpingul, sau de la producători-exportatori din țări precum Coreea de Sud sau Taiwan. Capacitatea lor estimată de producție de HRF a fost de 21,8 milioane de tone și, respectiv, de 12,5 milioane de tone în 2023.

(308)

Utilizatorii au susținut că, din cauza creșterii prețului materiei lor prime și a deficitului produsului în cauză pe piața liberă care ar rezulta din aplicarea măsurilor împotriva țărilor în cauză, utilizatorii nu ar putea să concureze în condiții de egalitate cu producătorii-exportatori de produse din aval fabricate din produsul care face obiectul investigației în țări terțe.

(309)

În plus, potrivit acelorași utilizatori, producătorii-exportatori din țările în cauză ar putea fi tentați să se concentreze asupra exporturilor de produse cu valoare adăugată din oțel fabricate din produsul în cauză, cum ar fi rulourile galvanizate, rulourile prevopsite, rulourile laminate la rece, țevile sudate etc., în cazul în care s-ar aplica măsuri împotriva HRF.

(310)

În cele din urmă, centrele de servicii siderurgice situate în Uniune ar putea recurge la o relocare a fabricării de produse din aval în țări terțe, ceea ce ar putea periclita grav sustenabilitatea economică a utilizatorilor neafiliați, cum ar fi societățile de relaminare, producătorii de țevi, centrele de servicii, care oferă, de asemenea, piețelor din aval ale Uniunii capilaritate, orientare către servicii și angajează, direct și indirect, mii de lucrători.

(311)

Acești doi utilizatori au susținut că instituirea de măsuri pentru importurile din țările în cauză ar duce la o situație în care ei nu ar mai avea acces la surse fiabile de aprovizionare cu produsul care face obiectul investigației pe piața Uniunii, în special pentru aprovizionarea cu rulouri de înaltă calitate utilizate pentru relaminare. Aceștia au susținut că producătorii din Uniune dețin încă o cotă de piață relativ ridicată și pot exercita o presiune puternică atât asupra pieței produsului care face obiectul investigației, cât și asupra pieței din aval.

(312)

Pentru a decide dacă instituirea de măsuri este în interesul Uniunii, Comisia a luat în considerare situația altor părți interesate, utilizatorii, și anume centrele de servici siderurgice. Centrele de servicii siderurgice sunt societăți care se ocupă de activitățile legate de servicii ale industriei siderurgice. Acestea acționează ca intermediar între oțelării, distribuitorii de oțel și consumatori, oferind servicii cu valoare adăugată, cum ar fi tăierea, fâșierea și modelarea produselor siderurgice conform specificațiilor clienților. Potrivit EUROMETAL (12), în 2023, 150 de grupuri sau societăți constând în centre de servicii siderurgice au prelucrat produse plate din metal, cu o capacitate de transport estimată la 31,3 milioane de tone. Acest sector asigură peste 20 000 de locuri de muncă directe și indirecte în UE. Se estimează că centrele independente de servicii siderurgice dețin o cotă de piață de 48 %, restul aparținând centrelor de servicii siderurgice deținute de oțelării sau centrelor de servicii siderurgice ale partenerilor oțelăriilor. Oțelăriile și prelucrătorii de oțel se află, de asemenea, în concurență cu importurile din țări terțe, prin urmare se confruntă cu aceleași provocări și preocupări cauzate de supracapacitatea globală.

(313)

În primul rând, Comisia a precizat că obiectivul taxelor antidumping nu este de a închide piața Uniunii pentru toate importurile, ci de a restabili un comerț echitabil prin eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Ca atare, nu este de așteptat ca importurile din țările în cauză să înceteze, ci să continue, însă la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

(314)

În al doilea rând, Comisia a constatat că utilizatorii nu erau dependenți exclusiv de importurile din țările în cauză, ci au achiziționat produsul similar, în cursul perioadei de investigație, și de la producători din Uniune, precum și de la producători despre care s-a constatat că nu practicau dumpingul din țări terțe, cum ar fi India, Vietnam, Coreea de Sud și Taiwan.

(315)

În al treilea rând, deoarece se preconizează că majoritatea importurilor din țările în cauză vor continua după instituirea taxelor antidumping și întrucât vor exista în continuare surse alternative de aprovizionare fără măsuri antidumping (Coreea de Sud, Taiwan și India), afirmația potrivit căreia instituirea de taxe antidumping ar crea posibilitatea ca industria Uniunii să exercite o presiune puternică asupra prețurilor este nefondată. Industria Uniunii este compusă din 22 de producători care le furnizează utilizatorilor o gamă largă de surse de aprovizionare în cadrul Uniunii, pe lângă opțiunea importurilor din țări terțe care produc și exportă produsul similar.

(316)

În plus, potrivit unor surse specializate din industrie (13), deși contingentele scutite de taxe vamale în temeiul măsurilor de salvgardare aplicabile produselor siderurgice (14) au fost depășite pentru unele țări terțe, cum ar fi Vietnam, Japonia și Taiwan, alte țări, cum ar fi India sau Coreea de Sud, au rămas totuși insuficient utilizate, ceea ce oferă importatorilor posibilitatea de a-și diversifica sursele pentru a-și menține aprovizionarea. De fapt, potrivit companiei de analiză a pieței oțelului MEPS International, „mulți importatori au fost deja în măsură să își diversifice lanțul de aprovizionare. Volumul importurilor de HRFS a înregistrat o creștere de la introducerea plafonului de 15 % pentru «alte țări». Această creștere evidentă [.] a contribuit la menținerea presiunii descendente asupra prețurilor rulourilor laminate la cald înregistrate de MEPS în a doua jumătate a anului trecut” (2024). Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia instituirea de măsuri ar duce la un deficit de aprovizionare cu produsul în cauză/produsul similar.

(317)

În plus, având în vedere existența mai multor producători care aparțin unor grupuri diferite cu sediul în diverse țări, nu se poate considera că piața ar fi foarte concentrată sau chiar controlată de un număr redus de mari producători de oțel. De fapt, prezența mai multor întreprinderi pe piață indică un mediu foarte concurențial.

(318)

Nu a existat niciun element de probă care să arate că utilizatorii și comercianții independenți ar fi plasați într-o poziție de negociere nefavorabilă față de producătorii din Uniune și nici că utilizatorii ar fi nevoiți să își relocheze producția în afara UE. În plus, astfel cum s-a menționat mai sus, scopul măsurilor antidumping nu este de a elimina concurența din partea importurilor, ci doar de a garanta că acestea sunt comercializate în condiții echitabile, adică la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Importurile pot continua să intre în UE după instituirea măsurilor, însă ele ar fi vândute la prețuri echitabile.

(319)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că măsurile antidumping nu ar consolida poziția producătorilor din UE în detrimentul sectoarelor din aval. Având în vedere piața concurențială și disponibilitatea capacității neutilizate în rândul producătorilor din UE, contrar celor susținute de utilizatori, prețurile ar trebui să rămână competitive.

(320)

S-a observat că capacitatea totală estimată a Uniunii pentru producția de HRFS este de peste 90 de milioane de tone, prin urmare depășește în mod semnificativ consumul Uniunii (liber și captiv), care a fost estimat la aproximativ 66 de milioane de tone. Prin urmare, este foarte puțin probabil ca menținerea măsurilor să conducă la un deficit de aprovizionare.

(321)

În cele din urmă, investigația a arătat, de asemenea, că utilizatorii care au transmis un răspuns la chestionar au înregistrat de fapt rezultate mai bune decât industria Uniunii în ceea ce privește prelucrarea și revânzarea produsului care face obiectul investigației în cursul perioadei de investigație și în cea mai mare parte a perioadei examinate, în pofida condițiilor concurențiale de pe piața UE.

(322)

Deși utilizatorii cooperanți a înregistrat o profitabilitate mai favorabilă decât cea a industriei Uniunii, aceștia au fost nevoiți să facă față următorilor factori:

(323)

Prin comparație, situația producătorilor din UE este și mai fragilă, deoarece aceștia nu pot majora prețurile fără a risca să piardă din vânzări în avantajul concurenților care oferă prețuri mai mici, indiferent dacă aceștia sunt producători din UE sau importuri, în special deoarece produsele plate laminate la cald din oțel reprezintă un produs de bază sensibil la prețuri. Utilizatorii ar trece cu ușurință la surse de aprovizionare alternative, mai accesibile ca preț.

(324)

În ceea ce privește impactul măsurilor asupra utilizatorilor, Comisia a considerat că utilizatorii ar putea deja să facă față existenței unor măsuri de salvgardare la un nivel de 25 %, după epuizarea contingentelor scutite de taxe vamale, fără să înregistreze pierderi datorită flexibilității lor, structurii mai flexibile a costurilor și capacității de a oferi produse cu o valoare adăugată și o marjă de profit mai mare.

(325)

Pe această bază și având în vedere nivelul relativ similar al taxelor propuse și existența unor surse alternative de aprovizionare, Comisia a concluzionat că efectele pe care le-ar avea asupra utilizatorilor potențiala instituire de taxe nu ar fi semnificative și nu ar depăși efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii. Într-adevăr, analiza de mai sus arată mai degrabă că instituirea de taxe ar avea un impact redus asupra utilizatorilor de HRF.

(326)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din oțeluri aliate originare din Egipt, Japonia și Vietnam.

(327)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(328)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate originare din Egipt, Japonia și Vietnam, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (a se vedea considerentul 288). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(329)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(330)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din [țara în cauză]”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(331)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din [țara în cauză]”.

(332)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(333)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(334)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(335)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(336)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(337)

În conformitate cu regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG COMERȚ. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. În urma observațiilor primite de la NSC și EZZ, Comisia a efectuat corecții ale calculelor atunci când acest lucru a fost justificat. Observațiile formulate în urma informării prealabile cu privire la aspectele metodologice sau la alte aspecte ale investigației, care nu au legătură cu acuratețea calculelor, vor fi luate în considerare în etapa definitivă a investigației.

(338)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale până la un termen stabilit.

(339)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,